Procurorul-şef anti-corupţie, Laura
Codruţa Kovesi, rămâne
în funcţie
Preşedintele
României, Klaus Iohannis, a respins, luni, cererea ministrului justiţiei,
Tudorel Toader, vizând revocarea procurorului-şef anti-corupţie, Laura Codruţa
Kovesi.Argumentele nu m-au
convins, a declarat Iohannis, ai cărui consilieri au efectuat o evaluare
a acestei solicitări, care fusese avizată negativ şi de
secţia de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii. Ministrul Toader a cerut demiterea lui Kovesi
în februarie, acuzând-o pe aceasta de abuz de putere şi de degradarea imaginii
ţării peste hotare. El a anunţat acum că va sesiza Curtea Constituţională cu
privire la decizia preşedintelui de a nu da curs solicitării de revocare a
procurorului şef al DNA. Demersul lui Toader este susţinut politic de PSD şi de
premierul Viorica Dăncilă. Din opoziţie, liberalii au apreciat că motivele
ministrului justiţiei de revocare a şefei DNA nu au temei. Tot din opoziţie, USR
a declarat că respingerea propunerii de revocare este corectă şi firească.
Proteste în spitale
Sindicatul
SANITAS din sănătate ar urma să organizeze un mare miting în Bucureşti,
secondat de o grevă generală, în semn de protest faţă de plafonarea sporurilor -
fapt care a dus la scăderea veniturilor pentru unele categorii de personal.
Prim-vicepreşedintele Sanitas, Iulian Pope, a anunţat care este calendarul
acestor acţiuni: 26 aprilie – miting în Bucureşti, 7 mai – grevă de avertisment
cu întreruperea activităţii timp de o oră, 11 mai – grevă generală. Principala
nemulţumire ţine de impunerea pragului de 30% pentru sporuri pentru sistemul
sanitar şi de asistenţă specială, măsură în urma căreia diminuările de venituri
sunt de până la 300 de euro, începând cu luna martie. În ultima perioadă, angajaţii
din spitale sau din direcţiile sanitare au denunţat zilnic, în stradă, noua
lege a salarizării unitare. Premierul Viorica Dăncilă le-a cerut miniştrilor
Sănătăţii, Muncii şi Finanţelor să găsească soluţii pentru problemele de
salarizare din sistemul sanitar şi să îi cheme luni la discuţii pe managerii
spitalelor. La rândul său, ministrul de resort, Sorina Pintea, susţinea, la
începutul săptămânii, că doar aproximativ 10% din totalul personalului medical
a avut anumite scăderi salariale. Ea a explicat că limita de sporuri de 30%
trebuie respectată, iar managerii de spitale trebuie sa se gospodarească şi să
acorde diferenţele respective din propriile fonduri.
Români în Italia
Italia este
interesată să investească în România în agricultură, inovarea tehnologică,
energie sau apărare – a declarat, joi, la Bucureşti, premierul demisionar
italian Paolo Gentiloni. El a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi de
primul-ministru Viorica Dăncilă, discuţiile fiind centrate pe relaţia
bilaterală, apreciată de ambele părţi drept privilegiată. Italia reprezintă un
partener strategic pentru România, volumul schimburilor comerciale ajungând în
2017 la aproape 14 miliarde de euro, un nivel record pentru ultimul deceniu. De
asemenea, asistăm în România la o prezenţă extrem de diversificată a
investiţiilor italiene, a subliniat premierul Viorica Dăncilă. Cei doi premieri
au discutat şi despre comunitatea românească din Italia, dar şi despre cea
italiană din România, Paolo Gentiloni spunând că în acest moment în ţara sa
trăiesc peste un milion trei sute de mii de români, a căror integrare este din
ce în ce mai bună. Şi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit în ceea
ce priveşte situaţia românilor din Italia (track): Amândoi
suntem foarte mulţumiţi şi bucuroşi că aceste comunitaţi reciproce nu sunt doar
acceptate, ci s-au integrat foarte bine, şi italienii sunt foarte bine veniţi
şi integraţi în România, o comunitate cu foarte mulţi oameni de afaceri, iar
comunitatea românească, care este foarte numeroasă, un milion trei sute de mii
de români trăiesc în Italia, este o comunitate care este foarte bine integrată
şi foarte bine acceptată în Italia. Viitorul spaţiului
comunitar, dar şi preluarea de către Bucureşti a preşedinţiei Consiliului UE,
la 1 ianuarie 2019, s-au aflat, de asemenea, pe agenda discuţiilor.
Răzvan Burleanu, un nou mandat la
conducerea FRF
Preşedintele
în exerciţiu al Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu a câştigat,
miercuri, un nou mandat de patru ani, el fiind ales de 168 dintre cei 254 de
membri afiliaţi. Principalul său contracandidat, fostul internaţional Ionuţ
Lupescu, component al Generaţiei de aur a fotbalului românesc din anii ’90, a obţinut
78 de voturi. A contat
mult faptul că Burleanu s-a angajat clar, pe parcursul întregului său mandat,
din 2014 încoace, în favoarea eşaloanelor inferioare, astfel că victoria sa a
fost asigurată de votanţii de la cluburile mici, de ligi inferioare, de la
fotbalul feminin sau de la fotbalul în sală. Potrivit presei, l-au votat doar
doua cluburi din Liga Întâi: CFR Cluj şi FC Botoşani. Voi fi un
preşedinte care va face totul pentru unitate. O unitate a oamenilor de bine, a
spus Răzvan Burleanu imediat după numărarea voturilor.
