Radio România Internațional

Tag: rectificare bugetara

  • Retrospectiva săptămânii 13.11 – 19.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 13.11 – 19.11.2022

    Reacții după incidentul din Polonia


    România este deplin solidară cu Polonia în aceste momente foarte dificile
    şi, în acelaşi timp, exprimăm condoleanţe pentru cele două victime omeneşti,
    care au apărut, din păcate, în urma acestui incident, a transmis Bucureştiul
    Varşoviei, la scurt timp după exploziile de marţi, de la graniţa cu Ucraina. Polonia a ridicat nivelul de alertă la anumite unităţi militare, iar, o
    zi mai târziu, ambasadorii NATO s-au întâlnit, la cererea Poloniei, în virtutea
    Articolului 4 din Tratatul Alianței.

    Nu avem niciun semn că Rusia pregătește un
    atac deliberat împotriva NATO     – a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după reuniunea de urgență. Potrivit oficialului, explozia a avut loc după
    ce Rusia a lansat un atac masiv cu rachete împotriva Ucrainei. De la începutul
    războiului ilegal al Rusiei în Ucraina, NATO și-a sporit vigilența pe flancul
    estic și monitorizăm situația     – a adăugat Jens Stoltenberg.

    Alianța continuă și
    să își întărească flancul estic. În România a sosit, în această
    săptămână, cel de-al doilea convoi cu tehnică
    militară franceză, constând într-o companie de tancuri Leclerc, care a ajuns în
    judeţul Braşov. Acest tip de tanc este considerat extrem de
    eficient în lupta terestră, cu o capacitate de a lovi cu precizie ţinte de la
    4.000 de metri distanţă. Convoiul militar face parte din cele zece promise de
    Franța Bucureștiului, menite să întărească flancul estic al NATO. Primul
    convoi, cu transportoare blindate, a sosit în România pe 23 octombrie. Franţa a
    anunțat că va trimite la baza militară de la Cincu, în total, aproape 150 de
    vehicule de luptă cu armamentele, muniţia şi echipamentele aferente.



    România, tot mai aproape de Schengen


    Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio
    întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei
    la Spaţiul Schengen. Referitor la România, Executivul comunitar a precizat că ţara are un management solid şi de
    înaltă calitate al graniţelor şi este implicată în cooperarea internaţională în
    materie de poliţie de frontieră. În plus, este activă pe două fronturi
    prioritare: combaterea migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane. În
    ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de
    structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu
    respectarea principiului nereturnării, subliniază Executivul comunitar. Se aşteaptă ca problema aderării celor trei state la spaţiul de liberă
    circulaţie să fie supusă la vot în Consiliul UE, la începutul lunii decembrie,
    pentru o decizie pozitivă fiind necesară unanimitatea. În această săptămână, o nouă echipă mixtă de experţi ai Comisiei şi unor state membre,
    printre care şi Olanda – care s-a opus constant aderării invocând chestiuni din
    sfera judiciară – a venit în România pentru a evalua stadiul pregătirii pentru
    aderarea la Schengen.



    Date privind economia României


    Economia României a crescut în toamna acestui an, dar într-un ritm mai
    lent, relevă datele publicate în această săptămână de INS. Acestea au
    evidenţiat o creştere cu 4% în trimestrul al III-lea faţă de perioada similiară
    din 2021. Este cea mai ridicată creştere economică din Uniune raportată la
    trimestrul anterior, la egalitate cu cea înregistrată de Cipru, celelalte state
    consemnând creşteri situate sub un procent sau chiar scăderi.

    Premierul
    Nicolae Ciucă dă asigurări că România nu este în pericol să intre în recesiune
    economică şi spune că datele de acum arată foarte clar că există premisa ca la
    sfârşitul anului România să aibă o creştere economică în jur de 5%, iar pentru
    anul viitor o creştere economică în jur de 1,5%.

    Şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a
    declarat încrezător că economia României va înregistra anul viitor doar o
    încetinire a creşterii şi nu o recesiune tehnică, subliniind, insă, că aceste
    evoluţii depind de capacitatea Guvernului de a atrage bani europeni. Banca
    Națională, care a prezentat Raportul trimistrial privind inflaţia, a majorat la
    16,3% prognoza acestui indicator pentru finalul acestui an şi la 11,2% pentru
    sfârşitul anului viitor, urmând ca în septembrie 2024 inflația să se reducă la
    aproximativ 4%.



    A doua rectificare
    bugetară din acest an


    Guvernul de la Bucureşti a aprobat joi
    cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, alocând fonduri suplimentare
    pentru a acoperi cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, plata
    salariilor şi cheltuielile de asistenţă socială. În acest proiect se regăsesc
    şi fondurile necesare atât pentru derularea proiectelor europene, cât şi pentru
    buna funcţionare a tuturor instituţiilor statului, până la finalul acestui an.
    Cei mai mulţi bani primesc Ministerele Finanţelor, Muncii, Agriculturii şi
    Economiei. Potrivit proiectului adoptat de executiv, pierd bani
    instituţii-cheie, cum ar fi Ministerele Energiei, Ministerul de Interne,
    Ministerul Sănătăţii şi cel al Transporturilor.



    Cristina Neagu – cea mai bună marcatoare din istoria
    Campionatelor Europene de handbal


    Două jucătoare române, Cristina Neagu şi Crina Pintea, au fost nominalizate
    în ancheta care stabileşte echipa ideală a Campionatului European de handbal
    feminin din acest an, competiţie găzduită de Macedonia de Nord, Muntenegru şi
    Slovenia şi care se va încheia duminică. Cristina Neagu este propusă pentru
    postul de inter stânga, iar Crina Pintea candidează pentru postul de pivot.
    Neagu a anunţat, joi, că ediţia de anul acesta a Campionatului European a fost
    ultima din cariera sa şi că nu s-a încheiat aşa cum şi-ar fi dorit, după ce
    echipa a terminat turneul final pe locul 12. În urma turneului final, cu 303
    goluri, Cristina Neagu a devenit cea mai bună marcatoare din istoria
    Campionatelelor Europene, atât la feminin, cât şi la masculin.




  • Ună noauă rectificare bugetară

    Ună noauă rectificare bugetară

    Guvernul di la București aprobă, aieri, a doaua și ultima rectificare bugetară di anulu aestu. Pâradzâli acoapiră hărgile obligatorii, ţeale di bună funcţionare a tutulor instituţiilor a statului până la finalul al iştui an, hărgile di asistenţă suţială, precum și plata a ndrepturilor salariale. Totunaoară, fură redistribuite fonduri tră programile derulate la nivelul a ordonatorilor principali di credite/împromuturi, cu impactu/efectu în economie şi tru agiutarea a populaţilei şi a companiilor. Totunăoară, si asiguripseaşte finanţare tră acordarea a unui agiutor di stat a producătorilor agricoli ţi au înhiinţată culturi în toamna anului 2021, ama care fură afectate/avură zimie di seaţita/xerea pedologică. Nu fură agărşite niţe fondurile necesare tră derularea a proiectilor europeane. Ţeli mai mulţă păradz lia ministerile a Finanţilor, Lucrului, Agriculturălei şi Economiilei. Mai puțâne fonduri mergu, pi di altă parte, la ministerile a Energhiilei, di Interne, a Sănătatilei şi a Transporturilor. Conform a prognozălei macroeconomică di toamnă care sta/care şed la baza rectificarilei, veniturile di pâradz a statului au crescută cu 500 di milioane di lei (echivalentul a aproximativ 100 de milioane di euro), tut aşi, ama, şi hărgile. Deficitulu bugetar si mențâne la 80,1 miliarde di lei (circa 16 miliarde di euro), şi scădzu nâheamă, ca procentu în PIB, di la 5,84 la 5,74%. Ministrulu a Finanților, Adrian Câciu, mai precizăa:


    ʺAclo iu fu necesar să suplimentăm sume di pâradz avem suplimentată, aclo iunde nu s-au realizată angajamentile pi care ordonatorili di credite şi le-au loată prin anumite capitole bugetare fu ananghe să faţim restructurări di hărge. Nu si ţânu isape di criteriul politic în niţeun caz.ʺ


    Pe di altă parte, premierulu Nicolae Ciucă spune că instituțiile di evaluare europeane spun că România înreghistră creaștire economică și pi al treilea trimestru al iştui an și că nu exiistă premize tră intrarea într-ună recesiune economică:


    ʺSigura, him foarte realiști, depindem foarte multu di tot ţi înseamnă contextul economic și partenerili a noștri economiţ. Ună parte di aeste probleme va afecteadză și economia românească. Di aţea aformie, avem nevolie în continuare de misuri și decizii prin care să continuăm să agiutăm investițiile, di prudență, di echilibru.ʺ


    Nu va hibă agărşiţ, ama, niţe românili vulnerabili. În vizită în țară, premierulu Ciucă are anunţată că Guvernul va alocă întră 800 şi 900 de milioane di euro, din fonduri europeane, aluştor persoane, tra să li agiuută să treacă cu ghine piste aestă iarnă, ama şi piste iarna vinitoare. Păradzâli va hibă acordaț ca agiutor tră pentru plata a energhiilei, a aghentului termic și a leamnelor di foc/tră îngăldzare.


    Autor: Roxana Vasile


    Armânipsire: Hristu Steriu

  • O nouă rectificare bugetară

    O nouă rectificare bugetară

    Guvernul
    de la București a aprobat, joi, a doua și ultima rectificare bugetară din acest
    an. Banii acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionarea tuturor instituţiilor statului până la
    finalul acestui an, cheltuielile de asistenţă socială, precum și plata
    drepturilor salariale.

    De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru
    programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, cu impact
    în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură
    finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au
    înfiinţat culturi în toamna anului 2021, dar care au fost afectate de seceta
    pedologică. Nu au fost uitate nici fondurile necesare pentru derularea
    proiectelor europene. Cei mai mulţi bani primesc ministerele Finanţelor,
    Muncii, Agriculturii şi Economiei. Mai puține fonduri merg, în schimb, la
    ministerele Energiei, de Interne, Sănătăţii şi al Transporturilor.

    Conform
    prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, veniturile
    statului au crescut cu 500 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 100
    de milioane de euro), la fel, însă, şi cheltuielile. Deficitul bugetar se
    menține la 80,1 miliarde de lei (circa 16 miliarde de euro), diminuându-se
    ușor, ca procent în PIB, de la 5,84 la 5,74%.

    Ministrul Finanțelor, Adrian
    Câciu, a mai precizat: ʺAcolo unde a fost necesar să suplimentăm
    sume de bani am suplimentat, acolo unde nu s-au realizat angajamentele pe care
    ordonatorii de credite şi le-au luat prin anumite capitole bugetare a trebuit
    să facem restructurări de cheltuieli. Nu s-a ţinut cont de criteriul politic în
    niciun caz.ʺ

    Pe de altă parte, premierul Nicolae Ciucă spune că
    instituțiile de evaluare europene arată că România a înregistrat creștere
    economică și pe cel de-al treilea trimestru al acestui an și că nu există
    premize pentru intrarea într-o recesiune economică:

    ʺSigur, suntem foarte
    realiști, depindem foarte mult de tot ceea ce înseamnă contextul economic și
    partenerii noștri economici. O parte dintre aceste probleme vor afecta și
    economia românească. De aceea, avem nevoie în continuare de măsuri și decizii
    prin care să continuăm să sprijinim investițiile, de prudență, de echilibru.ʺ


    Nu vor fi uitați, însă, nici românii vulnerabili. În vizită în țară, premierul
    Ciucă a anunţat că Guvernul va aloca între 800 şi 900 de milioane de euro, din
    fonduri europene, acestor persoane, pentru a le ajuta să treacă cu bine peste
    această iarnă, dar şi peste iarna viitoare. Banii vor fi acordați ca sprijin pentru plata energiei, a agentului
    termic și a lemnelor de foc.


  • Retrospectiva săptămânii 14.08 – 20.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 14.08 – 20.08.2022


    Prima rectificare bugetară din 2022


    Guvernul de la București a adoptat, joi, prima rectificare bugetară din acest an, una pozitivă, după cum spun reprezentanţii Executivului, care ţine cont de o creştere economică de 3,5%, de veniturile bugetare pe primele şase luni şi de execuţia bugetară din această perioadă. Ministerul de Finanţe a primit cei mai mulţi bani, din care, deja, o parte au fost alocaţi pentru schema de ajutor de stat destinată finanţării marilor proiecte. Ministerul Muncii va folosi banii în plus acordați şi pentru compensarea preţurilor la energie. De asemenea, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor şi Agriculturii au primit mai multe fonduri. De cealaltă parte, au fost diminuate bugetele de la Ministerele de Interne, Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Următoarea rectificare bugetară este programată pentru luna noiembrie. Consiliul Fiscal a avertizat că rectificarea bugetară operată de Guvern poate să ducă la depăşirea unui deficit de 7% din Produsul Intern Brut, însă ministerul Finanţelor susţine că acesta poate fi ţinut sub control și că ţinta pentru finalul anului este de 5,84%. Între timp, din datele publicate săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică reiese că economia României a crescut cu 5,8% în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, iar în trimestrul al doilea a consemnat o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior.



    Marina românească, la aniversare


    A fost sărbătoare luni, ca în fiecare an pe 15 august, în toate porturile maritime sau fluviale din România, unde zeci de mii de oameni – localnici şi turişti – au venit la ceremoniile organizate de Ziua Marinei. La festivităţile de la Constanţa, la Marea Neagră, a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, alături de premierul Nicolae Ciucă. Forţele Navale Române au capacitatea de a asigura, alături de partenerii lor, securitatea apelor naţionale şi a celor internaţionale, a afirmat preşedintele Iohannis în discursul rostit. El a mai amintit și că, în prezent, Marea Neagră face parte din conceptul de securitate strategică a NATO. De Ziua Marinei, în Portul Militar Constanţa au mărșăluit marinari militari români alături de partenerii lor din Canada, Franţa şi Statele Unite şi au putut fi vizitate fregatele “Regele Ferdinand” şi “Regina Maria”, precum şi Nava-şcoală “Mircea”. Elicoptere au survolat litoralul pentru a saluta mulţimea, iar pe mare au defilat nave ale Forţelor Navale. Nu au lipsit nici jocurile şi concursurile marinăreşti.



    David Popovici – recordman mondial


    Dacă vara este mai degrabă aridă în evenimente politice, economice și sociale, în schimb, anul acesta, lipsa lor a fost compensată de veștile excepționale din domeniul sportului. La numai 17 ani, deja celebrul înotător român David Popovici a reușit, din nou, să își adjudece aurul atât la 100 m liber, cât și la 200 m liber, așa cum se întâmplase, în iunie, la Campionatele Mondiale de la Budapesta. Doar că, de data aceasta, reușita a avut loc în cadrul Europenelor de la Roma. La 100 m liber, David Popovici a stabilit un nou record mondial, cu timpul de 46 de secunde și 86 de sutimi. Performanța sa e cu atât mai valoroasă cu cât precedenta data din 2009, când costumele speciale de înot facilitau deplasarea în apă. “Skinny Legend”, așa cum s-a autointitulat chiar David, și-a mutat, însă, atenția rapid spre proba care-l provoacă mai mult din punct de vedere tehnic, cea de luni, de la 200 m liber. Zdrobindu-și adversarii, el a încheiat cele patru lungimi de bazin cu timpul de 1 minut 42 de secunde 97 de sutimi și a devenit recordman mondial la juniori. ʺPopovici e singur pe planeta lui!ʺ, a scris despre român publicația franceză LÉquipe. ʺLa acest European, Popovici demonstrează că are capacitatea de a transforma atipicul în normalʺ – au notat și jurnaliștii spanioli de la Mundo Deportivo.



    Sportivi români valoroși în competițiile europene


    Deși David Popovici este vedeta incontestabilă a sportului românesc și internațional al momentului, și alți sportivi din România au repurtat victorii importante în competițiile continentale. Miercuri,la Campionatele Europene de atletism de la Munchen, Bianca Florentina Ghelber a urcat pe prima treaptă a podiumului de premiere în proba de aruncare a ciocanului. Prin ea, România a obţinut prima medalie de aur europeană în atletism după o pauză de 20 de ani. Tot la Munchen, dar în întrecerile de canotaj, România a câștigat nu mai puțin de 8 medalii – 5 de aur și 3 de bronz, fiind cea mai mare performanţă obţinută de canotorii români la o ediţie a Campionatelor Europene.



    Simona Halep, din nou în Top 10


    Și împătimiții tenisului de câmp au avut un prilej de bucurie – românca Simona Halep a urcat nouă locuri faţă de săptămâna anterioară şi se află, acum, pe poziţia a 6-a a clasamentului mondial WTA al jucătoarelor profesioniste de tenis. După ce, în weekend, a cucerit titlul la Toronto, Simona Halep a revenit, luni, în top 10 mondial, din care ieşise acum un an, pe 9 august, după 373 de săptămâni consecutive de prezenţă între primele zece jucătoare ale lumii. În Canada, românca a învins-o în finală pe brazilianca Beatriz Haddad Maia, cu 6-3, 2-6, 6-3, cucerind, astfel, pentru a treia oară Openul Canadei, disputat alternativ la Montreal şi Toronto, primele două titluri fiind obţinute la Montreal (2016, 2018). Tot Simona Halep a devenit și a treia jucătoare din WTA cu peste 40 milioane de dolari obținuți din premii, fiind devansată doar de surorile americane Venus şi Serena Williams.




  • Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Cine a primit bani la rectificarea bugetară?

    Prima
    rectificare bugetară din acest an a fost adoptată, joi, de guvernul României şi
    este pozitivă, aşa cum anunţase acesta. Potrivit executivului, rectificarea
    ţine cont de o creştere economică de 3,5%, de veniturile bugetare pe primele
    şase luni şi de execuţia bugetară din această perioadă. Principalul beneficiar
    al rectificării este tocmai Ministerul de Finanţe. Acesta a primit cei mai mulţi
    bani, peste 8 miliarde de lei, din care 1 miliard au fost alocaţi imediat pentru
    schema de ajutor de stat destinată finanţării marilor proiecte. Rectificarea a
    direcţionat fonduri suplimentare şi către Ministerul Muncii, peste 5 miliarde
    de lei, pe care acesta îi va folosi inclusiv pentru compensarea facturilor la
    energie. Pe plus au mai ieşit, în urma rectificării, Ministerele Sănătăţii, Transporturilor,
    Dezvoltării şi Agriculturii. Banii acordaţi Sănătăţii sunt destinaţi, în
    principal, majorării transferurilor acordate bugetului Fondului naţional unic
    de asigurări sociale de sănătate. Ministerul Transporturilor va mări sumele
    aferente subvenţiilor pentru compania de căi ferate şi pentru metrou, Ministerul
    Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei va aloca fonduri în plus Programului
    Naţional de Dezvoltare Locală, iar cel al Agriculturii subvenţiei pentru motorină, infrastructurii de
    irigaţii şi garantării creditelor contractate de producătorii agricoli.

    Au mai primit
    bani în plus Proiectele Europene, Educaţia, Sportul, Cercetarea, Energia şi
    Turismul. Au fost diminuate, în schimb, bugetele de la Ministerul de Interne,
    Mediu, Cultură şi Afaceri Externe. Consiliul Fiscal, organism consultativ care
    oferă opinii independente despre sustenabilitatea politicilor fiscală şi
    bugetară, a atras atenţia că rectificarea operată de guvern riscă să conducă la
    un deficit mai mare de 7% din Produsul Intern Brut, în condiţiile în care cel
    estimat în rectificare este de 5,84%. Temerea ar fi că executivul a supraevaluat
    încasările şi a subevaluat o parte din cheltuieli, între care şi pe cele pentru
    compensarea facturilor la energie. Consiliul Fiscal susţine că rectificarea
    supraestimează viitoarele încasări la buget pentru că, din cele 30 de miliarde de
    lei pe care contează Guvernul, nouă miliarde nu vor veni de fapt. De asemenea,
    Consiliul se teme că o parte din cheltuieli ar fi subevaluate cu peste şase
    miliarde de lei. În replică, Ministrul finanţelor, Adrian Câciu, spune că guvernul
    a demonstrat că poate ţine sub control deficitul bugetar.

    Potrivit şefului de
    la Finanţe, execuţia bugetară la şapte luni va arăta că deficitul nu depăşeşte
    2% din PIB, deci ţinta de 5,84% pe final de an ar fi realizabilă. Ministrul
    admite, totuşi, că sunt pertinente avertismentele Consiliului Fiscal privind
    riscul ca veniturile estimate la rectificare să fie prea mici şi cheltuielile
    estimate să fie mai mari. Următoarea rectificare bugetară este programată
    pentru luna noiembrie.


  • Retrospectiva săptămânii 22.11 – 28.11.2020

    Retrospectiva săptămânii 22.11 – 28.11.2020

    România,
    la nouă luni de la apariția primul caz de coronavirus


    La
    nouă luni de la apariția primului caz de Covid-19 pe teritoriul său, timp în
    care în România s-au înregistrat sute de mii de cazuri de infectare cu noul
    coronavirus, cifra deceselor zilnice asociate Sars-CoV-2 se menține ridicată, la
    fel numărul pacienților internați la terapie intensivă. Specialiștii atrag
    atenția că, deși cifrele
    infectărilor noi zilnice sunt în uşoară scădere de la începutul acestei
    săptămâni, faţă de zilele similare de săptămâna trecută, nu este suficient
    pentru a fi considerat un semn încurajator.

    Ei sunt de părere că ar fi nevoie
    de 14 zile cu o evoluţie bună pentru a se putea spune că situaţia se
    stabilizează. Autoritățile au decis carantinarea     localităților, dar doar
    acolo unde situația epidemiologică o impune. Efectele se văd, deja, rata de
    infectare este în scădere, la aceasta contribuind și măsurile restrictive
    decise la nivelul întregii țări, precum purtarea obligatorie a măștii atât în
    spațiile închise, cât și în cele deschise, restricționarea circulației pe
    timpul nopții sau desfășurarea cursurilor exclusive online. Președintele Klaus Iohannis a declarat că România nu va intra într-o carantină generală
    după alegerile parlamentare din 6 decembrie.

    Totuși, nu este momentul
    unei relaxări, a subliniat șeful statului, care a cerut populaţiei să respecte,
    în continuare, măsurile de siguranţă sanitară şi să petreacă sărbătorile de
    iarnă doar alături de cei cu care locuiesc împreună. Președintele şi-a exprimat,
    în același timp, speranţa că în momentul în care vor exista date concludente cu
    privire la vaccinare scepticismul referitor la vaccin va scădea. Potrivit unui
    sondaj al Grupului de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, doar 30% dintre
    români s-ar vaccina împotriva noului coronavirus, imediat ce în țară ar exista
    această posibilitate. Între timp, autoritățile
    române au prezentat strategia de vaccinare anti-Covid, pe care o tratează ca pe
    o problemă de siguranță națională.

    Aceasta urmează să fie adoptată, săptămâna viitoare, de Consiliul
    Suprem de Apărare a Ţării. Personalul
    din domeniul sănătăţii, ca şi cel din centre rezidenţiale şi medico-sociale,
    populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiei şi personalul
    din domenii-cheie, esenţiale bunei funcţionări a societăţii, vor avea
    prioritate la vaccinare.     Ministerul
    Apărării Naţionale va avea rolul foarte important de sprijin al efortului interinstituţional
    în campania de vaccinare anti-COVID-19, urmând să asigure, prin structurile de
    specialitate, logistica necesară desfăşurării acestei campanii la nivel
    naţional. Strategia de distribuţie ţine cont de condiţiile specifice de stocare
    şi transport necesare pentru fiecare vaccin în parte    .


    Guvernul
    de la București a adoptat a treia rectificare bugetară din acest an


    Guvernul
    României a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară – ultima din acest an, care
    duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (circa 19,5 miliarde de
    euro). Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului
    anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%. Premierul
    Ludovic Orban a afirmat că rectificarea este necesară pentru a face faţă
    cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi
    echilibrarea bugetelor locale.

    El a explicat că au apărut noi provocări şi
    cheltuieli, în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative
    legislative, au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Bani suplimentari vor
    fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a
    programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani
    pentru lupta anti-COVID. Se vor aloca fonduri inclusiv pentru plata
    stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul
    normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor implicați în
    lupta anti-COVID.

    Ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost
    suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a
    unui vaccin împotriva SARS-CoV-2. El a precizat că această rectificare bugetară
    asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa
    11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și
    Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire
    de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru
    a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. În schimb, Ministerul de Finanţe
    şi cel de Interne pierd bani la această rectificare bugetară, la fel și Administrația prezidențială și Camera
    Deputaților.



    Executivul de la București a prezentat Planul
    Naţional de Redresare și Reziliență


    Guvernul de la București a prezentat, joi seară,
    Planul Naţional de Redresare și Reziliență care va folosi bani europeni, pentru
    ca economia românească să treacă peste criza provocată de pandemia de COVID-19.
    Proiectul ar urma să asigure dezvoltarea accelerată a ţării în următorii patru
    ani, iar banii de la UE vor fi cheltuiţi pentru spitale noi, sute de kilometri
    de autostrăzi, investiţii în infrastructură şcolară sau pentru digitalizarea
    administraţiei.

    Planul prevede utilizarea a peste 30 de miliarde de euro
    ca investiţii în domeniile cele mai importante ale societăţii româneşti. Din
    cele peste 30 de miliarde de euro, granturile nerambursabile sunt de aproape 14
    miliarde, iar împrumuturile la dobânzi avantajoase, atrase de Comisia Europeană
    în numele tuturor statelor membre, reprezintă restul. De joi, acest plan este
    în dezbatere publică. Societatea civilă poate să vină cu propunerile ei, care
    vor fi analizate de guvern, după care planul va fi trimis la Bruxelles.

    Mai
    multe organizaţii neguvernamentale cu expertiză în educaţie, sănătate sau în
    domeniul social şi-au exprimat, deja, intenţia de a contrbui la acest plan.
    Documentul trebuie să includă cu prioritate, spun, organizaţiile, măsuri de
    sprijin pentru persioanele din categorii vulnerabile şi să acorde o atenţie
    sporită copiilor şi tinerilor din medii defavorizate, astfel încât aceştia
    să-şi continue şcoala.

  • A treia rectificare bugetară a anului

    A treia rectificare bugetară a anului

    Executivul de la București a adoptat, luni, a treia rectificare bugetară din acest an, necesară, potrivit premierului Ludovic Orban, pentru a face faţă cheltuielilor provocate de pandemia de COVID-19, pentru plata pensiilor şi echilibrarea bugetelor locale. Au apărut noi şi noi provocări şi cheltuieli – a explicat premierul – în condiţiile în care pandemia, dar şi o serie de iniţiative legislative au sporit presiunea cu cheltuielile sociale. Contrar estimărilor din vară, deficitul bugetar va ajunge la finalului anului la 9,1% din PIB, iar economia va înregistra o scădere de 4,2%.

    Este ultima rectificare adoptată în acest an de Executiv, care duce deficitul bugetar la peste 96 de miliarde de lei (peste19,5 miliarde de euro). Bani suplimentari vor fi alocați Ministerului Muncii, pentru plata pensiilor, a şomajului tehnic şi a programului flexibil de muncă. Şi ministerul Sănătății va primi mai mulți bani pentru lupta anti-COVID. Din cei aproximativ un miliard de lei (circa 200 de milioane de euro), se vor aloca fonduri și pentru plata stimulentului de risc pentru ambulanțieri, care nu fuseseră cuprinși în actul normativ inițial, prin care se acordau aceste beneficii medicilor ce se confruntă cu epidemia de COVID-19.

    În plus, ministrul Finanțelor, Florin Cîţu, a anunțat că a fost suplimentată contribuţia României la efortul financiar european de producere a unui vaccin împotriva SARS-CoV-2.Bani în plus vor fi acordaţi și pentru investiţii. Florin Cîţu a precizat că această rectificare bugetară asigură continuarea investiţiilor, care vor fi de 55 de miliarde de lei (circa 11 miliarde de euro), în creştere faţă de bugetul iniţial. Educația și Agricultura au primit, de asemenea, bani suplimentari la ultima redistribuire de fonduri din acest an. Ministerul Agriculturii va primi bani în plus pentru a-i despăgubi pe fermierii afectaţi de secetă. La rândul lor, Ministerul de Finanţe şi Ministerul de Interne vor pierde bani la această rectificare bugetară.

    Cele mai mari tăieri sunt, însă, la Ministerul Apărării, aproximativ 2 miliarde de lei (circa 400 de milioane de euro). Alte instituții care mai suferă tăieri bugetare sunt Administrația prezidențială și Camera Deputaților. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar pentru acest an va fi în jurul valorii de 9,8 la sută din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste estimarea Ministerului Finanţelor. În opinia instituţiei cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului făcută de Guvern, poziţia finanţelor publice de la sfărșitul acestui an este importantă, întrucât reprezintă punctul de pornire al construcţiei bugetare pentru anul 2021. Consiliul Fiscal recomandă atât o restructurare a cheltuielilor, cât şi a veniturilor bugetare, între altele, prin lărgirea bazei de impozitare, îmbunătăţirea colectării taxelor şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

  • În pregătire, o nouă rectificare bugetară

    În pregătire, o nouă rectificare bugetară

    Executivul de la București
    a pregătit o nouă rectificare bugetară, a treia din acest an, puternic
    influențată de contextul pandemic. Rectificarea este necesară, a explicat
    ministrul Finanţelor, Florin Cîțu, pentru ca sănătatea, asistenţa socială şi
    educaţia să aibă fondurile necesare funcţionării până la sfârşitul anului. De
    asemenea, vor fi direcționați bani pentru susţinerea în continuare a
    investiţiilor, precum și către Ministerul Agriculturii, pentru despăgubirea
    fermierilor ale căror culturi au fost afectate de secetă.


    Cifrele luate în
    calcul au în vedere un deficit în creştere – de 9,1% din PIB – pe fondul
    evoluţiei negative a economiei, influenţată de prelungirea crizei sanitare. În
    loc de o creştere economică de 4,2%, cât era prevăzută în buget la începutul anului,
    România se confruntă acum cu o contracţie egală, iar această scădere de
    aproximativ opt procente, care se regăseşte şi în deficit, este cauzată de
    scăderea veniturilor și de eşalonarea datoriilor pe care companiile le-au
    acumulat din martie până în octombrie, a explicat ministrul Cîţu. El a mai spus
    că la această rectificare se va suplimenta bugetul asigurărilor sociale pentru
    acoperirea recalculării de pensii şi finanţarea măsurilor de sprijin pentru
    companii, în contextul pandemiei.


    Anunţurile făcute de ministrul Florin Cîţu
    sunt completate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, care a revizuit
    în sens negativ estimările privind evoluţia economiei: o scădere a PIB-ului de
    4,2% în acest an, în timp ce inflaţia ar urma să ajungă la 2,2% la finalul anului.
    La Bruxelles, în prognozele sale de toamnă, Comisia Europeană estimează că
    deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în
    anii următori. Executivul comunitar a cerut o analiză atentă a situaţiei
    economice din România, la fel cum a solicitat şi pentru alte 11 state membre
    unde a observat dezechilibre macroeconomice majore. Comisia consideră că
    deteriorarea perspectivelor economice şi introducerea măsurilor de urgenţă
    destinate combaterii pandemiei şi consecinţelor sale economice explică doar
    parţial preconizata creştere a deficitului în România, pentru că, potrivit
    Bruxellesului, elemente importante ale situaţiei fiscale care erau deja
    prezente înainte de izbucnirea pandemiei nu au fost modificate în acest an.


    Este
    vorba de creşteri semnificative ale pensiilor și alocațiilor pentru copii, fără
    suport financiar real, reducerea taxelor indirecte şi diminuarea contribuţiilor
    sociale pentru unele categorii de angajaţi. Executivul comunitar deplânge
    faptul că încercările guvernului de a limita impactul unora dintre aceste
    măsuri au fost respinse de Parlament. Comisia reaminteşte că, începând din
    aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, ca urmare a
    încălcării în 2019 a pragului privind deficitul. Totuşi, CE consideră că, având
    în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei
    de coronavirus, în acest moment nu trebuie luată nicio decizie cu privire la
    aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii.

  • O nouă rectificare bugetară, în pregătire

    O nouă rectificare bugetară, în pregătire

    Guvernul
    de la București pregătește o a treia rectificare bugetară prin care vrea, în
    principal, să aloce bani mai mulți pentru sănătate, în contextul pandemiei de
    coronavirus.


    Premierul liberal Ludovic Orban spune că aceasta este necesară
    pentru că în Parlament s-au adus modificări importante anterioarei rectificări
    şi astfel au fost afectate programele de sprijin pentru redresarea economiei.
    El a anunțat că, în acest moment, sunt analizate solicitările fiecărui
    ordonator de credite, însă prioritate vor avea Ministerul Sănătăţii, precum şi
    ministerele Transporturilor şi Dezvoltării. O parte din fondurile pe care
    Ministerul Sănătăţii le va primi vor permite și achiziţionarea de noi doze de
    Remdesivir, un medicament antiviral, facilitând crearea unei rezerve pentru
    şase luni, afirma recent ministrul de resort, Nelu Tătaru.


    În atenția
    guvernului se află și proiectul de buget pe anul viitor, pe care îl vrea
    adoptat înainte de sfârşitul acestui an, cel mai probabil după învestirea
    noului executiv rezultat din alegerile parlamentare programate pe 6 decembrie.
    Primul ministru a precizat că bugetul va ţine cont de realitatea economică din
    România, fără să prevadă taxe suplimentare sau măriri de impozite. Acesta
    trebuie să asigure resursele necesare pentru investiţii, dar şi banii pentru
    plata pensiilor şi salariilor bugetarilor. Bugetul va urmări, în primul rând, să
    asigure investiţii în dezvoltarea României, investiţii în dezvoltarea
    infrastructurii de transport, energetice, de sănătate publică, şcolare și de
    comunicaţii, preciza Ludovic Orban. El a mai explicat că trebuie gândită foarte
    bine asigurarea părţii de cofinanţare care să permită absorbţia fondurilor
    europene.


    Despre creșterea pensiilor, un subiect intens disputat politic între
    putere și opoziția de stânga, premierul a subliniat și că obiectivul său este
    creșterea acestora, dar numai pe baza realității economice. Din opoziție, PSD
    pune presiune pe Guvern să vină în Parlament cu proiectul de buget pe anul
    viitor, unde ministrul de finanţe să prezinte cifrele şi să spună dacă vor
    creşte taxele, sau dacă se vor face disponibilizări. Vicepreşedintele
    partidului, Sorin Grindeanu, acuză că anul acesta autorităţile locale au fost
    lăsate de Executiv să lupte singure cu pandemia și că dezvoltarea a fost
    frânată.


    Pe de altă parte, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat
    ratingul suveran al României la ‘BBB minus’ cu perspectivă negativă, aceasta
    fiind ultima notă din categoria ‘investment-grade’, recomandat pentru
    investiţii. Potrivit agenţiei, ratingul este susţinut de nivelul moderat al
    datoriei guvernamentale, precum şi de un PIB per capita şi indicatorii privind
    guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste ale altor ţări care
    beneficiază de un rating din categoria ‘BBB’. Punctele tari sunt, însă,
    contrabalansate de un deficit bugetar şi un deficit de cont curent mari
    comparativ cu ale altor ţări.



  • Rectificarea bugetară în Parlament

    Rectificarea bugetară în Parlament

    În Parlamentul de la Bucureșți urmează o săptămâna tensionată, dominată de dezbaterea proiectului de rectificare bugetară adoptat de Guvern. Documentul a fost modificat în comisiile de specialitate de majoritatea PSD, din opoziție, în sensul creşterii semnificative a cheltuielilor. Liberalii de la guvernare avertizează că vor sesiza Curtea Constituţională, dar până atunci spun că vor încerca, prin negocieri cu celelalte partide, să obțină sprijinul necesar blocării amendamentelor social-democraților. Aceștia din urmă domină în mod normal Parlamentul, dar o serie de aleși au plecat din partid, așa că votul este imprevizibil.



    Cea mai importantă modificare se referă la abrogarea articolului care prevede creșterea pensiilor cu doar 14% de la 1 septembrie. Dacă forma adoptată în comisii ar trece şi de votul parlamentarilor, pensiile ar trebui majorate cu 40%, potrivit legislaţiei în vigoare. Comisiile au eliminat și amendamentul Guvernului prin care era amânată pentru anul viitor creşterea salariilor cadrelor didactice. Şi în acest caz, dacă plenul reunit da un vot favorabil, majorarea ar trebui să între în vigoare de la 1 septembrie. Altă modificare vizează plafonarea împrumuturilor României de la 44 la 40% până la finalul anului.



    Premierul Ludovic Orban a avertizat că susţinerea bugetară a propunerilor PSD este imposibilă: “Ceea ce s-a întâmplat în Comisia de buget-finanţe reprezintă o crimă împotriva economiei româneşti şi riscă să conducă România spre incapacitate de plată, spre faliment. Ne vom bate în plenul camerelor reunite, astfel încât să retrimitem, spre Comisia de buget-finanţe, raportul. Sunt convins că, printr-o mobilizare exemplară a celorlalte formaţiuni politice, vom reuşi acest lucru.”


    El a explicat că propunerile social-democraților ar provoca un surplus de cheltuieli de 6,3% din PIB, anul acesta plus anul viitor, care este de nesuportat. Vom folosi toate instrumentele constituţionale şi legale pe care le avem la dispoziţie, inclusiv o nouă rectificare, a subliniat șeful guvernului.



    Și USR avertizează că PSD aruncă în haos bugetul României prin modificările aduse la rectificarea bugetară. Pe de altă parte, social-democrații, din opoziție, vor să adopte în regim de urgenţă un alt proiect legislativ privind acordarea unui stimulent financiar pentru cadrele didactice, motivat de deschiderea școlilor în condiții de pandemie. Marcel Ciolacu, preşedintele PSD: “În acest moment profesorii sunt în linia întâi, la fel ca şi medicii. E vorba de un stimulent identic ca la medici, de 500 de euro. Proiectul de lege va fi preluat în ziua de marţi la Camera Deputaţilor şi va trece prin votul final, rămânând să fie trimis către promulgare.” Social-democraţii susțin că toate sumele pentru proiectele lor se pot regăsi în măsuri pe care guvernul le poate lua în viitor.

  • Sprijin pentru companiile româneşti

    Sprijin pentru companiile româneşti

    Guvernul de la București promovează un act normativ prin care va
    garanta credite pentru companiile mari, după modelul programului IMM Invest.
    Premierul Ludovic Orban a afirmat, miercuri, că această schemă de sprijin va
    deveni operaţională după ce Comisia Europeană îşi va da acordul în acest sens,
    probabil în cel mult două săptămâni. Prim-ministrul a amintit care sunt
    principiile acestui program.

    Ludovic Orban: Este o schemă prin care
    garantăm credite în proporţie de până la 90% şi subvenţionăm dobânda într-o
    proporţie de până la 50%. Plafonul iniţial al acestui program de ajutor de stat
    este un plafon de opt miliarde de lei (n.r. peste 1,6 miliarde de euro) pe
    care, evident, suntem dispuşi să-l mai creştem în cazul în care vor exista
    solicitări. Aşteptăm aprobarea Comisiei Europene, pentru că orice schemă de
    ajutor de stat are nevoie de aprobarea Comisiei Europene. În principiu am
    discutat şi suntem optimişti. Imediat după aprobarea de către Comisia Europeană
    vom aborda actul normativ şi schema va deveni funcţională    .

    Săptămâna trecută,
    ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, anunța că plafonul alocat programului
    de susţinere a companiilor mari, în care au fost incluse și companii care
    sunt întreprinderi afiliate sau parteneri şi care au peste 250 de angajaţi,
    poate fi crescut până la aproape 28 de miliarde de lei (circa 5,8 miliarde de
    euro). Florin Cîțu declara că acest program, împreună cu cel destinat
    întreprinderilor mici și mijlocii, dau posibilitatea aproape tuturor
    companiilor din România să aibă acces la astfel de credite de finanţare.

    Cât
    privește programul IMM Invest, care se adresează firmelor cu cifre de
    afaceri de peste 20 de milioane de lei (circa 4,1 milioane de euro) pe anul
    trecut, guvernul anunța atunci că acesta a fost îmbunătățit și se declara
    pregătit să suplimenteze bugetul alocat, astfel încât în câteva săptămâni să se
    tripleze numărul companiilor care atrag aceste fonduri. Ministrul finanţelor a
    mai spus că programul poate să susţină maxim 40.000 de companii, iar dacă va fi
    nevoie, la următoarea rectificare bugetară, executivul va aloca noi sume de
    bani pentru acesta. Miercuri, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea
    privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă privind programul de susţinere a
    întreprinderilor mici şi mijlocii, care prevede pentru acest an un plafon total
    de 30 de miliarde lei (circa 6,2 miliarde de euro) al garanţiilor de stat ce
    pot fi acordate pentru obţinerea de credite de către aceste firme.

  • Retrospectiva săptămânii 12.04-18.04.2020

    Retrospectiva săptămânii 12.04-18.04.2020

    Stare de urgență, prelungită încă o lună


    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a emis, marți, decretul de prelungire cu 30 de zile a stării de urgenţă din cauza noului coronavirus, care a cauzat moartea a peste 400 de persoane în toată țara. Restricţiile impuse până acum rămân în vigoare, a spus şeful statului, pentru că nu este momentul să ne relaxăm. El a menționat că nu sunt semne de incetinire a pandemiei, iar pericolul încă nu a trecut. Președintele a enumerat principalele măsuri cuprinse în decret.


    Klaus Iohannis: “Şcolile rămân închise şi se suspendă toate activităţile didactice care presupun prezenţa fizică în instituţiile de învăţământ, se organizează în măsura posibilităţilor activităţi didactice online. Am hotărât, de asemenea, prin decretul pe care care l-am emis, că guvernul va lua toate măsurile astfel încât să fie asigurată securitatea alimentară a cetăţenilor, prin continuarea aprovizionării producţiei, procesării, transportului şi furnizării către oameni a bunurilor de strictă necesitate. Pe durata stării de urgenţă se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică, precum energie electrică şi termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate ori carburanţi.


    Pe de altă parte, decretul menționează explicit posibilitatea ca managementul unităților sanitare publice să poată fi asigurat de personal din instituții cu atribuții în apărarea și securitatea națională. Într-o şedinţă online, Parlamentul a dezbătut şi votat, joi, decretul prezidenţial de prelungire a stării de urgenţă după ce, miercuri, comisiile de specialitate l-au avizat favorabil. Potrivit Constituţiei, starea de urgenţă poate fi prelungită de câte ori este nevoie, dar numai cu încuviinţarea Parlamentului, care trebuie să dea un vot în cel mult cinci zile de la publicarea decretului în Monitorul Oficial.



    Prima rectificare bugetară din 2020, adoptată de Executiv


    Guvernul a adoptat prima rectificare bugetară de anul acesta. Executivul a ţinut cont de noile date economice în contextul crizei provocate de pandemia de coronavirus. Aceasta ţine cont de noile date determinate de criza sanitară, respectiv un deficit de 6,7% şi contracţie economică de 1,9%. Cei mai mulţi bani au primit ministerele Muncii şi al Sănătăţii, pentru plata concediilor medicale, a şomajului tehnic din mediul privat şi a altor tipuri de indemnizaţii. Totodată, au primit bani în plus Finanţele, Internele, Transporturile, Agricultura și Ministerul Lucrărilor Publice.


    Autoritățile au precizat că de şomaj tehnic vor beneficia şi persoanele fizice autorizate, angajaţii întreprinderilor individuale şi persoanele care sunt prevăzute la categoria ‘alţi profesionişti’ în Codul Civil. Această rectificare bugetară vine şi în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, puternic afectate de criza de coronavirus. În plus, a devenit operaţional un mecanism care va permite ca aceste întreprinderi să facă împrumuturi bancare garantate de stat, cu dobândă subvenţionată 100% şi fără comisioane, pentru a avea capital de lucru sau de investiţii.



    Avertizările FMI privind economia romanească


    Economia României va înregistra o contracţie de 5% în 2020, estimează Fondul Monetar Internaţional. Este o scădere semnificativă, în contextul pandemiei de coronavirus, având în vedere că precedenta previziune vorbea de un avans de 3,5%. Potrivit experților internaționali, economia românească îşi va reveni anul viitor, când va înregistra un avans de 3,9%. Noile estimări ale FMI sunt mult mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care săptămâna trecută prognoza că România va înregistra o creştere economică de 0,3% în 2020.


    Pe de altă parte, noile previziuni ale FMI mai arată şi o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%. Totodată, FMI şi-a revizuit şi estimările privind deficitul de cont curent înregistrat de România în acest an, până la 5,5% din PIB, în condiţiile în care, în toamnă, prognoza era de 5,2%. La nivel global, FMI estimează că, din cauza pandemiei, economia ar urma să se contracte cu 3% în acest an, ceea ce reprezintă un declin mai grav decât cel înregistrat în perioada crizei financiare din 2008-2009.



    Reglementări privind transportul lucrătorilor sezonieri


    În România sunt impuse o serie de condiţii care trebuie respectate de cetățenii români care pleacă pentru munci sezoniere în afara ţării, în special în Europa, afectată de criza de coronavirus. Reglementările sunt prevăzute într-un ordin al Ministerului Transporturilor care prevede că toate cursele aeriene de tip charter care transportă muncitori sezonieri români trebuie programate la un interval minim de patru ore una de cealaltă. Ordinul impune agenţiilor de recrutare să le asigure oamenilor echipament de protecţie, mască şi mănuşi și ele vor organiza transportul muncitorilor doar după ce primesc acordul aeroportului.


    În plus, agențiile trebuie să aibă în aerogară o persoană care să asigure asistenţă pasagerilor, inclusiv în situaţia întârzierii sau a anulării zborului. Documentul vine să înlăture nereguli de tipul celor apărute la finalul săptămânii trecute pe aeroportul din Cluj-Napoca, atunci când aproape 1.500 de lucrători sezonieri au fost înghesuiţi în faţa aeroportului, fiind încălcate astfel normele de distanţare socială prevăzute de ordonanţele militare în vigoare impuse de epidemia de coronavirus.

  • Rectificare bugetară, în contextul pandemiei

    Rectificare bugetară, în contextul pandemiei

    Guvernul României a adoptat, miercuri, prin ordonanţa de urgenţă o rectificare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor de stat pentru anul 2020, având în vedere noile date economice în contextul crizei provocate de epidemia cu coronavirus. Rectificarea creşte alocările în sectoare precum Sănătatea, Munca, Finanţele, Ordinea şi Siguranţa publice şi Lucrările publice. Sunt avute în vedere, în principal, asigurarea resurselor bugetare necesare pentru finanţarea măsurilor de sprijin economic adoptate de Guvern în ultima perioadă.



    Dupa cum declara Ionel Dancă, şeful Cancelariei primului ministru, au fost triplate fondurile de finanţare a schemei de garantare pentru credite pentru capital de lucru şi credite pentru investiţii destinate IMM-urilor. Acestea pot beneficia de credite cu dobândă subvenţionată 100%, dobândă zero şi comisioane de administrare zero până la sfârşitul acestui an. Vineri începe cel mai important program de susţinere a IMM-urilor din România din ultimii 30 de ani, IMM Invest, care este un program la care vor participa peste 40.000 de IMM-uri. Este o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană şi este singura în acest moment, a subliniat ministrul finanțelor, Florin Cîţu.



    Prin rectificare sunt prevăzute şi alocările bugetare necesare pentru plata indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru salariaţii care în această perioadă au contractele de muncă suspendate, precum şi pentru persoanele care prestează servicii în baza altor forme contractuale, precum persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau persoanele prevăzute la categoria alţi profesionişti în Codul Civil.



    În domeniul Sănătăţii au fost alocate sume atât pentru asigurarea necesarului de materiale medicale şi sanitare în combaterea epidemiei, cât şi pentru plata asigurărilor sociale de sănătate sau a drepturilor beneficiarilor de asigurări de sănătate. Vorbim aici de concedii medicale, a explicat Ionel Dancă. El a precizat că la rectificarea bugetară s-a ţinut cont de datele macroeconomice transmise de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.



    Ionel Danca: “Potrivit datelor comunicate de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, se estimează o contracţie de 1,9% a economiei în acest an făţă de o creştere economică de 4,1% care a stat la baza construcţiei bugetare la începutul anului, ceea ce înseamnă o contracţie de aproape 6% a dinamicii Produsului Intern Brut pentru acest an. În consecinţă, au fost ajustate prevederile bugetare în concordanţă cu noile date privind volumul activităţilor economice şi al încasărilor estimate pentru acest an, ţînând cont totodată de principalele priorităţi ale guvernului în această perioadă pentru asigurarea resurselor necesare în ceea ce priveşte eforturile din punct de vedere sanitar pentru limitarea răspândirii epidemiei cu coronavirus şi în acelaşi timp pentru limitarea efectelor economice şi sociale negative provocate de această perioadă”.



    Danca a precizat că alocarea bugetară aferentă măsurilor menţionate se ridică, în urma rectificării bugetare, la 3% din PIB. Anterior, ministrul finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că se lucrează la un pachet semnificativ de măsuri pentru repornirea economiei, care va apărea după terminarea stării de urgenţă.

  • Se prelungeşte starea de urgenţă

    Se prelungeşte starea de urgenţă

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a anunţat că va prelungi starea de urgenţă cu încă o
    lună. Aceasta a fost instituită pe 16 martie, ca măsură de combatere a
    răspândirii epidemiei de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

    Comparativ cu alte
    ţări, în România creşterea numărului de persoane afectate de epidemia COVID-19
    nu a fost atât de mare     – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a
    avertizat, însă, populaţia să nu se relaxeze şi să respecte, în continuare,
    măsurile de distanţare socială impuse de către autorităţi, pentru că vârful
    pandemiei nu a fost, încă, atins    .


    Klaus Iohannis: Trăgând linie şi
    adunând, am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de
    urgenţă. În acest fel, am solicitat Guvernului să vină cu propuneri pentru a fi
    incluse în acest decret. În cursul acestei săptămâni vom elabora textul
    decretului şi la începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret care va
    prelungi starea de urgenţă cu încă o lună. Această perioadă este absolut
    necesară pentru a ţine evoluţia epidemiei sub control.


    Cât privește
    echipamentele de protecție, șeful statului a anunţat că, săptămâna aceasta, vor
    ajunge în ţară măști și combinezoane de protecție pentru medici.


    Klaus
    Iohannis: Se ştie că a fost un pic complicat de
    procurat materiale de protecţie: măşti, combinezoane, ventilatoare. Iată că
    avem, deja, primele rezultate semnificative ale măsurilor luate de Guvern.
    Primim în această săptămână 2,5 milioane de măşti pentru medici, aproximativ 5
    milioane de măşti de protecţie pentru forţele de ordine: jandarmi, poliţişti,
    aproximativ 8 milioane de măşti care vor ajunge la populaţie. Vor veni în
    zilele imediat următoare aproximativ 500.000 de combinezoane de protecţie
    pentru medici şi personalul medical.


    În plus, Executivul de la București a
    aprobat un bonus pentru tot personalul medical care intră în contact cu
    pacienţii infectaţi cu noul virus. 75 de mii de medici, personal auxiliar,
    lucrători pe ambulanţă şi personal paramedical care tratează bolnavii de
    COVID-19 vor primi pe lună 2.500 de lei (puțin peste 500 de euro), din care vor
    plăti doar impozitul pe venit, de 10%, şi nu li se vor reţine contribuţiile la
    sănătate şi la pensie.


    Totodată,
    o mie de asistenţi sociali şi comunitari vor primi 2.000 de lei net pe lună (în
    jur de 400 de euro) pentru a avea grijă de persoanele izolate la domiciliu,
    singure şi care au peste 65 de ani. Banii, în total 810 milioane de euro,
    provin din fonduri europene, din care vor putea fi decontate integral şi toate
    achiziţiile de echipamente medicale.


    Nu în ultimul rând, să spunem că Guvernul
    de la București a discutat, luni, despre prima rectificare bugetară din acest
    an. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunțat că cei mai mulţi bani vor
    primi ministerele Sănătăţii şi Muncii.

  • Comisia majorează bugetul pentru zborurile de repatriere și rezerva de echipamente medicale

    Comisia majorează bugetul pentru zborurile de repatriere și rezerva de echipamente medicale

    În total, propunerea comisiei prevede alocarea a 75 de milioane de euro, pentru care este avută în vedere o rectificare bugetară.

    Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul Uniunii, a catalogat măsura drept un exemplu de solidaritate și cooperare europeană. Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat că întoarcerea în siguranță acasă a cetățenilor europeni este prioritară, iar Centrul de Răspuns pentru Situaţii de Urgenţă al Uniunii Europene lucrează 24 de ore din 24 cu statele membre pentru a răspunde cererilor acestora. De la începutul epidemiei, au fost repatriate în Europa peste 2300 de persoane din China, Japonia, Statele Unite, Maroc, Tunisia, Georgia, Filipine și Capul Verde. Alte peste 80 de zboruri de repatriere sunt prevăzute în zilele următoare. În cadrul mecanismului de protecție civilă, Uniunea Europeană contribuie la costurile acestor zboruri, pe baza principiului solidarității.

    Tot la propunerea Comisiei, bugetul total al primei rezerve de echipamente medicale (pentru ventilatoare, măști de protecție și materiale medicale esențiale), va fi majorat la 80 de milioane de euro.

    Proiectul de buget rectificativ mai prevede:

    – acordarea unei asistențe de 350 de milioane de euro Greciei, pentru gestionarea migrației;
    – alocarea a 3,6 milioane de euro Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, pentru a-i mări capacitatea de identificare, evaluare și comunicare a amenințărilor cauzate de bolile transmisibile și, în special, pentru a-i spori capacitatea de expertiză în contextul crizei cauzate de coronavirus;

    – un ajutor de 100 de milioane de euro va fi alocat Albaniei, pentru a sprijini această ţară să se refacă după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019;

    – 3,3 milioane de euro vor fi folosiţi pentru consolidarea bugetului pe anul 2020 al Parchetului European. Aceste fonduri vor permite, instituţiei să recruteze mai rapid personal calificat și să achiziționeze echipamente IT pentru a începe lucrul la primele cazuri.

    Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să aprobe modificările bugetare cât mai repede posibil, pentru a se asigura că fondurile pot ajunge acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele.