Radio România Internațional

Tag: reforma

  • Negocieri pentru extinderea Uniunii Europene

    Negocieri pentru extinderea Uniunii Europene

    Comisia Europeană a recomandat, miercuri, începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina, Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) şi Bosnia-Herţegovina. Totodată, a recomandat acordarea statutului de ţară candidată la aderare Georgiei, odată ce va îndeplini anumite condiţii.

    Președinta Comisiei Europene a afirmat că această completare a blocului comunitar este un apel al istoriei. Completarea Uniunii noastre are şi o logică puternică economică şi geopolitică. Fostele extinderi au arătat beneficiile enorme atât pentru ţările care aderă, cât şi pentru UE. Câştigăm cu toţiiˮ, a punctat Ursula von der Leyen.

    La rândul său, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat bucuroasă că aceste țări sunt pe calea cea bună în direcţia deschiderii negocierilor de aderare.

    Avizul favorabil al instituției de la Bruxelles trebuie aprobat de cei 27 de membri la summitul din 14-15 decembrie al Uniunii Europene, dar, până atunci, statele vor trebui să mai ducă la îndeplinire unele măsuri-cheie. În cazul Chișinăului, aceste condiţii se referă la combaterea corupţiei şi ameliorarea reglementărilor financiare.

    Republica Moldova a evoluat cel mai bine dintre statele care doresc să adere la Uniunea Europeană, spun reprezentanţii Comisiei, dar reforma justiţiei, lupta cu corupţia şi deoligarhizarea sunt trei condiţii care au rămas neîndeplinite din cele nouă pentru începerea negocierilor de aderare. A fost evidențiată lentoarea funcţionării justiţiei şi numărul mare de cazuri în aşteptare. În același timp, nu s-au făcut progrese în cazurile de înaltă corupţie unde nu s-au înregistrat condamnări. De aceea, Comisia recomandă Chișinăului să asigure un proces transparent şi bazat pe meritocraţie la numirea membrilor instituţiilor judiciare şi ale procuraturii, inclusiv a procurorului general, să se asigure că instituţiile anticorupţie funcţionează într-o structură organizatorică clară şi cu resurse adecvate.

    Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu a salutat decizia Comisiei de începere a negocierilor de aderare. Moldova se află, cu fermitate, pe calea aderării la UE şi vom continua să lucrăm neobosit pentru îndeplinirea acestui scopˮ, a transmis liderul de la Chișinău.

    În cazul Ucrainei, Comisia recomandă ca negocierile să fie începute odată ce Kiev îndeplineşte condiţiile rămase privind combaterea corupţiei, adoptarea unei legi privind activitatea de lobby şi întărirea standardelor de protecţie a minorităţilor. Recomandarea reprezintă un reper important în drumul Kievului spre integrarea occidentală şi o mutare strategică pentru blocul comunitar, în condiţiile în care Ucraina se confruntă cu o invazie a Rusiei din februarie 2022. Comisia Europeană consideră că ţara a dovedit că este capabilă să facă progrese în armonizarea cu acquis-ul UE, chiar şi în vremuri de război.


  • Parlamentul European vrea soluții pentru finanțarea Ucrainei

    Parlamentul European vrea soluții pentru finanțarea Ucrainei

    Ar fi vorba, potrivit inițiativei prezentate în vară de executivul comunitar, de 50 de miliarde de euro pe care Ucraina ar urma să îi primească în următorii 4 ani sub formă de împrumuturi la dobânzi avantajoase și granturi, care nu trebuie înapoiate.

    Pentru a putea beneficia de acest sprijin, guvernul Ucrainei va trebui să pregătească un Plan de redresare, reconstrucție și modernizare a țării și să detalieze reformele și investițiile pe care intenționează să le facă în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Fondurile vor fi furnizate pe măsura implementării Planului.

    Un accent deosebit va fi pus pe reformarea administrației publice, buna guvernanță, statul de drept și combaterea corupției. Mecanismul prevede în același timp crearea unui cadru de investiții specific pentru Ucraina și acordarea de asistență tehnică în punerea în practică a reformelor.

    Cred că nu ar trebui să uităm că suntem martorii unui război de agresiune pornit de Rusia lui Vladimir Putin la adresa Ucrainei. Mai cred că este de datoria noastră ca europeni să susținem Ucraina în eforturile ei de a-și restabili integritatea teritorială și să-i ajutăm pe locuitorii acestei țări să supraviețuiască, a spus comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn.

    Mecanismul pentru Ucraina ar urma să apară la mijlocul bugetului pe termen lung al Uniunii Europene, care trebuie ajustat fiindcă a fost, așa cum afirmă legislativul comunitar, secătuit de multiplele crize care au avut loc începând cu 2021. În luarea de poziție adoptată, parlamentarii europeni insistă ca mecanismul, împreună cu întreaga revizuire bugetară, să fie convenit cât mai curând posibil, deoarece în prezent nu există dispoziții privind asistența acordată Ucrainei începând cu anul viitor.

    Agresiunea Rusiei a provocat economiei Ucrainei pagube însemnate, de ordinul miliardelor, afirmă europarlamentara spaniolă Eider Gardiazabal Rubial, care mai ține să spună:

    Sper să fiți de acord cu mine că ar fi un act de justiție ca Rusia să plătească pentru daunele provocate Ucrainei. De aceea solicităm Comisiei ca în colaborare cu celelalte instituții europene și cu statele membre să stabilească un cadru legal care să permită utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei și pentru a-i despăgubi pe toți cei care au avut de suferit în urma agresiunii.


  • Parlamentul European solicită începerea negocierilor cu Republica Moldova pentru aderarea la UE

    Parlamentul European solicită începerea negocierilor cu Republica Moldova pentru aderarea la UE

    Pentru a doua oară anul acesta, Parlamentul European a cerut Comisiei să înceapă cât mai repede discuţiile pentru aderarea Republicii Moldova la spaţiul comunitar.

    Moldova are statut de stat candidat de anul trecut, alături de Ucraina.

    Accederea celor două state este susţinută de majoritatea covârşitoare a europarlamentarilor, care au adoptat o rezoluţie prin care solicită iniţierea negocierilor chiar de anul acesta. Rezoluția a fost adoptată cu 448 voturi pentru, 45 împotrivă și 43 de abțineri.

    Potrivit documentului, guvernul moldovean și-a demonstrat determinarea și capacitatea de a îndeplini cerințele Comisiei Europene pentru începerea negocierile de aderare.

    Legislativul European consideră totodată că statutul de membru al Moldovei ar fi o investiţie geostrategică extrem de bună pentru Uniunea Europeană, care se confruntă cu pericolul destabilizator al Rusiei.

    Europarlamentarii subliniază importanța continuării procesului de reformă de către guvernul de la Chișinău, nu numai pentru atingerea obiectivului politic de aderare, ci, în primul rând pentru îmbunătățirea palpabilă a nivelului de trai al moldovenilor.

    Eurodeputatii subliniază că eforturile în curs de desfășurare privind justiția durabilă și reforma anticorupție sunt deosebit de importante și solicită autorităților moldovene să continue alte reforme esențiale, precum combaterea criminalității organizate și reforma administrației publice.

    În aceeaşi rezoluţie, Parlamentul European solicită Comisiei să crească ajutorul financiar şi tehnic destinat Republicii Moldova, pentru a facilita integrarea rapidă și eficientă a acesteia în Uniunea Europeană.

    În urma invadării pe scară largă de către Moscova a Ucrainei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată în luna iunie.

    În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare la UE cu această țară să înceapă până la sfârșitul anului, dacă Moldova va îndeplini cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca fiind necesare pentru deschiderea negocierilor.

    Acum, pentru a doua oară, Parlamentul European cere Comisiei să înceapă cât mai repede discuţiile pentru aderarea Republicii Moldova la spaţiul comunitar.


  • Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară

    Lucărli di amprotusa tru sesiunea parlamentară



    Senatlu şi Camera-a Deputaţloru di București ahurhiră luni a daua sesiuni parlamentară ordinară a anlui. Ditu arada-a lucărloru di amprotusa s’arădăpsescu, pi ninga borgea ţi prindi s-u llia/ angagimentulu a Guvernului tră ună pachetă legislativă cari mutreaşti alăxeri fiscale şi reforma ali administraţie, un nău nom a pensiilor ică pideapsi cama serti tră şoferlli ţi suntu la volanu şi au biută alcoolu ică cu drogurli:


    Premierlu Marcel Ciolacu, liderlu a PSD: “Ştim că ari multe inechităţ tru veclliulu nomu a pensiilor. Tu aestu kiro, nica avem pensii di 1.500 lei (n.r. 300 euro), ama şi di 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 di euro). Amu faptă muabeti cu soţlli a melli şi ti pacheta cari va s’hibă parti ditu nomu, s’clleamă tru nomlu di asumari răspundirea, emu ti combătiarea-a evaziunille, cu reformili ditu administraţia locală, emu cu meatrili ţi voru loari ta s’himu tu mărdziñili a unlui dificitu ma ñicu andicra di atelu di anlu ţi tricu”.



    Di altă parti, primlu ministru eara cabaia cu cilăstăseari, dzălili di ma ninti, anda eara dusu Bruxelles, ta s’căndăsească Comisia Europeană di axia-a executivlui di Bucureşti ta s’tiñisească ună nauă ţintă/ un nău scupo di deficitu bugetaru anlu aestu, cu un procentu ma mari andicra di aţelu ţi ş-lu lo borgi România, di 4,4%, tră s’anvălească agiutorlu pi cari Bucureştiul lu-ari data ali Ucraină şi ali Ripublica Moldova, viţini craturi. Deapoa PNRR și pensiili speţiali eara şi eali tu amprotusa-a muabeţloru ditu păzărăpserli fapti nu di multu kiro.


    Nica şi partenerlli di guvernari a suţialu-democrațloru, liberallii, dimăndară că un nău nomu a pensiilor, cari s’ndreagă inechităţli ditu sistemu, easti lucărlu di amprotusa. Toradioară ama, documentul mutrindalui reforma-a pensiilor speţiali fu declaratu parţial niconstituţionalu di giudicătorlli a Curtillei Constituțională ali Românie, acă alăxerli fapti tu pensiili speţiali suntu ună căftari ditu PNRR.


    Deapoa, opoziția hăbăriseaşti că va s’nkisească cu ună moţiune di cenzură macă pacheta di misuri fiscalu-bugetari va s’hibă adoptată printu angajari, neise aţea-a Guvernului. Liderlu USR, Cătălin Drulă, lugurseaşti că ună creaştiri a taxilor şi a impozitiloru nu easti ună cearei viabilă.



    Cătălin Drulă: “Ciolacu s’ndreadzi s’aangroapă iconomia ali Românie! U ari faptă cu ayălisearea ali creaştiri iconomică, nu alină, ni dipuni, deapoa business-urile s’plângu, numata ari cumendză, scadu vinderli şi vor s’crească taxili şi s’lli-avină investitorlli ditu România. Ca ţi turlie? Tra s’păltească nota di pălteari ti hărgiuerli fără minti, făru di noimă la buget”.


    Marcel Ciolacu deadi, ama, asiguripseri Bruxelles că România easti un parteneru di pistipseari şi responsabilu şi maxus corectu, emu ti Consiliu, emu Comisie, emu ti Parlamentulu Ivrupeanu.


    Experţăllii guvernamentali români ma largu facu muabeti cu ufiţialli europeañi ti păzărăpseari diznău PNRR-lu, cu acăţari tu isapi prinţipiili apufusiti di premieru tu andamasili ţi li avu avu Bruxelles. După ţi Comisia Europeană va s’veadă ţi reformi va s’adară guvernul, ea va s’pripună a Consiliului Europan ună xanapăzărăpseari ti valoarea-a deficitlui bugetar, lucru ţi da izini a Bucureştiului s’aibă, s’amintă un deficitu ma mari. Ună apofasi mutrindalui năulu proţentu poati s’hibă loată pănu tu işita-a anlui.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Priorităţile sesiunii parlamentare

    Priorităţile sesiunii parlamentare

    Senatul şi Camera Deputaţilor de la București au început luni a doua sesiune parlamentară ordinară a anului. Printre priorități se numără, alături de angajarea răspunderii Guvernului pentru un pachet legislativ care vizează modificări fiscale şi reforma administraţiei, o nouă lege a pensiilor sau pedepse mai dure pentru şoferii aflaţi la volan sub influenţa alcoolului sau a drogurilor,

    Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD: Ştim că sunt foarte multe inechităţi în vechea lege a pensiilor. În continuare avem pensii de 1.500 lei (n.r. 300 euro), dar şi de 30-40.000 lei (n.r. 6 – 8.000 de euro). Am vorbit cu colegii şi despre pachetul care o să fie cuprins într-o singură lege, în legea de asumare a răspunderii, atât cu combaterea evaziunii, cu reformele din administraţia locală, cât şi cu măsurile pentru a ne încadra cu un deficit mai mic decât anul trecut.

    De altfel, primul ministru a încercat, zilele trecute, la Bruxelles, să convingă Comisia Europeană de capacitatea executivului de la Bucureşti de a respecta o nouă ţintă de deficit bugetar anul acesta, cu un procent mai mare față de cel asumat de România, de 4,4%, pentru a acoperi ajutorul pe care Bucureştiul l-a acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, vecine. Iar PNRR și pensiile speciale au fost și ele în centrul recentelor negocieri.

    Şi partenerii de guvernare ai social – democraților, liberalii, au anunțat că o nouă lege a pensiilor, care să rezolve inechităţile din sistem, este o prioritate. Deocamdată însă, documentul privind reforma pensiilor speciale a fost declarat parţial neconstituţional de judecătorii Curții Constituționale a României, chiar dacă modificările aduse pensiilor speciale reprezintă o cerinţă din PNRR.

    Pe de altă parte, opoziția anunţă o moţiune de cenzură dacă pachetul de măsuri fiscal-bugetare va fi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului. Liderul USR, Cătălin Drulă, consideră că o creştere a taxelor şi a impozitelor nu este o soluţie viabilă.

    Cătălin Drulă: Ciolacu se pregăteşte să îngroape economia României! Deja a frânat creşterea economică, e plată, business-urile se plâng, nu mai există comenzi, scad vânzările şi vor să crească taxele şi să alunge investitorii din România. De ce? Pentru a plăti nota de plată a dezmăţului de la buget.

    Marcel Ciolacu a dat, însă, asigurări la Bruxelles că România este un partener credibil şi responsabil şi mai ales corect, atât al Consiliului, al Comisiei, cât şi al Parlamentului European.

    Experţii guvernamentali români continuă să discute cu oficialii europeni despre renegocierea PNRR, ținând cont de principiile stabilite de premier la întâlnirile pe care le-a avut la Bruxelles. După ce Comisia Europeană va vedea reformele pe care le face guvernul, ea va propune Consiliului European o renegociere a valorii deficitului bugetar, ceea ce va permite Bucureştiului să obţină un deficit mai mare. O decizie privind noul procent ar putea să fie luată până la sfârşitul anului.


  • Comisia propune consolidarea drepturilor victimelor criminalității

    Comisia propune consolidarea drepturilor victimelor criminalității

    Executivul comunitar propune, de fapt, o actualizare a unei directive intrate în vigoare în urmă cu 8 ani şi vrea ca noile norme să reflecte nevoile în schimbare ale societății și evoluțiile în materie de tehnologie și justiție.

    Este nevoie ca victimele să fie mai bine informate cu privire la drepturile lor și să aibă la dispoziție mijloacele necesare pentru a denunța infracțiunile, spune Comisia Europeană. Iar reforma prevede crearea unei linii telefonice universale cu un număr valabil în toată Uniunea (116 006) și a unei pagini pe internet care să permită discuții și schimburi de opinii.

    Ar urma totodată să aibă loc o consolidare a măsurilor de siguranță în cazul persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, victimele infracțiunilor motivate de ură sau cele aflate în detenție, prin extinderea listei de măsuri de protecție disponibile.

    O altă propunere de reformă vizează asigurarea de servicii specializate de sprijin, cum ar fi consultații psihologice gratuite, atâta timp cât este necesar, în funcție de nevoile individuale ale victimelor.

    Acces la justiție este un alt mare obiectiv avut în vedere. De aceea, Comisia vrea să se asigure că victimele beneficiază de suficientă asistență în instanță și au mijloacele de a contesta deciziile care le afectează drepturile.
    Iar după pronunțarea unei hotărâri definitive, victimelor trebuie să li se garanteze despăgubiri imediate și efective. În acest scop, executivul comunitar vrea ca statul să plătească despăgubirea direct victimei și să solicite ulterior suma de la autorul infracțiunii.

    Toate aceste propuneri de revizuire au fost făcute după ce o evaluare a directivei intrate în vigoare în 2015 a arătat că normele au generat, în linii mari, beneficiile scontate, dar au dus și la unele probleme.

    Deficiențele sunt legate de lipsa de claritate și precizie cu care sunt formulate anumite drepturi și de marja mare de manevră de care dispun statele membre pentru a le pune în aplicare.

    Reforma propusă acum de executivul comunitar trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, din care fac parte reprezentanții țărilor membre.

    Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o transpune în legislația lor națională. Pentru anumite prevederi, legate de mijloacele electronice de comunicare, termenul limită este de 4 ani, pentru a putea fi create structurile necesare.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 25.06. – 01.07.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 25.06. – 01.07.2023

    Nomuri pi teme sensibile adoptate di Parlament


    Parlamentul ali Românie ahărdzi tru stămăna ditu soni kiro ti ună sesiuni ordinară tu ligătură cu născănti proiecte di nomu ligati, tru ună turlie ică altă, di pensii. Luni, senatorllii şi deputaţllii eliminară pensiile speţiali ţi eara dati a parlamentarilor, di trapsiră mănă aestă turlie, di la un privileghiu luguristu nitiñisitu di presă şi opinia publică. Miercuri fură adoptate alti dauă nomuri sensibile. Una curmă cumulul pensie-tiñie di cafi mesu tru sistemlu public, ama excepteadză di la aestă interdicţie tamam pi alepţălli locali şi pi parlamentari, aţea ţi u faţi criticabilă. Alti categorii profesionale exceptate di la regulă suntu cadrili didactiţi şi ateali medicale di speţialitate, asistenţăllii maternali, catacum şi lucrătorlli ditu Academia Română, Banca Naţională şi născănti agenţii naţionale. Lo vot final favorabil şi nomlu cari ş’pripune s’reformeadză pensiile di lucru, aţeali caru la thimelliu maş parţial contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu magistraţllii, militarllii, diplomaţllii, funcţionarllii parlamentari, personal a Curtillei di Conturi ică aeronautic. Proiectul avu, ama alăxeri cabaia mări. Practic, fu amânată aplicarea-a reformăllei cu ţinţi ani, aşi că, până tru 2028, procurorllii, giudicătorllii şi militarllii pot s’iasă la pensie tru idyili condiţii ca până tora. Va s’crească etapizat ilikia di pensionare, iara a magistraţlor va lă si caftă, tru videalamutrinda işearea la pensie, ună vicllimi di minimum 25 di ani tru spicialitate. Pensiile cari năstrecu venitul mediu net pi economie va s’hibă impozitate cu 15%. USR, di opoziţie, adepta ti eliminarea acutotalui a pensiilor di serviciu, votă contra a proiectului, spunănda că, după adoptarea-a lui, tru România va s’aibă tut 210.000 di pensionari speţiali idyea cum eara ma ninti. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie contestă constituţionalitatea a nomlui ti pensiili speţiali şi a aţilui mutrinda cumulu pensie-tiñie di cafi mesu la stat. Reforma-a pensiilor di serviciu easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă.



    PNRR, evaluare pozitivă


    Cu 49 di jaloane şi ţinte tiñisiti ditu un total di 51, România tricu ghini examenul a Comisillei Europeane tu ligătură cu a daua căftari di plată transmisă ditu cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3,22 miliardi euro. Ateali dauă restanţe suntu ligate di investiţiile tru energie, iara di itia a lor Bucureştiul va s’llia cu aproximativ 53 di milioane euro ma puţănu. Ici ţiva, ama nu easti ireparabil, tră atea că România ari kiro nica 6 meşi tra s’toarnă cu dovedz că şi tră aeşţă păradz jaloanili fură tiñisiti haristusitoru. Premierlu Marcel Ciolacu lugurseaşti că evaluarea pozitivă a Comisillei da curayiu a guvernului s’lucreadză ta sbagă tu lucru scupadzlli şi tăxeaşti că va s’hibă amintati ntrăoară aţeali dauă jaloane amănati ditu domeniul ali energie. România ari ună alocari di pisti 29 di miliardi di euro tră implementarea PNRR şi ari loată pănă tora dauă tranşe di prefinanţare tru valoare cumulată di aproapea 3,8 miliardi euro.



    Nău agiutoru european tră fermieri


    România va s’llia 30 di milioane di euro ditu partea Comisiei Europeane ca agiutoru tră fermierii zñiipsiţ di importurli cabaia mări dfi yipturi ieftine ditu Ucraina. Easti daua pachetă di agiutoru, iara păradzlli yinu di la Fondul di Rezervă ali Uniuni. Ditu ateali ţinţi state membre ali UE cari au sinuru cu Ucraina ică suntu tru proximitatea a llei, Polonia şi România s’hărsiră di nai ma consistente pachete di agiutoru: Polonia, aproapea 40 di milioane di euro iara România 30 di milioane di euro. Cumulat, pachetili ună şi a daua aduc agricultorilor români un agiutoru di 40 di milioane di euro, iar Guvernul di la Bucureşti ari acordul Comisiei tră s’lu facă diplo.



    Ndridzeri tră summitul NATO di la Vilnius


    Lideri ditu stati ali NATO şi secretarlu gheneral Jens Stoltenberg s-andămusiră, Haga, la ună andamasi ahărdzită ti Summitlu aliat di la Vilnius, di la gimitatea-a meslui alunaru. Loară parti şi prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cari năpoi spusi, tru Olanda, că Rusia easti şi ma largu va s’hibă fuvirsearea imediată şi nai ma directă la adresa securităţii euroatlantice. Neise, cundille liderlu di la Bucureşti, aliaţllii lipseaşti s’hibă axi şi pregătiţ tra ş-anvărtuşeadză nica ma multu postura şi s’ducă ninti s’asiguripsească agiutorlu ţi easti ananghi tră Ucraina şi tră partenerlli nai ma vulnerabili, maxus Republica Moldova. Cunuscută hiinda poziţionarea a llei strategică, România easti sinfirisit maxus ti anvărtuşearea suplimentară a Flancului Estic, pritu ună abordare coerentă şi unitară, nica spusi Klaus Iohannis. S-clleamă, cundille năsu, asigurarea a forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor anănghisiti, cata cumu şi aranjamentele uidisiti di comandă şi control. Tru ţi mutreaşti Ucraina, cara la Bucureşti, tru 2008, Aliaţllii apufusiră că ea va s’hibă membru NATO, la Vilnius aestu angajamentu lipseaşti s’hibă dus ma latgu, lugurseaşti preziccentulu român.



    Cultură şi sport


    Monopolu cultural a stămânăllii, unu nicontestat di vărnu, easti a Festivalului Internaţional di Teatru di la Sibiu, agiumtu la a 30-a ediţie. Tu kirolu a festivalului, căsăbălu transilvan ţi poartă marca a clirunumiillei saxone nu doarme. Haristusită a sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor niconvenţionale, băseriţlor, păzărloru şi geadeiloru a lui medievale, Sibiulu fu, disnău, nicukirlu filotimu a artilor spectacolui. Milli di artişti şi suti di evenimente adusiră harauă tru arada a Festivalui, disvărtitu sum semnulu a “Miracolului”, tema aleaptă tră actuala ediţie. Tru sportu, evenimentul a săptămânălleii fu audierea a giucătoarei române di tenis Simona Halep di către instanţa ţi giudică acuzaţia di dopaj ţi ălli si adusi tru sumedru anlu ţi tricu. Fură meşi mulţă şi di mari hargi ti cariera-a sportivăllei cari va s’umplă tru yismăciuni, 32 di ani şi cari işi ditu Top 50 tră atea că numata putu s’llia parti la turnee. Fostu numiru ună mondial şi diplo amintătoari di Grand Şlem, Halep va s’aibă tru meslu alunaru un prim verdictu.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023

    Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023


    Legi pe teme sensibile adoptate de Parlament


    Parlamentul României a dedicat ultima săptămână a sesiunii ordinare unor proiecte de lege legate, într-o formă sau alta, de pensii. Luni, senatorii şi deputaţii au eliminat pensiile speciale acordate parlamentarilor, renunţând, astfel, la un privilegiu considerat imoral de presă şi opinia publică. Miercuri au fost adoptate alte două legi sensibile. Una interzice cumulul pensie-salariu în sistemul public, dar exceptează de la această interdicţie tocmai pe aleşii locali şi pe parlamentari, ceea ce o face criticabilă. Alte categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din Academia Română, Banca Naţională şi unele agenţii naţionale. A primit vot final favorabil şi legea care îşi propune să reformeze pensiile de serviciu, acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari, personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. Proiectul a suferit, însă, modificări majore. Practic, a fost amânată aplicarea reformei cu cinci ani, astfel că, până în 2028, procurorii, judecătorii şi militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat vârsta de pensionare, iar magistraţilor li se va cere, în vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate cu 15%. USR, de opoziţie, adepta eliminării cu totul a pensiilor de serviciu, a votat împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat constituţionalitatea legii pensiilor speciale şi a celei privind cumulul pensie-salariu la stat. Reforma pensiilor de serviciu este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.



    PNRR, evaluare pozitivă


    Cu 49 de jaloane şi ţinte îndeplinite dintr-un total de 51, România a trecut cu bine examenul Comisiei Europene cu privire la a doua cerere de plată transmisă din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,22 miliarde euro. Cele două restanţe sunt legate de investiţiile în energie, iar din cauza lor Bucureştiul va încasa cu aproximativ 53 de milioane euro mai puţin. Nimic nu este însă ireparabil, pentru că România are la dispoziţie încă 6 luni pentru a reveni cu dovezi că şi pentru această sumă jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător. Premierul Marcel Ciolacu apreciază că evaluarea pozitivă a Comisiei încurajează guvernul să lucreze pentru atingerea obiectivelor şi promite că vor fi recuperate rapid cele două jaloane întârziate din domeniul energiei. România beneficiază de o alocare de peste 29 de miliarde de euro pentru implementarea PNRR şi a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,8 miliarde euro.



    Nou ajutor european pentru fermieri


    România va primi 30 de milioane de euro din partea Comisiei Europene ca sprijin pentru fermierii afectaţi de importurile masive de cereale ieftine din Ucraina. Este cel de-al doilea pachet de ajutor, iar banii provin din Fondul de Rezervă al Uniunii. Dintre cele cinci state membre ale UE care au graniţă cu Ucraina sau se află în proximitatea ei, Polonia şi România au beneficiat de cele mai consistente pachete de ajutor: Polonia, aproape 40 de milioane de euro iar România 30 de milioane de euro. Cumulat, pachetele unu şi doi aduc agricultorilor români un sprijin de 40 de milioane de euro, iar Guvernul de la Bucureşti are acordul Comisiei pentru a-l dubla.



    Pregătiri pentru summitul NATO de la Vilnius


    Lideri din state ale NATO şi secretarul general Jens Stoltenberg s-au întâlnit, la Haga, la o reuniune dedicată pregătirii Summitului aliat de la Vilnius, de la jumătatea lunii iulie. A participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a reafirmat, în Olanda, că Rusia este şi va continua să fie ameninţarea imediată şi cea mai directă la adresa securităţii euroatlantice. Prin urmare, a insistat liderul de la Bucureşti, aliaţii trebuie să fie capabili şi pregătiţi pentru a-şi consolida şi mai mult postura şi să continue să asigure sprijinul necesar pentru Ucraina şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Dată fiind poziţionarea ei strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă şi unitară, a mai spus Klaus Iohannis. Aceasta înseamnă, a precizat el, asigurarea forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor necesare, precum şi aranjamentele adecvate de comandă şi control. În ce priveşte Ucraina, dacă la Bucureşti, în 2008, Aliaţii au decis că ea va deveni membru NATO, la Vilnius acest angajament trebuie dus mai departe, consideră preşedintele român.



    Cultură şi sport


    Monopolul cultural al săptămânii, unul necontestat de nimeni, aparţine Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ajuns la a 30-a ediţie. Pe perioada festivalului, oraşul transilvan ce poartă marca moştenirii saxone nu doarme. Graţie sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor neconvenţionale, bisericilor, pieţelor şi străzilor sale medievale, Sibiul a fost, din nou, gazda generoasă a artelor spectacolului. Mii de artişti şi sute de evenimente au animat Festivalul, desfăşurat sub semnul “Miracolului”, tema aleasă pentru actuala ediţie. În sport, evenimentul săptămânii a fost audierea jucătoarei române de tenis Simona Halep de către instanţa ce judecă acuzaţia de dopaj ce i s-a adus în octombrie anul trecut. Au fost luni foarte lungi si costisitoare pentru cariera sportivei care va împlini, în septembrie, 32 de ani şi care a ieşit din Top 50 pentru că nu a mai putut participa la turnee. Fost număr unu mondial şi dublă câştigătoare de Grand Şlem, Halep va primi în iulie un prim verdict.




  • Continuă reforma pensiilor speciale

    Continuă reforma pensiilor speciale

    Ultima săptămână a sesiunii parlamentare ordinare a fost
    dedicată unor proiecte de lege care vizează teme sensibile şi care, tocmai din
    acest motiv, au aşteptat mult o rezolvare legislativă. Luni, într-un efort de
    voinţă politică aproape fără precedent, senatorii şi deputaţii au eliminat
    pensiile speciale acordate parlamentarilor. Actul normativ prin care legiutorii
    români renunţă, în sfârşit, la un privilegiu considerat de presă şi opinia
    publică drept imoral a fost, deja, promulgat de preşedintele ţării.

    Miercuri a
    fost ziua în care s-au adoptat alte două legi sensibile restante, cea privind interzicerea
    cumulului pensie-salariu
    în sistemul public şi legea care îşi propune să reformeze pensiile speciale,
    acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de
    care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari,
    personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. În cazul primeia, excepţiile de la
    interdicţia de a cumula pensia cu salariul au generat critici vehemente în
    principal pentru că îi includ pe aleşii locali şi pe parlamentari. Alte
    categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele
    medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din
    Academia Română, Banca Naţională, Autoritatea de Reglementare în Energie şi
    Autoritatea de reglementare din comunicaţii.

    A primit vot final favorabil şi
    reforma pensiilor speciale.     Proiectul propus de Executiv a suferit, însă,
    modificări majore faţă de varianta iniţială. În forma adoptată, majoritatea
    social-liberală amână, de facto, aplicarea reformei cu cinci ani şi o
    prelungeşte până în 2043. Astfel, până în 2028, procurorii, judecătorii şi
    militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat
    vârsta de pensionare de la 60 la 65 de ani, iar magistraţilor li se va cere, în
    vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile
    care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate, dar nu cu 30 de
    procente aşa cum se prevedea în primă fază, ci doar cu 15%.

    Toate aceste
    prevederi au fost convenite cu experţii europeni, a dat asigurări premierul social-democrat
    Marcel Ciolacu. Amintim că reglementarea sistemului de pensii speciale este
    jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Din opoziţie,
    USR, care şi-ar fi dorit eliminarea cu totul a pensiilor de serviciu, a votat
    împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista
    tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. UDMR, care nu şi-a mai găsit
    loc în coaliţie după rocada PNL – PSD la conducerea guvernului, a afirmat că va
    mai trece mult timp până când sistemul se va baza pe contributivitate. Chiar şi
    această variantă, căreia i-au fost amputate, potrivit analiştilor, cele mai
    radicale prevederi, nu este pe placul Consiliului Superior al Magistraturii.
    Acesta dezaprobă modificările aduse şi afirmă că Parlamentul a ignorat
    principii constituţionale şi a adoptat măsuri cu consecinţe iremediabile asupra
    independenţei Justiţiei şi a statutului magistratului.


  • Sondaj Eurobarometru: Europenii salută sprijinul UE pentru reformele din statele membre

    Sondaj Eurobarometru: Europenii salută sprijinul UE pentru reformele din statele membre

    Potrivit sondajului Eurobarometru, 45 % dintre cetățenii europeni consideră că administrația publică din țara lor este complexă, împovărătoare și lentă.

    Mai mult de jumătare dintre europeni, mai precis 52% la sută, consideră că aceasta ar trebui să fie mai puțin birocratică, iar 44% își doresc mai multă transparență în ceea ce privește deciziile și utilizarea fondurilor publice.

    Încrederea cetățenilor în administrația publică ar putea fi câștigată printr-o mai bună comunicare și funcționari calificați.

    Aproape jumătate dintre europeni consideră că administrația publică din țările lor ar trebui să fie mai aproape de cetățeni, atât prin interacțiunea față în față cu funcționarii, cât și prin oferirea de informații clare, în timp ce 31% își doresc mai multe servicii digitale .

    Pe de altă parte, europenii apreciază expertiza și sprijinul oferite de UE statelor membre la realizarea și punerea în aplicare a reformelor în numeroase domenii de politică, arată una dintre principalele concluzii ale sondajului Eurobarometru realizat în aprilie.

    Prin Instrumentul de sprijin ethnic, Comisia Europeană oferă, la cererea autorităților naționale, sprijin tehnic pentru realizarea de reforme în UE. De asemenea, instrumentul poate ajuta statele membre să realizeze și să pună în aplicare reformele incluse în planurile lor de redresare și reziliență.

    Când vine vorba despre reforme, peste jumătate dintre europeni, consideră că cele mai necesare sunt în domeniul sănătății și al educației.

    De altfel, în 11 state membre, peste 60 % dintre cetățeni solicită reforme în sănătate.

    Sondajul confirmă faptul că Instrumentul de sprijin tehnic al Comisiei ajută statele membre să identifice reformele de care au nevoie. Până acum peste 400 de proiecte au contribuit sau urmează să contribuie la pregătirea sau punerea în aplicare a planurilor de redresare și reziliență ale statelor membre.

    Numai în anul 2023, printr-un schimb de cooperare în domeniul administrației publice, peste 300 de funcționari publici din 18 state membre se vor familiariza cu bunele practici din alte administrații, să transfere competențe și să dobândească expertize.


  • Reforme legate de guvernanța economică

    Reforme legate de guvernanța economică


    Comisia
    Europeană a elaborat propuneri legislative
    pentru a pune în aplicare cea mai cuprinzătoare reformă a normelor UE de
    guvernanță economică de după criza economică și financiară. Obiectivul central
    al acestor propuneri este acela de a consolida sustenabilitatea datoriei
    publice și de a promova o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în toate
    statele membre prin reforme și investiții. Propunerile abordează
    deficiențele cadrului actual – țin cont de necesitatea de a reduce nivelurile
    foarte ridicate ale datoriei publice, de a valorifica învățămintele desprinse
    din răspunsul în materie de politici dat de Uniune crizei COVID-19, de a
    pregăti UE pentru provocările viitoare prin sprijinirea progreselor către o economie
    verde, digitală, incluzivă și rezilientă, și de a spori competitivitatea UE. Situațiile bugetare, provocările și perspectivele economice
    variază foarte mult între cele 27 de state membre ale UE, de aceea nu se poate
    aplica o abordare universală.

    Piatra de
    temelie a propunerilor Comisiei o reprezintă planurile bugetare
    structurale naționale pe termen mediu. Statele membre vor elabora și
    prezenta planuri în care își vor stabili obiectivele bugetare, măsurile de
    eliminare a dezechilibrelor macroeconomice, precum și reformele și investițiile
    prioritare pe o perioadă de cel puțin patru ani. Planurile vor fi evaluate apoi
    de Comisie și aprobate de Consiliu pe baza unor criterii comune. Iar pentru a
    facilita o monitorizare și o
    asigurare mai eficace a implementării acestor angajamente, statele
    membre vor prezenta rapoarte anuale privind progresele înregistrate.

    Timp
    de un sfert de secol, Pactul de stabilitate și creștere a venit cu reguli comune și a stat la baza politicilor ce țin
    de Uniunea economică și monetară, a amintit Paolo
    Gentiloni, comisar european pentru economie. Dar, spune acesta:

    Problemele Pactului au devenit evidente dacă ne
    uităm la ce s-a întâmplat cu datoriile publice în UE, care sunt acum mult mai
    mari, dacă ne uităm și la nivelurile de investiții, care s-au redus după criza
    financiară de la un an la altul, și la performanțele noastre legate de
    guvernanța economică din ultimii 20 de ani, care au fost destul de slabe. În
    plus, provocările cu care ne confruntăm astăzi sunt la o diferență de
    ani-lumină față de anii 90: datoriile
    publice sunt mult mai mari, la fel sunt
    și nevoile noastre de investiții. E nevoie de investiții pentru tranziția
    verde și pentru cea digitală, de investiții pentru securitate și apărare,
    pentru reziliența lanțurilor noastre industriale. Propunerea de astăzi are în
    vedere ambele aspecte – și să reducem datoriile în mod gradual, dar susținut și
    să dăm un elan investițiilor pe bază de reforme. Am discutat foarte mult, ne-am
    consultat cu multe părți și suntem convinși că acest nou cadru va susține și
    stabilitatea și creșterea pentru Uniune în anii care vor urma.

    Propunerile
    urmăresc trecerea la un cadru de
    supraveghere bazat în mai mare măsură pe riscuri, care să pună în centrul preocupărilor sale
    sustenabilitatea datoriei publice, promovând în același timp o creștere
    durabilă și incluzivă. Pentru fiecare
    stat membru cu un deficit public de peste 3% din PIB sau cu o datorie publică
    de peste 60% din PIB, Comisia va emite o traiectorie tehnică specifică
    fiecărei țări. Această traiectorie va urmări să asigure faptul că datoria este
    plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă sau menținută la niveluri
    prudente și că deficitul rămâne sau este adus și menținut sub 3 % din PIB
    pe termen mediu. Reforma va simplifica guvernanța economică,
    va spori asumarea responsabilității la nivel național, va pune un accent sporit
    pe obiectivele pe termen mediu și va întări respectarea normelor, în contextul
    unui cadru comun transparent al UE.



  • Reformă în domeniul farmaceutic pentru medicamente mai accesibile și mai abordabile ca preț

    Reformă în domeniul farmaceutic pentru medicamente mai accesibile și mai abordabile ca preț

    Din capul locului trebuie spus că este cea mai amplă reformă propusă de Comisia Europeană în domeniul farmaceutic în ultimii 20 ani.

    Am început acest proiect în urmă cu trei ani cu gândul de a face schimbările necesare în acest sector, de a face un pas către modernizare, ținând cont de lecțiile învățate în pandemie și de lumea de azi, mult mai complexă decât în urmă cu două decenii, a afirmat într-o conferință de presă la Bruxelles vicepreședintele executivului comunitar, Margaritis Schinas, a cărui misiune este de a promova stilul european de viață.

    Reforma își propune să asigure înainte de toate un acces mai bun la medicamente inovatoare și la prețuri convenabile pentru pacienți și pentru sistemele naționale de sănătate.

    În acest scop, companiile din domeniul farmaceutic vor primi stimulente astfel încât medicamentele să fie disponibile în toate statele membre și să dezvolte produse care să răspundă nevoilor medicale neacoperite în prezent.

    Societățile care comercializează tratamente inovatoare vor beneficia de o perioadă de exclusivitate pe piață de 8 ani, iar în cazul bolilor rare, de 9 ani.

    Comisia Euroeană ține să precizeze că toate aceste propuneri nu vor afecta sistemul de protecție a proprietății intelectuale, adică tot ce ține de brevete, mărci comerciale și drepturi de autor. În același timp vor fi menținute cele mai înalte standarde de calitate și siguranță în autorizarea medicamentelor.

    Pandemia și valul de infecții respiratorii din această iarnă au arătat că pot apărea rapid probleme în aprovizionarea cu medicamente, iar reforma introduce noi cerințe de monitorizare a pieței atât pentru autoritățile naționale, cât și pentru Agenția Europeană a Medicamentului.

    Va fi stabilită, la nivelul Uniunii, o listă a medicamentelor esențiale, iar vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare vor fi evaluate periodic. Comisia ar putea totodată cere constituirea unor stocuri pentru situații neprevăzute.

    Nu putem avea cetățeni de primul rang și de rangul al doilea în ceea ce privește accesul la tratament în Uniunea Europeană, prin această reformă nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă, a ținut să precizeze comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

    Reforma este abia la început. Urmează ca propunerilesă fie transmise Parlamentului European și Consiliului, din care fac parte reprezentanții statelor membre .


  • Comisia sprijină proiecte pentru consolidarea rezilienţei şi competitivităţii

    Comisia sprijină proiecte pentru consolidarea rezilienţei şi competitivităţii

    Comisia Europeană a aprobat o
    nouă rundă de proiecte în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic (IST) pentru
    a ajuta toate statele membre în pregătirea, conceperea și punerea în aplicare a
    reformelor de ultimă oră în 2023. Proiectele sprijinite răspund unei nevoi de reformă exprimate de
    statele membre, fiind în același timp puternic aliniate la prioritățile Uniunii
    Europene în ceea ce privește administrațiile publice moderne și eficiente,
    strategiile de creștere durabilă și economiile reziliente. În această nouă rundă de proiecte, IST va continua să
    se concentreze în mod deosebit pe îmbunătățirea capacității operaționale și a
    eficienței administrațiilor publice din statele membre. În acest context, va fi
    lansată o nouă inițiativă – Bursa de Cooperare între Administrațiile Publice
    (PACE) – pentru a promova învățarea reciprocă și cele mai bune practici între
    funcționarii publici din diferite state membre, în vederea consolidării
    capacității administrative, precum și a competențelor de elaborare și punere în
    aplicare a politicilor.

    Comisarul pentru coeziune si reforme, Elisa Ferreira, a oferit mai multe amănune: De acum trei ani, Instrumentul de sprijin tehnic a sprijinit
    773 de proiecte repartizate în toate cele 27 de state membre. Aceasta include o
    nouă rundă de 151 de proiecte care vor fi susținute acum în anul 2023 și pe
    care sunt foarte bucuroasă să le anunț. Unul dintre ele este o descoperire și
    consider că este crucială pentru reformele succesive din noul program. Este
    vorba despre cooperare și schimb în cadrul administrației publice. Acest nou proiect
    va permite funcționarilor publici din statele membre să lucreze timp de câteva
    săptămâni în alte state membre pentru a face schimb de experiență și pentru a
    învăța unii de la alții cele mai bune practici, abilități și metode.

    Comisia Europeană va sprijini
    statele membre în abordarea provocărilor comune, prin promovarea învățării
    reciproce și prin dezvoltarea unor abordări comune, oferind în același timp un
    sprijin personalizat pentru fiecare stat membru sau regiune. Proiectele din
    cadrul STI 2023 vor continua să ajute statele membre în elaborarea și punerea
    în aplicare a reformelor în vederea realizării tranziției ecologice și
    digitale. Astfel, 32 % dintre ele se concentrează pe punerea în aplicare a
    obiectivelor privind Pactul verde european, iar circa 40 % pe tranziția
    digitală și pe inovare. În contextul Anului european al competențelor,
    IST ajută, de asemenea, mai multe state membre în
    elaborarea strategiei naționale pentru a depăși deficitul de competențe și
    inadecvarea acestora.








  • Reformele din justiție necesare pentru aderarea la spațiul Schengen

    Reformele din justiție necesare pentru aderarea la spațiul Schengen

    Creșterea independenței magistraților, diminuarea factorului
    politic în numirea procurorilor-șefi, reformarea inspecției judiciare,
    creșterea corectitudinii și transparenței concursurilor de numire din cadrul
    sistemului, întărirea rolului poliției judiciare sunt doar câteva dintre
    prioritățile – cheie pe care România trebuie să le implementeze cât mai rapid,
    tocmai pentru a accelera aderarea la Schengen și a crește profilul democratic
    și european al țării noastre.

    În cadrul dezbaterii legate de ultimul raport MCV
    al României, europarlamentarul Ramona Strugariu a vorbit despre nevoia ca
    România să continue şi să urgenteze reformele în justiție.




    Mă bucur că punem capăt într-un final
    acestui capitol, care trebuia închis pentru a merge mai departe și pentru ca
    România să poată să fie , așa cum au menționat și colegii parte din
    Schengen. Cele două subiecte vin mereu împreună și știu că ne trebuie un mecanism
    egal de monitorizare pentru toate statele. Așa e corect să se întâmple.

    În
    același timp, așa cum spune chiar raportul, încă avem recomandări de implementat
    și mă refer aici la cele două recomadări ale Comisiei de la Veneția din martie
    2022 și de la finalul lui decembrie 2022. Totodată mă refer și la decizia CJUE
    din 2021 și cred că avem nevoie de reforme în special în privința numirii
    procurorilor, inspecției judiciare, independenței magistraților, competiției
    corecte și deschise în cadrul sistemului, lucruri pe care România s-a angajat
    să le facă și care trebuie implementate.     Adaug tot aici subiectul legat de
    libertatea presei pentru că e unul sensibil și e interconectat cu statul de
    drept.

    Într-o notă pozitivă, pornind de la promisiunea Ministrului Justiției din
    România că vor fi continuate reformele întrebările mele pentru dumneavoastră
    sunt următoarele: Cum veți monitoriza
    dacă România implementează aceste reforme și recomandări? Veți adresa
    recomandări specifice în Raportul anual privind statul de drept dacă nu ne
    facem treaba bine mai ales că urmează numirea procurorilor șefi la conducerea
    principalelor instituții anticorupție? Aceste numiri sunt esențiale pentru
    angajamentele noastre de a îndeplini aceste obligații, tocmai pentru a închide
    definitiv acest capitol.




  • Reforma pieței de energie electrică în UE

    Reforma pieței de energie electrică în UE

    UE și-a propus să reformeze piața energiei electrice. Potrivit președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie electrică, dictată în primul rând de centralele electrice pe gaz, arată acum limitările modelului actual al pieței noastre de energie electrică.

    Într-un discurs susținut recent în Parlamentul European, europarlamentarul Siegfried Mureșan a subliniat necesitatea realizării reformei pieței europene de energie electrică. Reforma ar trebui să aibă în vedere ca, pe viitor, creșterea prețurilor la gaz să nu ducă automat la creșterea prețurilor la energie electrică, așa cum a fost cazul în trecut.


    Este clar că după ultimul Consiliu European din luna octombrie vom lucra acum împreună pentru a ne asigura că noi cumpărăm gaz împreună, stocăm gaz împreună, ne îmbunătățim infrastructura energetică, interconectivitatea, astfel încât să putem muta energia de unde este stocată către acele țări, acele regiuni, acele întreprinderi care vor avea nevoie de ea.Trebuie să ne asigurăm că lucrăm de asemenea, și la prețurile din Europa.


    Pe viitor, creșterea prețurilor la gaz nu ar trebui să ducă automat la creșterea prețurilor la energie electrică, așa cum a fost cazul în trecut. Reforma pieței de energie electrică este ceva ce trebuia făcut de mult. Companiile europene de energie au realizat profituri mari din cauza modului în care este organizată piața europeană în acest moment. Ar trebui să ne asigurăm că persoanele și întreprinderile vulnerabile vor avea acces la profiturile semnificative, la veniturile semnificate ale acestor companii în această situație de urgență. Energia ar trebui să fie accesibilă, energia ar trebui să fie sigură pentru cetățenii Europei. Ar trebui să continuăm să lucrăm pentru a reduce dependența de combustibilii fosili rusești. Ar trebui să ne îmbunătățim eficiența energetică, deoarece cu cât suntem mai eficienți cu atât avem nevoie de mai puțină energie pentru a ne atinge obiectivele, cu atât suntem mai puțin dependenți de surse străine. Și bineînțeles, ar trebui să îmbunătățim și să accelerăm cadrul legal pentru investiții în energii regenerabile. Avem suficient soare, avem suficient vânt,aici în Europa, avem suficientă energie hidro. Aceasa este în mod evident calea de urmat.