Răzvan Burleanu va fi, şi în următorii patru ani, şeful fotbalului
românesc. Preşedinte în exerciţiu al Federaţiei Române de Fotbal din 2014, el a
obţinut, miercuri, un nou mandat. Burleanu a fost votat de 168 dintre cei 254
de membri afiliaţi. Principalul său contracandidat, fostul internaţional Ionuţ
Lupescu, nu a obţinut decât 78 de voturi. Marcel Puşcaş, fost preşedinte la FC
Steaua Bucureşti, a primit 8 voturi, în timp ce al patrulea candidat, Ilie
Drăgan, fost lector al Şcolii Federale de Antrenori, nu a fost votat de nimeni.
Succesul
categoric al lui Răzvan Burleanu a surprins multă lume. Ionuţ Lupescu, fost component
al Generaţiei de Aur a fotbalului românesc din anii ’90, părea favorit. Avea
sprijinul multor oameni de fotbal de succes, de la Mircea Lucescu, antrenorul
cel mai titrat al României, până la fotbalişti de top precum Cristian Chivu.
Burleanu s-a bazat însă pe cei care aveau drept de vot, şi anume reprezentanţii
cluburilor, pe care i-a convins bilanţul său. Federaţia Română de Fotbal de astăzi este o instituţie de management al
fotbalului, şi nu un simplu gestionar de competiţii, de resurse, sau un simplu
colector de taxe şi contribuţii. Avem o viziune, avem un plan şi avem o echipă
foarte bună, cu care vom duce lucrurile mai departe.
Victoria lui Răzvan Burleanu a fost asigurată de votanţii de
la cluburile mici, de ligi inferioare, de la fotbalul feminin sau de la fotbalul
în sală. Potrivit presei, l-au votat doar doua cluburi din Liga Întâi: CFR Cluj
şi FC Botoşani, restul optând pentru Lupescu. A contat mult faptul că Burleanu
s-a angajat clar, pe parcursul întregului său mandat, din 2014 încoace, în
favoarea eşaloanelor inferioare: Suntem
responsabili pentru miile de copii, de băieţi şi fete care astăzi joacă fotbal
în competiţiile pe care le-am creat. Suntem datori faţă de ei, suntem datori să
le asigurăm un viitor în fotbalul românesc. Suntem responsabili pentru liga a
doua şi liga a treia, competiţii pe care ne străduim să le construim şi să le
promovăm. Pe care alţii le-ar arunca mâine în bezna anonimatului, pentru că… nu
produc bani mulţi. Federaţia Română de Fotbal, cum îi spune şi numele, trebuie
să federeze, adică să aducă la un loc voinţa şi interesele fiecărui eşalon.
La
alegerile de miercuri au contat mai puţin rezultatele slabe pe plan internaţional,
precum ratarea calificării la Cupa Mondială, unde România nu a mai fost
prezentă din 1998. Burleanu a atins şi acest subiect, fără a face promisiuni: Nu putem garanta calificări la
turneele finale. Ne dorim cu toţii aceste calificări, dar nimeni nu le poate
garanta. Nu pot face asta jucătorii şi antrenorii, darămite noi, cei din zona
administrativă… Dar garantez, împreună cu echipa mea, că implementarea tuturor
acestor proiecte va însemna cadrul optim pentru obţinerea calificărilor
viitoare.
Noul mandat
al lui Răzvan Burleanu la şefia FRF expiră în 2022.
