Tag: recesiune

  • Ce aşteaptă antreprenorii de la viitorul guvern?

    Ce aşteaptă antreprenorii de la viitorul guvern?

    Reuniți, luni, în cadrul unui eveniment de specialitate desfășurat online, antreprenorii au atras atenţia asupra pericolului unei recesiuni economice în România în a doua parte a anului 2025 și au cerut viitorului executiv să ia măsuri pentru evitarea acestui scenariu. Ei au amintit că 2024 a fost un an extrem de provocator, în care mediul de afaceri s-a confruntat, pe lângă contextul economic şi geopolitic dificil, şi cu o instabilitate semnificativă pe plan intern, pe partea fiscal-bugetară.

    “România se află într-un context extrem de fragil, fiind singura ţară din UE care combină deficite gemene mari: avem un deficit bugetar estimat de 7,9% şi un deficit de cont curent de 8,4%, dar cu prezumţii foarte mari de a creşte până la finalul anului 2024. Pentru că datele statistice arată că, în ultimii cinci ani, în luna decembrie, deficitul de cont curent creşte cu cel puţin 1,5, mai ales în contextul în care 2024 a fost marcat de alegeri”, a amintit Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

    Iar în primul semestru al lui 2025 vor fi din nou alegeri electorale. Președinta CONAF: “Cred că dacă vrem să nu ajungem într-o zonă de recesiune economică, trebuie să ajustăm deficitul bugetar şi cel de cont curent fără a adopta măsuri dificile. Adică trebuie să reducem cheltuielile publice, în special cele din zona celor neproductive, trebuie să creştem eficienţa colectării veniturilor fiscale şi să evităm supraîncărcarea fiscală asupra mediului de afaceri.”

    Oamenii de afaceri au mai spus că în condiţiile actuale, când bugetele trebuie modificate aproape la fiecare trei luni pentru a le adapta la modificările fiscale sau legislative, companiile antreprenoriale nu mai au cum să lucreze cu bugete multianuale, cum să întocmească planuri de afaceri sau să realizeze prognoze pentru viitor.

    Nevoia de predictibilitate a fost subliniată şi de Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România: “Avem probleme mari cu deficitul bugetar, avem probleme cu o inflaţie persistentă, astea vin la pachet. Dar dacă mergem un pic mai atent, ne uităm că avem o impozitare incertă, cu schimbări legislative mai multe ca niciodată. (…) Nici nu ne puteam aşeza să ne facem un plan pe următoarele luni, că mai apărea ceva.”

    Antreprenorii au mai punctat şi importanţa ţinerii sub control a inflaţiei, dar şi a evitării aplicării unor alte măsuri similare celor de genul e-Factura sau e-Transport, care au îngreunat activitatea companiilor. Ei au făcut, totodată, apel la clasa politică să utilizeze expertiza din mediul de afaceri şi să adopte măsurile ce vizează funcţionarea economiei numai după consultări reale cu toate părţile interesate.

     

  • Zona euro evită la limită recesiunea

    Zona euro evită la limită recesiunea

    Rezultatele anunțate de Eurostat, deşi nu sunt finale, depășesc așteptările analiștilor, care anticipau o scădere de 0,1 la sută a Produsului Intern Brut din zona euro în ultimele trei luni din 2023 și intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de declin.

    Pe parcursul întregului an trecut, cele 20 de țări ale zonei euro au avut o creștere economică de 0,5 la sută comparativ cu 2022, conform datelor biroului european de statistică. Această creștere este ușor sub estimarea de 0,6 la sută, făcută în noiembrie de Comisia Europeană.

    Unele state au avut performanțe mai bune. De exemplu, Spania a beneficiat de un impuls din turism și a înregistrat o creștere de 2,5 la sută anul trecut, în timp ce Franța a avut o creștere de 0,9 procente, depășind media zonei euro.

    Pe de altă parte, Germania, cea mai mare economie din zona euro, dar şi din întreaga Uniune, a consemnat o scădere de 0,3 la sută, afectată de criza din sectorul industrial, agravată de costurile ridicate ale energiei.

    Peste două săptămâni, Comisia Europeană va publica noile sale previziuni legate de creșterea economică pentru acest an. Estimările de până acum indică un avans de 1,2 procente pentru zona euro, dar comisarul european pentru afaceri economice, Paolo Gentiloni, a avertizat că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu sporesc riscul unei revizuiri în scădere a acestei perspective.

    De altfel, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca în acest an creşterea economică în zona euro să nu depăşească un procent, iar unul din motive ar fi Germania, în cazul căreia progresul ar urma să fie de doar 0,5 la sută.

    În faţa acestor provocări şi din dorinţa ca Uniunea Europeană să rămână una dintre cele mai deschise și mai atractive destinații pentru afaceri și investiții, Comisia Europeană a prezentat recent mai multe propuneri de consolidare a securității economice.

    Executivul comunitar vrea o îmbunătățire a examinării investițiilor străine în Uniune pentru a preveni orice risc.

    Comisia vrea totodată o abordare mai coordonată a exporturilor de produse cu dublă utilizare – adică bunuri care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât și militare (cum ar fi produsele electronice avansate) – pentru a garanta că nu ajung în mâinile cui nu trebuie.


  • Previziuni economice pentru Uniunea Europeană

    Previziuni economice pentru Uniunea Europeană

    Executivul european a făcut public
    previziunea economică a Uniunii elaborată în vara anului 2023 pentru toamnă și
    pentru primele luni ale anului 2024. Concluziile sunt că economia europeană
    continuă să crească, în ciuda pierderii impulsului inițial. Previziunile economice
    au fost revizuite acum. Creșterea economică este așteptată să fie de 0,8% în
    loc de 1%, așa cum se afirmase în primăvară. În 2024, este așteptat ca ea să
    fie doar de 1,4% și nu de 1,7%, așa cum se anunțase. În zona euro, în 2023
    creșterea economică va fi de 0,8% în loc de 1,1%, iar pentru anul 2024
    creșterea va fi de doar 1,3%, de la 1,6%. Inflația este așteptată însă să scadă
    cu 6,5% în comparație cu 6,7% în primăvară, iar pentru anul 2024 cifra este de
    3,2%, față de 3,1%. În zona euro, inflația este prevăzută să scadă cu 5,6% în
    anul 2023, comparativ cu 5,8%, iar în 2024 este așteptată să fie de 2,9%,
    comparativ cu 2,8%.


    Paolo
    Gentiloni, comisar european pentru economie, a rezumat mesajele pe care le-a
    transmis noua previziune pentru economia comunitară.

    Mesajele acestei previziuni sunt patru. Primul este că
    economia Uniunii Europene a pierdut impulsul relansării din primăvară. Cele mai
    noi date confirmă că economia Ununii Europene a evitat recesiunea în iarna
    trecută. Aceasta nu a fost ceva la îndemână având în vedere magnitudinea
    șocurilor cu care ne-am confruntat. Este de asemenea o dovadă a eficienței
    politicii noastre comune de răspuns. Activitatea economică a scăzut în a doua
    parte a anului și indicatorii arată o nouă scădere în lunile care vin. Al
    doilea mesaj este că inflația a scăzut și mai mult din primăvară. Scăderea a
    fost generată de scăderea prețului la energie și presiunea moderată a
    inflațiilor din sectoarele care produc hrană și bunuri industriale. Al treilea
    mesaj, legat de primele două, este că previziunea pentru creștere este în
    revizuire în jos pentru acest an și pentru următorul, în timp ce revizuirile
    pentru inflație sunt limitate. Ultimul mesaj este că așteptările rămân legate
    de riscuri și incertitudine. Și auzim aceasta mereu, de aproximativ 3 ani
    încoace. În special, incertitudinea rămâne la cote înalte din cauza războiului
    de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.




  • Previziuni economice pentru Uniunea Europeană

    Previziuni economice pentru Uniunea Europeană

    În
    fiecare an, Comisia Europeană publică două previziuni economice comprehensive,
    una de primăvară și cealaltă de toamnă, și alte două previziuni parțiale, cea de
    iarnă și cea de vară. Acum a venit rândul celei de iarnă și ea aduce vești bune
    pentru economia europeană, comparativ cu pesimismul înregistrat în urmă cu un
    an când avea loc invadarea Ucrainei de către Rusia. Veștile bune constau în
    faptul că indicatorii arată scăderea inflației, ieșirea din criza energetică și
    scăderea prețurilor la energie și perspective bune pentru creșterea economică.
    Mai mult, economia europeană a evitat contractarea prevăzută toamna trecută.

    Paolo
    Gentiloni, comisar european pentru economie, a fost oficialul european care a
    anunțat veștile bune:

    Economia
    Uniunii Europene a intrat în acest an pe un teren mai stabil decât ne-am
    așteptat și pare că a scăpat de recesiune. Din toamna trecută, economia a
    înregistrat un număr de dezvoltări pozitive: prețul la gazul european a scăzut
    sub nivelul de dinainte de război datorită controlului asupra sa, a diversificării
    surselor și, bineînțeles, datorită vremii blânde. Mai bine decât ne așteptam
    anterior pentru creșterea economică la sfârșitul anului anterior și
    îmbunătățirea sentimentului economic sugerează că economia Uniunii Europene
    este, astfel, gata să iasă încet din recesiunea tehnică pe care o proiectase
    previziunea din toamnă. Al doilea mesaj, legat de primul, privește previziunea
    creșterii pentru acest an, revizuită ușor în sus. Creșterea din 2022 este acum
    estimată la 3,5%, deci cu 0,3% mai mult decât era prevăzut în toamnă. Pentru
    2023, previziunea este ca economia să crească cu 8%, aceasta însemnând cu 0,5%
    mai mult decât în toamnă. Al treilea mesaj subliniază că vârful inflației a
    atins maximumul și este de așteptat să scadă. Mulțumită scădereii rapide a
    prețului la energie, această nouă previziune scade proiecțiile pentru inflație.
    Aceasta este acum așteptată să scadă în Uniunea Europeană de la 9,2% anul
    trecut la 6,4% în anul acesta și la 2,8% în 2024. Al patrulea mesaj este legat
    de riscurile pentru aceste previziuni, riscuri care sunt acum echilibrate. În
    timp ce pericolele legate de pandemie și de criza gazelor au scăzut
    semnificativ, incertitudinea rămâne foarte ridicată din cauza războiului și a
    tensiunilor geopolitice.




  • UE evită la limită recesiunea

    UE evită la limită recesiunea

    Cele mai noi prognoze ale Comisiei, aşa numitele previziuni de iarnă, arată că economia ţării ar urma să crească în acest an cu 2,5 la sută. Estimările sunt mai bune decât cele din toamnă, când era așteptată o creştere de doar 1,8 procente.

    În ceea ce priveşte inflaţia, Bruxelles-ul anticipează o rată anuală de 9,7% în 2023 , în scădere faţă de prognoza anterioară, de peste 10 la sută.

    Comisia Europeană precizează că România a avut o creştere economică puternică în primele 9 luni ale anului trecut, de 4,3 procente, susţinută de investiţiile publice şi de consumul privat, pe fondul unei pieţe a muncii rezistente şi a creşterii salariilor, în combinație cu măsurile de plafonare a preţurilor la energie.

    Reducerea prețurilor la curent și sprijinul acordat gospodăriilor și companiilor fac ca şi pentru Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, estimările să fie mai bune decât cele din toamnă.

    Astfel, economia germană ar urma să înregistreze o uşoară creştere în acest an, de 0,2 la sută, după ce initial era aşteptată o contracţie de 0,6 procente.

    Veştile sunt bune şi pentru Italia, țară care depinde în mare măsură, la fel ca Germania, de importul de combustibili folosi din Rusia. Creșterea progonozată este de 0,8 la sută.

    Economia Franței ar urma să aibă în acest an un avans de 0,6 la sută, iar cea a Spaniei de 1,4 procente.

    Toate aceste evoluţii sunt puse de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, pe seama faptului că: Economia Uniunii Europene a dat dovadă de o putere extraordinară anul trecut, iar performanța din acest an ar urma să fei mai bună decât ne-am așteptat.

    Însă tot el a ţinut să adauge: Peste așteptări nu înseamnă și mai bine în actuala situație. Evoluția depinde foarte mult de ce se va întâmpla în plan politic. În plus, europenii mai au de înfruntat o perioadă dificilă, în care creșterea economică ar urma să încetinească, iar inflația va continua să afecteze puterea de cumpărare.

    Iar estimările arată că rata inflației ar urma să scadă în întreaga Uniune după vârful atins în octombrie anul trecut. Totul depinde însă, spune acelaşi Paolo Gentiloni, de evoluția prețurilor din domeniul energiei.


  • Economia UE, la un moment de cotitură

    Economia UE, la un moment de cotitură

    Europa este
    afectată în mod deosebit de consecințele invaziei rusești în Ucraina, va intra în recesiune la
    sfârșitul anului și va avea o inflație mai mare decât se prognoza, a avertizat recent
    Comisia Europeană. Potrivit Bruxellesului, economia europeană este una
    dintre cele mai afectate economii avansate, iar motivele țin de apropierea sa
    geografică de zona de război și de dependența mare de importurile de gaze din
    Rusia. În contextul în care Moscova a redus livrările de gaze ca reacţie
    la sancţiunile ce i-au fost impuse de Occident pentru invadarea Ucrainei, Europa
    se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani.

    Într-o
    conferință de presă, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a
    vorbit despre o contracție a activității în ultimul trimestru al acestui an și
    primul trimestru din 2023, altfel spus, o recesiune atât pentru zona euro,
    cât și pentru majoritatea statelor membre.

    Inflația continuă să depășească
    previziunile noastre, iar erodarea puterii de cumpărare a făcut ca încrederea
    consumatorilor să scadă, la fel și cea a întreprinderilor, care se confruntă cu
    costuri mari de producție, dificultăți de aprovizionare și condiții de
    finanțare mai stricte
    , a declarat Paolo Gentiloni: Economia
    Uniunii Europene este într-un punct de cotitură. După o primă jumătate de an
    surprinzător de bună, în trimestrul al treilea, economia UE a pierdut din elan,
    iar ultimele date indică o recesiune pentru această iarnă. Ceea ce vedem este că salariile
    cresc, într-un ritm mai rapid decât în ultimii ani, dar această creştere nu
    este la nivelul prin care ar putea ajunge din urmă creşterea inflaţiei. Se
    presupune că tensiunile geopolitice nu se vor normaliza, dar nici nu vor
    escalada, înainte de sfârşitul prognozei, iar toate sancţiunile adoptate
    împotriva Rusiei vor rămâne intacte.

    În aceste circumstanțe, creșterea PIB-ului pentru anul viitor a
    fost revizuită în scădere, la doar 0,3% pentru țările din zona euro. În același
    timp, Bruxellesul și-a revizuit în sus, la 6,1%, prognoza de inflație pentru
    aceeași zonă euro pentru 2023. Așteptările sunt ca prețurile să înceapă să scadă
    după ce vor atinge un punct maxim la sfârșitul acestui an. Incertitudinea
    rămâne excepțional de mare din cauza războiului și ar putea duce la cifre și
    mai proaste, a avertizat Paolo Gentiloni, potrivit căruia, dacă Europa nu se
    pregătește în mod corespunzător, prejudiciul economic ar putea fi chiar mai
    mare.


  • Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Comitetul
    Economic şi Social European (CESE) a organizat în prima parte a lunii octombrie
    o conferinţă cu factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și
    cercetători economici pentru a informa și influența dezbaterile de politică
    economică la nivel european și național. Atât criza provocată de COVID-19, cât
    și războiul din Ucraina au avut un impact profund și, în multe aspecte,
    devastator asupra economiei și societății europene.


    Stefano
    Palmieri, Președintele Secțiunii pentru Uniunea Economică și Monetară și
    Coeziune Economică și Socială (ECO), Comitetul Economic și Social European
    (CESE) a detaliat:

    În 2022
    Europa a intrat în cea mai puternică recesiune din istoria ei. Şi s-a petrecut
    pe fondul unei uşoare reveniri de pe urma impactului economic şi social al
    pandemiei. Acum suntem confruntaţi cu încă o criză, dar de această dată e una
    de altă natură: războiul din Ucraina şi dezmembrarea economică şi socială provocate
    de nejustificata agresiune Rusă. Aceste crize au arătat vulnerabilităţi
    semnificative şi diferenţe structurale între statele membre.

    Numai un exemplu
    îl reprezintă dependenţa diferită de gazul rusesc şi utilizarea unui amestec
    energetic diferit. Războiul din Ucraina creşte nevoia ca tranziţia verde să fie
    eficientă cât mai curând, susţinând Europa în drumul către decarbonizare,
    înspre autonomia sa strategică şi tehnologică. Războiul din Ucraina a afectat
    masiv problemele economice preexistente, ducând la creşteri rapide de preţ, în
    special a preţurilor legate de energie, dar şi la întreruperi ale lanţurilor de
    distribuţie şi a creşterii preţurilor de transport. Războiul a exacerbat
    creşterea preţurilor, pentru că UE importă aproximativ 44% din gaz din Rusia, cu
    unele ţări având o dependenţă chiar şi mai mare de atât.

    Această creştere a
    preţurilor reduce puterea de cumpărare şi conduce la deteriorarea situaţiei
    sociale a gospodăriilor, afectând direct standardul de viaţă. Inflaţia
    afectează şi competitivitatea şi solicită un răspuns monetar coerent faţă de
    cel necesar înainte de război. În astfel de situaţii decidenţii au de creat
    politici mult mai versatile. Iar gradul mare de insecuritate în care se
    trăieşte face ca Europa să fie mai rezilientă şi sustenabilă decât înainte, ca
    principală prioritate a UE.

    Avem de realizat cele mai eficiente politici pentru
    a ajuta Europa, să treacă înspre o mai mare digitalizare şi traziţie verde şi
    trebuie să nu lăsăm niciun stat membru în urmă. Coeziunea socială şi economică
    este, astfel, în centrul efortului comun al UE de a crea o economie europeană incluzivă,
    durabilă din punct de vedere ecologic și social.


    În timp ce
    Europa avansează pe agenda de decarbonizare și își intensifică eforturile
    pentru a spori autonomia strategică și tehnologică, conflictul militar pune în
    prezent provocări dramatice pentru economiile UE. Perspectivele de creștere
    scăzută împreună cu inflația la niveluri record ridică noi dileme pentru
    factorii de decizie economică din UE.


  • Geopolitică şi monede

    Geopolitică şi monede

    După invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, moneda euro a scăzut, iar în septembrie a coborât chiar sub pragul psihologic al parităţii faţă de dolarul american. Dacă la începutul anului un euro era cotat undeva la aproximativ 1,15 dolari, luna trecută, acesta, în premieră, a scăzut, temporar, la cel mai mic nivel înregistrat în mai bine de 20 de ani. Situaţia ţine de ecuația geopolitică generată de războiul lui Vladimir Putin. Război care a dus la înrăutăţirea situaţiei economice în zona euro şi care îi face pe investitori să fie tot mai reticenţi.



    În contextul încercărilor blocului comunitar de a se elibera de dependenţa sa de gazul şi ţiţeiul din Rusia, costurile energetice au crescut masiv în Uniune, iar acest lucru îl resimte fiecare european. Pe fondul exploziei preţurilor la gaz şi a posibilităţii ca Moscova să oprească livrările, investitorii se tem de o eventuală recesiune în zona euro. O recesiune despre care vorbesc și analiştii, care o preconizează ca fiind mai rapidă şi mai dură în Uniune decât în SUA. Ideea apropierii economiei mondiale de o perioadă de recesiune este tot mai des vehiculată. Urmează o nouă ordine mondială şi o reaşezare a fluxurilor şi politicilor monetare, care vor fi negociate între China şi SUA, a prognozat la Radio România Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică:



    Evoluţii recente ale indicatorilor din Statele Unite şi din zona euro exprimă clar starea de recesiune din a doua jumătate a acestui an, deci urmează o criză economică. După părerea mea, nu va fi una de proporţii, ci mai degrabă o criză economică similară cu cea de la sfârşitul anilor 90. De asemenea, urmează o criză socială în Europa. Din păcate, în confruntarea totală Statele Unite – China cine plăteşte factura este Europa, inclusiv România. La noi, factura s-ar putea să fie mai ieftină comparativ cu cea din ţările din vest, pentru că avem un grad de dependenţă de importurile de hidrocarburi din Rusia care este mult mai redus.



    Faptul că sistemul american de bănci centrale Federal Reserve a fost cu mult mai ferm şi agresiv în ceea ce priveşte majorarea dobânzii, cu scopul de a combate inflaţia, este un alt factor care a avantajat dolarul în detrimentul monedei europene. Astfel că, pe fondul incertitudinilor din economia globală, investitorii consideră că se pot baza mai degrabă pe moneda americană, unitate de refugiu tradiţională în perioade de crize.



    Analistul economic Sorin Pâslaru explică: Uniunea Europeană nu are acelaşi curaj în zona euro precum Statele Unite să atace inflaţia, pentru că se teme mai mult de recesiune. Americanii, ca întotdeauna, sunt mai dinamici. Ei imediat ce au o situaţie, acţionează, cum s-a întâmplat şi în criza precedentă: au venit cu aşa-numita relaxare cantitativă, în care au aruncat mii de miliarde pe piaţă pentru a restabili încrederea. Acum, din cauza inflaţiei, îşi asumă acest risc al recesiunii. Se consideră că fără creşterea şomajului – am văzut chiar opinii despre dublarea şomajului, nu se va putea opri inflaţia. Și, automat, investitorii se duc către America. S-ar putea să asistăm, într-adevăr, la un dolar tot mai puternic şi pe considerente geopolitice.



    Un euro în scădere amenință să producă daune și mai mari unei economii care suferă, deja, masiv prin creșterea inflației. Iar vestea proastă este că un euro slab și prețurile mai mari pe care le aduce cu sine sporesc provocările cu care se confruntă în prezent Banca Centrală Europeană, criticată pentru ca a început mult mai târziu demersurile de majorare a dobânzii de politică monetară comparativ cu alte instituții similare. Mai rău pentru BCE, în sarcina căreia cade ținerea sub control a inflației, este faptul că euro nu s-a depreciat doar față de dolar, spun analiștii, ci și față de alte devize, precum francul elvețian și yenul japonez.



    La cel mai redus nivel din istoria sa – de 1,0350 pentru un dolar – a coborât în septembrie și lira sterlină, consecință a măsurilor de reducere a impozitelor anunțate de noul premier britanic Lizz Truss, pe fondul crizei energetice. Măsurile, evaluate de economiști la 100-200 de miliarde de lire sterline, dar ale căror finanțare și impact erau neclare și neevaluate în cifre de guvern, au stârnit agitație pe piețe și au dus la un avertisment excepțional din partea Fondului Monetar Internațional, care i-a cerut Londrei o rectificare. “Am fost nevoiți să luăm decizii urgente, ca să ajutăm economia să crească și să luăm măsuri în privința inflației. Desigur, asta înseamnă că trebuie să iei decizii controversate și dificile, dar, ca premier, sunt pregătită să fac asta, a declarat Lizz Truss.



    Lira sterlină s-a prăbușit la un minim istoric, Banca Națională a fost nevoită să intervină să salveze fondurile de pensii, valoarea companiilor britanice a scăzut cu 500 de miliarde de lire sterline în trei săptămâni, iar ratele împrumuturilor guvernamentale din Regatul Unit au crescut la cel mai ridicat nivel de la criza din 2009, amenințând stabilitatea financiară a țării. Șeful guvernului de la Londra a declarat pentru BBC că își susține, în continuare, măsurile și că majorarea împrumuturilor publice a fost o decizie corectă, pentru că va ajuta oamenii cu facturile la energie. În același timp, notează agențiile de presă, ea nu a exclus reducerea cheltuielilor pentru serviciile publice și nici nu s-a angajat să majoreze beneficiile în conformitate cu inflația. Ulterior, premierul a recunoscut că ar fi trebuit să pregătească terenul mai bine înainte de a anunța reducerile masive de taxe care au panicat piețele financiare, iar executivul a revenit asupra unora dintre măsuri.


  • Pâine mai scumpă și inflație-record în UE

    Pâine mai scumpă și inflație-record în UE


    Prețul pâinii în România a fost cu 25,2% mai mare în luna august 2022 față de aceeași lună a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat. Diferența de preț din țara noastră este a zecea din Uniunea Europeană, cu Ungaria în fruntea listei, unde prețul pâinii a crescut cu 66% în perioada menționată. În spatele Ungariei se află Lituania care a înregistrat o creștere de 33% , urmată de Estonia şi Slovacia, ambele cu scumpiri de 32%. La capătul clasamentului se situează Franța, unde pâinea s-a scumpit cu doar 8%, alături de Luxemburg și Regatul Țărilor de Jos, ambele cu 10%.



    În medie, cetățenii din cele 27 de state membre au plătit în luna august pentru o pâine cu 18% mai mult față de luna august a anului 2021, o creștere “uriașă, notează Eurostat care subliniază că diferența de preț între august 2020-august 2021 a fost de numai 3 puncte procentuale.



    Scumpirile înregistrate pentru pâine, la fel ca cele pentru alte alimente de bază au drept cauzăm invazia rusă în Ucraina, care a perturbat semnificativ piețele globale în condițiile în care Rusia şi Ucraina sunt mari exportatori de cereale, şi îngrășăminte, mai arată Eurostat.

    Creșterea prețului la pâine în statele UE / Sursa: Eurostat

    inflatie-pret-paine-2022-eurostat.jpg



    Rată anuală a inflației depășește 10% în UE27



    De altfel, inflația a atins un nou record în luna august când a urcat la 10,1% în Uniunea Europeană, respectiv la 9,1% în zona euro. Diferențele sunt destul de mari între cele 27 de state membre, cu 12 țări care au înregistrat scăderi față de luna iulie.


    În România, inflația a continuată să crească la o rată anuală de 13,3% în august, față de 13% în luna iunie. În luna august a anului trecut, rata anuală a inflaţiei în România era de numai 4%.



    În fața țării noastre se situează nouă state UE care au înregistrat rate anuale ale inflației mai ridicate. Prima este Estonia cu o inflație de 25,2%, urmată de Letonia (21,4%), Lituania (21,1%), Ungaria (18,6%), Cehia (17,1%), Bulgaria (15%), Polonia (14,8%), Ţările de Jos (13,7%) și Slovacia (13,4%). Cele mai reduse cote ale inflației s-au înregistrat în Franţa (6,6%), Malta (7%) şi Finlanda (7,9%).

    Rata anuală a inflației în statele UE / Sursa: Eurostat

    inflatie-ue-aug-2022-eurostat.jpg



    Recesiunea bate la ușă în Uniunea Europeană



    Potrivit Eurostat, cel mai semnificativ impact asupra creșterii anuale a prețurilor în zona euro este cauzat de energie, care s-a scumpit cu 3,95 puncte procentuale. Alte creșteri care au provocat rata-record din luna august sunt cele înregistrate la alimente, alcool şi tutun, care s-au scumpit cu 2,25%. Prețurile pentru servicii sau mărit cu 1,62%, iar cele pentru bunurile industriale neenergetice au înregistrat un avans de 1,33%.



    În aceste condiții, riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, atrag atenția economiștii, pe fondul înmulțirii îngrijorărilor că o criză energetică în sezonul rece va conduce la o reducere a activității economice.



  • Economia UE, sub presiune

    Economia UE, sub presiune


    Lupta împotriva inflaţiei devine o prioritate pentru Uniunea Europeană, fapt ce vine în sprijinul planurilor anunțate de Banca Centrală Europeană privind înăsprirea condiţiilor monetare, dar și fondul unei aşteptate încetiniri a creşterii economice.



    Inflație mare și creștere economică mai redusă



    Comsia Europeană a revizuit încă din luna mai prognozele de creştere pentru cele 19 state din zona euro până la 2,7% în acest an, de la 4% cât prognoza în februarie. Și pentru anul 2023 prognoza este în scădere cu, 0,4 puncte procentuale față de estimarea inițială de 2,7% a impactului războiului din Ucraina asupra economiei blocului comunitar.



    Cum era de așteptat, și estimările privind inflația au ajuns la 6,1% pentru anul în curs, estimarea Comisiei din luna fiind cu mult peste prognoza inițială care anunța o inflaţie de 3,5% pentru 2022.


    Executivul european va face publice noile sale previziuni revizuite joi, când se așteaptă o nouă revizuire în jos a prognozelor de creștere economică.



    Și Fondul Monetar Internațional şi-a revizuit, în jos, estimările privind creșterea economiei mondiale în acest an, până la 3,6%, față de avansul de 4,4% preconizat înainte de războiul din Ucraina. “Perspectiva rămâne extrem de incertă. Va fi un an 2022 dificil şi, posibil, un an 2023 şi mai dificil, cu un risc crescut de recesiune”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al FMI.



    Euro pierde teren în fața dolarului



    O altă problemă pentru economia Uniunii Europene este deprecierea monedei unice în fața dolarului american. Un euro a ajuns să fie cotat la valoarea unui dolar, ceea ce reprezintă ceș cel mai scăzut nivel al monedei europene din ultimele două decenii. Potrivit unei analize a agenției AFP, cotația euro-dolar are consecințe importante în economia blocului comunitar.



    În primul rând, după cum arată și datele Eurostat, aproape jumătate din toate bunurile importate în zona euro sunt facturate în dolari, comparativ cu mai puţin de 40% în euro. Un exemplu în acest sens sunt importurile de petrol şi gaz care sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar cotațiile celor două materii prime au explodat în ultimele luni, după invazia Rusiei în Ucraina.



    “Bunurile importate devin mai puţin competitive, concurează între ele şi deci devin mai scumpe, ceea ce alimentează inflaţia şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor”, a explicat Isabelle Mejean, profesoară la Sciences Po pentru AFP, citată de Agerpres.



    Efectul deprecierii euro asupra companiilor europene



    Avansul dolarului are și un efect pozitiv pentru companiile europene care exportă în afara zonei euro , deoarece preţurile lor devin mai competitive atunci când sunt convertite în dolar. În schimb producătorii din spațiul comunitar care sunt sunt dependenţi de materiile prime şi energie, dar care exportă puţin, se vor confrunta cu dificultăți din cauza creșterii costurilor.



    Cele mai câștigate de pe urma deprecierii monedei euro sunt companiile din industria manufacturieră care exportă produsele în străinătate, precum cele din industria aerospaţială, automobile, produse de lux şi chimie, se arată în analiza agenției de presă franceze.



    Deprecierea euro în fața dolarului are efecte și asupra turismului. Dacă europenii vor fi mai puțin dispuși să petreacă vacanța în SUA din cauza puterii de cumpărare mai scăzute, americanii pot profita de puterea crescută a dolarului în fața monedei unice europene pentru a călători în cele 27 de state membre.



  • Economia europeană revine puternic din recesiune

    Economia europeană revine puternic din recesiune

    Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile s-au ridicat, din primăvară s-a reluat creşterea economică. Se preconizează că economia Uniunii Europene în ansamblu va atinge o rată de creștere de 5% în 2021, 4,3% în 2022 și 2,5% în 2023. Pentru Zona Euro, anul acesta ne aşteptăm ca ratele de creștere să fie identice cu cele de la nivelul întregii Uniuni Europene şi să atingă 2,4 % în 2023. La aproape 14% pe an, rata de creștere a Produsului Intern Brut în UE, în al doilea trimestru al anului 2021, a fost cea mai bună înregistrată vreodată. În al treilea trimestru, economia europeană a ajuns din nou la nivelul de dinaintea pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune. Comisia preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune.

    Rata şomajului. După relaxarea restricţiilor, piaţa muncii s-a ameliorat semnificativ. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă şi mulți oameni şi-au reluat lucrul. Ne aşteptăm ca rata şomajului la nivelul întregii Uniuni să scadă de la 7,1% anul acesta, la 6,7% anul viitor și la 6,5% în 2023. Pentru Zona Euro, rata șomajului este estimată la 7,9% anul acesta, 7,5% anul viitor și 7,3% în 2023.

    Inflaţia. După mai mulți ani cu un nivel scăzut, rata inflaţiei a ajuns acum la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie. Se preconizează că inflația în zona euro va atinge un maxim de 2,4% anul acesta, 2,2 % anul viitor și 1,4 % în 2023. La nivelul întregii Uniuni, Comisia estimează că inflația va atinge 2,6% anul acesta, 2,5% la anul și 1,6 % în 2023.

    Comisia avertizează în final că incertitudinile și riscurile legate de perspectivele de creștere în Uniunea Europeană rămân foarte ridicate. Pandemia nu a fost încă înfrântă, o eventuală reintroducere a restricţiilor ar afecta economiile, sunt în continuare blocaje în aprovizionarea globală, iar creşterea preţurilor la energie poate afecta consumul şi investiţiile. De asemenea, inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase.


  • Previziunile economice de toamnă 2020

    Previziunile economice de toamnă 2020

    După cea mai profundă recesiune din istoria UE în prima jumătate a acestui an și o ascensiune economică foarte puternică în timpul verii, redresarea Europei a fost întreruptă din cauza recrudescenței cazurilor de COVID-19. Creșterea va reveni în 2021, dar va fi nevoie de doi ani până când economia europeană va ajunge la nivelul de dinainte de pandemie – a arătat comisarul pentru economie Paolo Gentiloni.

    Economia zonei euro va înregistra o contracție de 7,8 % în 2020, apoi creşteri de 4,2 % în 2021 și de 3% în 2022.
    Economia Uniunii Europene în ansamblu se va contracta cu 7,4 % în 2020, urmând să aibă o creștere de doar 4,1 % în 2021 și de 3 % în 2022.

    Măsurile adoptate de statele membre şi iniţiativele Uniunii Europene au atenuat creşterea şomajului, chiar în contextul scăderii activităţii economice. Se estimează însă că șomajul va continua să crească în 2021, însă ar trebui să se îmbunătățească în 2022.

    Rata șomajului din zona euro va ajunge la 8,3 % în 2020 și la 9,4% în 2021, urmând să scadă la 8,9% în 2022. La nivelul Uniunii Europene în ansamblu, rata şomajului va fi de 7,7 % în 2020 și de 8,6 % în 2021, urmând să scadă la 8,0 % în 2022.

    Se așteaptă ca deficitele publice să crească în mod semnificativ în Uniunea Europeană în acest an, având în vedere creșterea cheltuielilor sociale și reducerea veniturilor fiscale.

    Astfel, deficitul public agregat al zonei euro va crește de la 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,8% în 2020; în 2021 va scădea la 6,4%, iar în 2022 va ajunge la 4,7 %.

    Inflația se va menține moderată. În Uniunea Europeană în ansamblu, inflația este estimată la 0,7 % în 2020, 1,3 % în 2021 și 1,5 % în 2022.

    Se menţionează că, pe fondul noilor perturbări generate de valul doi al pandemiei, previziunile economice ale Comisiei fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri.


  • Retrospectiva săptămânii 05.07.2020 – 11.07.2020

    Retrospectiva săptămânii 05.07.2020 – 11.07.2020

    Autoritățile române fac apel la responsabilitate, în contextul creşterii îmbolnăvirilor de coronavirus



    În urma creşterii cazurilor de infectare cu noul coronavirus, șeful statului român Klaus Iohannis, a făcut, joi, apel la colaborare între toate instituţiile fundamentale ale statului, astfel încât viaţa şi sănătatea românilor să fie protejate. “Virusul este real, nu are culoare politică, nu poate fi interzis prin lege şi nici nu dispare de la sine prin simpla negare a existenţei lui a atras atenţia Klaus Johannis.

    La rândul său, premierul Ludovic Orban a cerut mobilizare generală în instituţiile cu atribuţii de control pentru verificarea respectării măsurilor de prevenire a răspândirii virusului SARS CoV-2, în urma creşterii puternice, în ultimele zile, a numărului de cazuri confirmate. Medicii spun că este o consecinţă a nerespectării regulilor de protecţie, de aceea şeful executivului a solicitat sancţionarea drastică a tuturor celor care le încalcă. Cadrele medicale au subliniat, din nou, importanța respectării celor trei măsuri de aur: purtarea măştii, distanţarea socială şi spălatul pe mâini. În paralel, parlamentarii români s-au concentrat, în partea a doua a acestei săptămâni, asupra dezbaterii şi votării unui proiect de lege adoptat anterior de Guvern privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic.


    Preşedintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, social-democratul Nicuşor Halici, a afirmat că proiectul necesita punerea în acord cu decizia Curţii Constituţionale, precum şi cu contextul prezent şi viitor ‘care poate oferi oricând situaţii de risc’. Deputatul PNL, Ioan Cupşa, a afirmat, la rândul său, că adoptarea proiectului de lege reprezintă un moment de solidaritate în Parlament. România are nevoie de o clasă politică responsabilă, a precizat şi deputatul USR, Ionuţ Moşteanu, care a subliniat că atât cei din tabăra PSD, cât şi liberalii trebuie să lupte, nu doar să câştige voturi din partea electoratului. În favoarea proiectului de lege s-au exprimat şi parlamentarii UDMR şi PMP. Prezent la dezbaterile din Parlament, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a afirmat că scopul proiectului de act normativ este acela de a proteja comunitatea şi de a permite luarea măsurilor de sănătate publică de prevenire şi de combatere a riscului epidemiologic şi biologic.


    Se permite, între altele, ca aplicarea unui tratament să se facă doar pe baza consimţământului persoanelor infectate. Carantinarea în spaţii special desemnate de către autorităţi se va realiza doar în cazul în care cei bolnavi declară că nu îşi pot asigura singuri condiţiile de separare fizică. Totodată, este permisă detaşarea medicilor în timpul stării de alertă, dar şi contestarea măsurilor de carantină sau izolare.

    Amintim că Guvernul a adoptat, luni, proiectul de instituire a unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, după ce CCR a declarat ca fiind neconstituţionale textele de lege privind starea de carantină şi internarea obligatorie, pe motiv că sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale. De asemenea, potrivit CCR, instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.



    Economia României va scădea, anul acesta, cu 6%, urmând să revină în zona pozitivă anul viitor – estimează Comisia Europeană



    Economia României s-ar putea contracta anul acesta cu 6%, urmând ca în 2021 creşterea economică să revină în zona pozitivă cu un avans de patru procente avertizează Comisia Europeană, în Previziunile economice de vară, publicate marți. Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi, însă, revizuite în sens negativ. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi poate întârzia redresarea economiei.


    În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta, în cele din urmă, încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă. În ceea ce priveşte rata inflaţiei, aceasta ar urma să se situeze în medie la 2,5% în 2020 şi va creşte la 2,8 procente anul viitor, sprijinită fiind de redresarea cererii. Noua prognoză arată că economia europeană se va contracta cu peste opt procente în acest an, urmând a înregistra o redresare parţială în 2021.

    Comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, a afirmat că o problemă majoră este lipsa certitudinii pentru viitor, creată de criza coronavirusului. El a mai spus că răspunsul politic pe teritoriul întregii Europe a contribuit la atenuarea şocului pentru cetăţenii blocului comunitar, însă această situaţie continuă să creeze tot mai multe divergenţe, inegalităţi şi o insecuritate crescândă.



    România reclamă condiţii de concurenţă neloială în ceea ce privește pachetul Mobilitate 1, adoptat de PE



    Autorităţile de la București consideră discriminatorii pentru transportatorii români o serie de prevederi ale normelor revizuite din pachetul Mobilitate 1, adoptat de Parlamentul European după negocieri cu celelalte instituţii europene. Comisia Europeană a anunţat că vor exista studii de impact privind prevederile, dar pachetul urmează să intre în vigoare în curând, după publicarea în Jurnalul oficial al Uniunii.

    Comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, a declarat că autorităţile române au dreptul să atace prevederile care aduc atingere obiectivelor pactului ecologic şi concurenţei pe piaţa unică. România şi alte ţări precum Letonia, Lituania, Polonia şi Ungaria au atras atenţia că normele revizuite discriminează companiile din aceste state în raport cu cele din centrul şi vestul Europei.

    Potrivit pachetului Mobilitate, camioanele respectivelor companii trebuie să se întoarcă la centrul operaţional al firmei la fiecare opt săptămâni, indiferent că au sau nu marfă de transportat.

  • Recesiunea cauzată de pandemie va fi mai severă decât se estima

    Recesiunea cauzată de pandemie va fi mai severă decât se estima

    Previziunile economice de vară arată o scădere a PIB-ului cu aproximativ 1% mai mari decât se prognozase în primăvară. Potrivit unui comunicat al Comisiei, economia era deja afectată de pandemie în primul trimestru al anului, chiar dacă restricțiile impuse de statele membre au început să se extindă doar în luna martie. Perioadele de perturbări s-au prelungit, însă, iar estimările s-au modificat și din cauza faptului că eliminarea restricțiilor de deplasare a persoanelor are loc mai lent decât se prognozase în primăvară. Din aceste motive, se estimează că economia s-a contractat în al doilea trimestru mai mult decât în primul.

    Impactul ar fi putut fi, însă, și mai mare dacă nu s-ar fi luat o serie de măsuri menite să susțină economia și piața muncii. Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni:

    În primul rând, pandemia a lovit economia europeană mai puternic decât se anticipa anterior, chiar dacă acum începe o revenire prudentă. În zona euro se estimează că PIB-ul va scădea cu 8,7% anul acesta și va crește cu 6,1% în 2021.

    Pentru UE ca întreg, prognoza este de contractare cu 8,3% anul acesta și creștere de 5,8% în 2021. Contractarea în 2020 va fi, așadar, cu 1% mai mare decât se estima în primăvară, iar creșterea în 2021 va fi ceva mai puțin robustă decât se prognozase. În al doilea rând, măsuri rapide și decisive au împiedicat o criză mai mare pe piața europeană a muncii. Slujbele au fost păstrate prin diverse măsuri, dar succesul acestor măsuri va depinde de pasul revenirii. În al treilea rând, vedem diferențe crescânde între țări.

    Deși am fost afectați de un șoc comun, acesta a avut impacturi diferite asupra statelor membre. Riscul unei divergențe tot mai mari ne-a determinat să propunem un plan de redresare comun.

    Acest risc pare să se materializeze și acesta e argumentul pentru a adopta pachetul de redresare NextGenerationEU, un argument mai puternic decât niciodată. În al patrulea rând, ne așteptăm ca inflația să rămână stabilă anul acesta și să crească puțin către sfârșitul orizontului de prognoză. În al cincilea rând, nivelul de incertitudine rămâne ridicat iar riscul e ca prognoza să devină și mai rea.

    Cea mai mare incertitudine este legată de un al doilea val al pandemiei, întrucât în acest moment nu se știe nici cât de mare va fi, nici când ar putea veni – până acum se vorbea de mijlocul spre sfârșitul toamnei, dar există semnale că UE s-ar putea confrunta cu el mai devreme. Există, însă, și motive de optimism moderat, întrucât datele preliminare pentru lunile mai și iunie arată că perioada cea mai grea a trecut, astfel încât măsurile din pachetul de redresare ar putea avea efecte vizibile în a doua jumătate a acestui an.


  • Summit EuranetPlus 2020

    Summit EuranetPlus 2020

    Recent a avut loc, în sistem online, un summit EuranetPlus, summit la care a participat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.



    În cadrul summitului a oferit răspunsuri jurnaliștilor din rețeaua EuranetPlus cu privire la libera circulație a lucrătorilor sezonieri din agricultură și a făcut o serie de precizări legate de repornirea turismului în țările membre UE.