Radio România Internațional

Tag: recesiune

  • Planul Macron-Merkel de redresare a economiei UE

    Planul Macron-Merkel de redresare a economiei UE

    Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au propus luni un plan de relansare a economiilor europene de 500 de miliarde de euro pentru a face faţă provocărilor create de pandemia mondială de coronavirus care ar putea duce Europa într-o recesiune de o amploare istorică, relatează AFP, citat de Agerpres.



    Țările beneficiare nu vor rambursa ajutorul financiar



    “Pentru a susţine o relansare durabilă care restabileşte şi întăreşte creşterea în UE, Germania şi Franţa susţin crearea unui fond de relansare ambiţios, temporar şi cu obiective precise”, se arată în o declaraţia comună ai celor doi lideri europeni.


    Banii ar trebui strânşi de către Comisia Europeană ca împrumuturi pe piața de capital şi distribuiți sub formă de subvenții prin bugetul UE.



    Din acest fond ar urma să ofere granturi pentru regiunile şi sectoarele Uniunii Europene care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus. “Țările beneficiare ale planului de relansare nu vor trebui să ramburseze ajutoarele”, a afirmat Emmanuel Macron.


    La rândul său, cancelarul german a afirmat că “obiectivul este de a face în aşa fel încât Europa să iasă cu o coeziune întărită şi solidară din această criză”, a spus Angela Merkel.



    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a primit “cu bucurie”, planul propus de Germania și Franța și lansat un apel către cele 27 de state să ajungă rapid la un compromis, după ce Executivul comunitar va înainta propunerea pentru redresarea economiei Uniunii:


    “Această propunere merge în sensul celei pregătite de Comisie, care va ține cont de asemenea de punctele de vedere ale tuturor statelor membre şi ale Parlamentului European. (Planul) recunoaște amploarea provocării cu care se confruntă Europa şi pune accentul corect pe necesitatea de a găsi o soluţie care menţine bugetul european în centrul priorităţilor sale.”



    Frugal Four vor credite cu dobândă redusă în locul granturilor nerambursabile



    Bucuria nu a fost, însă, împărtășită de toți liderii europeni. Țările din așa-numitul grup “Frugal Four” (Austria, Danemarca, Olanda și Suedia), care susțin o politică fiscal conservatoare, codiseră planul franco-german prea generos. Primul care și-a manifestat nemulțumirea a fost premierul austriac, Sebastian Kurz, care a anunțat încă de miercuri, într-o postare pe rețeaua Twitter, că are obiecții față de acest plan iar cele patru state vor veni cu o contrapropunere.


    “Spunem da ajutorului de urgenţă pentru coronavirus, dar ceea ce respingem este o uniune a datoriilor prin uşa din spate”, a declarat cancelarul Austriei.



    Propunerea celor patru state a sosit sâmbătă, iar opțiunea lor este acordarea mai degrabă a unor credite cu dobânzi reduse în locul granturilor nerambursabile. Cancelaria austriacă a anunțat că este deosebit de important ca statele UE să limiteze acest ajutor de urgență la doi ani, și că grupul Frugal Four nu va fi de acord cu mutualizarea datoriilor şi creșterea bugetului UE.



  • Retrospectiva săptămânii 10.05-16.05.2020

    Retrospectiva săptămânii 10.05-16.05.2020

    Final de stare de urgență în România, început de stare de alertă


    În România s-a încheiat starea de urgență instituită, în martie, pe fondul pandemiei de coronavirus, aceasta fiind înlocuită, începând din 15 mai, pentru o perioadă de 30 de zile, cu starea de alertă. Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, a cărui conducere a fost preluată de premierul Ludovic Orban, a anunțat noile reglementări, toate activitățile permise trebuind să fie făcute cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei. Astfel, în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise se instituie obligativitatea purtării măştii. Salariaţii din instituţiile şi autorităţile publice, precum şi angajaţii operatorilor economici publici şi privaţi își vor desfăşura activitatea de la domiciliu, iar dacă acest lucru nu este posibil, aceştia trebuie să fie supuşi triajului epidemiologic la locul de muncă. Terasele, cafenelele şi restaurantele rămân închise, la fel şi mallurile, execepție făcând magazinele care au acces direct din exterior.


    Se redeschid hotelurile și toate cabinetele stomatologice, muzeele și parcurile – cu excepţia locurilor de joacă pentru copii – iar deplasarea în cadrul localităților se va face fără a mai fi necesară declarație pe proprie răspundere. Obligativitatea acesteia se păstrează, însă, în cazul părăsirii localității, permisă doar pentru motive întemeiate. Transportul aerian, rutier şi feroviar este în continuare afectat de restricţii şi pe perioada stării de alertă. Există şi o noutate: românii care vor reveni din străinătate vor intra în carantină, dar nu instituţionalizată, ci la domiciliu, împreună cu familia. Cei care nu au posibilitatea îndeplinirii acestei condiţii sau solicită acest lucru pentru a nu îşi expune familia pot opta pentru carantina instituţionalizată în spaţii puse la dispoziţie de autorităţi. P


    entru perioada stării de alertă, guvernul a decis să prelungească unele măsuri de ajutor economic. Este vorba de plata şomajului tehnic pentru sectoarele economice care rămân închise şi a zilelor libere, până la terminarea anului şcolar, pentru părinţii care stau acasă cu copiii. De asemenea, concediile medicale pentru persoanele aflate în carantină şi cele infectate cu COVID-19 vor fi acordate cu prioritate. Consultaţiile medicale acordate de medicii de familie şi în ambulatoriul de specialitate vor putea fi în continuare acordate la distanţă și se menține decontarea acestor servicii fără folosirea fizică a cardului de sănătate. Pe de altă parte, persoanele juridice şi fizice pot să depună, în continuare, cereri pentru amânarea ratelor bancare.


    Preşedintele Klaus Iohannis le-a mulțumit românilor care au respectat măsurile instituite de la declararea, în urmă cu două luni, a stării de urgență și a reiterat că cea mai importantă reformă de care România are nevoie este reconstrucţia statului. “Sănătatea, educaţia, administraţia, sistemele ignorate atâţia ani şi căpuşate trebuie să fie priorităţile noastre, iar legislaţia trebuie croită într-un mod coerent, astfel încât să permită intervenţia rapidă a statului într-o situaţie de urgenţă ori de alertă”, a mai spus șeful statului, care a avertizat, în același timp, că nu va ezita să declare din nou starea de urgenţă dacă situaţia se va înrăutăţi şi datele vor arăta un număr galopant de infectări, care va duce la supraaglomerarea spitalelor. Bilanțul pandemiei indică, în prezent, în România, un număr de infectări de circa 16500, peste o mie dintre persoanele care au luat virusul au murit în urma complicațiilor, iar în jur de 10 mii de persoane s-au vindecat.



    Moțiune simplă împotriva ministrului de Finanțe


    O moțiune simplă a principalului partid de opoziție din România, PSD, împotriva ministrului liberal al Finanțelor, Florin Cîțu, a fost dezbătută și apoi aprobată, în această săptămână, în Camera Deputaților de la București. Social-democrații consideră că ministrul Cîțu s-a dovedit incapabil să vină cu măsuri eficiente de sprijin pentru economie. Ei spun că, deşi a preluat o economie în creştere, cu un deficit bugetar mic şi cu un nivel redus al datoriei publice ca pondere în PIB, Florin Cîțu ar fi adus România la sapă de lemn. Ministrul este criticat de PSD și pentru împrumuturile contractate în ultima perioadă.


    Florin Cîţu a respins, însă, toate acuzaţiile şi a răspuns cu critici legate de stadiul în care a găsit economia după guvernarea social-democrată, încheiată în toamna anului trecut. El a explicat că împrumuturile pe care le-a făcut executivul sunt pentru a acoperi cheltuielile din timpul guvernării PSD şi susţine că prin deciziile actualului executiv, România se va recupera rapid după criză. Florin Cîțu a enumerat în favoarea actualei guvernări liberale programul IMM Invest, informatizarea ANAF sau creșterea încasărilor la buget și i-a acuzat pe social-democraţi că se folosesc de această criză pentru a bloca activitatea guvernului.



    Previziuni privind economia României


    Economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere de 4%, faţă de un avans de 3,2% prevăzut în noiembrie 2019, ca rezultat al crizei provocate de pandemia de coronavirus (COVID-19), se arată într-un raport publicat, miercuri, de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Pentru 2021, instituția financiară internațională se aşteaptă la o expansiune de 4% a PIB-ului României. BERD este principalul investitor instituţional din România, având investiţii de peste 8,6 miliarde de euro. Şi Comisia Europeană şi-a înrăutăţit estimările privind economia românească în acest an şi a estimat că România va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, după mai mulţi ani de creştere robustă. La rândul său, Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia românească să înregistreze o contracţie de 5% în 2020, urmând să îşi revină în 2021, când va înregistra un avans de 3,9%.



  • Declin istoric al economiei Uniunii Europene

    Declin istoric al economiei Uniunii Europene


    Economia zonei euro şi cea a Uniunii Europene au înregistrat în primul trimestru al acestui an un declin de 3,8% şi, respectiv, 3,5%, comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, când PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro şi cu 0,2% în UE, arată datele publicate joi de Oficiul european de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În ultimul trimestru din 2019 se înregistrase un avans anual de 1% în zona euro şi de 1,3% în UE.


    Cifrele indică cel mai sever declin economic din 1995, de când sunt publicate aceste date.



    Germania se așteaptă la o scădere de 12% în următoarele trei luni



    Comparativ cu primul trimestru din 2019, economia zonei euro şi cea a UE s-au contractat în perioada ianuarie-martie 2020 cu 3,3% şi, respectiv, 2,7%.



    Potrvit Eurostat, în perioada ianuarie-martie 2020, s-a înregistrat cea mai mare scădere anuală după cea din trimestrul trei din 2009, atât în zona euro cât şi în UE.



    Previziunile asupra economiei în zona euro indică o scădere și mai mare. Spre exemplu, Germania, cea mai puternică economie din Uniune, va înregistra o scădere de 6,6% în acest an, conform unui studiu al Institutului de Cercetări Economice Ifo, citat de Reuters.



    În primul trimestru din acest an, Germania are un declin de 1,9%, iar previziunile pentru trimestrul doi arată o scădere de 12,2%.



    PIB-ul zonei euro, mai mic cu până la 12%



    De asemenea, se așteaptă o contracție de la 5% până la 12% a Produsului Intern Brut al zonei euro în acest an, conform Băncii Centrale Europene.



    Având în vedere incertitudinea ridicată cu privire la impactul asupra economiei, scenariile elaborate de staff-ul BCE sugerează că PIB-ul zonei euro ar putea înregistra o scădere cuprinsă între 5% şi 12% în acest an, în funcţie de durata măsurilor de control şi a succesului politicilor destinate să atenueze consecinţele economice pentru companii şi muncitori”, a declarat, joi, Christine Lagard, președintele BCE.



    Statele UE pornesc motoarele economiei



    Măsurile de relaxare a restricțiilor din statele membre UE înseamnă și o repornire a economiilor europene, dar impactul nu poate fi estimat:


    Pe măsură ce măsurile de izolare sunt ridicate treptat, scenariile BCE prevăd o revenire a activității economice, însă viteza și amploarea acestei reveniri rămân extrem de incerte”, a spus Christine Lagarde care a mai precizat că programul de urgență al BCE, care constă în răscumpărarea de obligațiuni guvernamentale, ar putea fi prelungit și după sfârșitul anului în curs.



    Totodată, Banca Centrală Europeană a decis joi să mențină nemodificată dobânda de politica monetară și a anunțat că a relaxat condițiile pentru împrumuturile pe termen lung oferite băncilor.

  • Contracţie severă a economiei româneşti

    Contracţie severă a economiei româneşti

    Specialiștii
    internaționali vorbesc despre o recesiune globală în contextul pandemiei de
    coronavirus dacă fiecare țară în parte nu-și ia măsurile necesare pentru
    combaterea crizei.


    Economia românească s-a contractat deja cu 30-40% din cauza
    crizei actuale, estimează ministrul de resort, Virgil Popescu. Oficialul a
    declarat, la Radio România, că sectorul auto, turismul, transporturile şi
    aşa-numita industrie a ospitalităţii sunt cele mai afectate de restricţiile
    impuse de autorităţi. Guvernul pregăteşte însă noi instrumente de sprijin
    pentru mediul de afaceri, printre care un ajutor direct de 750 de milioane de
    euro destinat întreprinderilor mici şi mijlocii, a dat asigurări Virgil Popescu:


    Pachetele de măsuri vor fi făcute
    în aşa fel încât nu să compenseze pierderile, să relanseze economia şi în cel
    mai scurt timp să ajungem acolo unde am fost la începutul crizei. Noi dorim să
    repornim economia treptat, încet şi să ajungem la nivelul pe care l-am avut
    înainte. De asemenea, cred că este foarte important să ne gândim şi ce vom face
    în perioada post criză şi ce vom face din punct de vedere strategic în România
    pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, ok, rezolvăm această criză, dar
    trebuie să ne gândim ce vom face în viitor cu economia României, pentru că,
    după părerea mea şi a colegilor mei din guvern, a prim-ministrului, nimic nu va
    mai fi la fel cum a fost înainte.


    Cât privește situația economiei
    României în context internațional, Virgil Popescu a declarat: Trebuie
    să încercăm să beneficiem de pe urmă acestei pandemii. Eu cred că
    se vor reloca foarte multe industrii din afara Europei în zona europeană şi
    cred că ar trebui să nu pierdem acest tren şi să fim pregătiţi să putem primi
    industrii noi în România, investiţii noi în România, care evident vor crea un
    nou orizont de aşteptare pentru români şi pentru salariaţii români.


    Studii
    realizate de experţi internaționali privind impactul actualei crize sanitare
    asupra economiei românești prefigurează însă riscul unei intrări în recesiune
    şi a pierderii cursei cu competitorii regionali.


    O analiză a Agenţiei de
    Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor arată că economia românească riscă să
    se prăbuşească, în condiţiile în care autorităţile întârzie să ofere soluţii
    concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de
    coronavirus. În opinia autorilor, ritmul în care efectele economice se
    amplifică vor conduce rapid la peste două milioane de oameni fără locuri de
    muncă şi la o recesiune severă.


    Totodată, România riscă să piardă cursa pentru
    competitivitate în faţa unor state din regiune precum Polonia, Ungaria şi
    Bulgaria. Până acum, mai mult de 215.000 de persoane şi-au pierdut locul de
    muncă în România şi peste un milion sunt în şomaj tehnic, conform cifrelor
    centralizate de Ministerul Muncii.




  • Importanţa redresării economice a României prin accesarea fondurilor europene

    Importanţa redresării economice a României prin accesarea fondurilor europene

    Recesiunea mondială, anticipată de mulţi
    analişti, pare a fi imposibil de evitat, de aceea este important să stabilim
    strategii şi direcţii de acţiune pentru ca România să poată susţine redresarea
    economică atât la nivel national, cât şi ca ţară membră a Uniunii Europene.


    Despre importanţa atragerii fondurilor
    europene şi principalele apeluri de proiecte pentru domeniile afectate şi cele
    cu cel mai mare potenţial de dezvoltare, aflăm de la Petru Luhan, expert
    fonduri europene:



    În aceste momente de criză, utilizarea
    fondurilor europene este extrem de importantă pentru menţinerea, dar mai ales
    relansarea economiei în România. Dispunem de peste 43 de miliarde de euro din
    fonduri europene structural şi nestructurale, de la Bruxelles, şi mai nou
    dispunem şi de alte fonduri europene pentru diverse domenii precum ar fi IT,
    cercetare-dezvoltare-inovare, pe care le putem accesa direct de la Bruxelles,
    din Orizont 2020, spre exemplu, Life Plus, Cosme şi aşa mai departe.


    În momentul de faţă putem accesa pe zona
    de Sud a României Propgramul Operaţional Regional – POR 2.2 care finanţeză
    IMM-urile între 200 de mii şi 1million de euro nerambursabili, cu o contribuţie
    proprie de doar 30%. Termenul de depunere este până pe 4 iunie. În paralel
    putem accesa schema de ajutor de stat H.G. 807 care finanţează pentru
    întreprinderi mijlocii şi mare, dar şi întreprinderi mici dacă îşi permit, de
    la 1 milion de euro până la 37 de milioane de euro investiţii, în orice tip de
    activitate atât în mediul rurual, cât şi în mediul urban.


    Avem câteva programe lansate mai nou pe
    zona de cercetare-dezvoltare-inovare şi pentru firmele de IT care recepţionează
    de către Guvernul României şi aici vorbesc de un program – introducerea pe
    piaţă a rezultatelor cercetării de transfer tehnologic care finanţeză minim 500
    de mii de euro maxim 10 milioane de euro şi care va fi deschis încă 3 luni de
    zile. Avem un program care se referă la dezvoltarea clastelor de inovare şi
    finaţeză între 500 de mii şi 7,5 milioane de euro care va fi deschis până pe 28
    aprilie. Dezvoltarea curriculum national – finaţare pentru furnizori de
    servicii de orientare, consiliere şcolară şi servicii alternative – avem în acest program posibilitatea să
    accesăm 43 de milioane de euro, până la sfârşitul anului 2020 şi, nu în ultimul
    rând, putem accesa pentru cercetarea tuturor tipurilor de produse şi servicii,
    până pe 27 octombrie 2020, proiecte de până la 3 milioane de euro pe prioect,
    unde contribuţia proprie este între zero şi maxim 30%.


  • Grecia iese din programul de asistenţă financiară

    Grecia iese din programul de asistenţă financiară

    Grecia iese din luna august din programul de asistență financiară internațională. Se încheie astfel o perioadă de opt ani în care statul elen a fost sub atenta supraveghere a creditorilor externi.

    Încheierea programului de asistență financiară a fost posibilă după ce miniștrii de finanțe din zona euro au reuşit să ajungă la un acord pentru reducerea datoriei Greciei.

    Înțelegerea prevede prelungirea cu zece ani a scadenţei unor împrumuturi de 96 de miliarde de euro. Totodată, maturitatea creditelor a fost prelungită din 2023 până în 2033.

    Nu în ultimul rând va fi majorată ultima tranşă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca ţara să-şi construiască rezerve de numerar necesare în următoarele luni. Germania a fost reticentă în privinţa acestei majorări, dar în final a acceptat creşterea sumei de la 11,7 la 15 miliarde de euro.

    La reuniunea de la Luxemburg, miniștrii de finanțe dinzona euro au salutat ‘acordul istoric’, după opt ani în care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în faliment şi a suferit cea mai gravă recesiune a oricărei economii europene din timpurile moderne.

    Este un moment istoric. Criza elenă se încheie. Am ajuns în sfârșit la capătul unui drum lung și dificil. Este un moment istoric pentru Grecia mai ales, pentru că au fost opt ani de eforturi și sacrificii care se încheie. Un nou capitol se deschide. Dar și pentru zona euro este un moment important pentru că încheierea programului pune capăt în mod simbolic unei crize existențiale pentru moneda unică europeană a cărei integritatea fost amenințată. A fost însă o criză căreia i-a supraviețuit. Este o adevărată satisfacție să vezi această țară pregătită în sfârșit să iasă din această perioadă de asistență fianciară și să să îi vedem pe prietenii noștri greci regăsindu-și speranța, a afirmat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

    Acordul era vital pentru a-i reasigura pe investitori că datoria Greciei este sustenabilă, înainte ca Atena să revină pe pieţe pentru a-şi finanţa cheltuielile.

    ‘Grecia a trecut în altă etapă. Toţi am făcut eforturi deosebite pentru a finaliza cu încredere al treilea program de asistenţă financiară‘, a afirmat ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos.

    Acest acord pune capăt unei incertitudini şi garantează revenirea la o normalitate a Greciei în Europa. Grecia iese definitiv din memorandumuri şi din austeritate, iar acest lucru înseamnă că sacrificiile nu au fost în zadar, a afirmat și premierul elen, Alexis Tsipras.

    Evoluţia economică a Greciei va fi însă și de acum încolo monitorizată de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. De altfel, directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a afirmat că ‘încă are unele rezerve’ privind sustenabilitatea datoriei pe termen lung a Greciei.

    În cei opt ani de asistență financiară, Grecia a beneficiat de peste 273 de miliarde de euro. În schimbul ajutorului a trebuit însă să pună în practică numeroase reforme, adesea dureroase, să reducă pensiile și salariile din sectorul public.


  • România, creştere economică record

    România, creştere economică record

    Creşterea economică înregistrată, anul trecut, în România este, cu
    siguranţă, impresionantă, la prima vedere. Institutul Naţional de Statistică a
    anunţat, miercuri, că economia ţării a consemnat un avans de 7% în anul 2017
    comparativ cu anul precedent. Este cea mai semnificativă evolutie din 2008,
    perioadă marcata, de asemenea, de creştere economică, dar urmată de recesiune
    şi austeritate    . Potrivit INS, în ultimul trimestru al anului trecut, România a avut cea mai
    mare creştere economică dintre cele 28 de ţări ale Uniunii Europene.

    Situaţia
    este confirmată, de altfel, şi de datele Eurostat. De unde rezultă, totuşi,
    această creştere economică rapidă, într-o ţară cu unul dintre cele reduse
    niveluri de trai din Europa?


    Principalul motor al creşterii a fost consumul
    gospodăriilor, stimulat de reducerea taxelor şi de majorarile salariale.
    Investiţiile publice sunt în scadere pentru al doilea an consecutiv    , a
    subliniat Comisia Europeană.

    Această creştere este un semn că economia reală, economia
    privată funcţionează în România şi îşi face faţă treabă indiferent de
    dificultăţi, este de părere economistul Mircea Coşea. Totusi situaţia nu e
    chiar roz, aşa că acesta avertizează asupra pericolelor viitoare. Mircea Coşea: Dacă continuă o creştere pe consum, prioritar pe consum, nu vom mai
    putea avea, în viitorii ani, o creştere la acest nivel. Pentru că o creştere pe
    consum nu e sustenabilă, ea are puncte de vârf, cum s-a întâmplat în 2017, dar
    apoi poate să cadă, poate chiar la jumătatea procentului pe care l-a avut anul
    trecut.

    Tot miercuri, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României
    a anunţat că dinamica aşteptată a creşterii economice rămâne robustă în 2018,
    continuând să devanseze ritmul potenţial, dar coboară în 2019. Recent, Comisia
    Naţională de Prognoză a revizuit în creştere la 6,1% proiecţia privind avansul
    Produsului Intern Brut în acest an, după ce, în toamnă, instituţia estima o
    creştere economică de 5,5% pentru 2018. Şi Banca Mondială anunţase, recent, că
    se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2017 o creştere a PIB de 6,4%, faţă
    de 4,4%, previzionată în iunie.

    Analistul Cristian Păun atrage atenţia că creşterea economică nu este, întotdeaună, sinonimă cu
    dezvoltarea    , iar economia României a progresat îndatorându-se, fără să fie
    construit niciun kilometru nou de autostradă. Dacă privim creşterea
    economică din ultimii 25 de ani, vedem o foarte mare volatilitate: perioade de
    expansiune susţinută au fost urmate de prăbusiri la fel de spectaculoase    ,
    avertizează Cristian Păun.

  • România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune

    România a ieşit din recesiune, înregistrând o creştere de 1% a PIB în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, după două scăderi consecutive, arată previziunile de toamnă ale Comisiei Europene publicate marţi. Potrivit prognozei, România va avea o creştere economică de 2% în 2014, în scădere însă faţă de estimarea precedentă de 2,5%. Consumul privat şi exporturile au fost principalele motoare ale creşterii din trimestru III, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ.



    Bruxelles-ul mai arată că în prima jumătate a lui 2014 România a cunoscut o creştere a exporturilor de mărfuri, depăşind aşteptările, cu 12,8%, în timp ce importurile au crescut cu 10,6%. In schimb, în a doua jumatate a anului, Comisia se aşteaptă ca avansul exporturilor să se estompeze, urmând ca în 2015-2016, acestea să treacă pe un trend descendent. In acelasi timp, creşterea importurilor va depăşi avansul exporturilor, din cauza cererii interne, a avertizat CE, care a revizuit în jos şi previziunea de creştere economică pentru 2015 de la 2,6% la 2,4%.



    Comisia Europeană mai estimează că deficitul bugetar al României va scădea până la 2,1% din PIB în acest an, dar în 2015 procesul de consolidare fiscală se va inversa, urmând ca deficitul să crească până la 2,8%, dacă Guvernul nu va lua nicio măsură de politică fiscală. Comisia consideră ca Executivul va trebui să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile pentru a compensa scăderile de venituri prognozate în 2015 si generate de reducerea Contribuţiilor Asigurărilor Sociale (CAS), a taxei pe stâlp şi a accizelor. Executivul comunitar atrage atentia că până la data elaborării prognozei de toamnă, autorităţile de la Bucureşti nu au trimis niciun proiect de buget pentru 2015 şi aminteşte că ţinta de deficit convenită de guvern cu FMI şi CE pentru anul viitor este de 1,4% din PIB.



    In replică, la Bucureşti, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, susţine că, având în vedere excedentul bugetar înregistrat de Romania în primele 10 luni ale anului, este posibil ca anul viitor să nu fie nevoie de majorări de taxe sau reduceri de cheltuieli. El a mai spus că o scădere a investiţiilor publice poate fi un beneficiu pe termen lung, dacă ea s-a făcut pe baza întăririi disciplinei financiare, prin eliminarea proiectelor neeraliste şi a corupţiei, chiar dacă afectează creşterea economică pe termen scurt.



    Pe de altă parte, Banca Naţională a redus din nou dobânda de politică monetară, cu 0,25 puncte procentuale, la 2,75% pe an. BNR a mai decis reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută de la 16 la 14%. In schimb, Banca centrală a hotărât menţinerea la 10 procente a ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei.