Radio România Internațional

Tag: raport

  • Raportul Comisiei pe tema incendiilor forestiere

    Raportul Comisiei pe tema incendiilor forestiere

    România a fost cea mai
    afectată ţară din Uniunea Europeană de incendiile de pădure, potrivit Raportului
    Comisiei Europene pentru anul 2020. Conform aceluiași document emis de Comisia Europeană,
    în 2020 incendiile au distrus suprafeţe extinse de teren natural în Europa. Am
    vorbit cu Ștefan Turcu, șef al Departamentului Media și Comunicare al
    Reprezentaței Comisiei Europene, despre concluziile acestui raport.


    Aș
    spune că deși putem constata o mai bună pregătire la nivel european în rândul
    statelor membre pentru a putea face față acestor incendii, din păcate, 340. 000
    de hectare au ars în UE în 2020. Este o suprafață cu 30 % mai mare decât
    Luxemburgul. Din păcate, nici pentru anul 2021 veștile nu sunt tocmai pozitive,
    până în momentul în care a fost publicat raportul despre care vorbim au ars
    aproape 0, 5 milioane de hectare, asta înseamnă o suprafață foarte mare, care
    se va regenera în foarte mulți ani. Cu atât mai gravă este situația în
    condițiile în care 25% dintre zonele care au ars în Europa se aflau în
    interiorul siturilor Natura 2000. Siturile acestea sunt așa numitele rezervoare
    de biodiversitate ale UE. Pe de altă
    parte, un aspect foarte important pe care vreau să vi-l semnalez este că 9 din
    10 incendii din UE sunt provocate de acțiuni umane. De aceea, cred că
    prevenirea dezastrelor este esențială, este necesar ca oamenii să fie foarte
    conștienți de gesturile pe care le fac și de riscurile incendiilor.



    Comisia Europeană
    mobilizează știința, tehnologiile, politicile și cooperarea pentru a împiedica
    aceste incendii masive, a ne proteja pădurile, a conserva biodiversitatea și,
    mai presus de orice, a proteja viețile din UE și dincolo de granițele sale    , a declarat Mariya Gabriel comisarul
    pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, responsabil pentru
    Centrul Comun de Cercetare.




    Ștefan Turcu ne vorbește
    despre acțiunile UE în vederea prevenirii și atenuării impactului produs de
    incendii.


    Aș spune că UE își întărește capacitatea
    de a asista țările în actualul sezon al incendiilor, capacitate care a fost
    deja utilizată pe scară largă pentru incendiile de mari proporții care au
    afectat țările din regiunea mediteraneană în vara 2021. Dar este nevoie tot
    timpul de o colaborare cu autoritățile naționale și cu cetățenii. După cum
    știți, în decursul ultimilor 10 ani la nivelul UE există celebrul Mecanism de
    Protecție Civilă, el a acționat și reacționat în zeci de situații de urgență
    care implicau, evident, și incendiile forestiere de mari proporții. Să nu uităm
    însă că și schimbările climatice au prelungit aceste incendii forestiere. Asta
    înseamnă că dacă ne uităm la analizele pe care le-am emis noi, riscul este ca
    în viitor să crească aceste incendii forestiere, de aceea este extrem de important
    să ne creștem în primul rând pădurile și să le conservăm. Nu întâmplător CE a
    adoptat strategia privind pădurile, chiar acesta este scopul, de a întări
    rezistența pădurilor europene, dar trebuie să înțelegem că este vorba de un soi
    de responsabilitate partajată între noi, oamenii, între statele membre și UE.


  • Siguranța rutieră în UE în 2020

    Siguranța rutieră în UE în 2020

    1 646 este mai precis numărul celor și-au pierdut viața anul trecut într-un accident rutier în țara noastră, arată datele prezentate de Comisia Europeană. Proportia este de 85 de morți la un milion de locuitori, mai mult decat dublu fata de media europeana. Spre comparație, Spania, cu o populație de peste 47 milioane de locuitori, a avut mai puține victime decât țara noastră: 1 370.


    Raportul mai arată că la nivel european marea majoritatea deceselor s-au produs în urma unor coliziuni dintre autoturisme și camioane și subliniază necesitatea de a crește protecția pietonilor și bicicliștilor, considerați utilizatori vulnerabili ai drumurilor publice.

    În raport cu 2019 se constată o reducere cu 17 la sută a numărului celor care și-au pierdut viața anul trecut în accidentele din Uniunea Europeană, însă, spune Comisia, scăderea se datorează în mare parte impactului pe care pandemia de COVID-19 a avut-o asupra mobilității. În plus este departe de obiectivul de reducere cu 50 la sută a numărului de decese, stabilit pentru finalul anului trecut.

    Trebuie să promovăm o atitudine responsabilă la volan, trebuie să consolidăm siguranța vehiculelor și, înainte de toate, să îmbunătățim infrastructura. Numai așa putem reduce mortalitatea de pe șosele, a spus luna trecută la o dezbatere în Parlamentul european eurodeputata Isabel Garcia Munoz.S-a vorbit atunci despre un obiectiv și mai mai ambițios, denumit Viziune Zero, adică nici un deces pe drumurile din Uniune – până în 2050.

    Imediat după dezbateri, legislativul comunitar a adoptat o rezoluție în care a cerut Comisiei să ia măsuri pentru a reduce numărul de accidente rutiere. În primul rând prin stabilirea unei limite de viteză de 30 de kilometri pe oră în zonele rezidențiale și în cele în care există un număr mare de bicicliști și pietoni. Apoi este nevoie de toleranță zero în ceea ce privește conducerea sub influența alcoolului, de stimulente fiscale și sisteme atractive de asigurare auto pentru achiziționarea și utilizarea de vehicule cu cele mai înalte standarde de siguranță.

    În plus, membrii Parlamentului European spun că ar trebui făcute mai multe investiții în infrastructură.

    Viziunea zero accidente este o responsabilitate comună. Succesul depinde de noi toți, de modul în care ne facem treaba. De la autorități europene, naționale, regionale și locale până la poliție și personal medical. De la toți cei care mergem pe drumuri, angajați ai unor companii de profil și operatori de transport până la producătorii de autovehicule, a ținut să puncteze comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli.


  • Bugetul european pentru anul 2022

    Bugetul european pentru anul 2022

    Parlamentul European a intrat în negocieri cu o
    solicitare de 171,8 miliarde de euro, în timp ce Consiliul Uniunii Europene au
    propus 167,7 miliarde, puţin sub cifra de 167,8 miliarde propusă de comisarul
    european pentru buget, Johannes Hahn. Anterior, Parlamentul European a votat un
    raport referitor la bugetul Uniunii Europene pe anul 2022. Eurodeputații au
    susținut suplimentarea finanțării pentru numite programe, precum Orizont
    Europa, Facilitatea pentru Conectarea Europei și programul LIFE pentru mediu și
    acțiune climatică.

    În sesiunea de la finalul lunii octombrie,
    Parlamentul European a votat un raport referitor la proiectul de buget al
    Uniunii Europene pentru anul 2022. Acest buget este parte a cadrului financiar
    multianual 2021 – 2027, iar procedura de adoptare implică trei instituții ale
    Uniunii Europene: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul
    European. Bugetul anual al UE este adoptat de obicei până la sfârșitul anului
    precedent însă, dacă nu se ajunge la un acord, noul buget urmează regula
    doisprezecimilor provizorii, ceea ce înseamnă că, în fiecare lună, poate fi
    cheltuită cel mult o doisprezecime din bugetul alocat anului precedent.


    În
    intervenția sa din plenul Parlamentului European, eurodeputatul Victor
    Negrescu, din Grupul Socialiștilor și
    Democraților, a subliniat că reducerile propuse de Consiliul Uniunii Europene,
    adică de statele membre ale Uniunii Europene, împiedică atât realizarea
    obiectivelor, cât și planificare unei redresări sociale puternice pentru
    viitorul Europei.


    Europarlamentarul Victor Negrescu ne-a oferit detalii privind
    poziția exprimată în plenul Parlamentului European în dezbaterile privind
    bugetul european pe anul 2022:

    Parlamentul European și-a
    propus un buget pe anul 2022 extrem de ambițios pentru că ne dorim ca anul
    viitor să fie un moment de relansare pentru întreaga Europă, să reducem
    decalajele între satele membre și, mai ales, să mizăm pe acele măsuri pe zona
    de educație, pe zona socială, care ne pot permite nouă ca fiecare cetățean să
    trăiască mai bine.

    În prezent, ne aflăm în faza de negocieri cu reprezentanții
    statelor membre și cu reprezentanții Comisiei Europene pentru a finaliza
    bugetul pe anul viitor. Sunt negocieri extrem de dificile pentru că nu toată
    lumea împărtășește această viziune a Parlamentului European. Noi vom continua
    să susținem pe mai departe nevoia unor alocări suplimentare pentru Garanția
    europeană pentru COVID, ne-am propus o serie de măsuri pentru sprijinirea
    IMM-uri și startup-uri europene. Am venit cu o serie de proiecte concrete pe
    zona de turism, pe zona de sănătate, pe zona de mediu, pe zona de educație,
    pentru zona de cultură, proiecte și programe concrete, care, în opinia noastră,
    trebuie să fie sprijinite suplimentar pentru că este inportant ca banii
    europeni să meargă în zone care produc valoare adăugată și trebuie în același
    timp să reușim să producem rezultate pentru că așteptările sunt foarte mari.

    De
    aceea, discuția despre bani, discuția despre fonduri este esențială pentru
    reușita proiectului european pe mai
    departe și în sensul acesta, în
    calitatea mea de raportor alternativ al Grupului social-democrat din
    Parlamentul European pe bugetul pe anul viitor, mă voi lupta pe mai departe
    pentru a obține aceste deziderate de negocieri și sunt convins că multre dintre
    aceste obiective urmează să fie preluate
    în forma finală a bugetului pe anul viitor.


    A
    fost europarlamentarul Victor Negrescu despre bugetul european pe anul 2022, o
    temă aflată pe agenda Parlamentului European.



  • Raportul Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa

    Raportul Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa

    În cadrul Raportului
    Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa sunt
    examinate abordările actuale de promovare a învățării pe tot parcursul vieții,
    cu un accent deosebit pe politicile și măsurile de sprijinire a accesului
    adulților cu un nivel scăzut de competențe și calificări la oportunitățile de
    învățare.

    Am vorbit despre raportul respective, care analizează 42 de sisteme
    de educație și formare din 37 de țări europene, cu Dragoș Pîslaru,
    europarlamentar Renew Europe.

    Este foarte important să înțelegem contextul în care apare acest
    raport. Acest raport apare în contextul pandemiei, în contextul în care noile
    tehnologii și transformarea digitală au schimbat practic modul în care trăim și
    lucrăm. Și cred că pandemia a creat un ritm de schimbare chiar mai alert decât
    în trecut, o lipsă de predictibilitate, temeri cu privire la viitor, dacă meseriile
    de azi vor mai rămâne în viitor. În acest context dezvoltarea abilităților și
    competențelor pe tot parcursul vieții a devenit un aspect esențial, toată lumea
    are nevoie de oportunitate și de acces pe piața forței de muncă și are un
    drept- aș spune fundamental- de a dobândi noi cunoștințe. Este nevoie să înveți
    lucruri ca să-ți poți face o viață mai bună.

    Raportul arată niște lucruri
    destul de îngrijorătoare și anume că atunci când există un acces mai scăzut la
    educație, persoanele respective vor avea și o situație materială mai proastă, se
    vor afla printre grupurile defavorizate pe piața muncii. Și este foarte posibil
    ca acum, în contextul postpandemic, viața acestor grupuri vulnerabile să se
    înrăutățească.

    Este un Raport care arată că mai bine de 40% din populația UE nu
    are competențe digitale de bază și atunci se pune problema cum ar putea aceste
    persoane să se descurce în continuare în condițiile în care tehnologiile
    digitale sunt foarte promovate și această transformare digitală este de fapt o
    ancoră importantă pentru dezvoltarea în viitor a UE. Și de aceea trebuie
    investit în aceste sistemele educaționale – asta este partea de concluzii și
    recomandări făcută de Raportul Eurydice- pentru a putea să conecteze grupurile vulnerabile de cursanți adulți,
    pentru a le încuraja participarea în societate. Astfel vor avea acces la locuri
    de muncă mai bine plătite, care să le permită să ducă o viață decentă. Așa că
    nu este un raport doar teoretic, ci și foarte aplicat și receptiv în ceea ce privește
    modul în care societatea se dezvoltă, arătând și în ce direcție ar trebui să se
    dezvolte.


    În plus față de examinarea
    modului în care inițiativele privind educația și formarea adulților sunt coordonate
    la nivel național, raportul prezintă și o cartografiere unică a programelor de
    educație și formare destinate adulților finanțate și cofinanțate din fonduri
    publice, precum și a orientărilor și măsurilor de sprijin existente pentru cei
    mai puțin calificați.


  • Raport incendii forestiere: România este cea mai afectată din UE

    Raport incendii forestiere: România este cea mai afectată din UE

    După cel mai nefast an de până acum, care a fost 2019, și în 2020 incendiile au distrus aproximativ 340 000 de hectare de teren natural în Europa.

    Din raportul pe 2020 despre incendiile forestiere reiese că România a fost țara cea mai afectată, urmată de Portugalia, Spania și Italia. Aproape 40% din suprafața distrusă de foc anul trecut a fost din zone protejate Natura 2000.

    În prima jumătate a anului 2020 au fost foarte multe incendii de vegetație. Acestea au izbucnit iarna în regiunea Deltei Dunării și în Pirinei, iar în primăvară în principal în regiunea Balcanilor. În timpul verii și al toamnei, cele mai afectate au fost țările mediteraneene, în special Spania și Portugalia, care au înregistrat cele mai mari incendii din UE în 2020.

    Situația este și mai gravă în sezonul incendiilor forestiere din 2021. Până la momentul publicării acestui raport, arseseră aproape 0,5 milioane ha, 61 % dintre acestea fiind păduri a căror regenerare va dura mulți ani. Aproximativ un sfert dintre zonele care au ars în Europa se aflau în interiorul siturilor Natura 2000, rezervoarele de biodiversitate ale Uniunii. UE și-a întărit în acest an capacitatea de a asista țările în actualul sezon al incendiilor, capacitate care a fost deja utilizată pe scară largă pentru incendiile de mari proporții care au afectat regiunea mediteraneeană în vara aceasta.

    De la an la an, schimbările climatice sunt și ele tot mai prezente. O tendință de creștere ușor de remarcat indică niveluri mai ridicate ale pericolului de incendii, sezoane mai lungi ale incendiilor și incendii de mari proporții și violente, cu propagare rapidă, în fața cărora mijloacele tradiționale de stingere sunt ineficiente. Anul acesta, aproximativ 130 000 ha arseseră deja până la sfârșitul lunii iunie, moment care marchează debutul tradițional al sezonului incendiilor. Peste nouă din 10 incendii din UE sunt provocate de acțiuni umane. De aceea, pentru prevenirea dezastrelor, este esențial ca oamenii să fie sensibilizați în acest sens și să se organizeze campanii educative cu privire la riscul de incendiu.


  • Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE- Raport anual de analiză prospectivă strategică

    Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE- Raport anual de analiză prospectivă strategică

    Raportul anual de analiză
    prospectivă strategică – Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE prezintă
    o perspectivă multidisciplinară orientată spre viitor asupra autonomiei
    strategice deschise a UE într-o ordine mondială din ce în ce mai multipolară și
    mai contestată. Comisia a identificat patru tendințe principale la nivel
    mondial care afectează capacitatea și libertatea de acțiune ale UE: schimbările
    climatice și alte provocări legate de mediu, hiperconectivitatea digitală și
    transformarea tehnologică, presiunile asupra democrației și a valorilor
    democratice și schimbările în ordinea și demografia mondială.


    Ștefan Turcu, purtătorul
    de cuvânt al reprezentanței Comisiei Europene la București:
    Noi considerăm că acest raport este foarte
    important pentru că este ca un fel de carte de vizită pentru ceea ce ne va
    aștepta în viitor, mai ales că nu ne dorim să fim absolut deloc surprinși de
    felul cum vor evolua lucrurile. Acest raport face parte din agenda înaintată de
    președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care și-a susținut recent
    discursul anual privind starea Uniunii, discurs în cadrul căruia această
    analiză prospectivă strategică a jucat un rol esențial. Asta înseamnă că președinta
    Comisiei împreună cu echipa sa și cu experții din cadrul Comisiei a dezbătut
    cele mai importante provocări ale UE.



    Comisia a stabilit, de
    asemenea, 10 domenii-cheie de acțiune în care UE se poate impune ca lider
    mondial și își poate afirma autonomia strategică deschisă. Analiza prospectivă
    strategică stă, așadar, în continuare la baza programelor de lucru și a
    priorităților stabilite de Comisie.

    Ștefan Turcu: Deși se numește raport
    are o parte cât se poate de pragmatică, în sensul că documentul identifică
    aceste domenii strategice de acțiune la nivelul UE. Aș vrea să menționez
    câteva, pentru că pomeneam mai devreme de pandemia de coronavirus și nu
    întâmplător există o autoritate a UE pentru pregătire și răspuns în caz de
    urgență sanitară, care va demara misiunea ei foarte curând, de aceea am ajuns să
    investim peste 50 de miliarde de euro în acest sens. Așadar, ne dorim asigurarea
    unor sisteme sanitare și alimentare durabile și reziliente, prevenind o astfel
    de criză sau prevenind ca o criză de nivel local să devină pandemie. Evident că
    ne uităm și la ceea ce își propune UE, să devină primul continent neutru din
    punct de vedere climatic și aici ar fi vorba, în primul rând de asigurarea de
    energii decarbonizate.

    Apoi, urmărim să avem o diversificare cu materiile prime
    critice. Și sigur că ne uităm și la ce înseamnă competențe, talente, ne dorim
    să le păstrăm în UE pentru că este o competiție intensă la nivel global în acest
    domeniu și sigur că ne uităm și la toți partenerii noștri mondiali , chiar dacă
    e ceva ce se întâmplă în celălat capăt al lumii ne influențează. Acest raport a
    fost deja trimis către Parlament și Consiliu și către statele membre cu care
    avem un dialog permanent, vom continua să punem în aplicare această agendă și
    apoi, în luna noiembrie, va fi și o conferință. Va fi o conferință a sistemului
    european de evaluare a strategiilor și politicilor, care are sensul de a urmări
    ce se întâmplă anul viitor în ceea ce privește încercarea de a corela această
    tranziție verde cu tranziția digitală.


  • Norme de siguranță rutieră din Uniunea Europeană

    Norme de siguranță rutieră din Uniunea Europeană

    Parlamentul
    european este preocupat de siguranța rutieră. Aproape un milion de accidente se
    produc în fiecare an în Uniunea Europeană, iar aproximativ 22.700 de persoane
    mor anual pe drumurile din blocul comunitar. Alte aproximativ 120.000 de
    persoane sunt grav rănite. Progresele înregistrate în reducerea ratei
    mortalității au stagnat în ultimii ani, iar blocul comunitar nu și-a atins
    obiectivul de a reduce la jumătate numărul deceselor din accidente rutiere
    între 2010 și 2020. Cele mai sigure drumuri sunt cele din Suedia, unde se
    înregistrează 18 decese la un milion de locuitori, iar cele mai nesigure sunt
    cele din România, unde există 85 de decese la un milion de locuitori, conform
    datelor din 2020. Media pe întreaga Uniune Europeană a fost de 42 de decese la
    un milion de locuitori.

    Într-un
    raport votat cu 615 voturi pentru, 24 împotrivă și 48 abțineri, Parlamentul
    European solicită Comisiei Europene să recomande modalități de aplicare a
    limitelor de viteză sigure. Excesul de viteză este cauza principală în
    producerea a aproximativ 30% din accidentele rutiere mortale, iar alcoolul este
    a doua cauză pentru producerea deceselor în accidentele rutiere, aproximativ
    25% din total.

    Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a votat măsurile de
    siguranță rutieră propuse de Parlamentul European pentru a limita numărul de
    accidente răspunzătoare pentru aproape 500 de decese rutiere pe săptămână pe
    teritoriul Uniunii:

    Trebuie
    să începem cu drumurile, dacă ne gândim la România, trebuie să se construiască
    mai multe autostrăzi pentru micșorarea traficului pe drumurile naționale.
    Calitatea drumurilor naționale trebuie îmbunătățită. Mai trebuie și un program
    de educație de a conduce mașina. Nu e suficient să știi să mânuiești volanul și
    schimbătorul de viteze, ci trebuie să respecți partenerii de trafic, să ai un
    mod de a conduce preventiv. S-a discutat despre viteza excesivă, se discută
    inclusiv despre limitarea posibilității autovehiculelor de a ajunge la viteză
    foarte mare. S-a discutat de micșorarea vitezei-limită, în Germania există acum
    o discuție foarte intensă dacă să se limiteze viteza sau nu. Sunt orașe care au
    trecut la o limită de viteză de 30 km pe oră și există și sisteme inteligente
    pentru automobile, unul dintre ele este pentru viteză, celălalt pentru
    menținerea benzii de circulație. Ele vor fi obligatorii în 2022 pentru
    autovehiculele noi. Chiar și pentru alcool s-a imaginat o măsură care să
    blocheze autovehiculul și s-au și făcut încercări.




  • Strategia “Farm to fork” a trecut și de Parlamentul European

    Strategia Farm to fork a fost votată și de Parlamentul European, raportul primind 452 de voturi pentru, 170 împotriva și 76 de abțineri. Opinii privind provocările agriculturii europene și româneşti după acest vot aflați în minutele următoare.

    Voci: Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanta permanenta a României pe lângă UE si Nicu Vasile, fermier, președinte LAPAR.


  • Raport al Comisiei privind migrația și azilul

    Raport al Comisiei privind migrația și azilul

    Raportul trece în revistă progresele și principalele evoluții ale politicii în materie de migrație și azil din ultimul an și jumătate. Sunt identificate principalele provocări şi punctele unde se mai poate progresa şi sunt propuse măsuri care să ducă la o politică mai viabilă și mai echitabilă în materie de migrație și azil.


    Sunt prezentate situația actuală a mișcărilor migratorii, un bilanț al impactului pandemiei, acțiunile agențiilor europene specializate, sprijinul acordat de Comisie statelor membre care se confruntă cu presiunea migrației, finanțarea și problema deplasărilor neautorizate în interiorul Uniunii.

    Sunt evidențiate răspunsul imediat la situația din Afganistan, sprijinul Uniunii pentru Grecia – una din ţările aflate în prima linie a fluxurilor migratorii – și reacția la sosirile migranţilor ilegali din Belarus.

    De asemenea, raportul prezintă detalii privind progresele înregistrate în consolidarea cadrului legislativ și cooperării cu țările partenere. Sunt prezentate, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea și incluziunea.

    Comisia a adoptat şi un Plan de acțiune reînnoit împotriva introducerii ilegale de migranți, pentru perioada 2021-2025. Iată câteva din măsuri:

    – Dezvoltarea de parteneriate pentru combaterea introducerii ilegale de migranți;
    – Dezvoltarea tuturor instrumentelor pentru a răspunde folosirii migrației ilegale de către alte state, inclusiv prin măsuri referitoare la acordarea vizelor, la comerț, dezvoltare sau asistență financiară. Un exemplu este propunerea Comisiei de suspendare parțială a Acordului de facilitare a eliberării vizelor cu Belarusul;
    – Îmbunătăţirea aplicării legislaţiei pentru sancționarea persoanelor care introduc ilegal migranți în Uniunea Europeană;
    – se va îmbunătăți, de asemenea, aplicarea legislaţiei împotriva exploatării migranţilor; amintim aici Directivele privind combaterea traficului de persoane, drepturile victimelor, acordarea permiselor de ședere și sancțiunile împotriva angajatorilor;
    – se va intensifica schimbul de informații dintre autoritățile naționale și agențiile Uniunii Europene, precum şi cercetarea tendințelor în materie de migrație şi rețele infracționale.

    Concomitent cu noul Raport privind migrația și azilul, Comisia a adoptat şi o Comunicare referitoare la aplicarea Directivei privind sancțiunile împotriva angajatorilor care oferă locuri de muncă migranților ilegali.

    Până la sfârșitul acestui an, Executivul european va pune în aplicare măsurile amintite și va menţiona rezultatele obținute în următorul raport, care trebuie prezentat cel târziu în anul 2024.


  • Evaluarea anuală a activității Ombudsmanului European

    Evaluarea anuală a activității Ombudsmanului European

    În calitate de raportor
    Renew Europe, Ramona Strugariu a punctat în cadrul Comisiei pentru petiții
    (PETI), câteva aspecte legate de activitatea pe 2020 a Ombudsmanului European,
    creat prin Tratatul de la Maastricht (1992). Astfel, sunt tot mai mulți
    cetățeni care se folosesc de instrumentele pe care Ombudsmanul European le pune
    la dispoziția societății civile și care fac apel constant la medierea europeană
    pentru apărarea interesului public.

    Un alt aspect menționat de Ramona Strugariu
    este încercarea Ombudsmanului de a spori transparența în ceea ce privește
    gestionarea crizei create de pandemia de COVID-19. S-au făcut, de asemenea,
    progrese semnificative și în ceea ce privește durata medie de soluționare a anchetelor
    aflate în jurisdicția Ombudsmanului European – de la 7 la 5 luni. Asta înseamnă
    un randament mai bun și un timp de așteptare mai scurt pentru soluționarea
    problemelor cu care se confruntă cetățenii.

    Ramona Strugariu despre rolul Ombudsmanului
    european: Este o instituție
    care veghează și tratează în același timp cazuri de administrare defectuoasă,
    legate de activitatea instituțiilor sau organelor sau structurilor agențiilor
    UE. Ombudsmanul European este o structură căreia i se pot adresa toți cetățenii
    UE. Întreprinderi, asociații, ong-uri, jurnaliști, studenți, toți cei
    menționați se pot adresa Ombudsmanului European ca să semnaleze diverse nereguli
    sau o situție problematică. Poate fi vorba de fonduri întârziate, de contracte
    și licitații sau de refuzul accesului la documente, care reprezintă aproximativ
    1/3 din toate dosarele instrumentate de Ombudsmanului European. E vorba de
    transparență, de dreptul la informare pe care-l avem, toate aceste informații
    sunt de interes public și trebuie să avem acces la ele. Este o instituție cu o
    paletă destul de largă de desfășurare a activității, are foarte multe cazuri pe
    rol și este unul dintre campionii la soluționare pentru că și-a accelerat
    viteza cu care rezolvă aceste dosare și și-a micșorat perioada de analiză și
    soluționare. Este și unul dintre aspectele menționate în discursul meu, am
    felicitat Ombudsmanul European pentru încercarea de a-și îmbunătăți
    activitatea. Iar începând din iunie 2021 Parlamentul European a implementat un nou
    mandat, un mandat extins, cu mai multe responsabilități și atribuții, în
    funcție și de volumul de cereri pe care îl primesc.



    Europarlamentarul Ramona
    Strugariu a mai menționat câteva aspecte legate de activitatea din 2020 a Ombudsmanului
    european:

    Ombudsmanul
    European a fost foarte atent la partea aceasta de transparentă și achiziții. S-a
    adresat Consiliului în ceea ce privește sponsorizarea președințiilor UE, dacă
    vă aduceți aminte și în perioada în care am deținut noi președinția au fost
    câteva probleme legate de acest mod de sponsorizare. De asemenea, s-a adresat
    Comisiei în legătură cu sustenabilitatea proiectelor din sectorul gazelor,
    având în vedere mai ales felul în care au fost selecționate pe lista UE. Este
    vorba de proiecte de interes comun și despre o piață foarte mare. A avut o
    adresare către Senatul Franței pe tema transparenței în cadrul Consiliului și întâlniri
    cu Mecanismul pentru Monitorizarea Democrației, statului de drept și a
    drepturilor fundamentale, scopul fiind să înțeleagă un pic mai mult cum
    funcționează un asemenea mecanism. Practica ușilor rotative, ceea
    ce în limbaj european se numește revolving door a fost iarăși o
    problemă de care s-a ocupat Ombudsmanul European, este vorba de acea perioadă
    care trebuie să treacă între momentul în care ai avut o funcție într-o
    instituție publică europeană și te muți către zona privată sau invers. Suntem mulțumiți
    de activitatea echipei OE lor și a lui Emily O’Reilly, are aproape 10 ani de
    mandat, a fost realeasă și face o treabă excelentă.


  • Raportul Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa

    Raportul Comisiei Europene privind educația și formarea adulților în Europa

    Învăţarea pe tot parcursul vieţii este cheia progresului economic şi social. Contribuie la dezvoltarea profesională şi personală a oamenilor, ca şi la creşterea nivelului de trai şi implicit a stării de bine. Învăţarea pe tot parcursul vieţii ne poate ajuta şi să facem faţă unor provocări importante, cum ar fi pandemia de covid-19 şi reorientarea către o societate europeană digitalizată şi sustenabilă, se precizează în raportul Eurydice.

    Pandemia pe care o traversăm a demonstrat că mulți adulți nu au competențe de bază adecvate. În special, a scos la iveală un important decalaj digital în rândul populației adulte. Este esențial să se creeze sistematic oportunități de învățare care să le permită oamenilor să își amelioreze competențele de bază în orice etapă a vieții, a subliniat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret. De asemenea, trebuie să abordăm fragmentarea sectorului educației adulților, astfel încât adulții să poată parcurge cu ușurință etape de tranziție între diferite tipuri și forme de educație, a mai spus comisarul.

    Pentru a ne adapta la lumea muncii, aflată într-un proces rapid de schimbare, trebuie să ne concentrăm atenția și resursele asupra învățării pe tot parcursul vieții. Până în 2030, dorim ca cel puțin 60 % dintre adulții din UE să participe la cursuri de formare în fiecare an, a arătat Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale. El a mai spus că planurile naționale de redresare și reziliență ale statelor membre includ investiții mari în perfecționarea și recalificarea adulților, iar împreună cu partenerii sociali și cu toate părțile interesate, trebuie să le asigurăm accesul la oportunitățile de învățare în special persoanelor care ar beneficia cel mai mult în urma perfecționării și recalificării. Acest aspect este esențial pentru inițiativa privind parcursurile de actualizare a competențelor, care acordă o atenție deosebită persoanelor celor mai vulnerabile.

    Pentru realizarea acestui raport Eurydice a analizat 42 de sisteme de educație și formare din 37 de țări europene.


  • Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE – raport 2021

    Capacitatea și libertatea de acțiune ale UE – raport 2021

    Nu întâmplător, cel de-al doilea Raport anual de analiză strategică de perspectivă, adoptat recent de Comisie, poartă numele Consolidarea capacității și a libertății de acțiune a Uniunii Europene pe termen lung. Documentul prezintă o perspectivă multidisciplinară asupra autonomiei strategice a Uniunii Europene, într-o ordine mondială din ce în ce mai multipolară și mai contestată. Raportul din acest an are ca punct de plecare documentul similar de anul trecut – primul astfel de Raport elaborat vreodată de Comisie şi care a introdus reziliența ca nou principiu călăuzitor pentru elaborarea politicilor Uniunii.

    Raportul pe anul 2021 prezintă şi analizează patru tendinţe principale la nivel global, identificate de Comisie ca fiind de natură să afecteze capacitatea și libertatea de acțiune ale Uniunii Europene. Acestea sunt:

    – schimbările climatice și alte provocări legate de mediu;
    – hiperconectivitatea digitală și transformarea tehnologică;
    – presiunile asupra democrației şi valorilor democratice;
    – schimbările în ordinea și demografia mondială.

    Ca răspuns la aceste provocări, Comisia a identificat zece domenii de acțiune, prin care Uniunea Europeană îşi poate spori autonomia strategică şi îşi poate întări poziția de lider mondial în perspectiva anului 2050.Iată o explicaţie oferită de Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei, responsabil cu relaţiile interinstituţionale şi analizele de perspectivă:

    Spre exemplu, pentru a asigura sănătatea cetăţenilor europeni, construim o Uniune Europeană a Sănătăţii, care investeşte în lucrătorii din domeniu, în modelele inovative de îngrijire medicală şi în noile tehnologii. Pentru a ne asigura că această Uniune este sustenabilă, trebuie să securizăm suficiente cantităţi de energie nepoluantă şi accesibilă ca preţ, dar şi componentele de importanţă strategică necesare, fără să creăm noi dependenţe de materii prime.

    Să enumerăm, aşadar, cele 10 domenii de acţiune identificate de Comisie:

    – Asigurarea unor sisteme sanitare și alimentare durabile;
    – Asigurarea unei energii nepoluante și accesibile ca preț;
    – Întărirea capacităților de gestionare a datelor şi dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor de vârf;
    – Asigurarea şi diversificarea aprovizionării cu materii prime strategice;
    – Asigurarea poziției oferite de avantajul primului venit în ceea ce privește stabilirea standardelor la nivel mondial;
    – Construirea unor sisteme economice și financiare solide și bine adaptate viitoarelor provocări;
    – Dezvoltarea și păstrarea competențelor și a talentelor care corespund ambițiilor Uniunii Europene;
    – Consolidarea capacităților de securitate și apărare și a accesului la spațiul cosmic;
    – Colaborarea cu partenerii mondiali pentru a promova pacea, securitatea și prosperitatea;
    – Consolidarea rezilienței instituțiilor.


  • Raportulu ali UE mutrinda statlu di dreptu

    Raportulu ali UE mutrinda statlu di dreptu


    Comisia Europeană publică, marță, raportul ti statlu di dreptu tru statili membri ali Uniuni. Independența ali justiție, libirtatea-a presăllei ica alumta antiaruşfeti suntu minutişu mutriti tru cadrulu a aluştui instrument anual, aflat la a daua ediție. Raportul ari spuneri punctuali tră majoritatea-a aţiloru 27 di membri ali Uniuni Europeană, ama probleme sistemiţi mutrescu maxus Ungaria și Polonia – spusi comisarlu tră Justiție, Didier Reynders. Aluştoru dauă, a curi lă si caftă giueapi ti independenţa ali justiţie şi libirtatea a presăllei, lă si advgă și Slovenia, cutugursită și ea tră ună aspărdzeari a libirtatillei mass-media. Di altă parti, catastisea-a presăllei easti un subiectu major di găilipseari: “tru multi stati ali Uniunii s’veadi ună crișteari a fuvirserloru, prişcăviiloru fapti contra a jurnaliștilor” – cundille și viţe-prezidenta a Comisiillei Europeani, Vera Jourova.



    Tru cazlu ali României, raportulu spuni, tru ma marea parti, ti reformele ditu Justiţie. S’agiumsi pi isapea că suntu pi calea ti dizvărteari gaereţ tră revizuirea-a alăxerloru — sertu cutugursiti – adusi a legislaţiillei tru perioada 2017-2019 și suntu expusi găilipseri mutrinda existența-a Secţiillei Specială di Investigari a Infracțiunilor ditu Justiție. Iniţiativa di ncllideari a aliştei Secţii lipseaşti s’acaţă calea a dreptului european – spuni Comisia. Aducăndalui aminti ună apofasi a Curtillei Constituționali ali Românie cari statuă, tora ayoñea, că nomlu di thimelliu naţionalu easti ieararhicu superioru atumţea cându giudicătorlli lipseaşti să s’raporteadză la dreptul european, Comisia Europeană spuni, alliumtrea, dimecu că, aestă turlie, agiundzi s’hibă pi dauă principiulu a supremaţiillei legislaţiillei comunitară.



    Uidisitu cu Vera Jourova, legislaţia europeană ari prioritati dinintea a aţilloru naţionali și tuti apofaili a Curtillei Europeani di Justiţie suntu obligatorii tră autorităţli şi instanţili ditu statili membri. Raportul ali Comisie nica cundilleadză, ntră altili, că dificitlu di personal armâni s’hibă ună cilăstăseari tru Justiția românească. Tru andreu 2020, aproapea 10% ditu locurli di giudicători şi aproapea 16% ditu aţeali di procurori eara vacante, cu impactu şi ti hăirlăticlu a sistemlui. Deapoa, dacă prividearea ditu 2018 ţi dădea izini ti pensionarea ninti di kiro a magistraţlor cu ună vicllimi di 20 añi fu abrogată di Parlamentu tru marţu anlu aestu, aproapea 300 di magistraţ işiră la pensie tru 2020 şi aproapea 250 tru protlu trimestru ditu aestu an, di u creaşti nica ş-cama multu ixikea di personalu.



    La capitolu aruşfeti, Comisiacundilleaqdză că percepţia anamisa di experţă şi şeflli di companii easti că nivelu aliştei lăngoari tru sectorlu public armâne analtu, ama — adavgă Executivlu comunitar – anchetili şi sancţionarea ali aruşfeti pi livelu di mesi şi analtu armasiră cu hăiri. Neise, Comisia Europeană spuni că tru România ma largu suntu raportati proţesi tră agudeari şi nitiñiseari arcati pi skiniratlu a niscăntoru jurnalişti di investigaţie.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala




  • Raport UE privind statul de drept

    Raport UE privind statul de drept

    Comisia
    Europeană a publicat, marți, raportul asupra statului de drept în ţările membre
    ale Uniunii. Independența justiției, libertatea presei sau lupta anticorupție
    sunt scrutate în cadrul acestui instrument anual, aflat la a doua ediție.
    Raportul conține remarci punctuale pentru majoritatea celor 27 de membri ai
    Uniunii Europene, dar probleme sistemice privesc în special Ungaria și Polonia
    – a declarat comisarul pentru Justiție, Didier Reynders. Celor două, cărora li
    se impută independenţa justiţiei şi libertatea presei, li se alătură și
    Slovenia, criticată și ea pentru o deteriorare a libertății mass-media. De
    altfel, situația presei reprezintă un subiect major de îngrijorare: în
    multe state ale Uniunii se constată o
    creștere a hărțuirilor, amenințărilor și violențelor la adresa jurnaliștilor -
    a punctat și vice-președinta Comisiei Europene, Vera Jourova.


    În cazul
    României, raportul se referă, în mare parte, la reformele din Justiţie. Se
    constată că sunt în curs demersuri pentru revizuirea modificărilor – aspru
    criticate – aduse legislaţiei în perioada 2017-2019 și sunt expuse îngrijorări
    privind existența Secţiei Speciale de Investigare a Infracțiunilor din
    Justiție. Iniţiativa de desfiinţare a acestei Secţii trebuie să urmeze linia
    dreptului european – afirmă Comisia. Amintind o hotărâre a Curții Constituționale
    a României care a statuat, recent, că legea fundamentală naţională este
    ierarhic superioară atunci când judecătorii trebuie să se raporteze la dreptul
    european, Comisia Europeană spune, dimpotrivă, că, astfel, se pune la îndoială
    principiul supremaţiei legislaţiei comunitare.


    Potrivit Verei Jourova,
    legislaţia europeană are prioritate în faţa celor naţionale și toate deciziile
    Curţii Europene de Justiţie sunt obligatorii pentru autorităţile şi instanţele
    din ţările membre. Raportul Comisiei mai consemnează, între altele, că
    deficitul de personal rămâne preocupant în Justiția românească. În decembrie
    2020, aproape 10% dintre locurile de judecători şi aproape 16% dintre cele de
    procurori erau vacante, cu impact şi asupra eficienţei sistemului. Apoi, deşi
    prevederea din 2018 ce permitea pensionarea anticipată a magistraţilor cu o
    vechime de 20 de ani a fost abrogată de Parlament în martie anul acesta, aproape
    300 de magistraţi s-au pensionat în 2020 şi aproape 250 în primul trimestru din
    acest an, amplificând şi mai mult lipsa de personal.


    La capitolul ‘corupţie’, Comisia
    notează că percepţia printre experţi şi şefi de companii este că nivelul
    acestui flagel în sectorul public rămâne ridicat, dar
    – mai spune Executivul comunitar – anchetele şi sancţionarea corupţiei la nivel
    mediu şi înalt au rămas eficiente. În fine, Comisia Europeană afirmă că în
    România continuă să fie raportate procese pentru defăimare intentate unor
    jurnalişti de investigaţie.



  • Raport Europol: Organizațiile teroriste exploatează pandemia

    Raport Europol: Organizațiile teroriste exploatează pandemia

    Teroriștii folosesc orice ocazie pentru a eroda structurile democratice, pentru a răspândi frica și pentru a polariza societatea. Anul trecut, organizațiile teroriste au încercat să profite de pandemia de COVID-19 pentru a-şi răspândi ideologiile violente și pentru a exacerba neîncrederea în instituțiile publice, relevă raportul anual al Europol, organizația europeană de poliție.

    În Uniunea Europeană, 21 de persoane au murit, anul trecut, în urma unor atacuri teroriste, iar 449 de persoane au fost arestate sub suspiciunea de infracțiuni legate de terorism în 17 state membre ale Uniunii. S-au înregistrat în total 57 de atacuri teroriste, inclusiv cele eşuate, în 6 ţări – Austria, Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

    Sănătatea mintală rămâne o problemă în ceea ce privește terorismul și extremismul violent. Situația creată de pandemie ar putea fi un factor de stres suplimentar, care ar putea încuraja persoanele vulnerabile să recurgă la violență. Având în vedere dezinformarea diseminată în mod activ în mediul online, extremiștii și teroriștii au exploatat nemulțumirea socială pentru a-și propaga ideologiile. Terorismul islamist continuă să fie cea mai mare amenințare la adresa Uniunii Europene și este influențat de evoluțiile din străinătate. Așa-numitul Stat Islamic, încă activ în Irak și Siria, ajunge la susținători din Europa pentru a-i incita să comită atacuri.

    În 2020, numărul atacurilor teroriste finalizate a crescut în comparație cu 2019. Islamiştii au fost responsabili de 10 atacuri cu 12 victime și 47 de răniți. O amenințare semnificativă este reprezentată de teroriștii care acționează singuri.

    În aprilie, Parlamentul European a adoptat noi norme prin care platformele online au la dispoziție maximum o oră pentru a elimina mesajele, imaginile, înregistrările audio sau clipurile video, inclusiv transmisiile în direct, care incită sau contribuie la infracțiuni teroriste.