Radio România Internațional

Tag: rectificare bugetara

  • Klaus Iohannis: s-a ajuns la un acord pentru o rectificare bugetară

    Klaus Iohannis: s-a ajuns la un acord pentru o rectificare bugetară

    Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că s-a ajuns la un acord pentru o rectificare bugetară care să aloce mai mulți bani pentru Sănătate, dar și pentru alocarea banilor necesari pentru plata șomajului tehnic. Șeful statului a precizat că Guvernul este pregătit să dea o ordonanță de urgență care să permită amânarea cu 9 luni a plății ratelor la bănci atât pentru persoanele fizice, cât și cele juridice.


    Se conturează o rectificare bugetară extraordinară care se face în această stare de urgenţă, pe două paliere. E nevoie de rectificare bugetară pentru a aloca mai mulţi bani pentru Sănătate şi (…) bani pentru a suplini şomajul tehnic, a afirmat Klaus Iohannis, după şedinţa de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19, cu membri ai Guvernului.

    E nevoie de măsuri speciale în vremuri speciale. Dorim să venim cu măsuri de sprijin și pentru oamenii simpli, și pentru firmele românești, pentru a trece prin această criză. Criza se va termina la un moment dat și ne dorim cu toții ca atunci România să fie în situația să repornim imediat economia. Se conturează o rectificare bugetară extraordinară, care se face în această stare de urgență pe două paliere, pentru a aloca mai mulți bani pentru sănătate.. E nevoie de bani pentru a veni în sprijinul oamenilor, pentru a suplini banii care se alocă pentru șomaj tehnic.

    Guvernul este pregătit ca mâine să dea ordonanţă de urgenţă care permite amânarea plăţii ratelor la bancă, pe de o parte, pentru persoane fizice, adică pentru oamenii care au rate la bancă, dar şi pentru firmele din România. La cererea celor care au datorii la bănci, plata ratelor se poate amâna cu până la nouă luni, deci, practic, ratele pot fi amânate până la sfârşitul acestui an. Suntem convinşi că până atunci economia îşi va reveni, oamenii îşi vor reveni şi atunci lucrurile vor intra mult mai uşor într-o normalitate, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

    Declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni

    Klaus Iohannis a participat la o şedinţă de evaluare şi prezentare a măsurilor cu privire la gestionarea epidemiei COVID-19, la care au mai fost prezenți prim-ministrul Ludovic Orban, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Finanţelor Publice, Vasile Cîţu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, şi ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode.

  • Retrospectiva săptămânii 24.11 – 30.11.2019

    Retrospectiva săptămânii 24.11 – 30.11.2019


    CCR a validat rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică


    Curtea Constituţională a Romaniei a validat, joi, rezultatul alegerilor prezidenţiale de duminică, în urma cărora presedintele in exercitiu, Klaus Iohannis, sustinut de PNL, la guvernare, a câştigat un al doilea mandat în fruntea statului. Klaus Iohannis a afirmat că votul pe care i l-au acordat românii reprezintă pentru el o mare responsabilitate. În acelaşi timp, seful statului a subliniat că primul său mandat a fost unul plin de provocări şi că, timp de cinci ani, a rămas conectat permanent la problemele reale ale societăţii, opunându-se cu fermitate tendinţelor regresive pe care le-a considerat un real pericol pentru democraţie. Preşedintele României a dat asigurări că, şi în al doilea mandat, va continua să fie un apărător ferm al respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Klaus Iohannis Track: “În virtutea rolului constituţional al preşedintelui României, voi acţiona pentru o mai bună funcţionare a autorităţilor şi instituţiilor publice, pentru ca acestea să fie cu adevărat în sluja românilor. Voi veghea, în continuare, la respectarea Constituţiei şi voi susţine, şi în viitor, cu toată hotărârea, valorile statului de drept şi parcursul european al României.” Datele centralizate de Biroul Electoral Central arată că şeful statului, Klaus Iohannis, a obţinut 66,09% din voturi, dublu faţă de contracandidata sa, fostul premier social-democrat Viorica Dăncilă, care a obţinut 33,91%. Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 9.953.659, ceea ce reprezintă 54,46% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În străinătate, unde la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale au votat 944.077 de alegători, preşedintele Iohannis a obţinut aproape 94% din voturi.



    Fostul premier al României, Viorica Dăncilă, a demisionat de la şefia PSD


    După ce a pierdut categoric al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, la solicitarea colegilor din PSD fostul premier român Viorica Dăncilă a demisionat, marţi noapte, din funcţia de preşedinte al partidului. Ea a afirmat că demisia reprezintă o formă de asumare a responsabilităţii pentru rezultatul alegerilor “Am înţeles opinia colegilor mei, nu este un moment de slăbiciune, este un moment de demnitate şi eu consider că a trebuit să-mi dau demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat. Este un gest pe care l-am făcut pentru partid.” Conducerea interimară a PSD este asigurată de presedintele Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu. Un congres al formaţiunii ar urma să aibă loc la începutul anului viitor.



    CSAT a decis ca România să-şi sporească participarea la misiuni în afara ţării


    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis, în această săptămână, ca România să-şi sporească, în 2020, participarea la misiuni în afara ţării. Numărul angajaţilor din Ministerul Apărării va creşte cu peste 200 de oameni, depăşind 2.100 de militari şi civili, iar de la Ministerul de Interne a fost aprobat un total de peste 790 de militari şi poliţişti. Membrii CSAT au adoptat şi poziţia României la summit-ul NATO de săptămâna viitoare care va avea loc la Londra, în cadrul căruia şeful statului va insista asupra importanţei regiunii Mării Negre pe Flancul estic şi îi va asigura pe aliaţi de continuarea alocării de către România şi anul viitor a două procente din PIB pentru apărare.



    Guvernul de la Bucureşti a aprobat a doua rectificare bugetară din acest an


    A doua rectificare bugetară din acest an, aprobată, joi, de guvern, majorează deficitul bugetar la 4,4% din Produsul Intern Brut, faţă de 4,3, cât era prevăzut în documentul iniţial supus dezbaterii publice. Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a explicat că, în ultimile două zile, au fost decoperite cheltuieli pentru care guvernul precedent nu prevăzuse fonduri. De asemenea, el a anunţat că a fost suplimentată plata până la finele anului a drepturilor de asistenţă socială. Este vorba de pensii, de alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap şi alte asemenea plăţi. Florin Cîţu a mai spus că au fost alocaţi bani în plus pentru plata majorată a salariilor din unităţile sanitare publice şi pentru medicamente.



    Procurorii cer pedepse grele cu închisoarea în dosarul Colectiv


    Procurorii cer pedepse grele cu închisoarea într-un dosar deschis în urma incendiului de acum patru ani, din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia 64 de persoane au murit, o alta s-a sinucis în urma traumei, iar aproape 200 au fost rănite. Patronii clubului şi patroana firmei de artificii riscă 13 – 14 ani de detenţie. Acuzaţiile ce li se aduc sunt ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi, într-un caz, distrugere de probe. La începutul săptămânii, procurorul DNA a solicitat 14 ani de închisoare pentru fostul edil Cristian Popescu Piedone, iar familiile victimelor au cerut de la el şi de la primărie despăgubiri de sute de milioane de euro. Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti va finaliza, luni, dezbaterile în acest dosar, care îi vor viza pe pompierii trimişi în judecată, şi va stabili data la care va fi luată o decizie.



    Mirel Rădoi este noul antrenor al naţionalei de fotbal a României


    Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal a aprobat, marţi, cu unanimitate de voturi, numirea antrenorului Mirel Rădoi în funcţia de selecţioner al echipei naţionale de fotbal a României. Mirel Rădoi îl înlocuieşte pe Cosmin Contra, care a demisionat după ratarea calificării directe la Euro 2020. Fost internaţional, Mirel Rădoi a ocupat funcţia de selecţioner al naţionalei de fotbal Under-21, pe care a reuşit să o califice la EURO 2019, unde a ajuns până în semifinalele competiţiei. Performanţa a însemnat calificarea la Jocurile Olimpice după o pauză de 56 de ani. Pe de altă parte, naţionala de fotbal a României nu a reuşit sa treacă de preliminarii, dar păstrează şanse de calificare prin intermediul barajului din martie al Ligii Naţiunilor, în urma căruia patru echipe vor ajunge, totuşi, la Euro 2020. România va întâlni, pe 26 martie, Islanda şi, dacă, va învinge, va juca, pe 31 martie, cu învingătoarea dintre Bulgaria și Ungaria.


  • O nouă rectificare bugetară

    O nouă rectificare bugetară

    Guvernul de
    la Bucureşti a pregătit o rectificare bugetară, a doua din acest an, menită să
    facă faţă unui minus de venituri de aproximativ 18 miliarde de lei (3,75
    miliarde de euro) şi care va duce deficitul bugetar la 4,3% din PIB, cu aproape
    jumătate mai mare decât limita maximă prevăzutătă în Uniunea Europeană. Printre
    ministerele care vor primi fonduri suplimentare se află cele ale Muncii,
    Sănătăţii, Dezvoltării Regionale, Finanţelor şi Mediului de Afaceri, bani
    suplimentari mergând şi spre SRI, SIE şi SPP. Printre cele de la care se vor
    lua bani sunt Educaţia, Internele, Transporturile şi Agricultura.


    Toate fondurile luate de la aceste ministere provin
    de la proiecte care nu ar mai putea să fie realizate până la sfârşitul anului,
    susţin autorităţile. Ministrul de finanţe, Florin Cîţu, a explicat că această
    rectificare era necesară având în vedere execuţia bugetului până în acest
    moment şi faptul că fosta guvernare PSD ar fi construit bugetul pe informaţii
    neadevărate, bazându-se pe o surpaestimare a veniturilor. În acelaşi timp,
    punem punct unei practici prin care la sfârşit de an deficitul era artificial
    redus prin amânarea unor plăţi pentru anul următor, a mai spus Florin Cîţu,
    amintind că, anul trecut, Comisia Europeană a scris negru pe alb că această
    practică este ilegală şi nu trebuie să continue.


    Florin Cîţu: Cu această rectificare, punem punct unei
    practici prin care banii care trebuiau să ajungă către cheltuieli sociale erau
    folosiţi pentru baronii locali şi în acelaşi timp punem punct unei practici
    prin care la sfârşit de an deficitul era artificial redus prin amânarea unor
    plăţi pentru anul următor. Respectăm legea şi prin această rectificare vom
    arăta ce s-a furat, unde s-a furat şi unde s-a supraestimat. Asta face
    rectificarea, asigură fonduri necesare atât pentru investiţii, plata pensiilor,
    plata salariilor, indemnizaţii, tot ce nu are inclus, concedii medicale, trebui
    să punem bani pentru medicamente, toate acestea nu erau incluse în buget la
    începutul anului.


    În replică, Cristian Socol, unul dintre creatorii
    programului de guvernare al fostului executiv condus de social-democrata
    Viorica Dăncilă, spune că deficitul bugetar putea fi ţinut în jurul a 3% din PIB.
    El consideră că acum se face risipă din banul public pentru a se da vina mai
    târziu pe greaua moştenire lăsată de social-democraţi. În opinia sa, unele
    dintre cheltuielile incluse în proiectul de rectificare bugetară puteau fi
    eşalonate, iar veniturile ar fi putut creşte cu un efort de colectare până la
    sfârşitul anului.

  • Jurnal românesc – 27.11.2019

    Jurnal românesc – 27.11.2019

    Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat că Partidul Naţional Liberal
    va încerca să obţină sprijin politic pentru un proiect privind creşterea
    numărului de parlamentari de diaspora la 15. El a spus că trebuie să se ţină
    cont de numărul de cetăţeni români înregistraţi cu domiciliul în străinătate,
    adică peste 700.000. Asta ar însemna o creştere a reprezentării românilor
    din diaspora în Parlamentul României de la 2 senatori şi 4 deputaţi, adică 6
    parlamentari, la un număr de 15 parlamentari    , a afirmat Orban. Premierul
    a precizat că proiectul de lege prevede ca români înregistraţi oficial ca fiind
    cu domiciliul în străinatate să nu mai apară pe listele electorale permanente
    din ţară şi astfel creşterea reprezentării diasporei să se facă fără a afecta
    numărul total de membri ai Parlamentului. Iniţiativa liberalilor are şi
    sprijinul preşedintelui Klaus Iohannis. Cum avem deja, practic, un milion
    de votanţi în diaspora, eu îmi doresc ca ei să fie mult mai bine reprezentaţi
    în Parlament    , a spus preşedintele, care a adăugat că va avea discuţii în
    acest sens cu toţi liderii politici.




    Reprezentanţele Institutului Cultural Român din Portugalia, Marea
    Britanie, Suedia, Spania şi Italia organizează, pe 28 noiembrie, evenimente
    prilejuite de Ziua Naţională a României. ICR Lisabona pune în scenă, la Muzeul
    Național al Trăsurilor, un concert al flautistului Ion Bogdan Ștefănescu,
    acompaniat de pianistul Cristian Niculescu. ICR Londra organizează un concert
    de muzică clasică şi un spectacol folcloric susţinute de naista Petruța Kupper,
    violonistul Bogdan Costache și pianista Andrada Brisc. ICR Stockholm marchează momentul
    printr-un concert al pianistei Sînziana Mircea și al chitaristei Raisa Mihai,
    ce va avea loc la Filarmonica din capitala Suediei, iar ICR Madrid înlesneşte
    deschiderea expoziţiei de fotografie Satul tradiţional românesc / Oameni
    și meșteșuguri, semnată de Sorin Onişor, care va fi găzduită de Sediul
    Comandamentului Corpului NATO de Reacție Rapidă din Valencia. Nu în ultimul
    rând, Accademia di Romania din Roma organizează o întâlnire literară dedicată
    lui Liviu Rebreanu, ocazie cu care va fi prezentat volumul Eroi senza
    gloria/Eroi fără glorie, în traducerea profesorului Angela Tarantino,
    apărut prin programul Translation and Publication Support al Institutului
    Cultural Român.




    Guvernul pregăteşte o rectificare bugetară în care veniturile scad
    cu 18 miliarde lei, cheltuielile cu 2 miliarde de lei, iar deficitul bugetar va
    ajunge la 4,3% din PIB, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.
    Printre ministerele care vor primi mai mulţi bani se află cele ale Muncii,
    Sănătăţii, Dezvoltării Regionale, Finanţelor şi Mediului de Afaceri, iar
    printre cele de la care se vor tăia fonduri sunt Educaţia, Internele şi
    Transporturile. Rectificarea asigură fonduri necesare pentru investiţii,
    plata pensiilor, plata salariilor, indemnizaţii, concedii medicale    , a
    spus Cîţu, care a criticat măsurile luate de fostul executiv condus de
    social-democraţi. În replică, fostul consilier al guvernului Dăncilă, Cristian
    Socol, apreciază că ţinta de deficit de 3% putea fi atinsă prin eşalonarea unor
    cheltuieli şi acuză cabinetul Orban că face risipă din banul public pentru a
    putea da vina mai târziu pe greaua moştenire. În ceea ce priveşte salariul
    minim pentru 2020, executivul a anunţat că acesta va fi majorat cu 7,2 procente
    de la 2.080 lei brut la 2.230 lei, ceea ce se traduce printr-o creştere netă de
    83 de lei.




    Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valery Kuzmin, a fost
    convocat la Ministerul Afacerilor Externe, în legătură cu o recentă postare de
    pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice ruse, în care se face referire la
    discursul pe care Custodele Coroanei României Margareta l-a susţinut pe 21
    noiembrie, la Seara regală a corpului diplomatic, şi în care a vorbit despre
    securitatea din regiunea Mării Negre şi despre atacurile Rusiei.
    Potrivit reprezentanţilor MAE, diplomatul rus a fost primit de un director
    general din cadrul ministerului. Într-un comunicat de presă, MAE a subliniat
    caracterul inacceptabil al poziţionărilor misiunii diplomatice ruse şi a
    reiterat importanţa evitării retoricii neconstructive şi necesitatea menţinerii
    discursului public în limitele uzanţelor diplomatice, pentru evitarea unui
    impact negativ asupra relaţiilor bilaterale. Totodată, partea română a
    făcut apel la discutarea trecutului istoric în cadrul formatelor instituţionale
    specifice şi la respectarea valorilor şi simbolurilor fiecărui stat.

  • Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României UPDATE

    Vot de învestitură a guvernului în Parlamentul României UPDATE

    Pentru
    prima oară în trei decenii de democraţie post-comunistă, România are un guvern
    monocolor naţional-liberal. Luni seară, întrunit în şedinţă comună, Parlamentul
    bicameral de la Bucureşti a votat învestirea echipei executive conduse de
    preşedintele PNL, Ludovic Orban. Suspansul a persistat mult timp, fiindcă nu
    s-a ştiut dacă Orban va putea aduna cele 233 de voturi, adică jumătate plus unu
    din numărul total al senatorilor şi deputaţilor, de care avea nevoie pentru a
    trece testul din Parlament.


    Au fost, până la urmă, 240 de sufragii favorabile,
    în condiţiile în care ponderea parlamentară a PNL e de doar circa 20 de
    procente, iar cel mai numeros grup, PSD, secondat de propria-i dizidenţă, Pro
    România, au boicotat şedinţa. S-au pronunţat, în cele din urmă, pentru
    învestire, alături de liberali, reprezentanţii USR, PMP, UDMR, ALDE, deputaţii
    ce reprezintă minorităţile naţionale, precum şi câţiva parlamentari Pro
    România, care au nesocotit ordinul şefului lor, fostul premier social-democrat
    Victor Ponta, de a nu vota. Guvernul Ludovic Orban preia cârma de la Cabinetul
    PSD Viorica Dăncilă, doborât, pe 10 octombrie, printr-o moţiune de cenzură, i    ntitulată ‘Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă
    trebuie demis de urgenţă!’    , iniţiată tot de PNL şi semnată de parlamentari de
    toate culorile politice.


    Semnatarii calificaseră echipa d-nei Dăncilă drept cel
    mai nociv guvern din ultimii 30 de ani şi susţinuseră că după demiterea
    acesteia vor adopta un program de guvernare responsabil, orientat către
    dezvoltarea şi modernizarea ţării şi către prosperitatea reală a fiecărui
    român. Urgenţele pentru noul Guvern sunt gestionarea, deopotrivă în ţară şi
    diaspora, a alegerilor prezidenţiale de luna acesta,     desemnarea unui candidat acceptabil la
    Bruxelles pentru postul de comisar european din partea României, ultima
    rectificare bugetară pe 2019, precum şi construcţia bugetului pe anul viitor.
    Faţă de luxuriantul Executiv social-democrat, liberalii au optat pentru o
    formulă guvernamentală cu numai 16 portofolii.


    Printre miniştri figurează
    personalităţi a căror competenţă e recunoscută chiar de adversari, precum avocatul
    Cătălin Predoiu la Justiţie, diplomatul de carieră Bogdan Aurescu la Externe
    sau generalul Nicolae Ciucă la Apărare. Dar şi personaje avizate negativ
    în urma audierilor desfăşurate în comisiile de specialitate ale Legislativului:
    Ion Ştefan, la Lucrările Publice, Violeta Alexandru, pentru ministerul Muncii,
    şi Florin Cîţu, la Finanţele Publice. Într-un scenariu ideal, această echipă
    compozită ar urma să guverneze România timp de un an, până la alegerile
    parlamentare la termen, din toamna lui 2020. Guvernul e, însă, foarte fragil,
    fiindcă toate micile formaţiuni care au votat pentru învestire au agende şi
    exigenţe proprii, adesea divergente, şi orice eventuală moţiune de cenzură ar putea
    trece, spun analiştii, foarte uşor.



  • Retrospectiva săptămânii 11.08 – 17.08. 2019

    Retrospectiva săptămânii 11.08 – 17.08. 2019

    Prima rectificare bugetară din 2019


    Guvernul de la
    Bucureşti a făcut, luni,
    prima rectificare bugetară pe 2019, despre care ministrul finanţelor Eugen
    Teodorovici a spus că este una pozitivă şi va asigura bani pentru pensii şi
    salarii până la sfârşitul anului. Au fost majorate sumele alocate
    ministerelor Finanţelor, Dezvoltării, Muncii, Mediului, dar şi SRI. Au pierdut,
    în schimb, bani Transporturile, Mediul de Afaceri sau Educaţia. Ministrul
    Finanţelor a precizat că, pe primul trimestru al anului, creşterea economică a
    fost de 5% şi că se respectă
    pragul deficitului bugetar de 2,76%. Eugen Teodorovici: (track) Rectificarea bugetară
    asigură plata în întregime a salariilor, pensiilor şi, desigur, sumele necesare
    proiectelor de investiţii aflate în derulare şi cele care sperăm noi că vor
    începe până la final de an şi care vor înregistra şi plăţi aferente. Nu
    este vorba de tăieri de fonduri sau de reduceri de finanţare. Este vorba
    doar de a corecta, poate, anumite supradimensionări, supraestimări iniţiale,
    făcute la momentul la care s-a elaborat bugetul pe 2019.Teodorovici a
    mai spus că rectificarea bugetară va oferi un miliard de euro comunităţilor
    locale pentru cheltuieli în domeniul asistenţei sociale şi pentru investiţii.
    Liberalii, în opoziţie parlamentară, consideră că rectificarea este construită
    pe cifre false. Preşedintele PNL, Ludovic Orban: (track) Imaginea bugetului
    arată, practic, că acest Guvern şi majoritatea PSD-ALDE şi-au bătut joc de
    banii care au fost atraşi din taxe şi impozite, au risipit banii publici în
    cheltuieli clientelare, în tot felul de acţiuni care nu au nicio legătură cu
    interesele cetăţenilor români şi astăzi sunt în situaţia în care se pune sub
    semnul întrebării existenţa unor cheltuieli fundamentale pentru a putea asigura
    funcţionalitatea serviciilor publice către cetăţenii români. Critici la adresa rectificării bugetare au venit, la adresa PSD, şi din
    partea ALDE -partenerul junior la
    guvernare. ALDE a cerut chiar un nou program de guvernare şi un Cabinet
    restructurat şi competent.



    15
    august – Zua Marinei Române


    Pe 15 august, de
    sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, este marcată în fiecare an Ziua Marinei
    Române, în toate oraşele-port din ţară. Cele mai ample manifestări au avut loc
    la Constanţa, la Marea Neagră.
    Peste 15 mii de oameni au urmarit spectacolul
    impresionant organizat de Forţele
    Navale, la care au participat zeci de nave, aeronave şi elicoptere. Peste 3 mii de
    marinari militari au luat parte la cel mai mare exerciţiu naval al anului.Lor li s-au alăturat nave şi aeronave
    militare din Italia, Ucraina şi Statele Unite. Distrugătorul american USS Porter a fost prezent pe mare
    alături de celelalte nave, iar aeronavele italiene Eurofighter au executat secvenţe de luptă aeriene.În centrul manifestărilor de la Constanţa s-a aflat nava-şcoală Mircea,
    al cărei pavilion a fost decorat de preşedintele Klaus Iohannis, pentru a marca
    80 de ani de la intrarea sa în serviciul Marinei Române. Prezent la manifestări,
    şeful statului a reamintit în discursul rostit cu acest pilej, importanţa strategică a regiunii Mării Negre,
    atât pentru NATO, cât şi pentru UE.La rândul
    său, ministrul apărării, Gabriel Leş, a avertizat că situaţia de securitate din
    Marea Neagră a determinat NATO să adopte o postură proporţională de apărare şi
    descurajare.Festivităţi de Ziua Marinei au avut loc și în
    portul maritim Mangalia şi în cele dunărene Tulcea, Brăila şi Galaţi, dar şi la Bucureşti.



    Universitatea
    de Vară Izvoru Mureşului ediţia 2019


    În
    această săptămâna s-a desfăşurat a XVII-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru
    Mureşului în localitatea cu acelaşi nume din judeţul
    Harghita. Tema din acest an a fost România și
    românii de pretutindeni, la un an de la Centenarul Marii Uniri. Printre
    subiectele discutate s-au aflat păstrarea identității la românii din Ucraina,
    Republica Moldova în evoluțiile geopolitice din zonă și interesul național
    românesc, politica partidelor parlamentare și a instituțiilor de stat față de
    românii de pretutindeni și față de românii din zonele multietnice și
    pluriconfesionale din România. La lucrări au participat cursanţi din ţară şi de
    peste hotare: Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria și din
    diaspora, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din
    străinătate, reprezentanți ai societății civile și ai mass-media.Consilierul
    de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Sandra Pralong, a declarat luni, la deschidere, că statul
    român trebuie să fie mai atent cu nevoile pe care le au românii în ţările în
    care trăiesc. Secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii
    Naţionale, Alexandru Pugna, prezent şi el la eveniment, a amintit că, din 2019,
    printr-o ordonanţă de Guvern, s-a hotărât alocarea, în fiecare an, a sumei de 4
    milioane de euro bisericilor din diaspora, pentru a sprijini astfel
    comunităţile româneşti în încercarea păstrării identităţii naţionale în afara
    graniţelor ţării. Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia, Ucraina şi
    Bulgaria au cerut sprijinul statului român pentru a-şi păstra identitatea
    naţională. La rândul lor reprezentanţii românilor din Covasna, Harghita şi
    Mureş au solicitat înfiinţarea unei structuri, la nivelul Executivului, care să
    aibă ca obiectiv principal respectarea drepturilor şi protejarea identităţii
    culturale şi individuale ale comunităţilor româneşti din cele trei judeţe şi
    combaterea discriminării pe criterii etnice a românilor din zonă.



    Două echipe
    româneşti de fotbal merg mai departe în cupele europene


    Deţinătoarea titlului în România, CFR Cluj
    (nord-vest) s-a calificat în play-off-ul Ligii Campionilor, unde va intalni
    campioana Cehiei, Slavia Praga. Clujenii au asigurată prezenţa în grupele Ligii
    Europa. Vicecampioana Romaniei la fotbal, FCSB
    (Bucureşti), a câştigat, joi, în deplasare, cu cehii de la FK Mlada Boleslav,
    scor 1-0, şi s-a calificat în play off-ul Ligii Europa. In tur, la Bucureşti,
    scorul a fost egal, 0-0. Pentru a ajunge în grupele celei de-a doua competiţii
    continentale, FCSB trebuie să treacă de portughezii de la Vitoria Guimaraes. In
    schimb, Universitatea Craiova (sud-vest) s-a oprit în turul trei preliminar,
    dupa 1-1 şi 0-2 cu grecii de la AEK Atena.

  • Prima rectificare bugetară din 2019

    Prima rectificare bugetară din 2019

    Guvernul de
    la Bucureşti a făcut, luni, prima
    rectificare bugetară pe 2019. Au fost majorate sumele alocate ministerelor
    Finanţelor, Dezvoltării, Muncii, Mediului, dar şi SRI. Au pierdut, în schimb,
    bani Transporturile, Mediul de Afaceri sau Educaţia. Ministrul Finanţelor,
    Eugen Teodorovici, a precizat că, pe primul trimestru al anului, creşterea
    economică a fost de 5% şi că
    se respectă pragul deficitului bugetar de 2,76%.

    Eugen Teodorovici: Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor,
    pensiilor şi, desigur, sumele necesare proiectelor de investiţii aflate în derulare
    şi cele care sperăm noi că vor începe până la final de an şi care vor
    înregistra şi plăţi aferente. Nu este vorba de tăieri de fonduri sau de
    reduceri de finanţare. Este vorba doar de a corecta, poate, anumite
    supradimensionări, supraestimări iniţiale, făcute la momentul la care s-a
    elaborat bugetul pe 2019.

    Liberalii, în opoziţie parlamentară, consideră
    că rectificarea este construită pe cifre false. Preşedintele PNL, Ludovic
    Orban: Imaginea bugetului arată, practic, că acest Guvern şi majoritatea
    PSD-ALDE şi-au bătut joc de banii care au fost atraşi din taxe şi impozite, au
    risipit banii publici în cheltuieli clientelare, în tot felul de acţiuni care
    nu au nicio legătură cu interesele cetăţenilor români şi astăzi sunt în
    situaţia în care se pune sub semnul întrebării existenţa unor cheltuieli fundamentale
    pentru a putea asigura funcţionalitatea serviciilor publice către cetăţenii
    români.     Critici la adresa
    rectificării bugetare au venit, la adresa PSD, şi din partea partenerilor
    juniori la guvernare. Doar în aparenţă surprinzător, gestul ALDE vine să
    confirme ceea ce mulţi intuiau de ceva vreme – şi anume că, în perspectiva alegerilor
    prezidenţiale din noiembrie, dar şi a scrutinelor electorale de anul viitor, relaţia
    până acum cordială dintre social-democraţi şi liberal-democraţi
    tinde să se erodeze încet, dar sigur. ALDE a cerut – nici mai mult, nici
    mai puţin – un nou program de guvernare şi un Cabinet restructurat şi
    competent. După discuţii cu liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, şefa PSD şi
    a Guvernului, Viorica Dăncilă, a anunţat că nu va fi nicio restructurare, ci o
    remaniere.

    Cât despre ajustarea programului de guvernare, aceasta ar putea fi
    gata până la 1 septembrie. PSD şi ALDE vor continua să guverneze împreună, dar
    Viorica Dăncilă nu are de gând să renunţe la candidatura la prezidenţiale, aşa
    cum îi sugerase Călin Popescu-Tăriceanu, care s-ar vedea candidatul unic al celor
    două formaţiuni. În fine, social-democraţii nu îmbrăţişează ideea ALDE de a
    coopta la guvernare partidul PRO România, al lui Victor Ponta, fost prim-ministru,
    care şi-a înființat vara
    trecută formaţiunea cu
    parlamentari și lideri locali ai PSD, din care a plecat nu fără scandal.

  • Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Retrospectiva săptămânii 04.08. – 10.08.2019

    Ancheta privind crimele de la Caracal continuă


    Anchetatorii
    români au continuat şi în această săptămână verificările la locuinţa din
    Caracal a lui Gheorghe Dincă, care a declarat, după ce a fost
    reţinut în urmă cu două săptămâni, că a omorât două adolescente de 15 şi 18 ani.
    De asemenea, a avut loc audierea mai multor persoane şi s-au efectuat
    percheziţii informatice asupra unor medii de stocare. O serie nepermisă de
    sincope în acţiunea autorităţilor în cazul de la Caracal a condus, deja, la
    demiteri sau demisii la nivel înalt. Secţia pentru procurori din cadrul
    Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspecţiei Judiciare să facă
    verificări la DIICOT şi la parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale.
    Este vizat modul de instrumentare a dosarelor penale ce au ca obiect traficul
    de persoane şi de minori, precum şi infracţiunile de lipsire de libertate şi
    omor, investigate în contextul sesizărilor privind dispariţiile de persoane.

    În
    context, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a anunţat,
    miercuri, mai multe măsuri de reformare a serviciului de urgenţă 112. Într-o
    declaraţie de presă, el a precizat că pe termen scurt trebuie să fie
    îmbunătăţită legislaţia, iar pe termen mediu şi lung se va urmări formarea de
    specialişti în sistemul 112 şi înmulţirea centrelor din ţară pentru pregătirea
    acestora. Pe de altă parte, premierul Viorica Dancilă a anunţat toleranță zero pentru lipsa de
    umanitate și de respect față de cetățean şi a declarat că executivul va da o
    ordonanță de urgență pentru înăsprirea pedepselor, inclusiv închisoare pe
    viaţă, pentru criminali, violatori și pedofili. La rândul său, ministrul
    interimar de interne, Mihai Fifor, a spus că şi-a propus reforma ministerului
    pe care îl conduce şi a promis că va face tot ce ii stă în putinţă pentru a
    combate criminalitatea în România. Executivul a analizat, în primă lectură,
    proiectul de lege privind căutarea persoanelor dispărute. Proiectul prevede
    posibilitatea ca persoana dispărută să fie localizată fără deschiderea unui
    dosar penal în prealabil şi înfiinţarea, în cadrul Poliţiei, a unităţii
    centrale Persoane dispărute şi a dispeceratului de urgenţă
    Dispariţie minori.


    Rectificare bugetară amânată


    Guvernul de la
    Bucureşti a amânat prima rectificare bugetară din acest an. Aceasta cuprinde
    diminuări la Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene,
    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Agricultură, Cercetare, Educaţie şi la
    Secretariatul General al Guvernului. Bani în plus vor primi Ministerul
    Finanţelor – dintre aceştia o mare parte o reprezintă contribuţia României la
    bugetul UE, Ministerul Mediului, al Muncii, SRI, precum şi Ministerul
    Dezvoltării Regionale. De asemenea, proiectul Rectificării bugetare
    asigură sumele necesare pentru pensii şi salarii, dar şi sumele pentru
    finalizarea procesului de restituire a taxei speciale şi a taxei de poluare
    pentru autoturisme şi autovehicule. Opoziţia reclamă tăierile de la domeniile
    cheie şi scăderea fondurilor pentru investiţii. Mai multe asociaţii, coaliţii
    şi sindicate se arată, de asemenea, nemulţumite de proiectul de rectificare
    bugetară. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, susţine, însă, că
    rectificarea bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la ministere şi că
    rectificarea va fi una pozitivă.

    Pe de altă parte, Banca Naţională a României a
    păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o
    inflaţie de 3,4 procente pentru sfârşitul anului viitor. Cu ocazia prezentării
    Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur
    Isărescu a explicat că cei doi factori principali care pun presiune pe
    creşterea preţurilor sunt majorările salariale şi acumularea excesului de
    cerere, şi că Banca Centrală va acţiona în direcţia descurajării acestora, însă
    atât cât este posibil fără a afecta creditarea. Pe de altă parte trebuie ca şi
    celelalte autorităţi ale statului să adopte măsuri pentru reducerea deficitelor
    de cont curent şi fiscal bugetar, a mai spus şeful Băncii Centrale. Mugur
    Isărescu a mai declarat că abordarea potrivită este aceea de a stopa adâncirea
    deficitelor şi de a ajusta treptat aceste dezechilibre.


    Întâlnire Iohannis – Trump la Casa Albă


    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis, va fi primit, pe 20 august, la Casa Albă, de
    preşedintele american, Donald Trump – s-a anunţat, marţi, la Bucureşti şi
    Washington. În comunicatul Casei Albe se arată că preşedintele Donald Trump
    este încântat să sărbătorească alături de omologul român împlinirea a 30 de ani
    de la căderea comunismului în România şi 15 ani de când ţara este membră a
    NATO. Partea americană menţionează că cei doi lideri vor analiza modalităţile
    de a răspunde cât mai bine la provocările de securitate pentru România şi
    Statele Unite, dar şi căile prin care pot fi dezvoltate parteneriate benefice
    ambelor părţi în domeniul comerţului şi energiei. Un comunicat al Preşedinţiei
    Române arată că Donald Trump şi Klaus Iohannis au programate discuţii despre
    întărirea şi dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic pe toate
    dimensiunile sale, inclusiv în materie de securitate şi economie. Potrivit
    Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis va evidenţia şi cu această ocazie
    că România va continua să fie un partener strategic solid şi un aliat
    responsabil şi de încredere al Statelor Unite. Şeful statului va arăta la
    Washington că una dintre priorităţile politicii externe a României este
    consolidarea relaţiei transatlantice şi a securităţii spaţiului euroatlantic.

  • Prognoza BNR privind inflaţia

    Prognoza BNR privind inflaţia

    Banca Naţională a României a
    păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o
    inflaţie de 3,4 procente pentru sfârşitul anului viitor. Cu ocazia prezentării
    Raportului trimestrial asupra inflaţiei, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur
    Isărescu a salutat faptul că guvernul încearcă să ţină deficitul bugetar sub 3%
    din Produsul Intern Brut. Inflaţia de bază continuă să crească, iar cifra
    anuală a indicelui preţurilor de consum se va situa la valori de peste 3,5%,
    adică în afara intervalului ţintit de către BNR până la finele anului, după
    care va reveni treptat în interval, a precizat Mugur Isărescu. El a explicat că
    cei doi factori principali care pun presiune pe creşterea preţurilor sunt
    majorările salariale şi acumularea excesului de cerere, iar Banca Centrală va
    acţiona în direcţia descurajării acestora, însă fără a afecta creditarea.
    Guvernatorul BNR a mai spus că inflaţia de bază s-a accelerat în iunie, rata
    anuală a inflaţiei coborând la 3,84%.

    Mugur Isărescu: Avem această problemă de fond,
    este în domeniul nostru, al politicii monetare şi anume, faptul că inflaţia de
    bază a accelerat în contextul acumulării presiunilor pe partea cererii şi a
    costurilor companiilor. E clar că preţurile sunt împinse în sus de o cerere în
    exces şi, din păcate, avem şi pe partea costurilor, în special a costurilor
    salariale, tot împingerea preţurilor în sus.     În paralel, şi activitatea economică s-a intensificat. A fost o
    evoluţie relativ surprinzătoare, a menţionat guvernatorul, în condiţiile în
    care consumul final total este componenta care ridică activitatea economică. Pe de
    altă parte trebuie ca şi celelalte autorităţi ale statului să adopte măsuri
    pentru reducerea deficitelor de cont curent şi fiscal bugetar, afirmă şeful
    Băncii Centrale, iar abordarea Ministerului de Finanţe de a urmări şi după
    rectificare o ţintă de deficit bugetar uşor sub cea de anul trecut este cea
    adecvată

    Mugur Isărescu: Salut această hotărâre a guvernului de a
    menţine deficitul în 2,75%, alminteri bugetul însă chiar rectificat este
    tensionat. Ponderea cheltuielilor cu salarii, cu pensii peste 70% nu prea ai
    câmp de manevră acolo să mai dai la investiţii. Pe partea de venituri avem o
    problema şi mai mare. A fost o întrecere în reduceri de impozite în România.
    S-au întrecut şi stânga şi dreapta, şi dreapta şi stânga că reduce mai mult şi
    avem acum un nivel al veniturilor fiscale sub 27%.     În opinia sa,
    abordarea potrivită este aceea de a stopa adâncirea deficitelor şi de a ajusta
    treptat aceste dezechilibre. Principalele elemente care îşi pun amprenta pe evoluţia inflaţiei sunt
    legate de politica fiscală şi de venituri, de deficitul contului curent, de
    impactul noului indice pe baza căruia se calculează dobânzile la împrumuturi,
    dar şi o serie de factori externi.

  • Prima rectificare bugetară din 2019

    Prima rectificare bugetară din 2019

    În România s-a lansat în dezbatere publică proiectul primei
    rectificări bugetare din acest an.


    Ministerul Finanţelor va avea parte de o suplimentare
    importantă a fondurilor, din care o mare parte o reprezintă contribuţia
    României la bugetul Uniunii Europene. De creşteri vor mai beneficia Ministerul
    Mediului, al Muncii, Serviciul Român de Informaţii, precum şi Ministerul
    Dezvoltării Regionale. De cealaltă parte, Ministerul Educaţiei pierde sume
    importante la această rectificare bugetară.


    Cei mai mulţi bani se iau de la
    capitolul cheltuieli de personal, dar Ministerul Finanţelor dă asigurări că
    sunt bani pentru plata salariilor până la finalul anului. Acelaşi minister
    semnalează că PIB-ul s-a majorat la 1.031 miliarde de lei (circa 219 miliarde
    de euro) faţă de 1.022,5 miliarde de lei (circa 217 miliarde de euro), cât era
    estimat la fundamentarea bugetului pe 2019. De asemenea, ministerul menţionează
    că proiectul rectificării bugetare asigură sumele necesare pentru pensii şi
    salarii. Totodată, se asigură şi suma pentru finalizarea procesului de
    restituire a taxei speciale şi a taxei de poluare pentru autoturisme şi
    autovehicule – se mai arată în document.


    Din opoziţie, liberalii cer
    Ministerului Finanţelor să retragă proiectul de rectificare pe motiv că acesta este
    un buget fals şi să vină cu un document nou, bazat pe date reale care să
    asigure banii necesari pentru întărirea ordinii şi siguranţei publice, pentru
    educaţie, sănătate şi transporturi.


    Liberalii susţin că măsurile din proiectul
    propus de executiv vor adânci şi mai mult haosul din finanţele publice. Liderul
    senatorilor PNL, Florin Câţu, spune că datele rectificării bugetare arată că
    executivul are găuri mari în buget şi că se vor introduce noi taxe pentru a
    acoperi aceste lipsuri. Şi USR solicită retragerea proiectului. Deputatul Claudiu
    Năsui consideră că executivul, prin această rectificare bugetară, măreşte
    taxele şi, de asemenea, introduce altele noi. El atrage atenţia şi că Guvernul
    a renunţat la impozitarea pensiilor speciale.


    În replică, ministrul finanţelor,
    Eugen Teodorovici, spune că impozitarea pensiilor speciale este un mecanism la
    care încă se lucrează şi nu s-a stabilit sub ce formă va fi promovat ca
    ordonanţă sau ca proiect de lege în Parlament. Totodată, declară oficialul, rectificarea
    bugetară nu presupune tăieri de fonduri de la ministere precum transporturi,
    sănătate sau educaţie, iar miniştrii au obligaţia să cheltuie banii alocaţi.


    La
    rândul ei, ALDE, care face parte din coaliţia guvernamentală alături de PSD,
    susţine că rectificarea bugetară este deocamdată în faza de proiect, iar
    discuţiile nu sunt finalizate în cadrul coaliţiei la putere.


  • Retrospectiva săptămânii 02.09 – 08.09.2018

    Retrospectiva săptămânii 02.09 – 08.09.2018

    Rectificare bugetară fără avizul CSAT


    Guvernul PSD – ALDE de stânga de la Bucureşti a
    aprobat, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, proiectul rectificării bugetare, fără să aibă avizul CSAT, pe fondul disensiunilor pe această temă cu şeful
    statului, Klaus Iohannis.Marti, preşedintele a suspendat o şedinţă
    a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
    după ce membrii acestuia nu au ajuns la un acord pentru a emite avizul necesar
    pe acest proiect. Klaus Iohannis a cerutGuvernului să vină cu un nou proiect care să
    elimine tăierile considerate inexplicabile ale bugetelor
    instituţiilor din domeniul securităţii naţionale. Executivul are o agendă paralelă cu cea a cetăţenilor şi încearcă să
    abată atenţia opiniei publice de la problemele grave la care nu e capabil să
    găsească soluții, a acuzat preşedintele. El a solicitat public Avocatului
    Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, pentru a verifica în ce măsură
    ordonanța de urgență de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018 îndeplinește
    exigențele constituționale. Pe de alta parte, preşedintele a afirmat că
    premierul a ignorat invitaţia la dialog pe tema rectificării bugetare, valabilă
    pentru joi, ceea ce reprezinta, in opinia sefului statului, un precedent
    periculos în raporturile instituţionale. In locul discutiei intre seful statului
    si premier, a avut loc o întâlnire între miniştrii Finanţelor, Eugen
    Teodorovici, şi Justiţiei, Tudorel Toader, şi doi consilieri prezidentiali.
    Executivul a motivat absenţa şefei Cabinetului prin faptul că aceasta se afla
    într-o vizită în Spania.



    Vizita premierul român în Spania


    In vizita
    oficială din Spania, premierul român, Viorica Dăncilă, şi Regele Felipe al
    VI-lea au evocat relaţia privilegiată dintre cele două ţări, nivelul excelent
    al relaţiilor bilaterale la nivel
    politic şi sectorial, cu precădere cel economic. Anterior, seful guvernului de
    la Bucuresti si omologul sau de la Madrid, Pedro Sánchez, au semnat două
    acorduri în domeniile apărării şi administraţiei publice. Cei doi prim-miniştri
    au salutat cooperarea excelentă în domeniul economic, care înregistrează o
    evoluţie pozitivă atât în planul schimburilor, situate în jurul cifrei de 4
    miliarde de euro, cât şi în cel al volumului investiţiilor spaniole în România.
    Viorica Dăncilă a mulţumit şi pentru atitudinea constructivă a autorităţilor şi
    a societăţii spaniole faţă de comunitatea românească din Spania, estimată, la începutul anului, la circa 870 de
    mii de membri, a doua cea mai mare comunitate de străini din această ţară. Viorica
    Dăncilă a abordat şi problematica acordării dublei cetăţenii românilor
    rezidenţi în Spania, care deocamdată nu este acceptată de Madrid. Vizita
    premierului nu a inclus nicio intalnire cu reprezentantii comunităţii românilor.
    O parte dintre ei au manifestat cu pancarde antiguvernamentale, nemultumiţi de
    situaţia creată la mitingul diasporei din 10 august, de la Bucureşti, cand
    jandarmii au intervenit in forţă.



    Propunere procuror şef DNA


    Din cei șase candidați
    înscriși în concurs, ministrul român al Justiției, Tudorel
    Toader, a ales-o pe Adina Floreapentru funcţia de procuror şef
    al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Aceasta a condus mai mulţi ani Parchetul
    din Constanţa , iar ulterior a ocupat şi funcţia de procuror general
    adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Printre
    obiectivele din proiectul său de management se numără analiza soluţiilor de
    achitare definitivă dispuse de instanţe, diminuarea stocului de dosare vechi şi
    creşterea transparenţei activităţii DNA. După obţinerea avizului Consiliului
    Superior al Magistraturii, propunerea va fi transmisă preşedintelui României,
    Klaus Iohannis. Funcţia de procuror şef la DNA a devenit vacantă după ce, obligat
    de o decizie în acest sens a Curţii Constituţionale, şeful statului a revocat-o
    pe Laura Codruţa Kovesi, aşa cum ceruse ministrul Toader.



    Pesta porcină
    africană în România


    Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară din România
    a primit la rectificarea bugetară adoptată miercuri de Guvern echivalentul a
    circa 30 de milioane de euro în plus, pentru eradicarea pestei porcine
    africane. Instituţia a mai informat că au fost finalizate dosare de evaluare
    pentru mai bine de 3000 de gospodării şi ferme, dintre care au fost onorate mai
    puţin de 200. Valoarea totală a despagubirilor depăşeşte 10 milioane de euro,
    ce vor fi asiguraţi din bugetul ANSVSA, precum şi din fondurile aprobate de Comisia
    Europeană. ANSVSA anunţa că în România sunt în evoluţie peste 830 de focare de
    pestă, fiind afectate 190 de localităţi din 11 judeţe din nord-vestul şi
    sud-estul ţării. Peste 170.000
    de porci au fost afectaţi de boală sau ucişi.Pesta porcină africană este o boală virală a porcinelor domestice şi
    sălbatice, cu evoluţie rapidă şi mortalitate de până la 100% pentru porcii
    contaminati. Parchetul General a anunţat că efectuează verificări
    cu privire la modul în care autorităţile au gestionat criza pestei porcine
    africane. Şi preşedintele Klaus Iohannis le-a solicitat instituţiilor abilitate
    să verifice modul în care autorităţile au pus în aplicare măsurile de control
    şi prevenţie a răspândirii virusului.

  • UPDATE: Rectificarea bugetară, blocaj politic

    UPDATE: Rectificarea bugetară, blocaj politic

    UPDATE:

    Guvernul de stânga de la Bucureşti, reunit, miercuri, în şedinţă, a mers mai departe cu rectificarea bugetară, devenită un nou subiect de dispută politică între coaliţia majoritară, PSD – ALDE, şi preşedintele Klaus Iohannis. Înaintea debutului şedinţei în cauză, premierul Viorica Dancilă a declarat că aprobarea rectificării, prin ordonanţă de urgenţă, s-a impus ca o prioritate absolută pe agenda Cabinetului său, întrucât – susţine prim-ministrul – oamenii au nevoie de investiţii, de medicamente, de pensii şi salarii livrate la timp, fermierii afectaţi de virusul pestei porcine au nevoie de sprijin financiar, iar agricultorii au nevoie de banii din subvenţii la timp, pentru a putea începe lucrările.

    După şedinţă, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a afirmat că Executivul a decis să adopte proiectul chiar dacă acesta nu avea avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), un pas considerat, cel puţin până acum, obligatoriu în traseul rectificării bugetare. Teodorovici susţine, citând decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale, că Guvernul trebuie să ceară avizul Consiliului, dar că nu este obligat să aştepte avizul în sine. Aflat de partea cealaltă a baricadei, şeful statului a condamnat în termeni duri ceea ce a numit maniera inadmisibilă în care a acţionat Cabinetul Dăncilă, în condițiile în care avizul CSAT este obligatoriu atunci când sunt afectate bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale. Preşedintele Iohannis a apreciat că Executivul are o agendă paralelă cu cea a cetăţenilor şi acuză Guvernul că încearcă să abată atenţia opiniei publice de la problemele grave la care nu e capabil să găsească soluții. În consecință, el a solicitat public Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, pentru a verifica în ce măsură ordonanța de urgență de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018 îndeplinește exigențele constituționale de adoptare. Ceea ce s-a întâmplat miercuri este o continuare, chiar dacă mai mult sau mai puţin firească, a episodului care a avut în ajun.

    Şedinţa de marţi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost suspendată, iar preşedintele Klaus Iohannis, care conduce această cupolă a instituţiilor stategice ale României, a afirmat că Guvernul PSD-ALDE trebuie să vină cu un nou proiect privind rectificarea bugetară. La unison cu şefii serviciilor speciale, şeful statului a acuzat, în primul rând, amputările de fonduri destinate unor instituţii din domeniul siguranţei naţionale. El a insistat că e că inadmisibil ca securitatea României să fie pusă în dificultate, în condiţiile în care rectificarea dorită de Guvern este una puternic pozitivă. Preşedintele decisese să convoace şedinţa CSAT după ce Executivul i-a reproşat că blochează prima rectificare bugetară din acest an, care se referă la drepturi de natură salarială, cheltuieli cu asistenţa socială, finanţarea activităţilor de combatere a pestei porcine africane, precum şi la cheltuieli pentru plata contribuţiei României la Uniunea Europeană.

    * * *

    Klaus Iohannis Prin suspendarea şedinţei CSAT, am creat posibilitatea Guvernului să
    revină cu un nou proiect de rectificare, să renunţe la aceste tăieri bugetare
    în zona securităţii naţionale, care în niciun caz nu pot fi explicate decât
    eventual printr-o sintagmă de tip şicană politică. Imediat ce situaţia va fi
    remediată, se va putea obţine avizul CSAT.     Preşedintele decisese să
    convoace şedinţa CSAT după ce Executivul i-a reproşat că blochează prima
    rectificare bugetară din acest an, care se referă la drepturi de natură
    salarială, cheltuieli cu asistenţa socială, finanţarea activităţilor de
    combatere a pestei porcine africane, precum şi la cheltuieli pentru plata
    contribuţiei României la Uniunea Europeană.

    Ministrul social-democrat al Finanţelor,
    Eugen Teodorovici, consideră că suspendarea şedinţei CSAT nu are fundament
    legal şi că guvernul are obligaţia de a cere şi nu de a aştepta un aviz al
    Consiliului. El acuză că decizia preşedintelui va împiedica plata salariilor în
    unele instituţii şi va bloca investiţiile şi despăgubirile pentru cazurile de
    pestă porcină. Eugen Teodorovici Sunt prevăzute sume importante în
    propunerea de rectificare, pentru a asigura plata compensaţiilor pentru
    animalele sacrificate. De asemenea, achiziţionarea de dezinfectanţi,
    incineratoare mobile, transportul animalelor sacrificate şi alte astfel de
    activităţi care impun acţiuni imediate. Pentru partea de agricultură pot apărea
    întârzieri în asigurarea finanţării campaniei agricole de toamnă şi a investiţiilor
    în zootehnie pentru sectorul avicol şi nu numai.

    Voci din PSD susţin,
    vehement, că Iohannis ar fi, deja, în campanie electorală pentru
    prezidenţialele de anul viitor, la care ar vrea, cu disperare, să-şi adjudece
    un nou mandat. În replică, preşedintele reafirmă că Executivul putea opera,
    deja, rectificarea bugetară, cu excepţia zonei de securitate naţională. El mai
    spune că PSD construieşte un buget iresponsabil, care nu poate fi pus în
    practică. Unii analişti îi dau dreptate şi apreciază că Puterea începe să
    deconteze angajamentele electorale excesiv de generoase cu care şi-a adjudecat
    categoric alegerile legislative de acum doi ani.

  • Retrospectiva săptămânii 30.07.2018 – 04.08.2018

    Retrospectiva săptămânii 30.07.2018 – 04.08.2018


    Guvernul dă detalii depre prima rectificare
    bugetară


    Premierul român
    Viorica Dăncilă a dat detalii, joi, despre prima rectificare bugetară din acest
    an, care este una pozitivă. Potrivit acesteia, în primele şapte luni,
    veniturile bugetului general consolidat au fost mai mari cu aproape 6 miliarde
    de lei (circa 1,3 miliarde euro), faţă
    de estimările iniţiale ale autorităţilor. Şeful executivului a spus că
    rectificarea urmăreşte câteva obiective
    şi anume asigurarea fondurilor pentru plata pensiilor şi salariilor până la
    finalul anului, a banilor pentru susţinerea proiectelor de investiţii şi pentru
    sprijinirea mediului de afaceri. Bani în plus vor primi autorităţile locale,
    sănătatea, educaţia, agricultura, transporturile, internele şi ANAF. Reduceri
    de fonduri au fost făcute la SRI, Serviciul de Informaţii Externe,
    Administraţia Prezidenţială, Ministerul Mediului, Ministerul de Externe,
    Ministerul Energiei. Viorica Dăncilă a explicat că au fost diminuate bugetele
    unor instituţii care nu au reuşit să cheltuie corespunzător banii alocaţi.
    Ordonanţa de rectificare va fi adoptată în a doua jumătate a lunii august. Premierul
    a dat asigurări că România se va încadra în ţinta de deficit bugetar de 3% din
    PIB.



    Autorităţiele de la Bucureşti iau măsuri
    pentru eradicarea pestei porcine


    În doar o săptămână, numărul focarelor de pestă
    porcină africană din România a crescut cu circa o sută şi a depăşit 500, doar
    trei în complexuri pentru creşterea porcilor, iar restul în gospodăriile
    populaţiei. Au fost sacrificaţi circa 50 de mii de porci,
    fiindcă pentru această boală nu există nici vaccin, nici tratament. Este o
    evoluţie agresivă, explozivă – rezumă situaţia preşedintele Autorităţii
    Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Geronimo Brănescu,
    care a anunţat că proprietarii animalelor sacrificate în România vor primi
    despăgubiri echivalente cu circa 2 euro pe kilogram. Primele plăţi pentru
    despăgubirea crescătorilor de porci afectaţi au fost, deja, virate, iar
    valoarea lor se apropie de 30 de mii de euro. Despăgubirile se acordă atât
    pentru animalele ucise, cât şi pentru pagube colaterale. Vineri,
    ministrul Agriculturii de la Bucureşti,
    Petre Daea, a dat asigurări că românii nu vor rămâne fără porci din cauza
    virusului pestei porcine africane, pentru că sunt în stare să producă urgent şi
    să înlocuiască aceste pierderi. Pesta porcină africană nu se transmite la om.
    Are, însă, un impact social şi economic foarte mare. Boala are o evoluţie
    explozivă de la începutul lunii iunie.



    Vizita în România a ministrului britanic al
    apărării


    Rolul României
    în Alianţa NATO este unul vital pentru securitatea Europei, mai ales în
    contextul tensionat din zonă, precum conflictul din Ucraina, a afirmat
    secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson la finalul convorbirilor avute,
    joi, la Bucureşti, cu omologul său
    român, Mihai Fifor. În cadrul discuţiilor, ultimul a solicitat sprijin în
    procesul de operaţionalizare a comandamentului NATO de nivel de corp de armată,
    pe care România a anunţat la recentul summit al Alianței că doreşte să-l
    găzduiască. Situaţia de securitate din regiunea Mării Negre a reprezentat unul
    dintre subiectele principale ale convorbirilor, cu accent pe acţiunile Rusiei. Ministrul român a vorbit despre
    intenţia Moscovei de militarizare a Mării Negre, prin creşterea efectivelor
    militare din regiune şi dislocarea unor noi capabilităţi.La rândul său, Gavin
    Williamson a precizat că ţara sa va oferi sprijin militar pentru Brigada NATO
    din Craiova (sud-vest) şi a dat asigurări că Marea Britanie va continua să
    contribuie la consolidarea securităţii europene şi după Brexit. Tot joi cei doi
    oficiali au vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceau (sud-est), unde s-au
    întâlnitcu piloţii şi personalul
    tehnic care deservesc cele patru aeronave Typhoon ale Forţelor Aeriene
    Britanice, precum şi cu personalul român din baza militară. Prezenţa
    partenerilor britanici în România transmite un mesaj puternic de solidaritate
    aliată, a spus Fifor. Un detaşament britanic format din aproximativ 160 de
    militari se află, până la sfârşitul lunii, în baza din Mihail Kogălniceau
    pentru misiuni de poliţie aeriană sub comanda NATO.



    Executivul aprobă suplimentarea numărului
    muncitorilor străini nou admişi pe piaţa forţei de muncă din România


    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, la cererea mai multor companii, suplimentarea cu 8 mii a
    numărului de muncitori străini din spaţiul extracomunitar nou admişi pe piaţa
    forţei de muncă din România. Decizia a fost luată în condiţiile în care s-a
    observat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate, deja,
    anul acesta. Potrivit datelor înregistrate de către Inspectoratul General
    pentru Imigrări, până în luna iulie au fost eliberate 4.395 de avize de
    angajare/detaşare, cele mai multe pentru cetăţeni din Vietnam, Turcia, Nepal,
    Serbia, Sri Lanka, China şi Republica Moldova, ex-sovietică, majoritar
    românofonă. În prezent, în România sunt activi peste 17 mii de salariaţi
    străini extracomunitari. Principalele domenii în care lucrează sunt
    restaurante, construcţia de nave şi structuri plutitoare, comerţ şi
    construcţii.



    Propunerea României la premiile Oscar 2019


    Filmul Îmi este
    indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari    , al lui Radu Jude, este
    propunerea României pentru o nominalizare la categoria ‘Cel mai bun film într-o
    limbă străină’ a premiilor Oscar 2019. Pelicula spune povestea realizării unei
    reconstituiri istorice, a luptei de la Odessa din al Doilea Război Mondial,
    pentru un spectacol de stradă. Acest al şaselea lungmetraj al lui Radu Jude a
    fost calificat de presa internaţională
    de specialitate drept un semnal de alarmă inteligent privind
    populismul, un interogatoriu provocator, sarcastic şi crucial între trecut şi
    prezent şi o comedie-dramă îndrăzneaţă. ‘Îmi este indiferent dacă în istorie
    vom intra ca barbari’ este al doilea film regizat de Radu Jude propus de
    România pentru o nominalizare la Oscar. Primul a fost ‘Aferim!’, candidat
    pentru selecţia din 2016.

  • Retrospectiva săptămânii 12.11.2017 – 18.11.2017

    Retrospectiva săptămânii 12.11.2017 – 18.11.2017

    Rectificare
    bugetară pozitivă pe fondul unei creşteri
    economice record


    Guvernul de la Bucureşti a
    aprobat, săptămâna aceasta, a doua
    rectificare bugetară din acest an: este una pozitivă şi se încadrează în
    deficitul bugetar de cel mult 3% din Produsul Intern Brut, impus de normele
    europene. Bani în plus vor primi ministerele Muncii, de Interne, Sănătăţii,
    Justiţiei, Transporturilor şi Educaţiei. Diminuări de fonduri vor fi făcute la
    ministerul pentru IMM-uri, la Cultură, Mediu, Dezvoltare Regională, Fonduri
    Europene şi la Finanţe Publice. A doua rectificare bugetară din 2017 coincide
    cu veştile bune din partea Eurostat sau ale Institutului Naţional de Statistică
    privind creşterea economică a României, veşti care confortează Guvernul de
    coaliţie PSD-ALDE. Ele l-au făcut pe premierul Mihai Tudose să exclame: O veste foarte bună pe care o ştiţi sau proastă pentru cei care ne
    doreau sfârşitul tragic în chinuri: 8,8 – creştere economică pe trimestrul III
    faţă de trimestrul III al anului trecut, ceea ce ne face optimişti pentru chiar
    un spre 6 creştere totală pe anul 2017. Nu numai că nu am murit, cum ne doreau
    unii, ci, dimpotrivă, suntem de invidiat, pe locul 3 în lume.     Unii analişti nu sunt,
    însă, convinşi că ritmul se va menţine. Aurelian Dochia este unul dintre ei: Este puţin probabil ca ritmul de creştere să se poată menţine la
    nivelul ăsta şi atunci, în 2018, fără îndoială că unele din aspectele care acum
    par neîngrijorătoare s-ar putea să îşi schimbe poziţia şi una din îngrijorările
    principale mi se pare că este legată de deficitul bugetar. Trebuie să ţinem
    seama şi de faptul că avem indicatori cum este rata dobânzii, care a început să
    crească foarte rapid, iar inflaţia este deja peste nivelurile la care se
    aştepta şi Banca Naţională. Asta determină şi unele presiuni pe cursul de
    schimb care îi îngrijorează pe mulţi.     Aproape zilnic, de cel puţin o săptămână, moneda naţională românească,
    leul, înregistrează un minim istoric în raport cu euro.



    Moţiune
    de cenzură la adresa Guvernului PSD-ALDE


    Partidul Naţional Liberal este decis să dea jos
    Guvernul de la Bucureşti prin moţiune de cenzură. A umplut paharul nemulţumirilor recenta
    modificare, prin ordonanţă de urgenţă, a Codului fiscal: este vorba, între
    altele, de trecerea plăţii tuturor contribuţiilor sociale în sarcina
    angajaţilor şi de reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. Contestate de
    patronate, sindicate şi o parte a societăţii civile, măsurile sunt aprig
    criticate de opoziţia parlamentară de dreapta al cărei vârf de lance sunt
    liberalii. Pentru a avea succes, ei
    trebuie să convingă cât mai mulţi parlamentari, inclusiv ai puterii, să se
    pronunţe în favoarea moţiunii de cenzură. De aceea, pe lângă negocierile
    fireşti cu partidele din opoziţie, fiecare parlamentar liberal a încercat,
    zilele acestea, să convingă un coleg din coaliţia de guvernare să susţină
    demersul. Liderul deputaţilor PNL, Raluca Turcan, a precizat: Subiectul nu a fost abordat în sensul înlocuirii lui Mihai Tudose cu
    altcineva şi dărâmării Guvernului doar de dragul de a-l dărâma. Am discutat
    despre ce urmează să se întâmple în România în momentul în care acest Guvern
    pleacă acasă, pentru că, dacă vrem să stopăm lipsa de predictibilitate,
    scăderea puterii de cumpărare, destabilizarea instituţiilor din România, acest
    guvern trebuie să plece acasă.     PNL a anunţat că va organiza, totodată,campanii de informare a cetăţenilor la nivel
    naţional, mitinguri în Bucureşti şi în ţară. A sesizat, de asemenea, Avocatul
    Poporului, în vederea contestării la Curtea Constituţională a reformei fiscale
    promovate de Executiv.



    Un
    nou raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare


    Comisia Europeană a publicat, miercuri, un nou
    raport în
    cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare în domeniul justiţiei şi luptei
    împotriva corupţiei (MCV). În document se afirmă că ritmul global al reformelor din România a
    stagnat în 2017, iar provocările la adresa independenţei sistemului judiciar
    reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare. Pe de altă parte, s-au făcut unele
    progrese în domenii precum verificarea conflictelor de interese din domeniul
    achiziţiilor publice. Pentru că evidenţiază progrese, ministrul Justiţiei, Tudorel
    Toader, consideră că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV anul
    următor. Nu de aceeaşi părere este preşedintele ţării, Klaus Iohannis, care, de
    la Göteborg, din Suedia, unde a mers pentru un summit european, a calificat
    drept ‘cel puţin nepotrivit’ optimismul reprezentanţilor coaliţiei de
    guvernare. Şeful statului crede că raportul MCV al Comisiei Europene reprezintă
    un serios semnal de alarmă şi a atras atenţia că întregul efort făcut de
    România pentru întărirea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterea
    corupţiei poate fi periclitat de acţiunile unor politicieni care refuză să
    accepte că datoria lor este să lucreze în slujba cetăţenilor şi nu a unor
    interese partizane sau de grup.



    Rachete
    Patriot în România


    Proiectul de lege privind cumpărarea, de la
    Statele Unite ale Americii, de rachete sol-aer Patriot a intrat, luni, în
    dezbaterea Parlamentului de la Bucureşti. Documentul prevede achiziţionarea a
    şapte sisteme de apărare antirachetă, din care patru vor fi destinate înzestrării
    Statului Major al Forţelor Aeriene şi trei înzestrării Statului Major al
    Forţelor Terestre. Contractul este de aproximativ 3,9 miliarde de dolari, fără
    TVA. Primul sistem, în valoare de 764 de milioane de dolari, urmează să fie
    contractat până la sfârşitul acestui an şi, aşa cum speră ministrul Apărării,
    Mihai Fifor, va deveni operaţional în 2019. Dezbătut anterior şi de Guvern,
    proiectul de lege stipulează că, pentru România, realizarea capacităţii de
    apărare aeriană cu baza la sol este de interes esenţial, întrucât asigură
    întărirea securităţii naţionale şi regionale şi contribuie semnificativ la
    consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite.

  • Ultima rectificare bugetară a anului

    Ultima rectificare bugetară a anului

    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat a doua rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în
    deficitul bugetar de 2,96% din PIB şi având în vedere datele ce argumentează
    posibilitatea unei creşteri economice de 6,1% faţă de 5,6% cât s-a estimat la
    elaborarea primei rectificări. Astfel, PIB nominal estimat s-a majorat de la
    837,2 miliarde lei (180,8 miliarde euro) la 842,5 miliarde lei (181,9 miliarde
    euro). Rectificarea are loc la scurt timp după
    ce Eurostat a anunţat că     România a înregistrat în trimestrul al
    treilea al acestui an cel mai mare avans al PIB-ului dintre cele 28 de state
    membre ale UE, de 8,6%, comparativ cu perioada similară din 2016.

    Ministrul
    finanţelor, Ionuţ Mişa, afirmă că România este prima ţară din Europa în ceea ce
    priveşte dezvoltarea economică, şi acest fapt va permite încasări mai bune la
    buget şi finanţarea unor proiecte importante cum sunt construirea de autostrăzi
    şi de spitale regionale. El a amintit că autorităţile locale vor primi bani în
    plus. Ionuţ Mişa: S-au asigurat fonduri suplimentare la
    bugetele locale şi aici vorbim de plata sumelor prevăzute prin hotărâri
    judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială
    stabilite în favoarea personalului din unităţile de învăţământ preuniversitar de
    astat. De asemenea, pentru finanţarea sistemului de protecţie al copilului,
    pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat sunt sume
    suplimentare, acordate şi Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale,
    Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Transporturilor, Ministerului
    Sănătăţii. Avem un plus de 281 milioane lei per sold, asigurându-se suplimentar
    287 milioane de lei în special pentru acţiunile şi programele de sănătate şi de
    asemenea pentru plata medicilor rezidenţi şi a personalului medical din
    structurile de primiri-urgenţe.

    Ionuţ Mişa a precizat că diminuări de
    fonduri au fost făcute la Ministerul pentru IMM-uri, la Cultură, Mediu,
    Dezvoltarea Regională, Fonduri Europene şi la Finanţe. Pe de altă parte,
    Executivul a aprobat unele măsuri de protecţie socială pentru salariaţii
    disponibilizaţi şi plăţi pentru ajutoare în agricultură destinate sectorului
    zootehnic. Sunt, totuşi, economişti care critică această rectificare.


    Evoluțiile bugetului de stat nu sunt fericite, afirmă
    Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal, organism independent
    însărcinat cu monitorizarea politicilor economice guvernamentale.     În
    opinia sa, colectarea veniturilor este sub
    așteptări, cheltuielile sociale au crescut, iar investițiile publice au fost
    ajustate masiv. Ionuţ Dumitru a reamintit că România are cea mai mică pondere a
    veniturilor bugetare din taxe și impozite, la nivel european, după Irlanda.