Tag: regulament

  • Finanțarea zootehniei pe perioada de tranziție

    Finanțarea zootehniei pe perioada de tranziție

    Regulamentul pentru implementarea măsurilor de finanțare cu fonduri europene a fost aprobat. În conformitate cu acesta, măsurile rămân cele din programele naționale pentru programarea 2014-2020, însă proiectele trebuie implementate într-un timp scurt.

    În rubrica de astăzi veți asculta despre alocările financiare în sectorul zootehnic, cu precădere în cel al creșterii bovinelor și posibilitățile de dezvoltare a fermelor de profil.

    Invitaţi: dr. Claudiu Frânc, președintele Federației crescătorilor de bovine din România şi Radu Moldovan, director executiv, Asociația județeană a crescătorilor de bovine Alba.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Prevederile noului regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar nr. 5.447/31.08.2020 privind la reînscrierea/inscrierea elevilor din diaspora în cadrul sistemului de învățământ din România.



  • Nou Regulament european privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor

    Nou Regulament european privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor

    De la întâi septembrie 2020 se aplică noul regulament al
    Uniunii Europene privind omologarea și
    supravegherea pieței autovehiculelor. Acesta impune, printre altele, o calitate
    superioară a testelor efectuate înainte de introducerea pe piață a unui
    autoturism, verificări asupra vehiculelor care sunt deja pe piață și chiar o
    supraveghere europeană a conformității vehiculelor în laboratoare sau pe șosea.
    Regulamentul a fost adoptat în mai
    2018. De atunci, producătorii de automobile, agențiile de omologare de tip și
    alte părți interesate au lucrat în vederea punerii în aplicare a noilor norme
    și a adaptării acestora la cerințele cele mai stricte.



    L-am întrebat pe eurodeputatul Vlad-Marius Botoș, din grupul
    Renew Europe, care şi-a petrecut aproape întreaga carieră profesională în
    domeniul auto, unde ar fi elementul cel mai important pe care îl aduce noul
    regulament?

    Necesitatea Regulamentului vine din faptul că Uniunea
    Europeană este o piaţă comună inclusiv în domeniul autovehiculelor iar
    comercializarea şi funcţionarea lor trebuie să respecte aceleaşi reguli în
    întreaga Uniune, atât pentru a asigura siguranţa cetăţenilor europeni, cât şi
    reguli similare pentru producătorii şi comercianţii de astfel de vehicule. Asta
    ar fi, din punctul meu de vedere, cel mai important. Adică vom avea reguli
    comune în toata piaţa unică, în toată Uniunea Europeană.


    Potrivit
    lui Thierry Breton, comisar european pentru piața internă, de acum înainte,
    Comisia va fi în măsură să efectueze controale asupra autovehiculelor. Executivul european va putea, totodată, să declanșeze retrageri de pe
    piață la nivelul Uniunii și să impună amenzi de până la 30 de mii de euro per autovehicul atunci când se încalcă legea.


    Noile norme privind omologarea au fost propuse de Comisia
    Europeană în anul 2016, în urma scandalului emisiilor trucate, așa-numitul
    Dieselgate. În ce măsură va contribui noul Regulament la reconstruirea
    credibilității industriei auto europene, atât de afectată de scandalul amintit?

    Vlad-Marius Botoș: Industria
    auto europeană, care este, dealtfel, şi industria care oferă cele mai multe
    locuri de muncă în Uniunea Europeană, a fost într-o cădere de credibilitate în
    ultimii ani, însă cred că acest Regulament va aduce o oarecare credibilitate,
    sper eu, şi avem nevoie de această credibilitate, mai ales că trăim o revoluţie
    în acest domeniu, în sensul că, în următorii zece ani, sunt convins că vom avea
    majoritatea maşinilor în Uniunea Europeană doar electrice şi hibrid.


  • Margarina, mezelurile, supele la plic, interzise de anul viitor în UE

    Margarina, mezelurile, supele la plic, interzise de anul viitor în UE

    Comisia Europeană a adoptat un regulament prin
    care, până în 2021, toate statele membre UE vor fi obligate să limiteze
    cantitatea de acizi grași din alimente. Parlamentul României a aprobat,
    de asemenea, un act normativ ce prevede
    interzicerea vânzării unor produse alimentare considerate periculoase pentru
    sănătate. Pe lista alimentelor interzise se află margarina, supele la plic,
    popcornul pentru microunde și chipsurile.

    Discutăm subiectul pe larg cu europarlamentar Maria
    Grapini, vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția
    Consumatorilor din Parlamentul European și conf.univ. dr. Costel Stanciu, președintele Asociației Pro Consumatori România.


  • Punerea în aplicare a regulamentului privind sistemul generalizat de preferinţe

    Punerea în aplicare a regulamentului privind sistemul generalizat de preferinţe

    Sistemul generalizat de preferințe al Uniunii Europene este un program generos, oferind beneficiarilor o valoare și reduceri semnificative ale tarifelor. De asemenea, este extrem de generos pentru țările cele mai sărace din lume, care beneficiază de acces fără taxe, fără cote, pe piețele europene.

    Regulamentul Uniunii Europene privind sistemul generalizat de preferințe este un instrument esențial al politicii comerciale, care oferă un acces mai bun pe piață și care este însoțit de un mecanism strict de monitorizare, pentru a promova drepturile omului și ale lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță în țările vulnerabile aflate în curs de dezvoltare.

    Regulamentul expiră pe 31 decembrie 2023 iar următorul pas al Comisiei Europene este lansarea unei evaluări a impactului în vedrea îmbunătăţirii activităţilor pentru noul Regulament privind sistemul generalizat de preferințe.

    Cu amănunte Neven Mimica, membru al Comisiei Europene: Suntem la cinci ani de la punerea în aplicare a Regulamentului SGP – sistemul generalizat de preferințe, și sunt încântat să menționez că, în ansamblu, Parlamentul European și Comisia împărtășesc evaluarea conform căreia regulamentul SGP reușește să își îndeplinească obiectivele. Exporturile din economiile mai vulnerabile s-au extins substanțial, ceea ce poate contribui la eradicarea sărăciei. SGP și, în special, SGP+, contribuie, de asemenea, pozitiv la promovarea drepturilor omului și a lucrătorilor în țările beneficiare.


    Suntem de acord cu opinia că politica comercială, inclusiv SGP, trebuie să facă parte, de asemenea, din eforturile Uniunii Europene de a lupta pentru valorile consacrate în tratatele Uniunii Europene, cum ar fi democrația, statul de drept și drepturile omului. Politica comercială nu poate face acest lucru pe cont propriu sau izolat.


    Acordăm o atenție deosebită asigurării coerenței între toate politicile externe ale Uniunii Europene. De exemplu, ne asigurăm că dialogurile SGP+ și dialogurile bilaterale privind drepturile omului cu țările beneficiare se consolidează reciproc, sporind astfel efectul de lege al Uniunii Europne pentru a impulsiona progresul. Rapoartele bianuale ale Comisiei Europene privind punerea în aplicare a SGP+, arată că se înregistrează progrese în toate țările beneficiare.



  • Regulamentul rutier

    Regulamentul rutier

    Potrivit
    Regulamentului rutier din România, viteza maximă admisă în localităţi este de
    50 de kilometri pe oră. Pe anumite sectoare de drum din interiorul
    localităţilor pot exista limite de viteză superioare, precizate pe indicatoare,
    dar nu mai mari de 80 de kilometri pe oră. În afara localităţilor, vitezele
    maxime admise pentru autoturisme şi motociclete sunt de 130 de km/oră pe
    autostrăzi, de 100 de km/oră pe şoselele expres şi pe drumurile naţionale
    europene, iar pe celelalte categorii de drumuri – de 90 de km/oră. Totodată,
    vitezele maxime admise pentru camioane şi autocare sunt de 110 km/oră pe
    autostrăzi, de 90 de km/oră pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene
    şi de 80 de km/oră pe celelalte categorii de drumuri.

    Potrivit Regulamentului
    circulaţiei rutiere, viteza de deplasare trebuie redusă la trecerea prin
    intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile la nivel cu
    calea ferată prevăzute cu bariere sau semibariere, la trecerea prin dreptul
    staţiilor de tramvai, în pieţele aglomerate şi la trecerile pentru pietoni.
    Pietonii au, de altfel, prioritate atunci când sunt angajaţi în traversarea
    străzilor, prin locurile special amenajate. Iar depăşirile sunt interzise în
    intersecţiile cu circulaţia nedirijată, pe poduri, la trecerile pentru pietoni,
    la trecerile la nivel cu calea ferată, în dreptul staţiilor de tramvai fără
    refugiu, când aceste vehicule de transport în comun sunt oprite, precum şi în
    orice situaţie în care vizibilitatea este mai mică de 50 de metri.

    În
    intersecţii, este valabil principiul priorităţii de dreapta, cu excepţia
    sensurilor giratorii, unde au prioritate vehiculele care vin din stânga. Să
    menţionăm că, în afara localităţilor, este obligatorie circulaţia cu faza de
    întâlnire aprinsă. Regulamentul precizează şi că portul centurilor de siguranţă
    este obligatoriu atât pentru locurile din faţă cât şi pentru cele din spate, în
    afara localităţilor şi în interiorul acestora. Este interzisă utilizarea de
    către conducătorii auto, în timpul mersului, a telefoanelor mobile, cu excepţia
    celor cu sisteme de tipul mâini libere.

    De asemenea, sunt interzise fumatul,
    dar şi conducerea autovehiculelor după consumarea băuturilor alcoolice, chiar
    şi în cantităţi infime. Pe
    de altă parte, este interzisă desfăşurarea de concursuri, antrenamente sau
    întreceri pe drumurile pubice, cu excepţia celor autorizate de către
    administratorul drumului respectiv şi avizate de către Poliţia Rutieră.

  • Noul an şcolar

    Noul an şcolar

    Aproximativ 3,2 milioane de elevi şi preşcolari au început, astăzi, cursurile, în anul şcolar 2014-2015. Anul este structurat, ca şi cel anterior, pe două semestre. Conform calendarului, vor fi 177 de zile de cursuri şi 34 de zile de vacanţă, la care se adaugă zilele vacanţei mari, cu mici excepţii la clasele terminale din învăţământul liceal. Noul an şcolar începe cu şcoli mai bine pregătite decât anul trecut. Catedrele sunt ocupate de profesori calificaţi, în proporţie de 85%, iar 90% dintre unităţile de învăţământ din ţară au primit avizul sanitar.



    Mai sunt unele probleme cu manualele claselor I şi a II-a, inclusiv în variantă digitală, al căror conţinut a fost înnoit. Ele nu au ajuns la elevi, întrucât licitaţia pentru atribuirea comenzii a fost contestată, iar temenul de tipărire a fost decalat. Aceasta deficienţă a fost viu comentată de societatea civilă şi speculată politic de partidele din opoziţie. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie a lăsat chiar să se înţeleagă că întârzierea manualelor pentru clasele I şi a II a este un act deliberat, menit să discrediteze guvernul.



    Premierul Victor Ponta a cerut ca subiectul manualelor să nu fie folosit în mod populist şi a promis că va lua măsuri dacă va găsi erori sau nereguli în privinţa licitaţiilor. Anul şcolar începe şi cu o serie de modificări în sistem. Printre acestea, o listă cu materii opţionale, de la arhitectură şi şah până la istoria jazzului dar şi un regulament care integrează reguli de conduită în unităţile de învăţământ, un contract educaţional cu părinţii şi obligaţii pentru profesori şi elevi.



    Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar este o premieră a ultimilor zece ani pentru şcolile din România. El include atât prevederi privind conduita cadrelor didactice şi a elevilor, cât şi obligaţii ale părinţilor, una dintre acestea fiind aceea de a asigura frecvenţa şcolară a copilului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea acestuia, până la finalizarea studiilor.



    Conform aceluiaşi regulament, elevii nu vor putea folosi telefonul mobil în timpul orelor şi, firesc, le va fi interzis să deţină, să consume sau să comercializeze, în şcoli şi în afara acestora, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări ori să participe la jocuri de noroc.



    Regulamentul prevede şi că unităţile de învăţământ preuniversitar vor încheia un contract educaţional cu părinţii sau cu tutorii copiilor, în care vor fi stabilite drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, iar neîndeplinirea obligaţiilor asumate de şcoală va constitui abatere disciplinară.