Radio România Internațional

Tag: reabilitare

  • Proiect major pentru Spitalul Regional de la Iaşi, aprobat de Comisia Europeană

    Proiect major pentru Spitalul Regional de la Iaşi, aprobat de Comisia Europeană

    Pași se fac, chiar dacă timizi, în direcția realizării spitalelor regionale.



    Spre exemplu, în primăvara acestui an, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a anunțat că proiectul major pentru Spitalul Regional de la Iaşi a fost aprobat de Comisia Europeană. De altfel, în luna mai, Ministerul Sănătății a lansat, pe platformele electronice de specialitate ale României și Uniunii Europene, procedura de licitație deschisă pentru achiziția de servicii de verificare tehnică pentru proiectul realizării spitalului.



    Tot pe același plan, în aceeași lună, a fost semnat a fost semnat contractul de finanțare Regio pentru ambulatoriul integrat al Institutului Regional de Oncologie Iași. Ce presupune acest proiect, aflăm informații de la doamna Mirela Grosu, manager al Institutului Regional de Oncologie Iași:



    “Dorim să lărgim paleta de servicii și în zonele alocate de ambulatoriul integrat. Adresabilitatea a crescut astfel că ne-am gândit să modernizăm ambulatoriul existent prin amenajarea celor două curți interioare, care, în prezent, nu sunt utilizate. Și, împreună cu Consiliul Județean, pe fonduri regionale, am depus un proiect la Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est, contract care a fost semnat în 18 mai 2020 și are o valoare totală de 9,5 milioane de lei. Noi câștigăm o suprafață medicală de peste 300 m², înseamnă șase cabinete de consultații și 26 de posturi de tratament pentru pacienții care beneficiază de chimioterapie în regim ambulatoriu.



    Construcția în sine are o valoare de 30% din totalul valorii proiectului, iar în rest înseamnă echipamente medicale și mobilier medical și nemedical pentru dotarea acestui spațiu. Vom amenaja un laborator de endoscopie, vom lua un aparat pentru osteodensitometrie; sunt echipamente de 6 milioane de lei, care sunt necesare depistării bolilor și monitorizării pacienților noștri.”



    Proiectul a fost semnat la mijlocul lunii mai, finalizarea acestuia când este preconizată?



    “Sperăm ca într-un an de zile să terminăm acest proiect, care, până la urmă, este un câștig pentru pacienții noștri.”




  • Teatrul de stat Constanța – reabilitat termic printr-un proiect european

    Teatrul de stat Constanța – reabilitat termic printr-un proiect european

    În plus, vor fi schimbate și sistemele de alimentare cu
    apă și energie electrică. Obiectivul este acela de a reduce pierderile și de a
    evita risipa energetică.





    Scenariile cele mai pesimiste arată că
    resursele planetei se vor epuiza la moment dat, întrucât consumăm într-un ritm
    alert, care depășește capacitatea acestora de a se reface.


    Din acest motiv, sunt tot mai multe voci
    care militează pentru limitarea risipei. Fie că e vorba de risipă alimentară,
    fie că e vorba de risipă energetică.


    Pentru aceasta din urmă, Uniunea
    Europeană alocă fonduri importante, care pot fi accesate de statele membre.


    Cu aceste fonduri pot fi puse în aplicare
    proiecte în domeniul energetic, astfel încât să scadă risipa și să crească
    ponderea sistemelor care folosesc energie verde, prietenoasă cu mediul.


    Un astfel de proiect se va derula și la
    Teatrul de Stat din Constanța. Recent a fost semnat contractul de finanțare.


    Adriana Deoancă, purtătorul de cuvânt al
    Primăriei Constanța:




    Proiectul Creșterea eficienței energetice a imobilului
    Teatrul de stat Constanța urmărește optimizarea consumurilor energetice la
    nivelul clădirii precum și alinierea acesteia la standardele și cerințele de
    performanță energetică europene. Proiectul se va derula prin Programul
    Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziției
    către o economie cu emisii scăzute de carbon. Contractul de finanțare a fost
    semnat în data de 30 aprilie 2020 iar perioada de implementare este de 31 de luni.
    Valoarea totală a proiectului este de 4.863.953,22 lei.





    În cadrul proiectului, va fi înlocuit
    sistemul electric și de iluminat, perețIi vor fi termoizolați, vor fi refăcute
    instalațiile apă și va fi instalat un sistem de panouri fotovoltaice.


    Din nou, cu detalii, Adriana Deoancă,
    purtător de cuvânt al Primăriei Constanța:




    În cadrul proiectului se
    vor executa mai multe tipuri de lucrări:     consolidarea
    fundațiilor existente la sala teatrului și anexele laterale;     refacerea
    finisajelor interioare și exterioare;     termoizolarea
    pereților exteriori, a soclului și a acoperișului;     înlocuirea
    tâmplariei exterioare cu una mai performantă din punct de vedere
    termoenergetic, din PVC;     refacerea
    instalațiilor sanitare, termice, electrice și de ventilare;     refacerea
    instalațiilor pentru alimentare cu apă potabilă, apă caldă de consum, canalizare menajeră și pluvială;     înlocuirea
    sistemului electric și de iluminat;     instalarea unui
    sistem independent de generare energie electrică, folosind panouri fotovoltaice;     amenajarea
    infrastructurii de acces prin adaptarea la nevoile persoanelor cu handicap
    locomotor.





    De asemenea, va fi realizat un sistem de
    management energetic integrat al clădirii pentru urmărirea, înregistrarea și
    eficientizarea consumurilor energetice ale clădirii.


    Potrivit Agenției pentru Dezvoltare
    Regională, multe dintre clădirile construite în România au o performanță
    energetică foarte scăzută, acest sector fiind printre cele mai mari consumatoare
    de energie – aproximativ 45% din consumul total de energie.


    România are un patrimoniu important de
    clădiri construite preponderent în perioada 1960-1990, cu grad redus de izolare
    termică. Asta pentru că înainte de criza
    energetică din 1973, nu au existat reglementări privind protecţia termică a
    cădirilor.     Potenţialul de economisire în aceste clădiri
    este de aproximativ 40-50%.


    Cu alte cuvinte, dacă aceste clădiri
    sunt izolate corespunzător, consumul de energe s-ar reduce la jumătate, prin
    eliminarea pierderilor.






  • Proiecte cu finanțare europeană derulate sau vizate de Primăria Reşiţa

    Proiecte cu finanțare europeană derulate sau vizate de Primăria Reşiţa

    După ce a reușit, până acum, să atragă peste 165 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale pentru investiții de anvergură primarul Reșiței, Ioan Popa vrea cel puțin 200 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

    La Primăria Reșița se lucrează, deja, la proiectele ce vor fi depuse spre finanțare în ciclul financiar 2021-2027.

    Am avut, deja, două videoconferințe cu directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim, în care am venit cu câteva propuneri de proiecte pe mobilitate și de reconversie a spațiilor degradate. Este vorba despre proiecte mari și începem să conturăm 2021-2027, pentru că ținta noastră este să atragem 200 de milioane de euro.

    Pe lângă aceste 200 de milioane de euro, Primăria Reșița ar mai putea atrage alte 300 de milioane de euro dacă Ministerul Dezvoltării va accepta la finanțare și proiecte depuse de către asocieri interurbane, a mai spus Ioan Popa.

    Ținta de 200 de milioane de euro poate fi foarte ușor mișcată în sens pozitiv dacă reușim să facem, într-o asociere între Primăria Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș, proiectul de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare: calea ferată Reșița-Timișoara, Reșița-Berzovia, Oravița-Anina pe care să circule acel tram-train despre care am mai vorbit. Acest proiect, calculat ca prefezabilitate, înseamnă 300 de milioane de euro, pe lângă ținta de 200 de milioane. Facem frecvent demersuri către Ministerul Dezvoltării să accepte la finanțare acest tip de asociere. Și Tmișoara, Arad, Oradea, Cluj, prin Alianța Vestului, tot asta încearcă să facă.

    În prezent, Primăria Reșița derulează proiecte în valoare de aproximativ 165 de milioane de euro. Mai sunt de semnat încă 7-8 proiecte precizează primarul Ioan Popa.

    Majoritatea sunt pe SUERD, care este o axă de finanțare pentru riveranii Dunării. Am depus pe această axă câteva proiecte pentru reabilitarea de grădinițe și școli gimnaziale, care trebuie să intre la finanțare. Și mai avem proiecte pentru eficientizare energetică la clădiri rezidențiale. Valoarea totală a proiectelor pe care le derulăm pe fonduri europene și guvernamentale este de aproximativ 165 de milioane de euro.


  • Modernizarea iluminatului public din Râmnicu Vâlcea

    Modernizarea iluminatului public din Râmnicu Vâlcea

    Proiectul, finanțat în cadrul POR, vizează pe lângă reabilitarea iluminatului
    public și realizarea unei canalizații subterane noi aferente rețelelor
    electrice și de telecomunicații.



    Cu detalii domnul Daniel Ionescu, purtător de cuvânt la
    Primăria Râmnicu Vâlcea:




    Contractul de finanţare în cadrul POR 2014 – 2020 pentru
    acest proiect a fost semnat în 5 februarie 2019, iar în 23 aprilie 2020, în
    urma finalizării procedurilor de selecţie la care s-au înscris cinci ofertanţi,
    a fost încheiat contractul de lucrări la valoarea de 17.736.457,72 lei cu TVA.


    Obiectivul specific al proiectului îl constituie
    creşterea eficienţei energetice în sistemul de iluminat public pe 26 de străzi
    situate în intravilanul municipiul Râmnicu Vâlcea.


    Lucrările de modernizare şi eficientizare vor consta în
    demontarea a 548 de corpuri de iluminat existente şi a 361 de stâlpi metalici,
    montarea a 709 de corpuri de iluminat cu LED cu o durata nominală de viaţă de
    minim 50.000 ore, instalarea a 666 de stâlpi, montarea în intersecţiile
    principale şi în cele cu sens giratoriu a 7 camere de contorizare a traficului,
    element component al sistemului de dimming şi telegestiune, şi echiparea
    dispeceratului cu un calculator.

    Totodată, se va monta reţea subterană de
    iluminat de joasă tensiune pentru fiecare stradă în parte, totalizând peste 26km,
    se vor moderniza 29 de puncte de aprindere cu sistem de dimming şi
    telemanagement şi se va monta canalizare subterană cu tuburi speciale, necesară
    instalaţiei de telecomunicaţie, pe o lungime de aproximativ 79 de km făcându-se astfel trecerea de la reţelele
    aeriene de cabluri la cele subterane.


    Prin utilizarea sistemului de dimming individual şi
    telemanagement, în orele de noapte cu trafic redus se realizează o scădere a
    nivelului de iluminare, dar şi o reducere a consumului de energie electrică
    pentru iluminat şi, implicit, a cheltuielilor cu energia electrică pentru
    iluminat. În cazul utilizării sistemului de dimming pentru aparatele de
    iluminat stradale, consumul de energie electrică va scădea cu 26,46% faţă de
    sistemul fără dimming.


    Durata de execuţie a lucrărilor, stabilită prin contract,
    este de 20 de luni de la Ordinul de Începere a Lucrărilor. Primele străzi care
    vor intra în acest program sunt Henri Coandă (în Nord) şi Mihai Eminescu (în
    Ostroveni), ce vor fi urmate de o altă pereche de străzi din cele două
    cartiere ale Râmnicului – Rapsodiei şi Nicolae Iorga.





  • Grădinițele și școlile din zona București- Ilfov se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Grădinițele și școlile din zona București- Ilfov se extind și se modernizează cu fonduri europene

    Două se referă la extinderea și
    modernizarea iluminatului public, celelalte șase vizează îmbunătățirea
    infrastructurii educaționale.


    Investițiile se ridică în total
    la aproximativ 35 de milioane de lei, cea mai mare parte fiind fonduri europene
    nerambursabile.


    Mai precis este vorba despre
    reabilitarea a patru grădinițe din sectoarele 2 și 3 în vederea creșterii
    eficienței energetice, extinderea cu corpuri noi de clădire sau modernizarea
    bazinelor de inot.


    Detalii aflăm de la Simona
    Curpăn- șeful Departamentului Promovare și Investiții din cadrul
    Agenției de Dezvoltare Regională București- Ilfov.


    Sunt trei
    grădinițe în sectorul 3: grădinița nr. 70 cu o valoare totală de 8 milioane de
    lei din care valoarea totală nerambursabilă este de 6 milioane de lei, mai avem
    grădinița 154 cu o valoare de aproximativ 2 milioane de lei și grădinița 191 cu
    valoarea totală a proiectului de 5 milioane de lei. Sunt proiecte care vizează
    în special lucrări de modernizare la clădirile gradinițelor, lucrări de
    modernizare la bazinele de înot sau extinderea etajelor destinate activităților
    sportive din acele grădinițe. De asemenea, mai avem o grădiniță in sectorul 2-
    grădinița 189 care are o valoare totală de 8 milioane de lei din care valoare
    totală nerambursabilă- 7 milioane de lei.



    Tot cu fonduri europene vor fi
    reabilitate, extinse și modernizate 2 școli- una din sectorul 3 și alta din
    localitatea Chitila. Obiectivul este creșterea numărului de elevi, a
    confortului acestora și a calității actului educațional:


    Tot în
    domeniul infrastructurii educaționale s-au mai semnat două contracte de
    finanțare pentru învațămantul profesional și tehnic. Sunt două școli
    gimnaziale, o școală în sectorul 3- școala gimnazială Nicolae Labis, fosta nr.
    89, cu o sumă de aproximativ 7 milioane de lei- și școala gimnazială din
    Chitila- școala Federico Garcia Lorca- un proiect cu finanțare prin Programul
    Operațional Regional în valoare totală de 5 milioane de lei.


    Simona Curpăn de la Agenția de
    Dezvoltare Regională responsabilă de implementarea unor proiecte de 445 de
    milioane de euro în regiunea București- Ilfov.


  • Investiţii europene în valoare de peste 111 milioane lei în judeţul Caraş-Severin

    Investiţii europene în valoare de peste 111 milioane lei în judeţul Caraş-Severin

    Două noi proiecte cu finanţare europeană, în valoare de peste 111 de milioane de lei, care vizează judeţul Caraş-Severin, respectiv municipiul Reşiţa şi oraşul Oraviţa, au fost contractate în cadrul Regio – Programul Operaţional Regional 2014-2020.

    Un nou proiect cu finanţare europeană, în valoare de peste 90 de milioane de lei a fost câştigat de Primăria Reşiţa prin Programul Operaţional Regional. Acesta vizează achiziţionarea a 10 autobuze electrice şi 60 de biciclete, dar şi implementarea unor sisteme de management al traficului, după cum spune purtătorul de cuvânt al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Alina Strugariu:

    Două terminale intermodale locale vor fi în zona Muncitoresc: o stație de capăt de tramvai – terminal pentru traseul de tramvai şi o stație de capăt de autobuze, cu 5 peroane – terminal pentru traseul de autobuz (două clădiri P+1 cu design simetric, cu facilitați pentru spații de așteptare, pentru vânzarea tichetelor de călătorie și informații, grupuri sanitare, stații de încărcare rapidă pentru autobuze).

    Se vor amenaja o parcare tip park-and-ride cu 36 de locuri pe strada Castanilor, care va fi reabilitată și reconfigurată (carosabil, trotuare, piste de biciclete) şi 42 de stații de autobuz și tramvai dotate cu suprastructuri de protejare a călătorilor, prize USB pentru încărcarea dispozitivelor mobile, iluminat LED şi panouri LED de informare.
    Va exista un sistem integrat de management al traficului și de supraveghere video – vor fi semaforizate toate intersecțiile de pe traseul liniei de tramvai, se vor amenaja 24 de intersecții şi se vor monta 31 de camere de supraveghere a traficului.

    De asemenea, proiectul cuprinde şi construirea unui garaj pentru autobuzele electrice, cu 12 stații de alimentare, spații administrative și de monitorizare (dispecerat, centru de comandă pentru managementul traficului), echipamente pentru spălăt și mentenanță etc.

    De-a lungul traseului de tramvai se vor amplasa 110 bănci, 78 de coșuri de gunoi și 55 de rasteluri pentru biciclete.
    Pentru sistemul de bike-sharing / bike rental, vor fi amenajate 6 stații de închiriere care vor asigura 72 de locuri pentru biciclete şi vor fi achiziţionate 60 de biciclete.

    O altă componentă a proiectului vizează reabilitarea străzilor Calea Timișoarei și Bârzăviței, amenajarea de piste pentru biciclete, modernizarea trotuarelor, reconfigurarea spaţiilor verzi și amenajarea a 9 stații de transport. Perioada de implementare a proiectului este de 42 de luni.

    Proiectul de la Oraviţa vizează îmbunătățirea calității vieții populației prin creșterea calității procesului educațional și prin oferirea unor posibilități de petrecere a timpului liber de calitate, în special locuitorilor din zona Gării, identificată ca zonă marginalizată.

    Sunt prevăzute ample lucrări de reabilitare, modernizare și dotare la Școala Generală Romulus Ladea din Oraviţa. Se va interveni la diferite corpuri de clădire ale şcolii (spații destinate învățământului primar, gimnazial şi preşcolar, sală de sport), prin: refacerea/ consolidarea structurii de rezistență, refacerea șarpantei din lemn cu învelitoare din tablă profilată, izolarea planșeului peste etaj, a soclului şi pereților, înlocuirea ferestrelor, refacerea termoizolației și hidroizolației, instalarea unui sistem de iluminat cu tehnologie LED, montarea de ventilo-convectoare pentru încălzire, refacerea tencuielilor interior-exterior, dotarea cu echipamente a sălilor de curs, laboratoarelor şi atelierelor, achiziția unor softuri educaționale etc.

    O altă componentă a proiectului cuprinde amenajarea parcului din Zona Gării, prin amenajarea de locuri de joacă pentru copii, plantări de copaci, înlocuirea stâlpilor de iluminat cu stâlpi cu panouri fotovoltaice, amplasarea de bănci, coșuri de gunoi şi toalete ecologice, împrejmuirea parcului și realizarea unui număr de patru căi de acces.

    Valoarea totală a investiţiei depăşeşte 19,5 milioane de lei, iar finanţarea nerambursabilă a fost obţinută prin apelul de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Perioada de implementare este de 38 de luni.


  • Reşiţa în topul absorbției fondurilor europene

    Reşiţa în topul absorbției fondurilor europene

    Reşiţa este în
    topul oraşelor care au reuşit să atragă importante fonduri europene. Este vorba
    despre 160 de milioane de euro, concretizate până acum în 42 de proiecte.
    Despre o parte din aceste proiecte, Sebastian Dragomir de la Radio Reşiţa a
    discutat cu primarul municipiului de pe Bârzava, Ioan Popa:



    Reporter: Domnule primar, ne aflăm în Centrul civic
    al municipiului Reşiţa, în cel mai mare şantier deschis cu ajutorul fondurilor
    europene, finanţat prin Programul Operaţional Regional.


    Da, este o lucrare de modernizare a Pieţei 1
    Decembrie 1989 care are o suprafaţă de 2,5 hectare. Investiţia costă circa 6
    milioane de euro şi presupune schimbarea tuturor elementelor vechi şi
    înlocuirea acestora cu sisteme moderne de canalizare, mobilier stradal şi
    iluminat, după care toată piaţa va fi pavată cu granit şi andezită. Lucrările
    sunt într-un stadiu foarte bun şi până la sfârşitul lunii august se vor
    finaliza.


    Dacă tot vorbim de fonduri europene, în
    această săptămână s-a mai semnat un contract de reabilitare termică a unui bloc
    de locuinţe din Reşiţa, prin apelul de proiecte dedicat sprijinirii obiectivelor
    strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD). Astfel de finanţări sunt
    aprobate aproape săptămânal de ADR Vest.


    Dacă la început mergeam la Timişoara, la
    Agenţia pentru Dezvoltare Regională (#ADR) Vest pentru a semna contracte cu
    directorul Sorin Maxim, acum, pe timp de pandemie, le semnăm electronic. Între
    timp a mai apărut o finanţare pentru Grădiniţa Palatul fermecat şi se pare că
    va ajunge şi faza 3 de la proiectul ce vizează reintroducerea tramvaielor în
    oraş, fază ce se referă la achiziţia autobuzelor electrice. Aceste proiecte vin
    în valuri, aşa cum le-am depus. Cert este că în ultimele trei luni s-au
    deblocat proiecte care erau în stand-by de 7-8 luni de zile la Bucureşti.


    La unităţile de învăţământ, modernizarea şi
    reabilitarea se face tot cu fonduri obţinute prin POR?


    Toate colegiile din oraş au câștigat
    finanțare, cu excepția Colegiului Sabin Păuţa şi şcoliile gimnaziale la fel.
    Avem şi 5 grădiniţe la care se intervine sau urmează să se intervină cu fonduri
    europene.


    Zilele trecute aţi participat la o
    dezbatere online, alături de primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu,
    discutând despre dezvoltarea urbană. Reşiţa a fost dat exemplu de bune
    practici, de către reprezentanţii UrbanizeHub.


    Din datele pe care le-au cules cei de la
    UrbanizeHub România, se pare că Reşiţa este în top 10 la nivelul oraşelor
    reşedinţă de judeţ în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.


    Noi am reuşit să facem 42 de proiecte care însumează aproximativ
    160 de milioane de euro. Este o sumă importantă pentru un oraş ca Reşiţa.
    Într-o analiză a Băncii Mondiale făcută în 2016, estimarea pentru Reşiţa în
    următorul ciclu era de o absorbţie de 50-55 de milioane de euro. Practic, am
    făcut de trei ori estimările Băncii Mondiale.




  • Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău

    Programul
    Operaţional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, referitoare la
    Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională este baza
    multor proiecte vizate și unele chiar implementate la nivelul Consiliului
    județean Buzău.




    Principalul
    scop îl reprezintă creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și
    urbane situate în proximitatea rețelei tran-europeană de transport – TEN-T prin
    modernizarea drumurilor județene.







    Printre proiectele finanțate derulate din fonduri
    europene, derulate la nivelul Consiliului județean Buzău, se numără și cele
    care vizează dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere.


    Informațiile de interes public, privind obiectivele
    specific ale acestor proiecte și stadiul implementării lor, ne sunt oferite de
    domnul Petre Emanoil Neagu, Președintele
    Consiliului Județean Buzău:


    Avem mare bucurie și interes că reușim să reabilităm, prin fonduri
    europene, un drum important la nivel județean și, de ce nu, la nivel regional
    și chiar național; pentru că este un drum care face legătura între județul
    Brăila și o zonă superbă din
    punct de vedere și turistic a județului Buzău – zona Valea Slănicului și undeva ajunge în DN10, unde se face
    legătura la Siriu spre Brașov.


    Acest drum este reabilitat pe două proiecte. Primul proiect are o valoare
    de aproximativ 22 de milioane de euro și începe din E85 comuna Mărăcineni, în
    imediata proximitate a municipiului Buzău, până în zona Vintilă-Vodă, este o zonă de aproximativ 37 km.


    Implementarea va mai dura încă un an, până în 2021, dar avem și celălalt
    tronson, același proiect, dar implementat separat – E85, tot în proximitatea
    municipiului Buzău, până la granița cu județul Brăila.


    Acesta are o valoare de 18 milioane de euro și termenul de execuție va fi
    undeva la sfârșitul acestui an. Ce mă bucură pe mine, mult, este că cei care se
    ocupă, mă refer la constructor, lucrează, chiar dacă noi trecem printr-o
    perioadă dificilă din cauza pandemiei. Aș vrea să mulțumesc prin intermediul dumneavoastră
    că se lucrează cu aceste fonduri europene. Eu am ținut foarte mult, și colegii
    mei din Consiliul județean, să atragem aceste fonduri pentru că avem nevoie de
    bani europeni. Indiferent cât de mari ar fi bugetele noastre locale și chiar
    naționale, nu sunt îndestulătoare ca să putem să rezolvăm infrastructura
    rutieră.


  • Clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Judeţene din Târgu Jiu, restaurată cu fonduri europene

    Clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Judeţene din Târgu Jiu, restaurată cu fonduri europene

    Casa memorial Iosif Keber din Târgu Jiu este un adevărat
    centru de atracție turistică datorită ingeniozității cu care a fost ridicată,
    în stil neoromânesc, având la etaj un atelier cu luminator. Aici funcționează
    Secția de Artă a Bibliotecii Christian Tell. Este una dintre cele mai frumoase
    monumente din Târgug Jiu, construită în 1932 și va fi restaurată cu finanțare de la
    UE prin POR.

    Detalii ne oferă dl Cosmin Mihai Popescu, Președintele CJ Gj: Proiectul Conservarea, restaurarea și valorificarea
    turistică și culturală a Casei Keber a fost depus spre finanțare în cadrul
    apelului de proiecte a POR 2014-2020,
    având ca obiectiv specific impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea,
    protejarea și valorificarea patrimoniului cultural și a identității culturale.
    Construcția supusă lucrărilor de reabilitare și consolidare este obiect de
    patrimoniu fiind inclusă în lista monumentelor istorice, aflându-se în
    folosința Secției de Artă a Bibliotecii Județene C. Tell.


    Principalele categorii de lucrări ce se vor executa în
    cadrul proiectului de investiție sunt: lucrări de consolidare a clădirii,
    lucrări de arhitectură, contând în finisaje interioare, pardoseli, zugrăveli,
    restaurare decorațiuni, lucrări de intervenție la fațade, acoperiș,
    învelitoare, lucrări de refacere incintă, de amenajare a curții interioare, de
    instalații electrice, precum și iluminatul architectural pentru punerea în
    valoare a monumentului istoric.


    În acest sens Consiliul Județean Gj a demarat în luna
    octombrie 2019 lucrările pentru acest obiectiv, până în prezent, implementarea
    proiectului fiind realizată în procent de 30%.     Valoarea proiectului este de 2 573 000 de lei, din care
    valoarea eligibilă, nerambursabilă, este de peste     1.7 milioane de lei, restul de sumă reprezentând contribuția
    proprie a județului Gorj.     Termenul final de realizare a lucrărilor de reabilitare este
    aprilie 2021.


    La finalizarea procesului de restaurare vor fi puse la
    dispoziția vizitatorilor cele 6.000 de volume de artă ce au aparținut
    pictorului, lucrări ale acestuia, tablouri, schițe, planuri, gravuri, alături
    de obiecte cu caracter memorial, care stau mărturie unei vieți dedicate, cu
    pasiune, artei.


  • Cămine culturale modernizate în comuna Marginea, jud. Timiş

    Cămine culturale modernizate în comuna Marginea, jud. Timiş

    Spectacole,
    întâlniri cetățenești dar și evenimente de promovare turistică sunt prevăzute a
    fi organizate în cele două cămine culturale din Breazova și Coșteiul de Sus ce
    aparțin de comuna Margina din județul Timiș. S-a lucrat fără întrerupere și
    cele două cămine culturale sunt aproape terminate ne spune primarul din
    Margina, Ionel Costa:



    Avem un proiect pe fonduri europene ce presupune
    reabilitarea a două cămine culturale în localitățile Breazova și Coșteiul de
    Sus și suntem în stadiul de realizare 80 – 85% cu lucrările. S-a lucrat toată
    perioada aceasta de la început de an până acum chiar dacă a fost situația cu
    pandemia care a fost și care este dar
    lucrările au avansat și sperăm la finalul lunii mai să se finalizeze.


    Proiectul de
    reabilitare din fonduri europene al celor două clădiri este de aproximativ 400
    de mii de euro iar activitățile ce vor fi organizate sunt destinate atât
    localnicilor cât și turiștilor care mergeau în număr tot mai mare în zona
    localității Margina. Primarul Ionel Costa:


    La Coștei noi am vrut să modernizăm căminul că acolo
    organizam și întâlniri pe linie de turism. Știți că noi avem activitatea de
    turism destul de dezvoltată la nivelul comunei prin Centrul de Informare
    Turistică și turiștii care ajungeau în localitate nu aveam posibilitatea unde
    să le oferim un mic dejun într-un spațiu anume și spațiul ăsta ar fi servit și
    pentru acest scop pentru că spațiul respectiv va avea o sală destul de mare, va
    avea mesele aferente plus că va avea grupuri sanitare, încălzire centrală și
    tot ce trebuie la un cămin cultural modern.

    Plus, acolo putem proiecta și
    diverse filme referitoare la turismul din zonă la comuna noastră, la oportunitățile
    de afaceri pentru oameni. În spațiul respectiv se pot organiza și zilele
    localității sau ruga care în Coștei nu a mai fost organizată de la revoluție
    încoace niciodată. Plus diverse alte activități, întâlnirea fiilor satului când
    e nevoie, au solicitat mai mulți și activități și de genul acesta.


    Un al doilea
    proiect va fi încheiat în Coșteiul de Sus tot în luna aceasta unde este
    reabilitat drumul în lungime 185 metri din centrul localității. Valoarea
    proiectului este de aproximativ 220 de mii de lei.


  • La Iași, amenajarea unei zone de agrement a primit finanțare europeană prin programul POR

    La Iași, amenajarea unei zone de agrement a primit finanțare europeană prin programul POR

    Sprijinirea
    dezvoltării urbane durabile, unul din obiectivele ce se vor atinse în orașele
    din România prin folosirea fondurilor europene.
    Sunt finanțări prevăzute în cadrul Programului Operațional Regional
    aferent perioadei 2014 – 2020. La Iași, câteva proiecte în acest sens au legătură cu amenajarea unor spații
    verzi, care să aibă și dimensiunea
    utilității pentru publicul larg. Este și scopul unei inițiative de reabilitare
    şi modernizarea zonei de agrement C.A. Rosetti din orașul amintit.



    La momentul semnării
    contractului, repere a oferit primarul
    Iașului, Mihai Chirica, punctând și avantajele aduse de proiect:

    Un proiect care se
    referă la reabilitarea și modernizarea
    suprafeței din zona C.A. Rosetti, de aproximativ 18 mii de m². Valoarea
    estimată este de 13,9 milioane de lei. Va fi o zonă de practicare a sportului,
    locuri de joacă pentru copii, cu rețea WI-FI, cu sisteme de supraveghere video,
    elemente mobilier urban, racorduri la rețelele de utilități publice, sisteme de
    irigații și iluminat.

    Nu vom insista foarte mult pe prezența locurilor de
    parcare pentru că vrem să descurajăm utilizarea vehiculelor personale pentru a
    ajunge până acolo și am dat drumul la înființarea unui traseu de transport public de călători, tocmai
    pentru a facilita accesibilitatea către această investiție europeană și, sigur,
    am înființat parcări pentru biciclete. Este și o zonă de educare, gândită în
    cadrul proiectului, cu amfiteatru, cu zonă de spectacol pentru copii, unde se
    vor putea organiza tabere de vară, unde se vor putea organiza diverse
    activități didactice ale sistemului de educație din oraș.




    În cadrul aceleiași
    conferințe de presă, directorul Agenției pentru Dezvoltare regionala Nord Est,
    Vasile Asandei, a vorbit despre banii
    rezervați sprijinirii dezvoltării urbane durabile, una din axele Programului
    Operațional Regional:




    Contract de
    finanțare pe Axa 4, o axă foarte dorită de municipiile reședință de județ, care
    a avut și niște întârzieri, dar care începe să funcționeze foarte bine.
    Municipalitatea ieșeană este cel mai
    important beneficiar al nostru pe Axa 4, are și cea mai mare sumă alocată. Au
    început să se miște lucrurile. În afară că semnăm contracte, trebuie să le și
    implementăm și am început procesul acesta. Anul 2020 este un an foarte greu pentru că va trebui să
    implementăm toate proiectele astea pe care le-am semnat și va trebui să ne
    pregătim pentru următorul exercițiu care va începe.




    De adăugat că
    durata de implementare a proiectului de la Iași ,Reabilitare şi modernizare
    zonei de agrement C. A. Rosetti, este de 36 de luni.


  • Bimilenara staţiune Băile Herculane se modernizează cu ajutorul fondurilor europene

    Bimilenara staţiune Băile Herculane se modernizează cu ajutorul fondurilor europene

    În această perioadă, oraşul staţiune de pe Valea Cernei se află în şantier. Mai multe obiective turistice, dar şi de infrastructură rutieră sunt în lucru, fondurile fiind obţinute printr-un proiect european ce vizează Conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului balnear în stațiunea Băile Herculane.


    Primarul Cristian Miclău spune că este vorba despre Piaţa Hercules, Parcul Vicol, Piaţa 1 Mai, reabilitarea a 3 poduri şi a unei străzi.


    Un alt proiect finanţat prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, în calitate de organism intermediar pentru Programul Operaţional Regional vizează modernizarea clădirii Liceului Hercules. Proiectul a intrat într-o nouă etapă, fiind tot mai aproape faza semnării contractului de finanțare a lucrărilor privind această investiție, după cum spune primarul Cristian Miclău:

    Proiectul privind reabilitarea, modernizarea și extinderea liceului din Băile Herculane intră în linie dreaptă, am trecut de procesul de verificarea a conformității administrative și a eligibilității și urmează să trecem într-o nouă etapă de evaluare tehnică și financiară! După finalizarea tuturor acestor etape, se va trece la semnarea contractului, lucrările de execuție vor fi scoase la licitație și după clarificări și comunicări va fi semnat și contractul cu constructorul care se va ocupa de reabilitarea clădirii liceului!

    Valoarea contractului a fost în prima fază de 8 milioane de lei, dar valoarea a crescut, având în vedere că este și alt cost cu manopera și a ajuns la o sumă aproximativă de 11 milioane de lei! Finanțarea este asigurată din fonduri europene, cofinanțarea orașului ridicându-se la 2 la sută din valoarea totală a proiectului. Finanţarea se face prin Programul Operațional Regional – Axa prioritara 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale.

    Liceul Hercules se va extinde cu un corp în cadrul căruia vor fi amenajate patru laboratoare. De asemenea va fi ridicat și un internat unde vor fi cazaţi elevii din localitățile învecinate. Vor fi 22 de camere cu două locuri și baie proprie și hol intermediar, birou administrator, spălătorie, două săli de studiu și două oficii pentru depozitare lenjerie. Vor fi prevăzute două căi de acces în clădire, cu două rampe pentru persoane cu dizabilități.

    De asemenea, în cadrul proiectului va fi anvelopată clădirea liceului, va fi achiziționat mobilier nou și se va lucra la instalațiile electrice și cele termice. La ora actuală, în Liceul Hercules învață aproape 700 de elevi de gimnaziu și de liceu, mulți dintre ei – viitori angajați ai hotelurilor din stațiune.


  • Fonduri europene pentru modernizarea remizei unităţii de pompieri din Caransebeş

    Fonduri europene pentru modernizarea remizei unităţii de pompieri din Caransebeş

    Obiectivul de investiţii se referă la Reabilitare termică, energetică şi modernizare la sediul Detaşamentului de Pompieri Caransebeş, în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, Axa Prioritară 3. Cererea de finanțare a fost admisă, urmând ca până în luna martie 2020 să se semneze contractul de finanțare, a spus colonelul Cristinel Coneru:

    Încă de anul trecut s-au întocmit documente în vederea realizării acestei investiţii. Valoarea proiectului este de aproximativ 4 milioane de lei. Este o finanţare pe fonduri europene, iar activitatea este derulată exclusiv de Ministerul Afacerilor Interne prin programul Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). Lucrările vor consta în reparaţia acoperişului de tip terasă, izolare termică, înlocuirea instalaţiilor termice şi electrice.

    Alt proiect aflat în desfășurare vizează achiziţia de echipamente şi utilaje, dar şi instruirea militarilor de la ISU Semenic. Este vorba de proiectul transfrontalier Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat (Sustainable Joint Network of the Emergency Situations in Banat) din cadrul Programului Interreg IPA CBC România-Serbia – Apelul II – aprilie 2018. Proiectul se află în etapa de implementare, a mai spus colonelul Cristinel Coneru.

    Săptămâna trecută a avut loc conferința de lansare a proiectului în Republica Serbia, la sediul Primăriei orașului Vârșeț. Marile achiziţii se vor face în acest an şi au o valoare de aproximativ 252 de mii de euro. Este vorba de achiziţionare de echipamente, tehnică de lucru şi autospeciale. În cadrul proiectului vor fi şi cursuri pentru scafandri, care vor debuta în luna septembrie. Întregul proiect se va finaliza în august 2021.

    Proiectul este bine venit pentru că parcul auto al ISU Semenic este îmbătrânit în proporţie de 44%, având o uzură fizică şi morală ridicată, a mai precizat Cristinel Coneru. 31 de autospeciale ale pompierilor cărăşeni au o vechime mai mare de 10 ani.


  • Moderinizarea pieţei centrale din comuna Ciacova, judeţul Timiş

    Moderinizarea pieţei centrale din comuna Ciacova, judeţul Timiş

    Simbolul Ciacovei,
    turnul de apărare (cula turcească) urmează a fi reabilitat printr-un proiect de
    peste un milion de euro. Alte proiecte de infrastructură școlară în valoare de
    3 milioane de euro vor produce schimbări majore în oraș și în satul învecinat.
    În localitatea Obad va fi renovată școala iar în Ciacova, grădinița și școala
    primară ce funcționează în clădiri prea vechi vor fi demolate pentru a fi
    construite altele noi, adecvate nevoilor din prezent. Pe axa 13.1 din Programul
    Operațional Regional, Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei în oraşele
    mici şi mijlocii din România    , administrația orașului Ciacova a obținut o finanțare
    de 5 milioane de euro spune primarul Petru Filip:



    Acest proiect are două componente: o componentă infrastructură rutieră și
    pietonală unde o să renovăm ansamblul urban piața cetății, care este monument
    istoric. Aicea toate liniile de curent de înaltă și medie tensiune vor fi
    introduse în subteran, piața va fi pietonală, în mare parte. Avem două statui
    care, și acestea se vor recondiționa, se va reface partea carosabilă, partea
    pietonală, cu piatră cubică naturală.

    A doua componentă este renovarea
    palatului administrativ (cum îi spunem noi), o clădire foarte frumoasă care
    este în vecinătatea turnului de apărare, nu este monument istoric dar face
    parte din proximitatea monumentelor istorice. Aici se vor amenaja interioarele
    unde se va muta biblioteca, se va face muzeul unde se va dota și se va pune la
    dispoziția vizitatorilor inclusiv săli de conferințe și alte activități pentru
    tineret. Acest proiect este în faza finală de obținere a avizelor, pentru
    ansamblul urban piața cetății s-au obținut toate avizele. Urmează palatul
    administrativ care este în fază de avize. Din păcate nu putem depune amândouă
    proiecte împreună la ADR Vest pentru evaluare și apoi se va face acea licitație
    pentru a găsi constructorul acestor obiective.


    Termenul stabilit
    pentru finalizarea investițiilor din zona centrală este anul 2022.


    Finanțarea
    nerambursabilă acordată proiectului Restaurarea și promovarea Turnului de
    apărare (cula) monument istoric din orașul Ciacova este de aproximativ 4,9
    milioane lei, reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului.


    După restaurare, se
    estimează că numărul vizitatorilor va creşte cu 2.000 de turiști la finalul
    primului an după implementarea proiectului de la 500 de vizitatori pe an la 2.500
    de vizitatori după intervenție.


  • Reabilitare Colegiul Tehnic Maria Baiulescu din Brașov

    Reabilitare Colegiul Tehnic Maria Baiulescu din Brașov

    Colegiul
    Tehnic Maria Baiulescu din Brașov, care are o tradiție de peste 65 de ani în
    învățământul professional și tehnic, va fi reabilitat cu fonduri europene.


    Peste
    14,3 milioane lei vor fi folosiți în cadrul proiectului care le va oferi
    condiții de studiu mult mai bune celor peste 600 elevi care învață aici.


    Fondurile sunt oferite în cadrul
    programului Regio 2014-2020 și vor fi folosite pentru consolidarea,
    reabilitarea și modernizarea corpurilor de clădire A și B ale instituției
    liceale, dar și pentru dotarea cu echipamente pentru laboratoare și ateliere,
    dar și alte dotări necesare procesului de învățământ.


    Colegiul brașovean avea mare nevoie de
    reabilitare întrucât corpul A funcționează într-o clădire veche de 250 de ani
    și avea nevoie să fie adusă la standardele actuale de siguranță.

    De altfel, unitatea de
    învățământ brașoveană a mai folosit fonduri europene pentru reabilitare, încă
    înaintea aderării României la UE.


    Directorul general ADR Centru, Simion
    Crețu: Acest proiect
    este la un colegiu ethnic la care noi am mai intervenit și am fost parteneri
    încă în două proiecte în perioada de preaderare pe programul PHARE TVET.


    Modernizarea Colegiului Baiulescu este
    cu atât mai importantă cu cât este una dintre puținele unități de învățământ
    care are și clase de învățământ în sistem dual și pregătește elevi în diferite
    specialități tehnice și pentru industria ospitalității, specialități foarte
    cerute pe piața muncii din Brașov.


    Merită reținut că în Regiunea Centru
    există multe exemple de modernizare a infrastructurii de învățământ.


    Astfel,
    pentru actualul exercițiu financiar, au fost deja contractate 35 de proiecte a
    căror valoare totală depășește 280 milioane de lei.


    Investițiile au în vedere modernizarea de grădinițe,
    școli gimnaziale, licee și școli profesionale, dar și universități.