Radio România Internațional

Tag: reabilitare

  • Centru comunitar integrat la Caraşova, judeţul Caraş Severin

    Centru comunitar integrat la Caraşova, judeţul Caraş Severin

    În comună va fi înființat un
    Centru Comunitar Integrat, astfel încât oamenii din localitate să aibă acces cu
    ușurință la servicii de asistență medicală comunitară, furnizate integrat cu
    cele sociale şi educaționale. Noul centru va funcționa într-o clădire care
    urmează să fie reabilitată prin proiect.



    Agenția pentru Dezvoltare
    Regională Vest și Primăria Carașova au semnat deja contractul de finanțare
    pentru acest proiect, după cum spune primarul Petru Bogdan.


    Sunt prevăzute: înlocuirea
    ușilor exterioare, a ferestrelor, lucrări de cămășuire la fundații, refacerea
    șarpantei, finisaje interioare si exterioare, modernizarea instalațiilor
    electrice, sanitare și termice, amenajări exterioare, precum și dotarea cu
    mobilier și echipamentele necesare bunei funcționări.


    Valoarea totală a investiției
    este de 715.323 lei, din care 468.930 lei reprezintă finanțare nerambursabilă,
    atrasă prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 8 – Dezvoltarea
    infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de Investiții 8.1, Obiectiv
    specific – Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și a
    celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate.


    Perioada de implementare este
    de 21 de luni.


    După cum a mai declarat
    primarul Petru Bogdan, cu fonduri de la Uniunea Europeană, în comună au fost
    inițiate mai multe proiecte pentru dezvoltarea locală, respectiv modernizări de
    reţele de apă şi canalizare sau drumuri.Reabilitarea dispensarului uman,
    construcţia unui nou pod rutier, finalizarea alimentării cu apă şi a
    canalizării în satele Nermed şi Iabalcea sunt doar câteva dintre proiectele
    pentru anul acesta ale Primăriei cărăşene Caraşova. În lucru pentru a fi
    asfaltate mai sunt câteva străzi de pe raza comunei şi se pregăteşte recepţia
    fostului drum judeţean 581A, devenit comunal, finalizat în toamna anului
    trecut. Apoi se mai are în plan eficientizarea energetică a şcolilor din
    Caraşova prin Agenţia Fondului pentru Mediu.


    Petru Bogdan a mai subliniat
    că, în discuţii şi la faza de ridicări topo şi studiu de fezabilitate se
    găseşte şi proiectul de alimentare cu gaze a localităţii, alături de oraşul
    Anina şi comunele Lupac şi Goruia.




  • Proiecte cu finanțare europeană la Zlatna

    Proiecte cu finanțare europeană la Zlatna

    Orașul Zlatna era cunoscut în trecut drept o importantă zonă minieră în
    care se exploata aur și cupru. Industria minieră oferea, la acea vreme, mii de
    locuri de muncă. Exista o oarecare bunăstare economică, dar exista și multă
    poluare, Zlatna fiind cunocută, alături de Copșa Mică, printre cele mai poluate
    orașe nu doar din România, ci chiar din Europa.


    Lucrurile
    aveau să se schimbe după evenimentele din decembrie 1989 și nu neapărat în
    bine. În anii 90, treptat, industria minieră a devenit nerentabilă și, în
    final, la începutul anilor 2000 atât minele de aur, cât și combinatul de cupru
    s-au închis.


    Astfel
    că, în urmă cu 15-20 de ani majoritatea oamenilor erau șomeri. Tot mai mulți
    zlătneni au plecat la lucru în alte zone din țară sau în străinătate, astfel
    încât din 11.000 de locuitori populația orașului a ajuns la circa 8000.


    Ani de zile Zlatna a
    avut, alături de alte localități din Munții Apuseni, statut de zonă
    defavorizată, în care desi se ofereau unele facilități aproape nimeni nu dorea
    să investească.


    Situația avea să se
    îmbunătățească în ultimul deceniu, după ce edilii locali au reușit să câștige
    mai multe proiecte cu finanțare europeană. De-a lungul timpului au fost
    modernizate străzi, s-a investit în infrastructura de sănătate și educație și
    în domeniul social.


    La sfârșitul anului
    trecut, spre exemplu, edilii din Zlatna anunțau că Școala Gimnazială Avram
    Iancu va intra într-un amplu proces de reabilitare și modernizare, finanțarea
    proiectului fiind asigurată prin fonduri europene în cadrul Programului
    Operațional Regional REGIO 2014-2020.


    Primarul orașului Zlatna,
    Silviu Ponoran: Faptul că semnăm acest contract
    de finanțare pentru această școală, care are aproximativ 500 de elevi, am avut
    și 600, peste 600 de elevi acolo, sper să creștem, în continuare ca număr de
    populație pentru că datorită acestui tip de proiecte Zlatna a renăscut din
    ruine. A fost unul dintre cele mai distruse orașe din România și cred că din
    Europa. Dar acum arată a oraș și sper că acest lucru să aducă și investitori




    Aproape
    500 de elevi și cadre didactice vor beneficia, începând cu anul 2023.


    Pentru reabilitarea
    școlii se vor folosi aproape 2,5 milioane euro.


    Nu sunt, însă, singurii bani europeni absorbiți de
    Zlatna. Acesta este cel de-al treilea proiect contractat pentru dezvoltarea
    acestui oraș din județul Alba în cadrul Programului Operațional Regional REGIO
    2014-2020, în primele 2 proiecte fiind absorbiți alți 1,5 milioane de euro
    pentru modernizarea spitalului din oraș și pentru transformarea fostei primării
    în cel mai modern centru social din Munții Apuseni.




  • Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului Dolj

    Modernizarea infrastructurii rutiere a judeţului Dolj

    Peste 150 de km de drumuri județene modernizate, 20 de km
    de piste de biciclete care străbat una dintre cele mai pitorești zone ale
    Doljului, un pod peste Jiu reabilitat la 80 de ani de la ultima intervenție,
    trei axe de finanțare europeană accesate.


    Așa arată o componentă a programului de dezvoltare a
    infrastructurii rutiere a județului Dolj despre care ne oferă detalii domnul
    Cosmin Vasile, președintele Consiliului Județean:


    Avem cea mai amplă intervenție de până acum în
    infrastructura de drumuri a Consiliului Județean Dolj, sunt șase proiecte în
    derulare, în diverse stadii de execuție, toate pe fonduri europene.


    Sunt modernizați sau în curs de modernizare peste 150 de
    km de drumuri și este atrasă o finanțare de 105 milioane de euro. Aș începe cu
    trei proiecte pe programul transfrontalier, CBC Rmânia Bulgaria, unde avem 20
    de km de drum în curs de modernizare, sunt proiecte pe care le-am făcut cu
    partenrii noștri din Montana sau Agenția de Infrastructură Rutieră,
    corespondenta CNAIR din statul vecin.


    Cel mai amplu proiect de drumuri pe care l-am avut până
    acum este Craiova- Cetate. Vorbim despre aproximativ 70 de km de drum județean
    care trece prin șapte localități, o sumă de aproximativ 50 de milioane de euro,
    la care Consiliul Județean a pus o sumă destul de consistentă. Aceasta este o
    intervenție amplă, drumul având cele mai dificile lucrări de infrastructură,
    este dealul de la Bucovăț cu versanții care au avut alunecări de teren și au
    trebuit executate consolidări de maluri. Încep în primăvară reabilitarea și
    reparațiile podului peste Jiu, un element de infrastructură care nu a mai avut
    interveții capitale din 1947, sunt lucrări destul de complexe și de grele.Sunt
    și 20 de km de piste de biciclete pe acest drum.


    Am abordat pentru
    prima dată și strategia Uniunii Europene pentru Dunăre, programul SUERD.


    Am încercat în toate programele abordate să introducem
    elemente de noutate, să facem un drum care chiar dacă are statut județean, să
    putem spune că este european.


  • Izolarea termică și fonică a blocurilor din Cluj-Napoca

    Izolarea termică și fonică a blocurilor din Cluj-Napoca

    Continuă procesul de izolare
    termică şi fonică a blocurilor din municipiul Cluj-Napoca. Unele asociaţii de
    proprietari lucrează cu bani proprii, altele apelează la ajutorul Primăriei,
    care, la rândul său, aduce bani europeni. Viceprimarul Dan Tarcea:


    Avem deja semnat contract de finanţare pentru acest
    obiectiv, în care am prins 58 de blocuri cu 2511 apartamente. Până în acest
    moment au fost finalizate lucrările la 10 blocuri, cu 342 de apartamente, din
    care câteva sunt încă în faza de recepţie.

    Avem semnate contracte de execuţie
    pentru alte 41 de blocuri, la 6 blocuri suntem în faza de achiziţie publică,
    iar pentru un bloc vor trebui modificaţi indicatorii tehnico-economici.
    Valoarea totală a proiectelor este de 13,8 milioane Euro, din care 7,9 milioane
    nerambursabili. Plata se face în procent de 60% din fonduri europene, 15% din
    banii Primăriei, iar 25% plătesc asociaţiile de proprietari. Proiectul a fost
    întocmit pe 10 grupuri cu 58 de blocuri, fiecare grup cu 4-8 blocuri, însumând
    318 apartamente. Costurile sunt mai mari decât în cazul lucrărilor executate de
    asociaţii din bani proprii deoarece în proiectele noastre sunt prevăzute toate
    lucrările de reabilitare, inclusiv schimbarea ferestrelor şi închiderea
    balcoanelor cu termopan, plus izolarea acoperişurilor-terasă şi a părţilor de
    la subsol.

    Mai mult, totul trece prin licitaţii transparente, ceea ce ne-a
    creat şi probleme din cauza preţului foarte mic rezultat din studiul de
    fezabilitate, deloc atrăgător pentru firmele de construcţii. Acesta e motivul pentru
    care la unul dintre blocuri trebuie să modificăm indicatorii tehnico-economici.
    Firmele executante sunt verificate dacă respectă legislaţia în vigoare, dacă au
    doar angajaţi cu acte în regulă şamd. Studiile de fezabilitate şi proiectele
    sunt întocmite de firme private specializate, care şi-au câştigat contractele
    cu noi prin licitaţie publică.


  • Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Investiţii multe, scumpe şi necesare infrastructura judeţului Alba

    Consiliul Judeţean Alba a investit consistent şi investeşte mai departe în infrastructura din toate domeniile esenţiale pentru judeţ, folosind banii europeni. Mai mult, îşi adaptează priorităţile la cerinţele fiecărei perioade.


    Preşedintele instituţiei, dl. Ion Dumitrel, aflat la cel de-al cincilea mandat:

    Ne-am implicat foarte mult în infrastructura rutieră, dar şi în cea de sănătate.

    Este în lucru reabilitarea energetică a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia, care dorim să se încheie la finalul acestui an. Lucrarea valorează aproximativ 4 milioane de Euro. Reabilitare energetică se execută şi la Spitalul TBC din Aiud, cu cca 1,5 milioane de Euro. Se pregătesc lucrări de extindere, modernizare şi dotare pentru relocarea Ambulatoriului Integrat, unde suntem în faza de achiziţie a serviciilor premergătoare execuţiei. Avem de asemenea, proiecte pentru relocarea şi modernizarea Secţiei de Oncologie, înfiinţarea Compartimentului de Cardiologie Intervenţională, în valoare de 4 milioane de Euro, precum şi modernizarea Blocului Operator, cu 1,5 milioane. Modernizarea Secţiei Neonatologie şi Obstetrică-Ginecologie va costa 2 milioane de Euro.

    Secţia de Ortopedie şi Traumatologie se va moderniza cu 1,5 milioane. Noua Secţie de Boli Infecţioase va fi construită şi dotată cu 9 milioane de Euro. Construim, de asemenea, o nouă Secţie de Psihiatrie, cu 2,5 milioane de Euro.

    În privinţa infrastructurii rutiere menţionez lucrările în desfăşurare la drumul judeţean ce leagă Aiudul de Abrud, trecând prin comunele Râmeţ, Ponor şi Bucium, până la drumul naţional dintre Zlatna şi Abrud, pe o lungime de 78,5 km, cu o valoare de cca 40 milioane Euro, care va fi finalizat în prima parte a anului 2023. În vara acestui an se va finaliza investiţia de pe drumul judeţean dintre comunele Roica şi Întregalde, cu o lungime de 6 km, precum şi cel care porneşte din Sălciua, trece dealul la Ponor, coboară mănăstirea Rîmeţ şi de acolo la Teiuş.


  • Modernizarea unor unităţi de învăţământ la Moldova Nouă

    Modernizarea unor unităţi de învăţământ la Moldova Nouă

    Primăria Moldova Nouă are în desfășurare un
    proiect pentru reabilitarea unei școli gimnaziale cu sală de sport, a unei
    grădinițe și eficientizarea energetică a liceului tehnologic din oraș. De
    asemenea, iluminatul stradal va fi modernizat cu becuri cu led spune șeful
    biroului proiecte europene a primăriei Moldova Nouă, Mihai Bratu:



    Primăria
    orașului Moldova Nouă are la momentul actual mai multe proiecte în implementare
    finanțate prin programul operațional regional, ele însumând valoarea de 14
    milioane și jumătate de euro. Avem proiect în ceea ce privește reabilitarea
    sistemului de iluminat public stradal, la nivelul școlilor, avem reabilitare,
    modernizare Școala Gimnazială Alexandru Moisi din Moldova Nouă cu sală de sport
    și dependințe, eficientizarea tehnologică a Liceului Tehnologic Clisura
    Dunării, corpul A cu sală de sport, atelier școală și centrală termică. De
    asemenea, corpul B dar avem și grădinițe precum Grădinița Sfântul Stelian,
    proiect care este în acest moment în implementare.


    Alte 5 proiecte sunt în stadiul de evaluare.


    Avem un proiect
    în ceea ce privește dotarea secției de ATI a Spitalului Orășenesc Moldova Nouă prin
    care încercăm să utilăm cu 5 paturi ATI, aparatură medicală necesară
    pacienților cu infecție SarsCov2 și echipamente de protecție pentru personalul
    medical. În același context, dorim să achiziționăm pe un alt proiect,
    echipamente IT în vederea desfășurării activităților școlare, să sprijinim
    elevii din localitate cu 1.197 de tablete, laptopuri, table inteligente, ecrane
    de protecție, proiectoare.

    Un alt proiect aflat în stadiul de evaluare este consolidarea
    capacității Liceului Tehnologic Clisura
    Dunării din Moldova Noua în vederea gestionării situației de pandemie generată
    de virusul SarsCov2, proiect prin care vom achiziționa dezinfectanți, produse biocide și echipamente de protecție.
    Alte proiecte importante aflate în evaluare se referă la reabilitarea,
    modernizarea și extinderea Grădiniței cu Program Prelungit Licurici Moldova Nouă
    și amenajarea spațiilor publice adiacente și un proiect foarte mare de
    infrastructură prin care urmează a se construi un centru multicultural în zona
    centrală a orașului dar prin care se va și reabilita artera principală a
    orașului, cu tot ce include: strada, parcările și spațiile verzi aferente.


    În ceea ce privește proiectul de înlocuire a
    celor 5 paturi ATI ale Spitalului Orășenesc Moldova Nouă, procedura de evaluare
    se va încheia în cursul acestui an iar până la sfârșitul lunii aprilie secția
    ATI va fi dotată cu noile paturi și echipamentele medicale aferente. În acest
    moment, Spitalul Orășenesc Moldova Nouă nu este spital suport COVID.




  • Proiecte locale şi transfrontaliere, derulate de administraţia oraşului Deta

    Proiecte locale şi transfrontaliere, derulate de administraţia oraşului Deta

    Două proiecte de reamenajare a unor spații de
    utilitate publică din orașul timișean Deta și un proiect transfrontalier
    România – Serbia pentru pregătirea a aproximativ 280 persoane în mai multe
    domenii de activitate, prin cursuri de calificare pentru obținerea de noi
    locuri de muncă finanțate din fonduri europene se apropie de final. Alte două
    proiecte ale administrației din Deta au fost aprobate și sunt în faza de achiziție.


    Un proiect de reabilitare a unor scări de
    blocuri de locuințe și un altul de mobilitate vor fi încheiate în această lună
    spune primarul orașului Deta, Petru Roman:


    În desfășurare
    avem două proiecte pe POR. Unul dintre proiecte este un proiect de mobilitate și
    pe două dintre străzile orașului, Mihai Viteazu și Revoluției, se face o pistă
    de biciclete, accese la case, amenajări spațiu verde, plantăm vreo 360 de pomi.
    Al doilea proiect este un proiect de reabilitare la patru scări de blocuri.
    Ambele proiecte în luna noiembrie ar trebui să fie finalizate, la finalul
    lunii, acuma.


    Și un proiect transfrontalier pentru pregătirea
    a aproximativ 280 persoane prin cursuri de calificare pentru obținerea de noi
    locuri de muncă, se află pe final.


    Au fost pregătiți
    o mulțime de copii, tineri și chiar și mai în vârstă în câteva meserii, meserii
    care s-au cam pierdut, ca de exemplu împletit nuiele, au încercat și au lucrat și
    cu lut, modelarea lutului, mai multe astfel de meserii, fel de fel de limbi
    străine plus, bineînțeles, și munca pe calculator, în ideea de a putea lucra de
    acasă și de a putea accesa diferite joburi. Au fost și câteva acțiuni comune pe
    care le-am desfășurat așa cum s-a putut, puțin pandemia ne-a încurcat dar
    suntem în faza finală a proiectului acuma. Destul de mulți au fost, le nivelul
    a o sută și ceva de partea noastră. Și la sârbi cam același lucru.


    ADR Vest și Primăria Deta au semnat, recent,
    contracte pentru alte câteva proiecte pentru construcția unei creșe, a unei
    cantine sociale și pentru ridicarea unui centru de zi pentru vârstnici. De
    asemenea, o clădire va fi reamenajată și dotată cu mobilier, urmând să ofere
    apartamente sociale, cu finanțare tot din fonduri europene.

    Primarul Petru
    Roman:


    Avem două
    proiecte semnate recent, în urmă cu două săptămâni, tot pe POR axa 13, în care
    am demarat partea de licitație. Unul dintre ele se referă la o creșă de 48 de
    locuri, o cantină socială și un centru de zi pentru bătrâni plus, în proporție
    de 49% și accese la aceste instituții care se vor construi, mai exact,
    trotuare, șanțuri, piste de biciclete. Și un alt proiect cu 11 sau 12 locuințe
    sociale la care, de asemenea, se vor realiza accesele, piste de biciclete pe
    alte 3 străzi. Deci, una peste alta,
    aceste două proiecte pentru care am semnat recent sunt în valoare de peste 15
    milioane de lei.



    Ambele proiecte sunt finanțate prin Programul
    Operațional Regional, Axa prioritară 13 – Sprijinirea regenerării orașelor mici
    și mijlocii. Perioada de implementare a acestor proiecte este de 26 de luni.






  • Alba Iulia continuă să se modernizeze cu bani europeni

    Alba Iulia continuă să se modernizeze cu bani europeni

    Primăria municipiului
    Alba Iulia a fost din 2007 până în 2014 campioană la atragerea de fonduri
    europene. După aceea, ritmul a mai
    scăzut, dar nu s-a oprit.


    Noul primar de Alba Iulia, Gabriel Pleşa, despre
    proiectele aflate în desfăşurare:


    Pentru perioada
    2014-2021 sunt multe proiecte deja atrase, unele implementate, altele în curs
    de implementare. De exemplu, am câştigat 3 proiecte, în valoare de 13 milioane
    Euro, pentru iluminat public inteligent, adică aproape tot oraşul va avea
    stâlpi şi corpuri de iluminat noi, economicoase, cu tele-gestiune la stâlpi şi
    pe stradă.

    Alte două proiecte, în valoare de cca 30 milioane Euro, sunt
    destinate mobilităţii urbane, mai exact acelor străzi pe care circulă transportul
    public. Ele se află în faza de licitaţie a proiectului tehnic şi a
    achiziţiilor. Tot în faza de achiziţii se află dotarea cu 13 autobuze electrice,
    cu 13 staţii de încărcare, plus trei rapide. Cu fonduri europene amenajăm o
    grădiniţă cu 8 săli de clasă, prin transformarea unui fost internat din curtea
    unul liceu.

    Un proiect deosebit este dedicat palatului principilor
    Transilvaniei, aflat în Cetate, chiar în spatele statuii ecvestre a lui Mihai
    Viteazu. Istoricii spun că, dacă reuşim să-l reabilităm, va fi cea mai
    importantă clădire istorică din Transilvania. Costul întregii lucrări va fi 20
    milioane de Euro, din care UE ne dă 5 milioane, dar sperăm să găsim şi restul
    sumei necesare. Continuăm investiţiile pe latura de nord a cetăţii tip Vauban,
    mai exact un traseu turistic în exterior, cu promenadă, piste de biciclete şi
    mult spaţiu verde. Există zone foarte frumoase în afara cetăţii, dar care, până
    acum, n-au fost exploatate public, existând construcţii, unele ilegale, grădini
    de zarzavat şi alte asemenea.


  • Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Edilul și echipa sa s-au și apucat de treabă, deși noul ciclu de finanțare din fonduri europene va fi lansat abia anul viitor. Ascultați un interviu realizat de Sebastian Dragomir de la Radio Reșița:

    Spre deosebire de iulie 2016 când eram ca picat din lună și nici nu știam ce aveam la primărie și apoi am descoperit că nu aveam nimic pregătit, mă refer la materialele cu care te duci să accesezi fonduri europene, în acest mandat avem deja trimise la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, la Timișoara, 4 fișe de proiecte europene și lucrăm la alte studii de fezabilitate, astfel încât în 2021, când se deschide ciclul financiar european, să fim deja porniți la drum. La aceste 4 fișe pot fi finanțate, deja, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice. Vom porni în mare forță, nu mai pierdem timpul. În mandatul trecut abia prin 2017-2018 am putut să depunem primele proiecte, deci, practic, am pierdut circa 2 ani, a declarat Ioan Popa.

    El are în plan proiecte ce vizează domenii precum inovarea și cercetarea, care sunt generatoare de locuri de muncă și care au o valoare mult mai mare.

    Am avut multe proiecte scrise, peste 40, iar sumele atrase au fost în jur de 160 de milioane de euro. Spre deosebire de acel ciclu, în următorul vom avea mai puține proiecte, dar de o consistență mult mai mare. Estimăm undeva la 20 de proiecte, dar ele vor însuma aproximativ 250 de milioane de euro. Sunt proiecte centrate mai mult spre inovare și cercetare, proiecte care vor genera afaceri, ținta mea fiind să atragem activități economice în oraș, să reușim să creăm locuri de muncă pentru reșițeni.


    Edilul Ioan Popa nu a renunțat nici la proiectul de reabilitare și modernizare a liniei de cale ferată Reșița-Berzovia-Timișoara-Aeroport și Reșița-Berzovia-Grădinari-Oravița-Anina. Acesta are o valoare de circa 300 de milioane de euro și se va derula în parteneriat cu Primăria Timișoara și Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).


  • Proiecte pentru oraşul Sânnicolau Mare

    Proiecte pentru oraşul Sânnicolau Mare

    După ce s-a finalizat reabilitarea exterioară
    a castelului Nako, grație unui program transfrontalier, urmează reabilitarea
    interioară a acestui obiectiv precum și a întregii zone, inclusiv a teatrului
    de vară. Un alt proiect, aprobat deja, pentru care zilele următoare va fi
    semnat și contractul de finanțare se referă la construcția a două grădinițe,
    finalizarea unei creșe, reabilitarea a două străzi și a fațadei școlii generale
    nr. 1 din Sânnicolau Mare ne spune edilul Dănuț Groza:


    Proiectul pe
    care îl avem acuma în derulare, și urmează foarte curând să semnăm contractul
    de finanțare, este un proiect ce are în componență construcția unei grădinițe
    noi în Sânnicolau Mare, o creșă începută, finanțată din bugetul local, vor fi
    continuate lucrările din fonduri europene și ce am investit până acuma vom
    recupera, este vorba de fațada Școlii Generale nr. 1 Teodor Bucurescu din
    orașul nostru, două străzi asfaltate vor fi reabilitate și încă o grădiniță nouă
    unde avem program normal. Deci două grădinițe noi, creșa, fațada Școlii
    Generale 1 și două străzi reabilitate, un proiect de aproximativ 150 de
    miliarde de lei vechi.


    La Școala Generală nr. 1 Teodor Bucurescu,
    unde va fi reabilitată fațada, merg aproximativ 600 de elevi. Cele două
    grădinițe vor avea 70 de locuri pentru program normal și 120 de locuri pentru
    program prelungit. Creșa va avea 60 de locuri. De la momentul semnării
    contractului, lucrările vor dura aproximativ 18 luni. Un proiect de viitor al
    administrației din Sânnicolau Mare este crearea unui aquapark. După ce, anul
    trecut, a fost realizat studiul de fezabilitate, anul acesta este dedicat
    întocmirii proiectul tehnic al acestui obiectiv care va fi amplasat în centrul
    orașului.

    Primarul Dănuț Groza: Pentru
    proiectul de aquapark, vizăm finanțarea din două direcții. Pe de o parte am
    depus solicitare la Ministerul Dezvoltării, avem solicitare depusă de câteva
    luni, iar în condițiile în care nu vom obține finanțare de acolo vom merge pe
    fonduri europene pentru că și acolo va fi o axă care va finanța astfel de
    proiecte.


    Administrația din Sânnicolau Mare a obţinut
    deja licenţă de exploatare a apelor geotermale, pentru a nu mai plăti apa
    geotermală la alte firme intermediare. Aquaparkul se doreşte a fi unul dotat cu
    toate facilităţile unor astfel de centre din occident iar în interior va avea o
    secţie de fizioterapie, care să funcţioneze pe parcursul întregului an.


    Un alt proiect finanțat din fonduri europene pe
    care îl vizează administrația din Sânnicolau Mare, și pentru care a fost
    realizat deja studiul de fezabilitate, este modernizarea zonei centrale a
    orașului.


  • Proiecte pentru municipiul Turda

    Proiecte pentru municipiul Turda

    Când un primar ştie să atragă fonduri europene cu sutele de milioane de
    Euro, îşi poate permite să ceară, condescendent, ca şi proiectele mici, de 5
    milioane, să fie băgate în seamă. Este cazul primarului reales al municipiului
    Turda, dl. Cristian Matei:



    Sunt importante şi cele de 5 milioane. Că e vorba despre Teatru, sau de
    viitorul Palat al Culturii – pe care Turda nu l-a avut până acum, ori de vechea
    Judecătorie, monument istoric. Un alt proiect este renovarea Primăriei, care pe
    vremuri era Prefectură. Trebuie menţionată finanţarea cu 5 milioane de Euro a
    amenajării castrului roman, pentru care, în câteva zile, emitem ordin de
    începere a lucrărilor. Alte 5 milioane vor fi utilizate pentru amenajarea
    parcului ce adăposteşte mormântul lui Mihai Viteazu.

    Singurul proiect sub 5
    milioane de Euro este destinat reabilitării a două blocuri, cu 1,6 milioane.
    Avem şi un proiect dedicat persoanelor defavorizate, în special rromi, de 7
    milioane de Euro, care poate fi extins cu încă 8 milioane, prin care vom rezolva
    multe probleme locale, între care dotarea completă a unei şcoli profesionale,
    inclusiv ateliere-şcoală.

    In zonele locuite de rromi am atras fonduri
    guvernamentale care au permis asfaltarea a 19 străzi din apropierea fostei
    uzine chimice, unde există o poluare istorică, pentru care vom accesa fonduri
    europene necesare decontaminării. M-am angajat să le ofer acelor oameni locuri
    pentru construcţia de case, iar amenajarea zonei va fi făcută cu fonduri
    europene. Din 2016 încoace am implementat proiecte în valoare de 104 milioane
    de Euro, iar peste 200 de milioane sunt în diverse etape de atragere şi
    implementare. Incercăm să accesăm bani de pe toate axele, fiindcă am la
    Primărie o echipă foarte bună, pe care mi-am format-o, cu care discut orice
    legate de banii europeni şi cu care am atras fonduri foarte repede. Toată lumea spune că e
    un veritabil record.


  • Drumurile din județul Ilfov – modernizate cu fonduri europene

    Drumurile din județul Ilfov – modernizate cu fonduri europene

    Drumul județean 101 leagă nordul
    județului Ilfov de autostrada A3 și de județul Ialomița, are peste 24 de
    kilometri și va fi reabilitat și modernizat pe întreaga suprafață- va fi
    reasfaltat, va avea piste de biciclete însă doar in intravilan, trotuare,
    canalizare pentru apele pluviale, stații de autobuz, parcări și semafoare.



    Constantin Călinoiu, director de
    investiții la Consiliul Județean Ilfov are câteva detalii tehnice:


    Structura lui este formată din 10 centimetri- strat de nisip, din
    30 de centimetri- strat de balast, 15 centimetri- balast stabilizat pentru
    trafic greu și 3 mixturi asfaltice- stratul de bază de 8 centrimetri, stratul
    de legatură de 5 centimetri și stratul de uzură de 4 centrimetri.



    DJ 101 este una dintre cele mai
    circulate artere din Ilfov fiind folosit zilnic de mii de oameni. Șoseaua
    pleacă de la DN 1: București- Ploiești, traversează localitățile Balotești si
    Căciulați- se intersectează cu A3- trece apoi prin Moara Vlăsiei și Grădiștea
    și continuă in județul Ialomița prin Fierbinți Târg și Dridu pană la Jilavele.
    Partea din Ialomița este reabilitată și modernizată tot cu bani europeni de
    Consiliul Județean Ialomița.


    Valoarea investiției se ridică la
    80 de milioane de lei din care cea mai mare parte- 50 de milioane- bani
    europeni. Consiliul județean Ilfov a obținut aceste fonduri prin Programul
    Regional pentru Infrastructură de Transport, fonduri din exercițiul financiar
    2014- 2020 ce nu mai puteau fi accesate decât anul acesta.


    Lucrările au început exact acum o
    lună- pe 7 august- și vor dura 2 ani. Constructorul se angajează să respecte
    termenul, spune Vasile Moise reprezentantul firmei care se ocupă de lucrări:


    Aveți promisiunea noastră că vom face tot posibilul sa respectăm
    acest termen. În primul rând pentru deranjul provocat locuitorilor acestei
    zone.



    În județul Ilfov sunt în total
    450 de kilometri de drumuri județene. Până acum s-au asfaltat
    aproximativ 100 de kilometri.     În prezent se mai lucreaza la
    modernizarea DJ 401, între Berceni și Vidra.



    DJ 401A Domnești- Vidra ar fi
    trebuit să fie gata însă firma care a câștigat licitația a dat faliment și a
    fost nevoie ca procedura sa fie reluată. Se estimează că licitația se va
    finaliza până în decembrie, astfel încât în primăvară lucrările să poată
    reîncepe.


  • Orașul Jimbolia, proiecte care în maxim 3 ani vor schimba faţa urbei

    Orașul Jimbolia, proiecte care în maxim 3 ani vor schimba faţa urbei

    În cel mult două
    săptămâni vor fi demarate procedurile pentru achiziția lucrărilor prin care va
    fi demolată o clădire veche din Jimbolia pentru a ridica pe locul ei o creșă
    pentru două grupe de câte 9 copii. Lucrarea va încheiată în maxim 12 luni de la
    începerea efectivă a construcției. Alte două lucrări presupun ridicarea unei grădinițe
    cu program normal și cu cantină pentru 3 grupe de copii dar și construirea unei
    grădinițe cu program prelungit pentru 6 grupe de copii. Două școli gimnaziale și
    un liceu vor fi modernizate sau vor primi noi corpuri de clădire spune primarul
    din Jimbolia, Adrian Postelnicu:


    Avem Extindere, reabilitare și dotare școală
    gimnazială oraș Jimbolia, clădirea din strada Lorena 33 – 35 cu o valoare de
    1.828.000 de lei. Prin acest proiect vom construi un nou corp de clădire cu
    dotările necesare pentru sălile de clasă și laboratoarele care se vor construi.
    Un alt proiect este Extinderea, reabilitarea și dotarea școlii gimnaziale din
    Jimbolia, clădirea din strada George Enescu numărul 9. Este o școală gimnazială
    în curtea căreia construim o sală de sport pentru tinerii elevi din această școală
    și, bineînțeles, dotările aferente și clădirii școlii și acestei săli de
    sport. Acest proiect este în valoare de
    1.676.585 de lei.

    Un alt proiect, mult mai mare și ca valoare și ca amploare,
    este Reabilitarea, modernizarea și dotarea Liceului Tehnologic din strada
    Republicii numărul 50. Este o clădire veche în care actualmente nu mai funcționează
    liceul deoarece și-a restrâns activitatea. Valoarea acestui proiect este de 10.
    285.000 de lei și aicea, de asemenea, vom reabilita întreaga clădire, vom
    construi un corp nou în incinta acestei curți și bineînțeles cu dotările
    aferente pentru sălile de clasă, pentru terenul de sport din curtea școlii și
    laboratoarele care se vor crea și care vor fi dotate prin acest proiect.
    Termenele de finalizare depind de la caz la caz; sunt doi, respectiv maxim trei
    ani.


    În ceea ce privește proiectele transfrontaliere ale orașului Jimbolia
    acestea sunt derulate atât cu Serbia cât și cu Ungaria. Un proiect, cu Serbia,
    este destinat conservării ecosistemelor și conservarea valorilor naturale,
    Ecolex. Transport verde prin promovarea mobilității sustenabile, un proiect
    desfășurat în parteneriat cu Ungaria, este în faza de achiziție a două microbuze
    electrice pentru transportul public din Jimbolia și pentru crearea rutei
    Jimbolia – Morahalom. Alte două proiecte, tot cu Ungaria, sunt destinate dezvoltării
    turismului și conservării obiceiurilor și tradițiilor din zonă.


  • Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi” Iași, beneficiar al unui proiect de modernizare cu bani europeni

    Colegiul Tehnic ”Gheorghe Asachi” Iași, beneficiar al unui proiect de modernizare cu bani europeni

    Programul Operațional Regional 2014-2020, definitoriu pentru
    oportunitățile de finanțare a proiectelor administrațiilor publice locale. Un
    exemplu este dat de Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile,
    care cuprinde inclusiv investiții pentru creșterea calității infrastructurii în
    vederea asigurării accesului sporit la educaţie timpurie. În acest sens,
    primăriile propun diferite inițiative în ideea modernizării instituțiilor de
    învățământ. La Iași, Colegiul Tehnic
    Gheorghe Asachi, a cărui istorie este legată de apariția, la 1841, a
    Institutului de Arte și Meșteșuguri,
    este în atenția municipalității. O confirmă anunțul făcut de primarul
    Mihai Chirica:




    Avem o veste bună: semnarea contractului de finanțare europeană pentru Colegiul Tehnic
    Gheorghe Asachi. Valoarea totală a proiectului este de 7,39 milioane de lei.
    Se va implementa în douăzeci de luni; sunt lucrările de construcții și vizează
    modernizarea campusului tehnic, reconstrucția unor ateliere școlare în vederea
    modernizării întregului campus și crearea unei infrastructuri educaționale
    pentru școlile profesionale, cred eu, o
    mare provocare, în momentul de față, pentru noi. Vreau să vă informez că am
    ajuns la suma total semnată cu Comisia Europeană de un miliard de lei.




    Borna finanțărilor europene anunțată de
    primarul Mihai Chirica a fost atinsă
    prin semnarea la sfârșitul lunii iunie, la sediul Ministerului Lucrărilor
    Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, a contractului privind Reabilitarea
    infrastructurii de tramvai pe ruta Iaşi
    – Dancu.


    Proiectul, în valoare de peste 104 milioane de
    lei, va fi realizat în 36 de luni şi are ca principal obiectiv reabilitarea
    infrastructurii şi suprastructurii căii de rulare pe o distanță de aproape 2,5
    kilometri. La aceste lucrări ample se adaugă și achiziționarea unor tramvaie
    noi.




    Revenind la infrastructura educațională merită
    a fi amintit faptul că, la Iași, tot din fonduri europene, la sfârșitul iernii,
    a fost semnat contractul pentru construirea, în cartierul Dacia, a celei mai
    mari grădinițe din oraș pentru 280 de copii. Este un contract de 8 milioane de
    lei, bani care vor fi folosiți și pentru dotarea instituției. De dată mai
    recentă este proiectul pentru ridicarea
    unei alte grădinițe, în cartierul Bucium,
    pentru 200 de copii, o investiție de aproape 6 milioane de lei. Clădirea
    va fi pe două niveluri și va fi
    amplasată în apropierea Școlii Normale Veronica Micle.


  • Colegiul Tehnic “Miron Nicolescu” din sectorul 4 va fi reabilitat cu bani europeni

    Colegiul Tehnic “Miron Nicolescu” din sectorul 4 va fi reabilitat cu bani europeni


    Fostul liceu IMGB din zona de sud a Capitalei va fi reconfigurat și modernizat cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre o investiție de 55 de milioane de lei, din care aproximativ 80% finanțare europeană, bani obținuți prin Programul Operațional Regional 2014-2020.



    Proiectul va fi gata până la sfârșitul acestui an și va permite unui număr de 2.000 de elevi din cartier, dar și din Popești-Leordeni să vină să studieze aici.



    Potrivit primarului sectorului 4, Daniel Băluță, clădirile în care funcționa fostul liceu din bd. Metalurgiei erau într-o stare avansată de degradare și riscau oricând să se prabușească. Investiția are mai multe componente, spune primarul, unele imobile vor fi reabilitate, extinse și modernizate, altele vor fi construite de la zero:



    “Discutăm despre o școală generală cu clase de la zero la 8. Discutăm despre un liceu. Discutăm despre o școală de meserii. Este o premieră pentru sectorul 4 faptul că avem locuri de cazare – și aici discutăm despre două construcții care vor găzdui un număr de 75 de unități locative – o clădire pentru fete, o clădire pentru băieți. Discutăm despre facilități în ceea ce privește educația fizică – avem o sală de sport extrem de generoasă, avem două terenuri de sport în aer liber.


    Și, mai mult decât atât, pentru că școala înseamnă mai mult decat învățătură, mai mult decât sport, înseamnă și emoție, înseamnă și artî, înseamnă cultură, în mod evident acest ansamblu va beneficia și de o sală de festivități, o sală multifuncțională cu o capacitate de peste 400 de locuri”.



    Primarul Daniel Bîluță mai spune ca fondurile europene sunt esențiale pentru eliminarea dezechilibrelor dintre diferitele zone ale Bucureștiului și pentru o dezvoltare durabilă a orașului:



    “Acest proiect derulat pe bani europeni – și vreau să subliniez acest lucru – se alătură unui alt proiect extrem de important pe care sectorul 4 îl derulează în aceasta zonă, în care din bani europeni vom construi inclusiv o grădiniță și vom reabilita clădiri aflate într-o stare avansată de degradare. De altfel sectorul 4 a reușit să atragă până la această oră aproximativ 100 milioane de euro – bani europeni”.