Tag: regulament

  • Regulamentul privind produsele pentru construcții

    Regulamentul privind produsele pentru construcții

    În Uniunea Europeană, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 50% din extracția și consumul de resurse și pentru mai mult de 30% din totalul deșeurilor anuale. În plus, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul de energie al Uniunii şi de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră legate de energie.

    În acelaşi timp, ecosistemul construcțiilor reprezintă aproape 5,5% din Produsul Intern Brut al întregii Uniuni și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 25 de milioane de persoane. La nivelul întregii Uniuni Europene, sunt 430.000 de întreprinderi implicate în industria produselor pentru construcții, cu o cifră totală de afaceri de 800 de miliarde EUR. Acestea sunt, în principal, întreprinderi mici și mijlocii care reprezintă un atu economic și social esențial pentru comunitățile locale.

    Regulamentul privind produsele pentru construcții adoptat acum de Consiliul Uniunii Europene actualizează normele existente în domeniu și oferă posibilitatea de adaptare a standardizării la noile evoluții tehnice. Aceste produse vor avea paşapoarte digitale prin care oamenii şi companiile vor fi mai bine informaţi asupra compoziţiei lor, astfel încât să putem face alegeri cât mai prietenoase cu mediul. Noul regulament facilitează adoptarea de noi standarde și împuternicește Comisia să adopte specificații comune în anumite condiții atunci când calea obișnuită de standardizare este blocată.

    Va fi modificată definiția „produsului pentru construcții”. Regulamentul stabilește obligațiile producătorilor, ale importatorilor și ale altor operatori economici și întăreşte supravegherea pieței și, totodată, protecția consumatorilor. În același timp, va fi respectat dreptul statelor membre de a reglementa lucrările de construcții la nivel naţional.
    După semnarea de către președinta Parlamentului European și de președintele Consiliului, regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după 20 de zile.

    Articolele regulamentului referitoare la elaborarea standardelor vor fi aplicabile la o lună de la data intrării lor în vigoare. Toate celelalte articole se vor aplica la un an de la data intrării în vigoare, cu excepția articolului privind sancțiunile, care va începe să fie aplicat după doi ani.

  • Situația geoblocării în UE

    Situația geoblocării în UE

    Constatările unei anchetei întreprinse de Comisia Europeană în sectorul comerțului electronic arată că geoblocarea este încă destul de răspândită în Uniunea Europeană. Această situație este cauzată parțial de deciziile unilaterale ale întreprinderilor de a nu vinde în străinătate, dar și de barierele contractuale instituite de întreprinderi, care îi împiedică pe consumatori să cumpere online în alte state membre ale Uniunii Europene.

     

    De-a lungul anilor, comerțul electronic a crescut constant. Pandemia de Covid 19 a declanșat o trecere către comerțul electronic, mai ales în statele membre în care acesta nu era așa de bine dezvoltat. De asemenea, multe întreprinderi, inclusiv IMM-uri, au trecut în lumea online. Totuși, consumatorii din Uniunea Europeană își doresc  acces la servicii peste tot în piața internă, iar acest lucru nu se întâmplă mereu, spune Amaryllis Verhoeven, din cadrul Comisiei Europene, Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri.

    „Dacă trecem la probleme specifice legate de geoblocare, consumatorii se confruntă cu tot mai puține practici interzise. Regulamentul a produs efecte. Vedem că sunt și practici interzise de regulament, dar care încă mai sunt întâlnite, mai ales când e vorba de plăți. Dacă vrei să plătești cu o carte de credit străină, s-ar putea în continuare să ai probleme.

    Pe de altă parte, comercianții întâmpină în continuare probleme. Sunt împiedicați să aibă și mai multă activitate transfrontalieră din cauza problemelor legate de livrări. Nu sunt obligați să livreze transfrontalier. Consumatorii și-ar dori ca ei să livreze transfrontalier, dar comercianții ezită să facă acest lucru și asta ține foarte mult de o fragmentare care persistă pe piața internă. TVA-ul e diferit, iar cerințele de etichetare și de transport al coletelor sunt diferite și ele. Bineînțeles, noi analizăm toate aceste aspecte și ce se poate face în baza regulamentului, pentru a impulsiona și mai mult comerțul electronic transfrontalier.”

     

    Problemele de aprovizionare la nivel teritorial nu sunt acoperite de regulamentul privind geoblocarea, acestea situându-se într-o așa-zisă zonă gri, continuă Amaryllis Verhoeven.

    „Avem comercianți mai mici care ne cer să luăm măsuri. De aceea, am lansat un exercițiu de evaluare, de constatare a problemelor pentru a afla mai multe despre ce se întâmplă și am lansat și un dialog cu părțile interesate pentru a vedea care sunt problemele. Am mai constatat un lucru în legătură cu geoblocarea și iarăși intrăm într-o zonă gri, pentru că nu e foarte clar dacă regulamentul geoblocare se aplică sau nu. E vorba de practicile de împărțire a pieței. Sunt două scenarii. Sunt posibilități de a oferi servicii diferite pe site-urile pentru diferitele țări. Un produs e oferit pe site-ul din Belgia, dar nu pe cel din Italia. Dacă intervine regulamentul privind geoblocarea sau nu, depinde de o analiză de la caz la caz, dar am constatat astfel de tendințe. La fel și cu magazinele de aplicații. Dacă vii din alt stat membru, e în continuare greu în anumite cazuri să descarci anumite aplicații. Reamintesc, până la urmă, statele membre sunt cele care pun în aplicare regulamentul privind geoblocarea.”

    Serviciile audio-vizuale nu țin de domeniul de aplicare a regulamentului geoblocării, dar sunt o problemă foarte spinoasă, dezbătută foarte mult încă de la adoptarea regulamentului. S-au analizat tendințele de pe piață și s-a constat că există cerere din partea consumatorilor pentru acces mai larg la conținut audio-vizual. Astfel, în curând, se va lansa și un eurobarometru în această privință.

  • A intrat în vigoare Regulamentul UE privind inteligența artificială

    A intrat în vigoare Regulamentul UE privind inteligența artificială

    Noul regulament urmărește să creeze o piață internă armonizată pentru Inteligenţa Artificială în Uniunea Europeană, încurajând adoptarea acestei tehnologii și creând un mediu favorabil pentru inovaţii și investiții.

    Regulamentul împarte sistemele de Inteligenţă Artificială în funcţie de nivelul riscurilor asupra siguranţei oamenilor, astfel:

    – În primul rând, sistemele de risc minim: sunt cele mai multe şi nu sunt vizate de obligații.

    – Apoi, sistemele cu risc specific de transparență: aici avem, de exemplu, chatboții, care trebuie să arate clar utilizatorilor că interacționează cu o mașină. Anumite conținuturi generate de inteligența artificială, inclusiv aşa-numitele “deep-fake” trebuie să fie etichetate ca atare, iar utilizatorii trebuie să fie informați atunci când sunt folosite sisteme de clasificare biometrică sau de recunoaștere a emoțiilor. În plus, conținutul audio, video, text și imagini sintetice trebuie să fie marcat ca fiind generat artificial.

    – Urmează sistemele de Inteligenţă artificială cu risc ridicat. Aici vor fi cerințe stricte: înregistrarea activității, documentație detaliată, informații clare despre utilizator, supraveghere umană și un nivel ridicat de acuratețe și securitate cibernetică. Va fi obligatorie inovarea responsabilă. Astfel de sisteme AI cu risc ridicat includ, de exemplu, pe cele folosite pentru recrutare sau pentru a evalua dacă cineva are sau nu dreptul să obțină un împrumut sau să conducă roboți autonomi.

    – Urmează sistemele de Inteligenţă Artificială cu risc inacceptabil. Acestea vor fi interzise pentru că sunt o amenințare clară la adresa drepturilor fundamentale ale oamenilor. Aceste sisteme manipulează comportamentul uman pentru a ocoli liberul arbitru, cum ar fi jucăriile cu asistență vocală care încurajează comportamentul periculos al minorilor. Altele permit împărţirea oamenilor în diverse grupuri sociale. Unele aplicaţii de poliţie predictivă sunt de asemenea inacceptabile. Vor fi interzise unele utilizări ale sistemelor de recunoaștere a emoțiilor utilizate la locul de muncă și unele sisteme de clasificare a persoanelor, sau cu identificarea biometrică la distanță în timp real.

    Până la 2 august 2025, statele membre vor trebui să desemneze autoritățile naționale care vor supraveghea piaţa şi aplicarea acestor reguli. Oficiul de Inteligenţă Artificială al Comisiei va fi organismul cheie de implementare a acestui regulament.

  • Meta nu respectă Regulamentul privind pieţele digitale, a constatat Comisia Europeană

    Meta nu respectă Regulamentul privind pieţele digitale, a constatat Comisia Europeană

    Potrivit constatărilor preliminare ale Comisiei Europene, modelul practicat de Meta cu privire la anunțurile publicitare, respectiv faptul că utilizatorul ori trebuie să plătească, ori trebuie să își dea consimțământul pentru a i se afişa reclame, încalcă Regulamentul privind piețele digitale.

    Această alegere binară îi obligă practic pe utilizatorii de Facebook sau Instagram să fie de acord cu folosirea datelor lor cu caracter personal în scopuri comerciale și nu le pune la dispoziție o versiune mai puțin personalizată, dar echivalentă, a rețelelor sociale respective, spune Comisia.

    Platformele online colectează adesea date cu caracter personal fie prin serviciile proprii, fie prin cele ale terților, pentru a furniza servicii de publicitate online. Datorită poziției lor semnificative pe piețele digitale, controlorii de acces au fost în măsură să le impună utilizatorilor condiții care le permit să colecteze un volum important de date cu caracter personal, atrage atenţia executivul comunitar.

    În cazul în care un utilizator refuză să își dea consimțământul, atunci acesta ar trebui să beneficieze de acces la servicii alternative mai puțin personalizate, dar echivalente, mai spune Comisia.

    Meta are acum posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, examinând documentele din dosarul de investigație al Comisiei și răspunzând în scris la constatările preliminare. Comisia își va încheia investigația în termen de 12 luni de la iniţierea procedurii pe 25 martie 2024.

    În cazul în care opiniile preliminare ale Comisiei ar fi confirmate, Comisia ar urma să adopte o decizie prin care să constate că modelul Meta nu este conform cu articolul 5, alineatul (2) din Regulamentul privind piețele digitale.

    În caz de neconformitate, Comisia poate impune Meta amenzi în valoare de până la 10 % din cifra de afaceri totală la nivel mondial a platformei. Iar cuantumul acestor amenzi poate ajunge chiar la 20 %, în cazul unor încălcări repetate.

  • Propuneri de modificare a ajutoarelor de stat pentru agricultură

    Propuneri de modificare a ajutoarelor de stat pentru agricultură

    Comisia Europeană a lansat o consultare publică prin care invită toate părțile interesate să îi trimită observații cu privire la un proiect de modificări punctuale ale normelor privind ajutoarele cu valoare mică pentru sectorul agricol. Părțile interesate pot răspunde până la data de 21 iulie.

    Regulamentul privind ajutoarele de minimis exceptează de la controlul ajutoarelor de stat acele ajutoare cu valoare mică, deoarece se consideră că acestea nu au un impact asupra concurenței și a schimburilor comerciale de pe piața unică.

    În prezent, statele membre pot acorda ajutoare pentru sectorul agricol cu o valoare de până la 20 000 EUR per beneficiar într-o perioadă de trei exerciții financiare fără să fie necesară notificarea prealabilă a Comisiei și aprobarea de către aceasta a ajutorului acordat. În cazul în care un stat membru are un registru central la nivel național în care înregistrează ajutoarele de minimis, plafonul crește la 25 000 euro. Pe lângă aceste plafoane per beneficiar, pentru a se evita orice posibilă denaturare a concurenței, sprijinul acordat de fiecare stat membru al UE nu trebuie să depășească un anumit cuantum maxim național (așa-numita „limită națională”).

    Regulamentul privind ajutoarele de minimis urmează să expire la 31 decembrie 2027, iar înainte de această dată, documentul va fi revizuit.

    Acum, Comisia a lansat un proiect de modificări care include în primul rând mărirea de la 25 000 EUR la 37 000 EUR a plafonului maxim pentru ajutoarele de minimis per întreprindere într-o perioadă de trei ani și ajustarea „limitelor naționale”, pe baza valorii producției agricole până în 2023.

    Se mai propune, de asemenea, calcularea cuantumului maxim al ajutorului pe o perioadă de trei ani calendaristici, nu de trei exerciții financiare și introducerea unui registru central obligatoriu al acestor ajutoare la nivel național sau european pentru a spori transparența și a reduce sarcina administrativă pentru agricultori, care nu vor mai trebui să monitorizeze ei înșiși respectarea normelor.

  • Regulamentul legislativ privind serviciile digitale

    Regulamentul legislativ privind serviciile digitale

    Thiery Breton (foto: Copyright European Union, 2023 Source: EC - Audiovisual Service / Photographer: Lukasz Kobus)
    Thiery Breton (foto: Copyright European Union, 2023 Source: EC – Audiovisual Service / Photographer: Lukasz Kobus)

     

    Începând din 17 februarie 2024, prevederile Regulamentului privind serviciile digitale se aplică tuturor platformelor. De la sfârșitul lunii august 2023, aceste prevederi se aplică deja platformelor desemnate cu peste 45 de milioane de utilizatori în UE (10 % din populația Uniunii), așa-numitelor platforme online foarte mari (VLOP) sau motoarelor de căutare online foarte mari (VLOSE).

    Serviciile digitale includ o mare categorie de servicii online, de la site-uri web simple la servicii de infrastructură de internet și platforme online. Regulamentul privind serviciile digitale vizează intermediarii și platformele online, cum ar fi piețele, rețelele sociale, platformele de partajare de conținut, magazinele de aplicații și platformele online de călătorie și cazare.

    Principalul său obiectiv este să prevină activitățile ilegale și dăunătoare din mediul online și răspândirea dezinformării. Astfel, regulamentul garantează siguranța utilizatorilor, protejează drepturile fundamentale și creează un mediu echitabil și deschis pentru platformele online.

    Regulamentul privind serviciile digitale include norme pentru serviciile de intermediere online, pe care milioane de europeni le utilizează în fiecare zi. Obligațiile diferiților actori online corespund rolului, dimensiunii și impactului lor în ecosistemul online. Toți intermediarii online care își oferă serviciile pe piața unică, indiferent dacă sunt stabiliți în UE sau în afara acesteia, vor trebui să respecte noile norme. Microîntreprinderile și întreprinderile mici vor avea obligații proporționale cu capacitatea și dimensiunea lor, dar își vor asuma responsabilitatea pentru acțiunile respective.

    Comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat:

    “Comisia se organizează pentru a se asigura că platformele respectă obligațiile care le revin acum. Pentru că din acest moment avem instrumentele pentru a forța platformele să respecte legea. Este vorba despre responsabilitate și despre păstrarea sistemelor și procedurilor noastre democratice într-un moment în care ne amintim cu toții că Europa este atacată. De aceea nu ne putem permite să avem ezitări. Dar este vorba de o responsabilitate comună, care cere statelor membre să acționeze iar platformelor, desigur, să își asume responsabilitățile respective.

    Platformele nu mai pot obține profit din dezinformare, fake news și conținut de ură. Această problemă se află chiar în centrul Regulamentului privind serviciile digitale. În primul rând, vorbim de transparență. Aceste reglementări solicită platformelor să pună capăt amplificării și viralizării unui conținut nepotrivit. Prevăd, de asemenea, implementarea sistemelor de contextualizare cu verificarea faptelor sau etichete specifice pentru a evita manipularea. Și nu este vorba de cenzură, este vorba de transparență.”

     

  • Noi reguli privind aplicarea GDPR în cazurile transfrontaliere

    Noi reguli privind aplicarea GDPR în cazurile transfrontaliere

    Comisia Europeană propune o nouă legislație
    pentru a raționaliza cooperarea dintre autoritățile responsabile cu protecția
    datelor (APD) în aplicarea Regulamentului general privind protecția datelor
    (RGPD) în cazurile transfrontaliere. Noul regulament va stabili norme procedurale concrete pe
    care autoritățile să le urmeze atunci când aplică RGPD în cazurile care
    afectează persoane din mai multe state membre.

    De exemplu, regulamentul va
    introduce obligația ca autoritatea pentru protecția datelor principală să
    trimită omoloagelor sale vizate un rezumat al aspectelor-cheie, în care să
    prezinte principalele elemente ale investigației și opiniile sale cu privire la
    caz, permițându-le astfel să își prezinte opiniile din timp. Propunerea va
    contribui la reducerea dezacordurilor și va facilita ajungerea la un consens
    între autorități în etapele incipiente ale procesului.

    Pentru persoanele fizice, noile
    norme vor clarifica ce informații trebuie să furnizeze atunci când depun o
    plângere și vor asigura implicarea lor adecvată în proces. Pentru
    întreprinderi, noile norme le vor clarifica drepturile la respectarea
    garanțiilor procedurale atunci când o autoritate pentru protecția datelor
    investighează o posibilă încălcare a GDPR. Prin urmare, normele vor asigura o
    soluționare mai rapidă a cazurilor, ceea ce se va traduce prin măsuri
    reparatorii mai rapide pentru persoanele fizice și o mai mare securitate
    juridică pentru întreprinderi. Pentru autoritățile pentru protecția datelor,
    noile norme vor facilita cooperarea și vor spori eficiența asigurării
    respectării normelor.

    Comisarul pentru Justitie, Didier Reynders
    a oferit mai multe amănunte: Aceste
    mecanisme constituie 2 principii fundamentale ale GDPR. In primul rând, permit
    o interpretare și executare coerentă a legii. În al doilea rând, păstrează principiul proximității, care impune fiecărui
    individ să comunice cu autoritatea locală de protecție a datelor în propria
    limbă.În
    ultimii ani, am văzut că au avut loc anchete de amploare și uneori au fost
    aplicate amenzi de câteva sute de milioane
    de euro.

    Noile propuneri nu afectează
    niciun element substanţial al RGPD, cum ar fi drepturile persoanelor vizate,
    obligaţiile operatorilor de date şi ale persoanelor împuternicite de operatori
    sau temeiurile legale pentru prelucrarea datelor cu caracter personal. Sunt
    prevăzute norme detaliate menite să sprijine buna funcționare a mecanismului de
    cooperare și de asigurare a coerenței instituit prin RGPD, armonizând normele
    în ceea ce privește drepturile reclamanților, drepturile părților care fac
    obiectul investigației, sau raționalizarea cooperării și a soluționării
    litigiilor. Armonizarea tuturor acestor aspecte procedurale va
    sprijini încheierea la timp a investigațiilor și punerea la
    dispoziția persoanelor fizice a unor măsuri reparatorii rapide.


  • Comisia propune norme digitale, simplificate și mai clare pentru detergenții de pe piața unică

    Comisia propune norme digitale, simplificate și mai clare pentru detergenții de pe piața unică

    În 2019, Comisia descoperea o serie de deficienţe la regulamentul privind detergenţii. De exemplu, prevederile se suprapuneau cu alte regulamente ale Uniunii referitoare la substanțele chimice şi apăreau duplicări ale cerințelor de etichetare, fapt care împovăra atât producătorii, cât şi pieţele. De aceea, Comisia a stabilit că folosirea instrumentelor digitale pentru comunicarea unor astfel de informații trebuia îmbunătăţită.

    Noua propunere a Comisiei Europene acoperă acum noi produse inovatoare – cum ar fi detergenții cu microorganisme – și practici precum vânzarea de detergenți prin reumplerea propriului recipient.

    Vor fi respectate prevederile Pactului verde european, ale Strategiei pentru promovarea sustenabilității în domeniul substanțelor chimice și ale Comunicării recent adoptate a Comisiei privind competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene.

    Se elimină unele cerinţe precum obligația de a furniza o fișă tehnică pentru detergenții periculoși, testarea post-producţie în laboratoare, posibilitatea unor derogări pentru agenții tensioactivi care nu îndeplinesc criteriul biodegradabilității sau obligația producătorilor de a fi stabiliți pe teritoriul Uniunii. Toate acestea dispar.

    Etichetele vor fi simplificate pentru a fi mai uşor înţelese şi a reduce sarcinile administrative. Va fi introdusă etichetarea digitală voluntară, care va permite distingerea produselor preambalate de cele cu reumplerea recipientului. În acest mod se va reduce cantitatea de ambalaje şi deşeuri. Detergenții livraţi în recipiente refolosibile se supun aceloraşi norme ca şi cei preambalați.

    Vor fi introduse cerinţe de siguranţă pentru detergenţii bazaţi pe acţiunea microorganismelor. Producătorii vor fi astfel obligaţi să eticheteze prezența acestor microorganisme în detergenți.

    Se va introduce un pașaport digital pentru produse, fapt care va consolida supravegherea pieței și va garanta că numai detergenții siguri şi care respectă normele europene intră pe piața unică.

    Trimiterea la pașaportul produsului va trebui inclusă într-un registru central al Comisiei și declarată apoi la vamă.

    Inspectorii din ţările membre ale Uniunii Europene vor continua să fie responsabili de efectuarea controalelor asupra produselor, deși un nou sistem informatic va examina toate pașapoartele digitale ale produselor la frontierele externe.

    Propunerea Comisiei legată de revizuirea Regulamentului privind detergenții va fi supusă spre aprobare Parlamentului European și Consiliului.


  • Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Noul regulament privind siguranța generală a vehiculelor

    Regulamentul pentru îmbunătățirea siguranței rutiere și circulația
    vehiculelor complet autonome în Uniunea Europeană introduce o serie de sisteme
    avansate obligatorii de asistență pentru conducătorul auto cu scopul de a îmbunătăți
    siguranța rutieră. De asemenea, el stabilește cadrul juridic pentru omologarea
    vehiculelor automatizate și complet autonome.

    Thierry Breton, comisarul
    responsabil pentru piața internă, a spus că odată cu noua legislație privind
    siguranța vehiculelor care se aplică de astăzi, Europa se asigură că această
    tehnologie îmbunătățește viața de zi cu zi a cetățenilor noștri și că industria
    autovehiculelor dispune de un cadru previzibil și sigur pentru a continua
    implementarea unor soluții tehnologice inovatoare și pentru a-și menține
    competitivitatea la nivel mondial.


    Ștefan Turcu, purtător de cuvânt al
    reprezentaței Comisiei Europene în România, a rezumat gândirea care a dus la
    apariția regulamentului.

    Noile
    norme vizează două mari aspecte. Unul este îmbunătățirea siguranței rutiere, iar
    al doilea este încercarea de a crea o legislație pentru a permite circulația pe
    drumuri a vehiculelor, cum le numim noi, complet autonome. Care sunt rațiunile
    din spatele acestor decizii? Există două mari rațiuni. Prima este că noile
    norme vor contribui, cu siguranță, la o mai bună protecție a pasagerilor. Noi
    estimăm că vom salva peste 25.000 de vieți și vom evita peste 140.000 de
    vătămări grave până în 2038. Dacă ne gândim, de exemplu, că România a raportat
    în 2021 cea mai mare rată de decese cauzate de accidente rutiere, 93 la un
    milion, față de Suedia care are doar 18 decese la un milion, atunci siguranța
    rutieră este extrem de importantă. Și apoi, a doua rațiune este că trăim într-o
    lume tehnologică, digitalizată. În fiecare zi se digitalizează și apar alte
    noutăți. Prin urmare, este esențial să ținem pasul și pe șosele cu ultimele
    apariții tehnologice.


    Regulamentul
    a fost adoptat în 2019 și până pe 6 iulie 2022 Comisia a acordat producătorilor
    o perioadă de grație pentru a implementa noile prevederi. Iar costurile
    modificărilor nu sunt mari deoarece ele salvează vieți.


  • Noul Regulament privind siguranța generală a vehiculelor intră în vigoare

    Noul Regulament privind siguranța generală a vehiculelor intră în vigoare

    Vin cu vești bune pentru participanții la trafic, dar și pentru pietoni. Au intrat în vigoare noile norme europene care îmbunătățesc siguranța rutieră și permit circulația vehiculelor complet autonome în UE. Punem siguranța persoanelor pe primul loc, spun oficialii europeni. Ei estimează că noile măsuri de siguranță vor salva peste 25 000 de vieți și vor evita cel puțin 140 000 de vătămări grave până în 2038. Așadar începând din 6 iulie, noile măsuri care introduc funcții de siguranță pentru asistarea conducătorului auto includ următoarele facilități:

    • Pentru toate vehiculele rutiere (și anume, autoturisme, camionete, camioane și autobuze): asistență inteligentă pentru controlul vitezei, avertizare la mersul înapoi cu cameră sau senzori, avertizare cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto, dispozitive de înregistrare a datelor privind evenimentele, precum și semnal de oprire de urgență;
    • Pentru autoturisme și camionete: funcții suplimentare, cum ar fi sistemele de menținere a benzii de circulație și frânarea automată;
    • Pentru autobuze și camioane: tehnologii pentru o mai bună recunoaștere a posibilelor unghiuri moarte, avertizări pentru prevenirea coliziunilor cu pietoni sau bicicliști și sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri.

    Margrethe Vestager, comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală, declară: Tehnologia ne ajută să îmbunătățim nivelul de siguranță al autoturismelor noastre. Noile funcții avansate de siguranță obligatorii vor ajuta în continuare la reducerea numărului de victime ale accidentelor. Totodată, astăzi facem ceea ce este necesar pentru a ne asigura că normele noastre permit introducerea, în condiții de siguranță, a vehiculele autonome în UE, punând siguranța persoanelor pe primul loc.


    Normele europene privind siguranța rutieră se vor aplica mai întâi noilor tipuri de vehicule, și ulterior tuturor vehiculelor noi, începând cu 7 iulie 2024. Unele dintre măsuri vor fi extinse pentru a fi aplicate mai multor tipuri de vehicule rutiere până în 2029.


  • Strategia UE pentru combaterea mai eficientă a spălării de bani

    Strategia UE pentru combaterea mai eficientă a spălării de bani

    Înființarea AMLA
    (Autoritatea Europeană pentru combaterea spălării de bani) și un Regulament privind
    combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului cu forță de
    implementare imediată şi obligatorie în toate statele membre sunt măsurile
    esențiale pe care UE le are în vedere pentru combaterea criminalității financiare.


    Recent, europarlamentarul Ramona Strugariu a devenit raportor Renew Europe
    pentru ambele dosare: Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului de
    instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării
    Terorismului și de modificare a Regulamentelor şi Regulamentul Parlamentului
    European şi al Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar
    în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.


    De asemenea, Ramona
    Strugariu este raportor Renew Europe şi pentru Directiva a 6-a privind
    combaterea spălării de bani. Care sunt principalele puncte ale strategiei
    Comisiei Europene menite să consolideze normele UE privind combaterea spălării
    banilor și a finanțării terorismului ne spune Ramona Strugariu:

    Avem o propunere care acoperă perioada 2020-2025, ea a fost lansată pe
    7 mai 2020 și este un plan de acțiune pe 6 piloni principali. În primul rând, urmărește punerea în aplicare
    a cadrului pe care-l avem acum pentru combaterea spălării banilor și a
    finanțării terorismului. Au existat o serie de directive care nu au fost
    transpuse și implementate corespunzător în legislațiile statelor membre.

    De
    exemplu, Directiva a 4-a fost transpusă incomplet și incorect și în acest
    moment există 16 state membre împotriva cărora a fost declanșată procedura de
    infringement din cauză că n-au transpus corect directiva. Este un număr foarte
    mare dacă avem în vedere că s-a întâmplat în 16 din cele 27 de state membre. Iar pentru Directiva a 5-a care a urmat -cel mai nou act legislativ în acest sens-
    avem deja declanșate patru proceduri de infringement, acest lucru
    întâmplându-se în condițiile în care aveam un termen de transpunere în 2020.

    Există
    deci state membre care nu au respectat și transpus nici Directiva a 5-a, este clar
    că ceva nu funcționează și atunci trebuie să mergem la nivelul următor. Al
    doilea pilon este un cadru unic de reglementare la nivelul UE.
    Al treilea are
    în vedere instituirea unei supravegheri foarte eficiente în materie de
    combatere a spălării banilor. Al patrulea este un mecanism de sprijin și de
    cooperare pentru unitățile de informații financiare, pe unde trec toate informațiile
    pe care le pot valorifica instanțele în cazul în care discutăm despre
    infracțiuni. Apoi este necesar să ne uităm, pentru că tot am menținat
    procurorii, la aplicarea dispozițiilor de drept penal pe care le avem în
    materie și fiecare dintre statele membre trebuie să facă acest lucru, în plus există
    dimesiunea de cooperare judiciară în materie penală. Ajungem în sfârșit la pilonul
    6, care privește statele terțe și dimensiunea internațională a cadrului UE
    pentru combaterea spălării banilor.


  • Fondurile europene, mai ușor de accesat

    Fondurile europene, mai ușor de accesat

    Parlamentul European a adoptat recent Regulamentul
    privind dispozițiile comune pentru gestionarea fondurilor din Politica de
    Coeziune a Uniunii Europene.
    Aceasta permite o gestionare cu mai puțină birocrație
    la nivel european a principalelor fonduri europene nerambursabile de care
    beneficiază statele membre prin Politica de Coeziune.
    Este vorba despre reguli comune privind gestionarea a opt
    fonduri diferite: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
    european Plus, Fondul de coeziune, Fondul tranziției juste, Fondul european
    pentru pescuit și afaceri maritime, precum și Fondul pentru securitate internă
    și management al granițelor, Fondul pentru azil și migrație și Instrumentul
    pentru viză.
    Prin noul regulament,
    beneficiarii de fonduri europene vor avea, în primul rând, un sistem simplificat
    prin care pot solicita decontarea banilor.



    În contextul post-pandemic, fondurile europene care revin
    fiecărui stat membru în parte pot fi accesate și prin Mecanismul European de
    Redresare și Reziliență.

    Cu detalii, Siegfried Mureșan, deputat din partea
    Partidului Popular European:

    Putem folosi fonduri europene și din
    Mecanismul European de Redresare și Reziliență, pentru a extinde, a moderniza,
    a digitaliza spitalele existente și a construi noi spitale. În sistemul
    medical, Uniunea Europeană nu a investit suficient în trecut. Politicile de
    sănătate au fost văzute ca politici pentru care responsabile se făceau statele
    membre ale UE. Uniunea Europeană în ansamblu nu s-a implicat foarte mult,
    fiindcă statele membre nu au dorit acest lucru. Acum există această
    disponibilitate, să facem cât mai mult pentru domeniul medical, inclusiv
    alocarea de fonduri de la nivel european. În al doilea rând, trebuie să
    investim în educație. Vedem cu toții că școlile trebuie de asemenea
    modernizate, digitalizate. De aceea, eu spun foarte clar că, pentru acest
    domeniu, trebuie să folosim o mare parte din fondurile europene care ne sunt
    alocate. În al treilea rând, trebuie să investim în marile proiecte de
    infrastructură.


    În circumstanțe extraordinare, cu impact economic major,
    așa cum este și criza generată de pandemia de COVID-19, vor exista mai multe
    derogări de la aceste reguli, inclusiv creșterea ratei de cofinanțare de la bugetul
    Uniunii Europene. Odată aprobat noul regulament, țările membre pot depune la
    Comisia Europeană spre aprobare programele operaționale care gestionează la
    nivel național aceste fonduri. În cazul României, este important ca programele
    operaționale să fie aprobate de către Comisia Europeană cât mai curând, cu
    scopul de a începe absorbția fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru
    perioada 2021-2027.


  • Noi regulamente şi condiţii pentru operarea dronelor

    Noi regulamente şi condiţii pentru operarea dronelor

    Să facem mai întâi cunoştinţă cu un nou termen: U-Space, care înseamnă Unmanned Traffic Management, adică Managementul Traficului aparatelor zburătoare fără pilot la bord. Este un set de noi servicii bazate pe un nivel înalt de digitalizare şi automatizare, precum şi pe proceduri specifice pentru accesul eficient şi sigur al unui mare număr de drone la spaţiul aerian. U-Space este în acelaşi timp un laborator pentru servicii şi tehnologii inovative, care pot contribui la modernizarea transporturilor aeriene. Obiectivul U-Space referitor la drone este mărirea nivelului de conştientizare a tipurilor de situaţii care pot apărea în operarea acestor dispozitive, alături de fluidizarea şi automatizarea proceselor de autorizare a acestor zboruri. U-Space urmăreşte eliminarea cât mai multor restricţii în manevrarea dronelor şi dezvoltarea unei pieţe competitive la nivelul Uniunii Europene pentru toate serviciile legate de drone.

    Pachetul U-Space adoptat de Comisie anul acesta conţine trei noi regulamente care, împreună, creează condiţiile necesare circulaţiei în spaţiul aerian, atât pentru drone cât şi pentru avioanele cu pilot.

    Aceste noi reguli permit operatorilor dronelor executarea de operaţiuni mai complexe, pe distanţe mai lungi, inclusiv în afara razei vizuale, în special în segmentul aglomerat de până la 120 de metri altitudine. Sunt armonizate condiţiile de evitare a coliziunilor şi de reducere a riscurilor la sol legate de zborurile dronelor.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, remarca potenţialul vast al dronelor în transporturile viitorului şi importanţa acestora în atingerea obiectivelor europene de decarbonizare, digitalizare şi rezilienţă, iar pachetul U-Space – spunea ea – este un pas important în crearea mediului de care avem nevoie pentru o piaţă competitivă europeană a dronelor şi a serviciilor pentru acestea.

    Conceptul U-Space este inclus în Strategia de Mobilitate Sustenabilă şi Inteligentă a Comisiei, anunţată anul trecut şi care a dat orientările către transformarea sistemului european de transport într-unul nepoluant, digital şi capabil să facă faţă unor crize viitoare.

    Având în vedere că dronele sunt o parte importantă a viitoarelor moduri de transport, noile reguli prezentate de Comisie acoperă inclusiv responsabilităţile instituţiilor şi organizaţiilor implicate în gestionarea U-Space.
    Noul pachet de reguli se va aplica de la 26 ianuarie 2023.

    Agenţia Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviatică pregăteşte între timp ghidul şi specificaţiile tehnice pentru a permite industriei de profil şi autorităţilor competente să se pregătească pentru implementare.


  • Roamingul rămâne gratuit în UE

    Roamingul rămâne gratuit în UE

    A fost mare bucurie în Uniunea Europeană la 15 iunie 2017, când tarifele de roaming au fost eliminate. De atunci, aproape 170 de milioane de oameni au beneficiat de roaming gratuit ori de câte ori au călătorit în cadrul pieței unice.

    Normele actuale privind roamingul în Uniunea Europeană expiră la 30 iunie 2022, iar condițiile de pe piața telecomunicațiilor mobile nu pot asigura deocamdată serviciile de roaming la prețurile de pe pieţele naţionale în spaţiul comunitar. Prin urmare, era important ca normele să fie şi prelungite, dar şi îmbunătăţite.

    Lansată recent, noua propunere a Comisiei urmăreşte prelungirea acestor norme cu încă 10 ani.

    Potrivit unui sondaj Eurobarometru, numai în ultimii doi ani, jumătate dintre cetăţenii europeni cu un telefon mobil au călătorit şi în alte ţări din Uniunea Europeană.

    33% au declarat însă că au avut viteze mai scăzute ale internetului mobil decât în țările de domiciliu, iar 28% au spus că standardul de rețea era mai redus (de exemplu, numai 3G în loc de 4G).

    Noile norme vor garanta faptul că cetățenii și întreprinderile vor beneficia de aceeași calitate a serviciilor ca în țările lor de origine. De exemplu, dacă abonamentele lor includ viteze 4G și 5G, consumatorii care ajung în alte state membre nu ar trebui să aibă viteze mai mici în roaming. În ceea ce privește serviciile 5G, oamenii vor trebui să fie informați că pot folosi anumite aplicații și servicii şi în roaming. În plus, operatorii din țara vizitată ar trebui să ofere accesul la toate tehnologiile și generațiile de rețea, în urma unei cereri rezonabile de acces cu ridicata pentru serviciile de roaming.

    Noul regulament propus de Comisie urmărește să garanteze că, atunci când folosim roamingul, avem acces la serviciile de urgență din ţara vizitată, iar informaţiile de localizare vor fi neîntrerupte şi gratuite, inclusiv prin alte mijloace decât apelurile vocale – de exemplu prin SMS-uri sau aplicații pentru situații de urgență.

    Pe durata roamingului, ar trebui să avem posibilitatea de a apela cu încredere numerele de acces la serviciile cu valoare adăugată, cum ar fi cele de asistență tehnică şi serviciile de suport ale companiilor aeriene sau chiar numerele de telefon gratuite din ţara respectivă, care acum pot genera tarife neașteptat de mari în roaming.

    Nu în ultimul rând, noile norme vor asigura faptul că serviciile gratuite de roaming și avantajele pentru consumatori sunt sustenabile şi din punctul de vedere al operatorilor de telefonie mobilă.


  • Modificarea Regulamentului Vamă la nivelul UE

    Modificarea Regulamentului Vamă la nivelul UE

    La sfârșitul anului 2020 s-a finalizat modificarea
    Regulamentului Vamă. O dată cu intrarea
    în vigoare a Regulamentului pe teritoriul pieței interne a UE, fiecare stat
    membru, prin autoritățile naționale, trebuie să controleze riguros calitatea,
    cantitatea, pentru a menține o siguranță a produselor pentru consumator, o
    protecție înaltă a consumatorului.

    Discutăm
    subiectul pe larg cu europarlamentar Maria Grapini, vicepreședinte al Comisiei
    pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor din Parlamentul European și conf.univ.dr. Costel
    Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori România.