Radio România Internațional

Tag: relatii

  • Relaţiile guvernamentale româno – israeliene

    Guvernele român şi israelian se angajează să coopereze în domeniile afacerilor externe, apărării, securităţii, economic ori cultural. Este, în esenţă, rezultatul şedinţei comune prezidate, marţi, la Ierusalim, de premierii Victor Ponta şi Benjamin Netanyahu.



    “Este o mândrie — a punctat şeful Executivului de la Bucureşti — ca tradiţia relaţiilor politice bilaterale să continue. Membri ai celor două guverne au semnat 14 acorduri bilaterale, ceea ce conferă o perspectivă pozitivă în cooperarea, între altele, pentru protecţia mediului, tehnologie sau cercetare. În egală măsură — a completat premierul Ponta — Israelul este un model pentru lumea întreagă în inovaţie şi investiţii pentru noi tehnologii.”



    Printre cele 14 acorduri semnate, unul se referă la recrutarea lucrătorilor români în domeniul construcţiilor. Din nou, Victor Ponta: 1.000 de lucrători în construcţii pot, imediat după intrarea în vigoare, să aibă acces pe piaţa muncii din Israel în condiţii foarte bune.



    România şi Israel vor colabora şi pentru dezvoltarea unor capacităţi româneşti de producţie din industria aeronautică şi de apărare, dar şi în energie, chimie, petrochimie, logistică, infrastructură şi IT.



    Ministrul economiei, Constantin Niţă, a prezentat omologului Naftali Bennett posibilităţile de colaborare şi dezvoltare de proiecte comune: “Unul dintre domeniile care ne interesează este cel aeronautic, pentru că Israelul are o bună experienţă în acest domeniu. Noi avem câteva companii care, de asemenea, au experienţă în România: Romaero, Avioane Craiova, IAR Ghimbav, companii care pot, împreună cu cele israeliene, să dezvolte anumite proiecte. De asemenea, am oferit proiecte în domeniul energiei neconvenţionale şi regenerabile.“



    Cât despre vicepremierul şi ministru al culturii, Kelemen Hunor, acesta a readus în atenţie proiecte ambiţioase de cooperare culturală: Au fost traduse în jur de 50 de cărţi din limba ebraică în limba română, din păcate mai puţine cărţi au fost traduse din română în ebraică. În domeniul teatrelor, al dansului, al artelor şi spectacolului există o colaborare strânsă. În domeniul cinematografiei avem un acord semnat pentru a încuraja coproducţiile cinematografice şi este foarte important, fiindcă filmul românesc şi cel din Israel cunosc o perioadă bună, chiar cu succese remarcabile.



    Ambele guverne, român şi israelian, şi-au exprimat speranţa co-existenţei paşnice a Israelului cu vecinii săi, în contextul în care şi-au reafirmat angajamentul de a coopera pentru stabilizarea regiunii şi rezolvarea paşnică a conflictelor.



    De altfel, premierul Victor Ponta l-a asigurat pe omologul Benjamin Netanyahu de sprijinul României pentru identificarea unor soluţii care să ducă la dialog şi la instaurarea unui climat de securitate şi pace în Orientul Mijlociu.



    România şi Israelul vor coopera, totodată, pentru combaterea oricăror forme de antisemitism, discriminare rasială, xenofobie şi intoleranţă.

  • Relaţiile româno-americane

    Relaţiile româno-americane

    Statele Unite sunt interesate de succesul României ca partener democratic, în contextul în care cele două ţări continuă să aibă responsabilităţi globale comune şi un parteneriat strategic. Flatantă pentru Bucureşti, declaraţia îi aparţine vicepreşedintelui american, Joe Biden, care-a avut, joi, o convorbire telefonică, consacrată evoluţiilor regionale, cu şeful statului român, Traian Băsescu. Cu acest prilej, numărul doi de la Casa Albă, virtual prezidenţiabil al Partidului Democrat la alegerile din 2016, şi-a exprimat şi aprecierea pentru contribuţiile constante ale României la misiunile NATO. În plan militar, de altfel, sunt cele mai solide raporturile bilaterale.



    România a jucat cartea americană încă de la jumătatea anilor 90, când, abia ieşită din comunism şi din fostul Pact de la Varşovia, şi-a depus candidatura la NATO. Dreptul de survol acordat avioanelor militare americane în 1999, în timpul războiului din Kosovo, ralierea promptă, cu trupe, la campaniile Pentagonului din Afganistan, în 2001, şi Irak, în 2003, au netezit drumul Bucureştiului spre Alianţa Nord-Atlantică, în care a fost admis în 2004. Ulterior, în România au fost instalate atât baze militare, în Dobrogea, pe malul Mării Negre, cât şi componente ale scutului antirachetă, la Deveselu, în Oltenia.



    Toate aceste evoluţii au jalonat mandatele a trei preşedinţi români, Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Traian Băsescu şi câtorva guverne, de diferite culori politice, ca o probă că România este, atât la nivelul opiniei publice, cât şi al clasei politice, una dintre cele mai pro-americane ţări din Europa.



    Nu-i, însă, totul fără umbră în relaţiile româno-americane. Deşi partener strategic, Statele Unite nu au, în prezent, ambasador la Bucureşti, după ce ultimul titular al postului, Mark Gittenstein, şi-a încheiat mandatul, de altfel, destul de controversat. Mai mult, România e una dintre cele doar cinci state membre ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au, încă, nevoie de vize pentru a merge în America. Faptul provoacă frustrare nu numai la Bucureşti, ci la Bruxelles, iar responsabilii comunitari au avertizat ca ar putea introduce condiţii similare pentru cetăţenii americani.



    Pe de altă parte, luna trecută, aflată în vizită la Bucureşti, adjuncta secretarului de stat, Victoria Nuland, n-a ascuns preocuparea Statelor Unite faţă de respectarea în România a principiilor statului de drept.



    Potrivit analiştilor, formula ar viza presupusa tentaţie a actualei majorităţi parlamentare de a limita libertatea presei şi, mai ales, prerogativele justiţiei şi a de a crea o supra-imunitate pentru politicieni.

  • Proiecte româno-bulgare

    Proiecte româno-bulgare

    Bulgaria si România – în calitate de tari vecine si de membre ale UE si ale NATO – împartasesc valori si interese comune, iar aceasta este o premiza excelenta pentru consolidarea relatiilor la nivel bilateral, regional si european, a declarat joi, la Bucuresti, ministrul bulgar de externe, Kristian Vigenin, în cadrul unei întrevederi cu omologul sau român, Titus Corlatean. Unul dintre principalele scopuri ale vizitei sale a fost pregatirea celei de-a doua sedinte comune a guvernelor de la Sofia si de la Bucuresti, care va avea loc, la Varna, în a doua jumatate a lunii septembrie.



    “Ne-am propus sa acceleram negocierea si semnarea mai multor acorduri bilaterale si sa avansam în implementarea mai multor proiecte de cooperare sectoriala intre tarile noastre”, a spus Titus Corlatean, la conferinta de presa de dupa intrevedere. Intre aceste proiecte se numara construirea unei noi hidrocentrale pe Dunare si finalizarea, pana in decembrie, a interconectorului de gaze Giurgiu(Romania) – Ruse(Bulgaria).



    Titus Corlatean a salutat inaugurarea, recenta, a Podului Calafat-Vidin peste Dunare, confirmând interesul Romaniei de a continua constructia de noi asemenea obiective. Ministrul a mai aratat ca discutiile bilaterale au vizat importanta pastrarii identitatii comunitatilor bulgara din România si româno-vlahe din Bulgaria, pentru sprijinirea proiectelor culturale legate de educatie. El a subliniat ca minoritatile reprezinta punti solide între România si Bulgaria. “Delimitarea spatiului maritim în Marea Neagra si relatiile cu minoritatile sunt singurele lucruri care trebuie ajustate în relatia dintre România si Bulgaria”, a recunoscut si ministrul bulgar de Externe, Kristian Vigenin. Pe de alta parte, la intalnire, s-a subliniat ca România si Bulgaria, desi au îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la Schengen, vor trebui sa continue demersurile pe lânga tarile care mai au semne de întrebare cu privire la nivelul de pregatire a celor doua tari.



    “Vom comunica, ne vom transmite informatiile primite, ne vom consulta si vom lucra pentru atingerea acestui obiectiv, pe baza solutiei de aderare la Schengen în doua etape, evocata, la Bucuresti, de prim-ministrul Republicii Franceze, a spus ministrul roman de Externe Titus Corlatean. O prima etapa ar presupune aderarea la saptiul Schengen cu punctele de frontiera de pe aeroporturi.