Radio România Internațional

Tag: repatrieri

  • Opt români și familiile acestora, evacuați din Gaza

    Opt români și familiile acestora, evacuați din Gaza

    Un grup de opt persoane, cetăţeni români şi familiile acestora, evacuate din Fâşia Gaza, a ajuns, duminică, în România, informează Ministerul Afacerilor Externe.



    Pe 7 decembrie, nouă persoane, cetăţeni români şi membri de familie, au ajuns în Egipt prin punctul de frontieră Rafah, fiind preluate ulterior de către reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. Persoanele au fost însoţite până la Cairo, de unde opt dintre acestea au fost îmbarcate spre România, iar una a rămas în Egipt, precizează MAE.



    Potrivit MAE, acţiunea s-a realizat în urma eforturilor complexe ale Celulei de Criză Interinstituţionale, prin intermediul Ambasadei României la Cairo şi al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah.



    Până în prezent, 288 de persoane, cetăţeni români şi membri de familie ai acestora, au fost evacuate din Fâşia Gaza.



  • Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Turneu prezidențial în țări africane


    Turneul pe care preşedintele Klaus Iohannis îl face în această perioadă în Africa include vizite de stat în Kenya, Tanzania, Capul Verde şi Senegal. Potrivit Administraţiei prezidențiale de la București, turneul reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african, dar și nevoia de revigorare a relaţiilor Uniunii Europene cu Africa, în spiritul unui nou parteneriat. În cadrul discuţiilor cu omologii săi, dar şi cu alţi înalţi demnitari africani, președintele Klaus Iohannis urmărește identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi creşterea schimburilor economice, impulsionarea cooperării în domenii de interes comun, dar şi consolidarea profilului României ca furnizor de educaţie, pornind de la tradiţia cooperării în acest domeniu cu ţările din regiune.



    Noua lege a pensiilor, în Parlament


    Senatul de la București a adoptat proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Legea a fost examinată în procedură accelerată, deoarece guvernul de coaliţie PSD-PNL doreşte ca aceasta să fie adoptată de Parlament până pe 20 noiembrie, pentru a fi aplicată de la 1 ianuarie. Aceeaşi procedură va fi şi la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Din opoziție, USR a transmis că situaţia este nemaiîntâlnită şi de neacceptat în cazul unei legi atât de importante, iar Alianţa pentru Unirea Românilor susţine că noua lege vine în beneficiul celor cu pensii mari. Deşi aflată în opoziţie, după ce a guvernat până acum câteva luni alături de PSD şi PNL, UDMR a votat în favoarea documentului. Proiectul prevede două majorări ale veniturilor pensionarilor în 2024: una în ianuarie şi alta în septembrie.



    Proteste în România


    Circa 2000 de angajaţi din numeroase domenii s-au adunat în faţa sediului guvernului din București, într-o acţiune de protest organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian. Principalale nemulţumiri sunt legate de sistemul noii legi a sistemului public de pensii și de unele măsuri fiscal-bugetare. Cererile sindicaliștilor au vizat normele de ieșire la pensie, care, spun ei, le suprimă anumite beneficii în ceea ce privește vârsta de ieșire din sistem și cuantumul pensiilor. De asemenea și legea supranumită a austerității va avea un impact major asupra bugetarilor, mai spun protestatarii. Proteste au avut loc și în țară. Nemulțumiți, în principal de condiţiile şi volumul mare de muncă, au protestat, în această săptămână, și funcţionari de la casele de pensii, de la agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi cele pentru plăţi şi inspecţie socială, de la direcţii județene de sănătate publică, angajați de la Ministerul Sănătății și farmaciști.



    Date și previziuni economice


    În România, rata anuală a inflaţiei a scăzut în octombrie la 8,1%, de la 8,8 procente în septembrie, potrivit datelor prezentate, în această săptămână, de INS. Pe de altă parte, previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene arată că România va înregistra o diminuare a creşterii economice din cauza inflaţiei ridicate. Astfel, creşterea PIB al României este corectată în scădere la 2,2%, din cauza inflaţiei mai ridicate decât media europeană, a cererii externe scăzute şi a condiţiilor restrânse de finanţare. Creşterea reală a PIB-ului României ar putea fi de 3,1% în 2024 şi 3,4% în 2025, iar deficitul public este prognozat că va scădea de la 6,3% din PIB anul acesta, la 5,3% în 2024 şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie implementate în ianuarie. România este în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri europene de zeci de miliarde.



    Centrul European de Instruire F-16


    La Baza 86 Aeriană de la Feteşti, în sud-estul României, a fost inaugurat, luni, Centrul European de Instruire F-16, în prezenţa miniştrilor apărării român și olandez. Va fi un hub internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe acest tip de aeronave, din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina. Totodată, va contribui la accelerarea procesului de formare a piloţilor români, în contextul în care Armata română va primi 32 de aeronave F-16, achiziţionate din Norvegia. Centrul de antrenament are, deja, în dotare cinci avioane F-16, iar alte 18, din Țările de Jos, vor ajunge în România până la sfârșitul anului. Flota aeriană a Armatei Române deține în momentul de faţă 17 F-16, achiziționate din Portugalia. Centrul European de Instruire a fost realizat în baza unui acord de colaborare prin care România pune la dispoziţie baza, facilităţile de instruire şi sprijinul naţiunii-gazdă, Forţele Aeriene Regale Olandeze pun la dispoziţie aeronave F-16, iar compania americană Lockheed Martin, producătoare a aparatelor de zbor, asigură instructorii şi partea de întreţinere.



    Noi repatrieri din Gaza


    În această săptămână, alți cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza și au ajuns în România, la bordul unor curse speciale operate de compania naţională TAROM – a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti. Cei evacuați au ajuns pe teritoriul Egiptului prin punctul de frontieră Rafah fiind preluaţi, ulterior, de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE i-a însoţit, apoi, până la Cairo, de unde au fost îmbarcaţi spre România. MAE precizează că dialogul cu autorităţile israeliene şi egiptene continuă, în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni români şi membri de familie aflaţi în Fâşia Gaza care au solicitat plecarea, în funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate.

  • Românii repatriaţi din Gaza

    Românii repatriaţi din Gaza

    Israelul nu poate lăsa un vid în Gaza şi va trebui să menţină acolo o forţă puternică în viitorul apropiat pentru a preveni reapariţia Hamas în enclava palestiniană. Este declaraţia recentă, pentru Financial Times, a preşedintelui israelian, Isaac Herzog, convins că nimeni nu va dori să transforme acest loc, din nou, într-o bază a terorii. Herzog a mai spus că guvernul israelian discută multe idei despre cum va fi condusă Gaza odată ce războiul dintre Israel şi Hamas se va încheia şi că vede o implicare a Statelor Unite şi a vecinilor Israelului în ordinea post-conflict.



    La Washington, preşedintele american Joe Biden a declarat că i-a spus clar prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu că o soluţie cu două state este singurul răspuns pentru a rezolva conflictul israeliano-palestinian şi că ocuparea Gazei ar fi o mare greşeală.



    Până la aranjamentele post-război, armata israeliană anunţă că este foarte aproape de a distruge sistemul militar al grupării teroriste Hamas din nordul enclavei. Campania împotriva Hamas a fost declanşată imediat după atacurile, de o amploare şi o duritate fără precedent, ale teroriştilor asupra sudului Israelului. Situaţia umanitară şi de securitate din Gaza este precară şi toate naţiunile care au cetăţeni în zonă încearcă să-i extragă de acolo.



    O face, cu succes, şi România, chiar dacă procesul de repatriere este dificil şi complicat. Evacuarea s-a realizat în urma eforturilor complexe ale Celulei de Criză Interinstituţionale, prin intermediul Ambasadei României la Cairo şi al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah. Peste 200 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au trecut din Fâşia Gaza în Egipt, prin punctul de trecere de la Rafah şi au fost repatriaţi ulterior în România. În cazul altora, autorităţile de la Bucureşti au obţinut aprobarea să părăsească Gaza, dar au intervenit impedimente de ordin tehnic.



    Potrivit diplomaţiei de la Bucureşti, cetăţenii români şi familiile acestora sunt preluaţi de la frontiera dintre Gaza şi Egipt de o echipă din cadrul Unităţii de Reacţie Rapidă a Celulei de Criză MAE şi reprezentanţi ai Ambasadei României în Egipt şi sunt însoţiţi până la Cairo de o altă echipă mobilă a Celulei de Criză MAE. Din capitala Egiptului, sunt aduşi pe calea aerului la Bucureşti. Autorităţile române au dat asigurări că nimeni dintre cei care doresc să plece din Gaza nu va fi lăsat acolo.



    Pe de altă parte, o aeronavă cargo pusă la dispoziţie de Comisia Europeană a decolat, săptămâna aceasta, de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, cu ajutoare oferite de statul român pentru populaţia civilă din Fâşia Gaza. Este vorba despre elemente de cazarmament scoase din rezervele de stat – corturi, paturi, saltele, perne şi aşternuturi. Pe 19 octombrie, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat o hotărâre care prevedea acordarea de asistenţă internaţională, cu titlu gratuit, pentru populaţia civilă afectată din Fâşia Gaza, ce constă în produse alimentare şi articole de cazarmament.






  • Retrospectiva săptămânii 05.11 – 11.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 05.11 – 11.11.2023

    Continuă repatrierile românilor din
    Gaza


    România va continua dialogul cu autorităţile
    israeliene şi cele egiptene pentru evacuarea cetăţenilor români şi membrii lor
    de familie aflaţi în Fâşia Gaza, în funcţie de evoluţiile din teren şi de
    acordul părţilor implicate, dă asigurări Ministerul de Externe de la Bucuresti.
    În plus, o echipă consulară va rămâne disponibilă în zona punctului de trecere
    a frontierei de la Rafah spre Egipt, pentru a oferi asistenţă în continuare.
    Primul grup de aproape o sută de cetăţeni români şi membrii de familie au fost
    evacuaţi din Fâşia Gaza şi transportati in Romania cu o aeronavă a companiei
    nationale TAROM, de la Cairo. Urmează și alte grupuri de români care au
    solicitat permisiunea autorităţilor israeliene şi egiptene de a tranzita
    punctul de trecere a frontierei catre Egipt. La bordul primei aeronave
    s-au aflat premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa
    Odobescu, care s-au întâlnit la Cairo cu persoanele evacuate. Şefa diplomaţiei
    a declarat ca situaţia de securitate este una extrem de dificilă si complexă,
    care impune actualizarea permanenta a planurilor de evacuare. Iar Marcel
    Ciolacu a dat asigurari că cetăţenii români şi membrii de familie vor fi sprijiniţi
    în continuare de Guvernul de la Bucureşti pentru a ajunge la familiile extinse
    şi a se integra în societatea românească.



    Decizii importante luate de Executivul
    român


    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat, în şedinţa de joi, noua lege a pensiilor, care prevede
    două majorări pentru anul viitor. Documentul stabileşte şi recalcularea tuturor
    pensiilor după criterii noi, astfel încât să fie eliminate inechităţile din
    sistem. La finalul şedinţei executivului, ministrul muncii Simona
    Bucura-Oprescu a apreciat că legea pensiilor este o lege stabilă şi
    sustenabilă, care va duce la eliminarea inechităţilor şi este bazată pe
    respectul pentru contributivitate şi pentru muncă. Aceasta s-a arătat
    încrezătoare că se vor găsi resursele bugetare pentru aplicarea celor două
    majorări preconizate în 2024 şi a evocat o mai bună colectare a veniturilor şi
    reducerea evaziunii. Executivul doreşte ca legea pensiilor să fie adoptată de
    Parlament până pe 20 noiembrie.



    Klaus Iohannis la Bruxelles


    Cea mai bună variantă este ca România şi
    Bulgaria să intre împreună în Spaţiul Schengen şi spre asta converg toate
    negocierile şi toate încercările de a convinge pe cei care încă sunt reticenţi
    în această chestiune, a declarat miercuri, la Bruxelles, preşedintele Klaus
    Iohannis. Şeful statului a discutat cu premierul belgian, Alexander De Croo, și
    a participat la semnarea unui memorandum de colaborare în domeniul nuclear,
    însă vizita oficială a avut mai multe mize. Una dintre ele a vizat sprijinul
    pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu
    cât, în aceeaşi zi, la Bruxelles, Comisia Europeană a dat undă verde
    Consiliului European să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica
    Moldova. Mai mult, Belgia este cea care va prelua preşedinţia Consiliului UE în ianuarie şi va gestiona atât agenda, cât şi cadrul acestor negocieri.
    Astfel, discuţia s-a extins de la partea economică până la partea de apărare,
    mai ales că un contingent al armatei belgiene este în România pentru a întări
    flancul estic al NATO. La finalul vizitei la Bruxelles, Klaus Iohannis a
    fost primit de către Majestatea Sa Philippe, regele Belgiei, la castelul din
    Laeken.



    Avioane F-16 în România


    Olanda a trimis
    marţi în România, la baza aeriană de la Feteşti (sud), primele cinci avioane de
    luptă F-16 care vor fi folosite la pregătirea piloţilor ucraineni. Acolo a fost
    înființat Centrul European de Instruire F-16, ca urmare a colaborării dintre
    Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării din Ţările de Jos. Având
    în vedere contextul geopolitic actual şi poziţia strategică a României în
    regiunea Mării Negre, acest centru devine esenţial pentru colaborarea
    transfrontalieră, întărirea securităţii şi consolidarea solidarităţii în cadrul
    NATO. Ministerul Apărării de la Bucureşti aminteşte că acest centru va fi un
    hub internaţional pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 şi va facilita
    creşterea interoperabilităţii dintre aliaţi. România se alătură, astfel, altor
    naţiuni aliate în susţinerea pregătirii piloţilor ucraineni pentru utilizarea,
    în viitor, a aeronavelor F-16. Centrul va contribui la crearea unor standarde
    operaţionale comune şi la întărirea capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a
    face faţă provocărilor complexe din regiunea Mării Negre şi din Europa de Est.



    Primul judecător român la Curtea
    Internațională de Justiție


    Fostul ministru de externe al României, actual
    consilier prezidenţial Bogdan Aurescu a fost votat, joi, judecător la Curtea
    Internaţională de Justiţie, devenind astfel
    primul român care îndeplineşte această funcţie. Succesul obţinut
    reprezintă o victorie a diplomaţiei de la Bucureşti, apreciază Ministerul de
    Externe, care precizează că România promovează o politică externă bazată pe
    respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum și a dreptului
    international. Iar preşedintele Klaus
    Iohannis scrie, într-un mesaj de felicitare, că este un succes al diplomaţiei
    româneşti, care reflectă angajamentul nostru ferm pentru ordinea
    internaţională bazată pe reguli. Judecătorii Curţii Internaţionale de Justiţie sunt aleşi pentru nouă ani de către
    Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate al ONU, de pe o listă mai amplă de
    candidaţi. (se scoate) (Daniela
    Budu)


  • Pod aerian pentru românii aflaţi în Israel


    Imediat după atacul grupării teroriste Hamas asupra Israelului, autorităţile române s-au mobilizat în sprijinul cetăţenilor români aflaţi în această ţară şi care doreau repatrierea. 900 de cetăţeni români au fost repatriaţi până luni seara, din Israel, prin intermediul curselor aeriene operate de compania naţională TAROM, dar şi de o companie privată.



    Ministerul Afacerilor Externe a precizat că echipa consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Tel Aviv şi a Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah, în Cisiordania, precum şi echipa din cadrul unităţii de reacţie rapidă a celulei de criză rămân în continuare pe Aeroportul Ben Gurion pentru a acorda asistenţă consulară cetăţenilor români aflaţi acolo.



    Într-un interviu acordat postului public, ministrul afacerilor externe, Luminiţa Odobescu, a declarat că sunt programate şi alte curse aeriene pentru a-i aduce în ţară şi pe ceilalţi români care se mai află în Israel. Numărul lor era estimat la 800, dar situaţia se poate schimba, pentru că tot mai mulţi compatrioţi îşi anunţă prezenţa în zona de conflict şi cer ajutor Ministerului de Externe, prin intermediul Ambasadei României la Tel Aviv şi al Consulatului General de la Haifa.



    Şefa diplomaţiei, cu detalii despre situaţia din zonă şi despre poziţia adoptată de România: “Situaţia din Israel la acest moment este una foarte serioasă. Aţi văzut că, începând cu data de 7 octombrie, Israelul a declarat starea de război. Autorităţile române au condamnat cu fermitate atacurile asupra Statului Israel, inclusiv asupra populaţiei civile. Vorbim de luare de ostatici. Imaginile sunt de-a dreptul sfâşietoare. România a exprimat solidaritate cu Statul Israel. Am reiterat susţinerea pentru dreptul suveran al Israelului la autoapărare.


    Vrem să transmitem şi cu această ocazie condoleanţe pentru familiile victimelor acestor atacuri, să transmitem urări de însănătoşire persoanelor rănite. România a solicitat eliberarea rapidă a tuturor ostaticilor şi am condamnat terorismul în toate formele sale de manifestare. De altfel, întreaga comunitate internaţională a reacţionat foarte rapid şi au fost foarte multe mesaje de solidaritate cu Statul Israel”.



    Luminiţa Odobescu a precizat că au fost contactate Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism şi Patriarhia Română pentru a putea fi identificaţi cetăţenii români care se aflau ca turişti sau ca pelerini în Israel. Românilor care se află încă în Israel sau în zonă, Luminiţa Odobescu le recomandă, pe de o parte, să contacteze, dacă nu au făcut-o până acum, ambasada, Oficiul de Reprezentare sau, direct, Ministerul de Externe, iar pe de altă parte, să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale şi să se adăpostească, pentru că situaţia de securitate este una serioasă, şi, atunci când situaţia o va impune, să părăsească această ţară.



    În sfârşit, celor care aveau programate călătorii către Israel, ministerul de Externe le recomandă să reprogrameze.






  • Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    După cutreamburlu lăhtărosu ditu Turchia, România andrupă ună ş-ună pareili internaţionali pitricuti aclo tră s’lli-agiută salvatorllii locali. Bucureştiul pitricu dauă parei di căftari şi salvari tru locărli vărtosu aguditi ditu sudlu ali Turchie. Tru aestu kiro, suntu aproapea 120 di salvatori români pi teren, deadunu cu şapti câñi speţial antrenaţ. Daua parei fu pitricută ñiercuri seară, deadunu şi cu aftukinati ti intervenţie. Şeflu a Departamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, spusi cama pi largu:



    Prota parei, noi u pitricumu fără aftukinati; fu multu ma lişor cu echipamentele tru paleţ, cum era ndreaptă pareia, şi aclo autorităţli nturţeşti asiguripsiră aftukinatli di transport şi tut. Tră a daua parei, ama, avânda tru videală că ari ună presie multu mari anamisa di soţ ditu Turchia şi ari multi parei cari agiungu, aleapsimu s’himu şi noi minaţ şi, tră aesta, pitricumu aftukinati tu aţeali locuri, tra s’poată pareili a noastri să s’mină. Va s’armână aclo cătu va s’hibăv ananghi. Ma s’hibă ananghi s’făţemu ună alăxeari di personal ică s’pitriţemu suportu logistic ma largu, aestu lucru va s’aibă loc ntrăoară, cu agiutorlu a soţloru di la Forţele Aerieni cu nădia că va s’putemu s’ascăpămu cătu ma multi persoane şi, cadealiha, s’dămu agiutorlu ţi easti ananghi ti soţlli cari s’ampulisescu cu ună catandisi ţi nu ari precedentu tru kirolu ditu soni”.



    Pareili româneşti cilăstăsescu sumu coordonarea a Protecţillei Civile Europene, mecanism pritu cari aproapea 5.000 di salvatori suntu mintiţ tru intervenţii. Tru ţi mutreaşti Siria, cabaia zñiipsită, tru arada a llei, di cutreaburu, România apufusi s’pitreacă maş agiutoari umanitari, cundille Raed Arafat. Pritu ţi va s’angreacă aesta, cantităţli şi turlia di transport suntu detalii cari va s’hibă apufusiti, nica spusi oficialu di Bucureşti. Di altă parte, ministerlu di Externe u dusi ma largu repatriererea a cetăţeanilor români cari căftară aestu lucrua după cutreambur.



    Ambasada ali Româniillei la Ankara easti tru ligătură cu dzăţ di români cari nu căftară repatrierea, ama vrură tra s’hibă tru ligătură cu autorităţile române ică au ntribări ligate di catandisea ditu Turchia. Nu ari români anamisa di victimili cutreamburlui, declară a postului public purtătorlu di zboru a Ministerlui di Externe, Radu Filip:



    Tilliaharaua, tru aeastă oară nu ari cetăţeni români morţă tu aestu cutreamburu. Cadealihea, lipseaşti s’acăţămu tru isapi şi di cotili a fănicolui di aclo, ama şi di turlia că situaţia easti fluidă. Ari căftări viniti ditu partea a cetăţeañilor români, că s’hibă zborlu ti parei, ică căftări individuale. Aesti căftări, aesti căftări ică fu di asistenţă consulară, ică căftări di repatrieri. Soţlli a melli di la ambasadă va să zburască cu tuţ cari caftă asistenţă, informaţii, caftă repatrieri, a deapoa ca, tru misura tru cari ari căbili, s’lă da cali a tutăloru”.


    Ditu Siria nu vini până tora niţi ună căftari oficială di repatrieri a vărnui cetăţean român.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Jurnal românesc – 08.02.2023

    Jurnal românesc – 08.02.2023

    Alţi 13 cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Turcia cu o aeronavă militară, informează Ministerul Afacerilor Externe. Din grup fac parte o mamă cu doi copii, precum şi nouă studenţi şi profesorul coordonator. Ei au fost preluaţi din oraşul Adana şi au ajuns la Bucureşti noaptea trecută. Cei nouă studenţi şi profesorul coordonator erau cazaţi la un hotel din localitatea Kahramanmaraş. Acest grup se adaugă celor opt cetăţeni români şi doi cetăţeni polonezi repatriaţi la 6 februarie, după cutremurele de 7,8 şi reepectiv 7,5 grade pe scara Richter care au făcut mii de morţi şi zeci de mii de răniţi în sudul Turciei şi nordul Siriei. MAE arată că la nivelul Ambasadei României la Ankara mai sunt în atenţie situaţiile a două grupuri de studenţi Erasmus, precum şi alte solicitări punctuale de sprijin. Este vorba de un grup compus din nouă cetăţeni români aflat în Kayseri şi de un alt grup alcătuit din şapte studenţi, aflat în Malatya, zonă puternic afectată în urma seismelor. Personalul ambasadei este în dialog cu aceştia pentru identificarea unei soluţii de repatriere. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi +90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială +90 532 318 17 26.

    Ministerul de Externe transmite că dezaprobă ferm comentariile preşedintelui Comisiei pentru politică externă din Parlamentul Ungariei (…) privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc. În acest context, ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat la sediul MAE român, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu, pentru a i se comunica poziţia părţii române. Ministerul Afacerilor Externe subliniază faptul că ordinea de drept din România consacră dreptul persoanelor aparţinând tuturor celor 20 de minorităţi naţionale de a-şi folosi însemnele specifice în privat, precum şi în public, în cadrul unor manifestări culturale şi religioase specifice. În ceea ce priveşte însemnul aşa-numitului ţinut secuiesc, în România nu există nicio unitate administrativ-teritorială cu această denumire şi deci nici îndreptăţirea la vreun însemn oficial specific, precizează Bucureştiul. Partea română precizează că orice autoritate administrativ-teritorială din România are dreptul de a-şi stabili propriile însemne, care trebuie să fie reprezentative pentru ansamblul populaţiei rezidente în acea unitate administrativ-teritorială. MAE român face apel la oficialii maghiari să acţioneze cu responsabilitate în logica relaţiei strategice dintre cele două state şi în beneficiul tuturor cetăţenilor români şi ungari indiferent de etnie.

    Ambasadorul României în Italia, Gabriela Dancău, s-a întâlnit cu ministrul afacerilor interne italian, Matteo Piantedosi, cu care a discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul afacerilor interne, precum şi despre subiecte de interes comun aflate pe agenda europeană. Diplomatul român a transmis mulţumiri pentru sprijinul constant al Italiei faţă de aderarea României la Spaţiul Schengen şi a arătat că ţara noastră a îndeplinit încă din 2011 toate angajamentele şi criteriile necesare şi că realizarea acestui obiectiv este atât în beneficiul cetăţenilor români, cât şi al celor europeni. Dancău a subliniat, totodată, importanţa consolidării cooperării în domeniul afacerilor interne, prin utilizarea tuturor instrumentelor disponibile, îndeosebi prin prisma numeroasei comunităţi de cetăţeni români din Italia, pe care o vede ca un catalizator al relaţiei bilaterale. Potrivit reprezentanţei diplomatice, ministrul italian a apreciat nivelul excelent al colaborării româno-italiene, atât în plan bilateral, cât şi european, şi l-a descris drept un model de succes şi bune practici în cooperarea poliţienească. Aproximativ 1,2 milioane de români trăiau în Italia în 2020, potrivit Institutului Naţional de Statistică de la Roma.

    Ambasada României în Italia, în parteneriat cu Accademia di Romania la Roma, lansează la 9 februarie o nouă ediţie a proiectului Serile Acasă ale Ambasadei, ce o va avea ca invitată pe scriitoarea de origine română Cristina Stănescu. Aceasta va prezenta publicului ultimul său roman intitulat Linia vieţii, publicat de editura SEM din Milano în mai 2022. Cristina Stănescu s-a născut la Milano şi este licenţiată în filosofie. Este jurnalistă, scriitoare, bloger, editorialist şi expert în istoria Familiei Regale a Marii Britanii. Începând din 1995, se ocupă de afaceri externe, actualitate şi modă în cadrul grupului de televiziune Mediaset. Primul său roman, Când frunzele râd, a fost lansat în 2019. Proiectul Serile Acasă ale Ambasadei este dedicat comunităţii de români din Italia şi prietenilor României şi urmăreşte să aducă mai aproape de cetăţeni personalităţi române consacrate şi să-i promoveze pe scriitorii şi artiştii români din Italia.


  • Jurnal românesc – 07.02.2023

    Jurnal românesc – 07.02.2023

    Opt cetăţeni
    români şi doi polonezi, care au solicitat să părăsească de urgenţă Turcia după
    cutremurele puternice care au lovit această ţară, au fost aduşi în România cu o
    aeronavă militară, informează Ministerul român de Externe. Cei opt români,
    cinci studenţi şi trei cadre didactice, se aflau în Adana foarte aproape de
    regiunea Gaziantep, unde au fost localizate epicentrele celor două sesisme cu
    magnitudinea de 7,8 şi repectiv 7,5 grade pe scara Richter. Ambasada României la
    Ankara transmite că a fost notificată de către membri de familie din România cu
    privire la situaţia unui alt grup de nouă studenţi români Erasmus, aflaţi în
    Kayseri, o zonă mai puţin afectată de cutremure. MAE arată că cinci dintre ei
    au solicitat asistenţă în vederea repatrierii. De asemenea, reprezentanţa
    diplomatică a fost notificată privind
    prezenţa unei românce, mamă a patru copii, care se află în siguranţă, şi a
    primit o solicitare de informaţii şi asistenţă ce vizează un cetăţean român
    aflat într-un penitenciar din Turcia. Bucureştiul reia recomandarea adresată
    românilor aflaţi în zonele afectate de cutremure de a se informa din surse
    oficiale despre evoluţia situaţiei de la faţa locului şi de a respecta
    instrucţiunile autorităţilor turce. Românii pot solicita asistenţă consulară la
    numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi
    +90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia
    telefonică specială +90 532 318 17 26.




    O echipă de
    sprijin din România, formată din 60 de persoane specializate în
    căutare-salvare, medici şi asistenţi SMURD şi echipe canine din cadrul Clubul
    Câinilor Utilitari, a ajuns în provincia turcă Hatay, într-o localitate de
    lângă oraşul Antakia, transmite Inspectoratul General pentru Situaţii de
    Urgenţă. Aceasta este prima zonă pe care Autoritatea pentru Gestionarea
    Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă din Turcia a ales-o pentru echipa
    românească. Salvatorii români au început să construiască baza de operaţii, iar
    o echipă cu doi câini de căutare-salvare a executat deja o misiune de
    recunoaştere în teren, împreună cu omologii turci. România a răspuns pozitiv
    unei solicitări de sprijin formulată de administraţia de la Ankara prin
    intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene, ca urmare a
    seismelor care au lovit sudul Turciei şi nordul Siriei la 6 februarie şi care
    au făcut mii de victime şi au provocat pagube materiale masive.




    Ministrul de
    Externe, Bogdan Aurescu, a avut convorbiri telefonice cu omologii din Slovacia
    şi Luxemburg, Rastislav Kacer, respectiv Jean Asselborn, cu care a discutat
    despre procesul de aderare a României la spaţiul Schengen. Şeful diplomaţiei
    române le-a transmis celor doi oficiali că România este complet pregătită
    şi îndeplineşte toate criteriile necesare, iar aderarea sa va contribui la
    consolidarea proiectului european, a securităţii Uniunii, precum şi a Pieţei
    Unice. Ministrul Kacer a reiterat susţinerea fermă şi pe deplin
    solidară a Republicii Slovace pentru aderarea României la spaţiul
    Schengen. La rândul său, Jean Asselborn a dat asigurări că ţara noastră
    poate conta pe deplin, în continuare, pe Luxemburg pentru a susţine
    obiectivul României de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie. MAE
    român arată că, în ultima perioadă, Bogdan Aurescu a avut discuţii cu mai mulţi
    miniştri de Externe sau de Afaceri Europene şi a primit reconfirea sprijinului
    din partea a 21 de state membre ale UE şi ale spaţiului Schengen.




    Academicianul Răzvan Theodorescu a încetat din
    viaţă la vârsta de 83 de ani. Specialist în istoria artei, artă şi civilizaţie
    românească, creştinism şi spiritualitate balcanică, Răzvan Theodorescu a
    coordonat activitatea Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei
    Române timp de 10 ani. De asemenea, a fost vicepreşedinte al Academiei
    Române în perioada 2018-2023. Theodorescu a condus Radioteleviziunea Română
    între anii 1990 şi 1992, a fost membru al Consiliului Naţional al
    Audiovizualului în perioada 1992-2000, preşedinte al Comisiei Naţionale a
    Monumentelor Istorice între 1993 şi 1995, ministru al Culturii şi Cultelor în
    perioada 2000-2004 şi Ambasador Naţional al Programului ONU Alianţa
    Civilizaţiilor începând din 2009. A fost laureat al premiului Nicolae
    Bălcescu al Academiei Române şi al premiului Gottfried von
    Herder, conferit de Universitatea din Viena. În 1998 a devenit membru al
    Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere. A primit Ordinul Naţional
    Pentru Merit în grad de Mare Ofiţer din partea preşedintelui
    României şi a fost distins cu Ordinul Artelor şi Literelor al Republicii
    Franceze, în grad de Comandor, pentru contribuţia la promovarea culturii
    româneşti şi europene.


  • MAE prezintă raportul de activitate pe 2021

    MAE prezintă raportul de activitate pe 2021

    Ministerul Afacerilor Externe prezintă astăzi, 27 decembrie 2021, raportul în cifre relevante al activității sale pe parcursul anului care se încheie

    Dintre cele mai importante inițiative și acțiuni pe agenda de politică externă a MAE în anul 2021 raportul se referă la:

    – Reuniunea Trilaterală pe teme de securitate a miniștrilor afacerilor externe din România, Polonia și Turcia, găzduită de ministrul român de externe, ce a reunit la București cinci miniștri de externe din state aliate și partenere NATO (22-23 aprilie), alături de cei trei miniștri aliați fiind invitați la reuniune și omologii din Ucraina și Georgia, într-un moment important pentru securitatea regională – un veritabil mini-Summit regional privind securitatea la Marea Neagră;

    – Repatrierea, pe parcursul lunilor august-septembrie 2021, a 49 de cetățeni români din Afganistan, a 7 cetățeni ai unor state aliate, precum și a 156 de cetățeni afgani esențiali pentru România, posibilă datorită eforturilor depuse de Celula de criză interinstituțională coordonată de MAE, pe care ministrul afacerilor externe a convocat-o la 13 august 2021;

    MAE a continuat și în 2021 amplul proces de reformă a activității consulare inițiat deja, care are ca obiectiv adaptarea acestui domeniu la noile realități, la evoluțiile tehnologice și la așteptările tot mai ridicate – și îndreptățite – ale comunităților de cetățeni români din străinătate
    În ceea ce privește realizările înregistrate în cursul acestui an, raportul enumeră cele mai importante repere, printre care:

    – Redimensionarea și modernizarea rețelei consulare a României, inclusiv prin înființarea de consulate generale în capitalele din statele în care se înregistrează mari comunități românești;

    – Înregistrarea, în Sistemul Informatic pentru Managementul Integrat al Serviciilor pentru Cetățeni (SIMISC), a unui număr de circa 950.000 servicii consulare

    – Realizarea a 64 de consulate itinerante (mobile), în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000 de servicii consulare;

    – Reluarea, începând cu luna mai, a Programului Dialog cu diaspora pe teme consulare, pentru a facilita menținerea unui dialog constant și susținut cu comunitățile de români din străinătate. Pe durata acestui an au avut loc 9 sesiuni de Dialog cu Diaspora, în special în state cu mari comunități românești, precum Italia, Spania, Germania, Regatul Unit, Franța, Austria, Portugalia;

    – Îmbunătățirea activității Call-Center-ului consular, prin modernizarea infrastructurii tehnice care a permis sporirea capacității de procesare a apelurilor telefonice de la 96 de linii telefonice la 256 de linii telefonice. Astfel, MAE a gestionat, în anul 2021, prin intermediul Call-Center-ului, un număr de peste 661.000 de solicitări de informații consulare.

  • Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 28.11- 04.12.2021

    Ma mărli evenimenti a stămănăllei ţi tricu 28.11- 04.12.2021

    Românii yiutusiră, tru 1 Andreu, Dzuua Națională


    Românii yiurtusescu Dzuua Națională pe 1 Andreu, dată cari nsimneadză unitatea tru spirit, limbă și valori. Tru 1918, tru aestă dzuuă, Adunarea Națională di Alba Iulia adopta rezoluția unirlleii provinţiilor istorice bănati di români Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România. Tru un mesaj pitricutu a românilor di Dzuua naţională, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că sărbătoarea fu marcată di realitatea duriroasă provocată di pandemie. El pitricu, tutunăoară, un mesaj pritu cari da curayiu a aţiloru ţu ponu, ama şi di tiñie şi recunoştinţă andicra di cadrele medicale. “Lecţia solidaritatillei easti mai yie şi ma actuală di cariţido kirolu. Istoria nă demonstră multi ori că, că ma s’armânem adunaţ stogu, putem s’nă adaptăm la iţi realităţ şi tendinţe şi că ţăni di volea-a noastră, ca naţiune, s’triţemu cu ghini pisti tuti provocărileˮ, spusi Klaus Iohannis. Dzuua Naţională a Româniillei fu nsimnată, ñiercuri, tru multi localităţi ditu văsilie. Tru capitală, parada militară, la cari loară parti 1.500 di militari şi fură spusi ti videari hălăţ di alumtă a bărnului ditu soni, fu mutrită di ñilli di oameni. Fu a doaua paradă tru pandemie, ama prima la cari oamiñilli putură s’llia parti.



    România apruke prima tranşă ditu prefinanțarea PNRR


    România apruke, gioi, prima tranşă, di 1,8 miliardi di euro, ditu prefinanţarea aferentă a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Până tu bitisita aluştui an, Bucureștiul va s’llia şi artimaia di păradz ditu împărmutlu total di prefinanţare, cari agiundzi la aproapea 3,8 miliardi di euro. Păradzlli europeni s’da tru tranşe bianuale, andicra di tiñisearea a niscăntoru obiective. Cu aestă pălteari di prefinanţare lipseaşti s’nkisească investiţiile şi reformele fixate di România tru Planul Naţional di Redresare. La capitolu tranziţie către economia veardi, România ş-pripusi investiţii di 3,9 miliardi di euro tru modirnizarea călliurloru di heru, inclusiv cu echipamente electrificate I ţi nu au emisii di carbon. Ma multu, 2,7 miliardi di euro va s’hibă investiţi tru znuearea-a clădirilor publice şi a blocurilor, emu ditu videala energetic, di exemplu prin anvelopareemu şi tră s’li facă ma rezistenti la cutreabur. Planlu pruvedi investiţii di 2 miliardi di euro tru infrastructura spitalicească, ama şi tru făţearea cama hăirlăticu sistemlu di educaţie tru domeniu. Tu kirolu anda aest plan easti băgatu tu practico, Bucureștiul va s’llia, tru total, 29,2 miliardi di euro.



    COVID tru România


    România nregistră, dz4lili aestia, aproapea giumitati ditu numirlu a cazurlor noi di COVID di stămâna tricută. Autorităţli raportară, gioi, cma di 1.100 di lăndzidzări confirmate tru 24 di săhăţ. Tru idyiulu kiro, interesul tră vaccinarea anti-COVID a continuat să scadă. Doar 10.000 di persoane au făcut prima doză sau doza unică tru 24 di ore, faţă di o medie dzuuălnică di peasti 16.000 săptămâna trecută. Tru prezent, aproape 7,4 milioane di români au schema di vaccinare completă. Institutul Naţional di Sănătate Publică a anunțat, joi, că aproape 90% ditutre persoanele cari au dicedat, săptămâna trecută, tru urma infectării cu noul coronavirus erau nevaccinate. Datele analizate arată că peasti 44% ditu totalul cazurilor di COVID s-au truregistrat tru Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Bihor, iar 70% ditu îmbolnăvirile confirmate au fost truregistrate la persoane cari nu se vaccinaseră. Institutul a precizat că marea majoritate ditu totalul diceselor au fost la persoane peasti 60 di ani şi la cele cari aveau cel puţin o comorbiditate asociată.


    Pe di alta parte, 46 di cetăţeni români şi 24 străini au fost aduși, marți, ditu Africa di Sud tru România. Zborul special a fost organizat di Guvernul di la Bucureşti ca urmare a anulării curselor aeriene către Africa di Sud, pe fondul situaţiei epidimiologice create di idintificaria variantei Omicron a coronavirusului. Joi, peasti 120 di români blocaţi tru Maroc tru urma anulării unor curse aeriene au fost repatriaţi. Aeronava Tarom, cari mai avea la bord şi 62 di cetăţeni europeni, a aterizat pe aeroportul Otopeni. Turiştii români au rămas blocaţi tru Maroc, după ce companiile aeriene la cari aveau rezervare tră trutoarcerea tru ţară şi-au anulat cursele tru urma interdicţiilor di călătorie impuse di autorităţile di la Rabat, generate di apariţia variantei Omicron a coronavirusului.



    Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, la Consiliul ministerial OSCE


    Şeflu ali diplomație di București, Bogdan Aurescu, andrupă, gioi, tru prima dzuuă a reuniunilor Consiliului Ministerial ali OSCE, disvărtitu Stockholm, criştearea a capacitatillei OSCE ti kiverniseari catandisea di securitate ditu regiunea ali Amarea Lae, cum şi ndridzearea a conflictelor prilundziti ditu regiune. Ministrul Aurescu părăstisi, cu aestă furnie, intervenţia naţională, tru arada a curi sumlinie angajamentul ali Românie tră apărarea şi protejarea a valorilor şi prinţipiilor OSCE consacrate tru Actul Final di Helsinki ditu 1975 şi tru Carta di Paris tră ună Nauă Europă ditu 1990, cari suntu la thimellilu a securitatillei europene. Tru aestă noimă, ministrul Aurescu zbură ti zñiipsearea a securitatillei energhetiţi, instrumentalizarea-a migranţilor, anvărtuşearea militară di la sinurli ali Ucraină şi numirlu mare di călcări ti dănăsearea a foclui tru estul ali Ucraină. Tru intervenţia a lui tru plenul Consiliului Ministerial, ministrul Aurescu reacţionă, şi pi aestă cale, andicra di spunerli a ministrului arus di Externe, Serghei Lavrov ditu discursul naţional a aluştui, pritu cari sistemulu antirachetă ditu România poati s’hibă ufilisitu tră lansarea di aguderi ofensive. Ministrul Bogdan Aurescu năpoi spusi că aestă minduita rusă easti acutotalui incorectă, minduita ali României, SUA şi a NATO hiinda exprimată di multu ş-cama multili ori: sistemul antirachetă ditu România easti mas defensiv, maş tră legitimă apărare simfunu cu Cartea ONU, şi nu easti ndriptat contra ali Federaţie Ruse.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 28.11 – 04.12.2021

    Retrospectiva săptămânii 28.11 – 04.12.2021

    Românii au marcat, pe 1 Decembrie, Ziua Națională

    Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 decembrie, dată care semnifică unitatea în spirit, limbă și valori. În 1918, în această zi, Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta rezoluția unirii provinciilor istorice locuite de români Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș cu România. Într-un mesaj adresat românilor de ziua naţională, preşedintele Klaus Iohannis a precizat că sărbătoarea a fost o marcată de realitatea dureroasă provocată de pandemie. El a lansat, totodată, un mesaj de încurajare pentru cei aflaţi în suferinţă, dar şi de respect şi recunoştinţă faţă de cadrele medicale. Lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală decât oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocărileˮ, a afirmat Klaus Iohannis. Ziua Naţională a României a fost marcată, miercuri, în numeroase localităţi din ţară. În capitală, parada militară, la care au participat 1.500 de militari şi au fost prezente mijloace de luptă de ultimă generaţie, a fost urmărită de mii de oameni. A fost a doua paradă în pandemie, dar prima la care oamenii au putut asista.

    România a primit prima tranşă din prefinanțarea PNRR

    România a primit, joi, prima tranşă, de 1,8 miliarde de euro, din prefinanţarea aferentă Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Până la finalul acestui an, Bucureștiul va primi şi restul sumei din împrumutul total de prefinanţare, care se ridică la aproximativ 3,8 miliarde de euro. Banii europeni se acordă în tranşe bianuale, în funcţie de îndeplinirea anumitor obiective. Cu această plată de prefinanţare trebuie demarate investiţiile şi reformele fixate de România în Planul Naţional de Redresare. La capitolul tranziţie către economia verde, România şi-a propus investiţii de 3,9 miliarde de euro în modernizarea căilor ferate, inclusiv cu echipamente electrificate sau fără emisii de carbon. În plus, 2,7 miliarde de euro vor fi investiţi în renovarea clădirilor publice şi a blocurilor, atât din punct de vedere energetic, de exemplu prin anvelopare, cât şi pentru a le face mai rezistente la cutremur. Planul prevede de investiţii de 2 miliarde de euro în infrastructura spitalicească, dar şi în îmbunătăţirea sistemului de educaţie în domeniu. Pe măsură ce acest plan este pus în practică, Bucureștiul va primi, în total, 29,2 miliarde de euro.

    COVID în România

    România a înregistrat, zilele acestea, aproape jumătate din numărul cazurilor noi de COVID de săptămâna trecută. Autorităţile au raportat, joi, peste 1.100 de îmbolnăviri confirmate în 24 de ore. În același timp, interesul pentru vaccinarea anti-COVID a continuat să scadă. Doar 10.000 de persoane au făcut prima doză sau doza unică în 24 de ore, faţă de o medie zilnică de peste 16.000 săptămâna trecută. În prezent, aproape 7,4 milioane de români au schema de vaccinare completă. Institutul Naţional de Sănătate Publică a anunțat, joi, că aproape 90% dintre persoanele care au decedat, săptămâna trecută, în urma infectării cu noul coronavirus erau nevaccinate. Datele analizate arată că peste 44% din totalul cazurilor de COVID s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj, Timiş, Arad şi Bihor, iar 70% din îmbolnăvirile confirmate au fost înregistrate la persoane care nu se vaccinaseră. Institutul a precizat că marea majoritate din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 de ani şi la cele care aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    Pe de alta parte, 46 de cetăţeni români şi 24 străini au fost aduși, marți, din Africa de Sud în România. Zborul special a fost organizat de Guvernul de la Bucureşti ca urmare a anulării curselor aeriene către Africa de Sud, pe fondul situaţiei epidemiologice create de identificarea variantei Omicron a coronavirusului. Joi, peste 120 de români blocaţi în Maroc în urma anulării unor curse aeriene au fost repatriaţi. Aeronava Tarom, care mai avea la bord şi 62 de cetăţeni europeni, a aterizat pe aeroportul Otopeni. Turiştii români au rămas blocaţi în Maroc, după ce companiile aeriene la care aveau rezervare pentru întoarcerea în ţară şi-au anulat cursele în urma interdicţiilor de călătorie impuse de autorităţile de la Rabat, generate de apariţia variantei Omicron a coronavirusului.

    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, la Consiliul ministerial OSCE

    Şeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a susţinut, joi, în prima zi a reuniunilor Consiliului Ministerial al OSCE, desfăşurat la Stockholm, creşterea capacităţii OSCE de a gestiona situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi soluţionarea conflictelor prelungite din regiune. Ministrul Aurescu a prezentat, cu acest prilej, intervenţia naţională, în cadrul căreia a subliniat angajamentul României pentru apărarea şi protejarea valorilor şi principiilor OSCE consacrate în Actul Final de la Helsinki din 1975 şi în Carta de la Paris pentru o Nouă Europă din 1990, care stau la baza securităţii europene. În acest sens, ministrul Aurescu s-a referit la afectarea securităţii energetice, la instrumentalizarea migranţilor, la consolidarea militară de la frontierele Ucrainei şi la numărul mare de încălcări ale încetării focului în estul Ucrainei. În intervenţia sa în plenul Consiliului Ministerial, ministrul Aurescu a reacţionat, şi pe această cale, faţă de afirmaţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov din discursul naţional al acestuia, conform cărora sistemul antirachetă din România poate fi utilizat pentru lansarea de lovituri ofensive. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat că această poziţie rusă este complet incorectă, poziţia României, SUA şi a NATO fiind exprimată de foarte multe ori: sistemul antirachetă din România este strict defensiv, doar pentru legitimă apărare conform Cartei ONU, şi nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse.



  • Jurnal românesc – 03.12.2021

    Jurnal românesc – 03.12.2021

    Cei 122 de cetățeni români blocați temporar în Maroc au ajuns la București. Cursa specială Tarom care i-a adus în ţară a aterizat joi seara la aeroportul Otopeni. Pe lângă români, în aeronavă s-au mai aflat 62 de cetățeni europeni: 4 bulgari, 15 croaţi, 2 greci, 22 de polonezi, 12 maghiari, 2 lituanieni, 4 sloveni şi un austriac. Deşi pasagerii au fost testaţi înainte de îmbarcare, iar rezultatele au fost negative, aceştia au fost supuşi unui nou test după aterizare şi au primit recomandarea de a rămâne în autoizolare până la aflarea rezultatului. În cazul în care acesta este negativ, cetățenii repatriați din Maroc nu vor avea alte restricţii deoarece țara se află în zona verde şi vor rămâne în contact cu autoritățile medicale pentru a depista orice semn al apariției unor eventuale simptome. Dacă testul se va dovedi pozitiv, persoanele infectate vor fi transportate la unități medicale pentru investigații și monitorizare, iar proba va fi trimisă în laboratoare specializate pentru secvențiere, în vederea stabilirii tulpinei de coronavirus. Cei 184 de cetăţeni europeni au fost blocaţi în Maroc după ce autoritățile nord-africane au decis suspendarea tuturor zborurilor pentru 14 zile, de teama răspândirii variantei Omicron a SARS-CoV2. Este a doua cursă specială Tarom care aterizează la Bucureşti în această spătămână, după ce, la 30 noiembrie, 46 de cetăţeni români şi 24 de străini au fost aduşi din Africa de Sud.

    Comisiile parlamentare reunite pentru politică externă şi cele pentru comunităţile de români din afara ţării au acordat avize favorabile candidaţilor pentru funcţiile de ambasadori ai României pe lângă Uniunea Europeană şi NATO. Secretarul de stat în Ministerul de Externe Iulia Raluca Matei, desemnată pentru a conduce Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană şi secretarul de stat în MAE Dănuţ Sebastian Neculăescu, desemnat pentru a conduce Delegaţia Permanentă a României pe lângă NATO, au primit avize favorabile în urma audierilor derulate atât online cât şi cu prezenţă fizică. Iulia Matei o înlocuieşte pe Luminiţa Odobescu, care a fost rechemată în ţară prin decret prezidenţial, la 10 noimebrie, şi care a preluat prelua funcţia de consilier prezidenţial începând din 30 noiembrie. La rândul său, Dănuţ Neculăescu îi ia locul lui Stelian Stoian, care a condus Delegaţia Permanentă a României pe lângă NATO din octombrie 2013.

    Artistul Florian Doru Crihană prezintă două expoziții care au loc simultan în Elveţia. Prima se desfăşoară între 1 decembrie şi 28 ianuarie 2022, la Cafeneaua socio-culturală Le Tunnel din Fribourg, iar a doua va fi deschisă în perioada 6 decembrie – 28 ianuarie 2022, la Școala Centrul de Orientare Profesională din Marly. Ambele expoziţii poartă titlul de Fribourg – impresii satirice şi reunesc lucrări dedicate istoriei orașului. Evenimentul de la cafeneaua Le Tunnel prezintă o serie de uleiuri pe carton, în vreme ce la manifestarea din Marly pot fi admirate 12 tablouri. Creaţiile expuse în cele două orașe din Elveția sunt puse la dispoziția Asociației La Tuile cu scopul de a susține cauza persoanelor fără adăpost din Fribourg. Cele două expoziții fac parte dintr-un proiect global de solidaritate locală. Banii obținuți din vânzarea tablourilor vor fi transformaţi în bonuri de masă pentru aceste persoane defavorizate din Fribourg. Florian Doru Crihană a obţinut succese în Polonia, Germania, Turcia și Iran. După câștigarea a 80 de premii internaționale la saloanele de grafică satirică, Crihană a decis să se retragă în atelier pentru a aborda istoria Europei şi istoria lumii.

    Artistul franco-român Mircea Cantor participă, începând cu 3 decembrie, la un experiment artistic în cadrul festivalului OVNi, din Nisa. Timp de trei zile, până pe 5 decembrie, cinci mari hoteluri din oraşul francez pun la dispoziția artiștilor invitați la festival spațiile din unele camere, pentru ca aceștia să creeze în direct, pe pereți sau pe tavan, opere care vor decora pentru totdeauna aceste spații. Participante la eveniment sunt hotelurile Winsor, Rivoli, Splendid, La Malmaison şi West-End. Organizatorii festivalului invită marele public să vizioneze în direct crearea operelor de artă din hoteluri în 4 decembrie, de la 14.00, ora Franţei. Hotelul Windsor invită institutele culturale străine în mod special, în timp ce artiștii emergenți din regiunea sud se vor instala mai ales la hotelul West End și la hotelul Splendid. Mircea Cantor a primit un statut privilegiat printre participanţi, în sensul că va fi singurul artist cu o intervenţie în lobby-ul hotelului şi va realiza o frescă într-o cameră care îi va purta numele. Festivalul OVNi a fost creat în 2015 ca o platformă dedicată în primul rând promovării artei video. Titlul ediţiei 2021 este Un leu în camera mea.


  • COVID: 1.140 de noi cazuri în România

    COVID: 1.140 de noi cazuri în România

    Circa 1.140 de cazuri noi de Covid-19 au fost anunţate, astăzi, în România. Au fost raportate şi 89 decese, din care 10 anterioare intervalului de referinţă. Majoritatea judeţelor ţării sunt în scenariul verde.



    Între timp, autorităţile de la Bucureşti continuă eforturile de repatriere a cetăţenilor români care au rămas blocaţi în diferite ţări, după ce zborurile comerciale către sau dinspre acestea au fost suspendate, ca urmare a apariţiei noii variante de coronavirus Omicron. Joi, un avion va decola către Maroc pentru a aduce în ţară 72 de români rămaşi acolo.



    Pe de altă parte, toate cele 70 de persoane care au ajuns marţi în România, din Africa de Sud, au fost testate negativ. Românii au fost plasaţi în carantină, iar ceilalţi europeni aduşi cu acelaşi avion au fost direcţionaţi către ţările lor. Ministerul de Externe dă asigurări că va căuta, în continuare, soluţii de aducere în ţară a românilor care au solicitat acest lucru.



  • MAE: Toţi cetăţenii români aflaţi încă în Africa de Sud să îşi notifice prezenţa

    MAE: Toţi cetăţenii români aflaţi încă în Africa de Sud să îşi notifice prezenţa

    Ministerul Afacerilor Externe face un apel către toţi
    cetăţenii români aflaţi încă în Africa de Sud, care doresc să părăsească ţara
    şi nu şi-au notificat încă intenţia de a se repatria, să o facă în cel mai
    scurt timp, Ambasada României la Pretoria şi Consulatul General al României la
    Cape Town gestionând, în acest moment, situaţia a 39 de cetăţeni români
    (turişti şi membri ai unei delegaţii sportive) ale căror curse au fost anulate
    de către companiile aeriene la care aveau rezervări.



    Ambasada României la Pretoria
    și Consulatul General al României la Cape Town gestionează, la acest moment,
    situația a 39 de cetățeni români (turiști și membri ai unei delegații sportive)
    ale căror curse au fost anulate de către companiile aeriene la care aveau
    rezervări.


    Astfel, față de situația din
    cursul zilei de sâmbătă, 27 noiembrie, când MAE avea în evidență 36 de cetățeni
    români, MAE informează că un cetățean român a reușit să părăsească Africa de
    Sud cu un zbor de linie, iar alți 4 cetățeni români și-au notificat prezența la
    Ambasada României și au solicitat sprijin consular.    ,
    precizează MAE.




    Conform
    MAE, suplimentar celor 39 de cetățeni români cărora li se oferă asistență, încă
    7 cetățeni români care solicitaseră asistență consulară celor două misiuni
    diplomatice au reușit să își rezerve locuri pe alte curse către Europa și au
    plecat deja ori sunt programați să plece în cursul zilei de astăzi.






    MAE
    precizează că, reprezentanții misiunilor diplomatice și consulare ale României
    în Africa de Sud s-au aflat și se află în contact permanent cu cetățenii români
    care au solicitat sprijin consular.


    De
    asemenea, MAE acționează în prezent în strânsă coordonare cu celelalte
    instituții competente și va acorda întreg sprijinul pentru buna desfășurare a
    operațiunilor de repatriere a cetățenilor români, prin organizarea unui
    zbor special în perioada imediat următoare, în conformitate cu deciziile recent
    adoptate în cadrul Comitetului Național pentru Situații de Urgență.




    Totodata,
    MAE face și pe această cale un apel către toți cetățenii români aflați încă în
    Africa de Sud, care doresc să părăsească țara și nu și-au notificat încă
    prezența și intenția de a se repatria, să o facă în cel mai scurt timp,
    folosind contactele de mai jos.




    Cetățenii
    români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României la Pretoria: +27 0123464231; +27 124600061 și
    ale Consulatului General al României la Cape Town: +27 021 761 5932; +
    27 021 761 22 84, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact
    și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către
    operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea,
    cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un
    caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al misiunii
    diplomatice +27 828 19 1765 sau cel al oficiului
    consular +27 79 27 22 466.


    MAE
    folosește acest prilej pentru a recomanda cetățenilor români aflați în statele
    afectate de noua variantă de coronavirus să mențină legătura cu
    companiile aeriene, operatorii de turism, precum și cu misiunile diplomatice și
    consulare ale României din zonă, în vederea identificării unor alternative de
    revenire în România, dacă situația o impune.


    Ministerul
    Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să analizeze cu atenție
    oportunitatea oricărei deplasări către statele afectate de noua variantă de coronavirus și
    să se informeze temeinic anterior deplasării prin consultarea secțiunii
    Atenționări de călătorie COVID-19 de pe pagina de internet a MAE https://www.mae.ro/node/51759 pentru
    informații privind măsurile adoptate de alte state în contextul pandemiei de
    COVID-19.



  • Ciucă: O aeronavă TAROM va prelua românii și alți cetățeni blocați în Africa de Sud

    Ciucă: O aeronavă TAROM va prelua românii și alți cetățeni blocați în Africa de Sud

    Premierul român Nicolae Ciucă a convocat duminică o ședință de Guvern în contextul apariției variantei Omicron a coronavirusului. Pe agendă figurează, între altele, proiectul de modificare a hotărârii de guvern privind prelungirea stării de alertă.



    Înaintea şedintei, Nicolae Ciucă a anunţat că cei 36 de români -turiști, navigatori și membri ai unei delegații sportive – care au rămas blocați în Africa de Sud după anularea curselor aeriene către UE, ca urmare a identificării unei noi variante de coronavirus în această ţară, ar urma să fie repatriați.



    De asemenea, premierul român a precizat că lista țărilor sud-africane pentru care sunt valabile noile restricții va fi actualizată, la recomandarea Comisiei Europene. Îngrijorarea legată de varianta nouă a tulpinii coronavirusului a determinat autorităţile romane să includă, deja, Africa de Sud şi alte şase state din regiune în zona roşie a ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, astfel că cei care ajung în România din această zonă trebuie să stea în carantină 14 zile. Ei pot ieşi din izolare în cea de a 10-a zi dacă au un rezultat negativ la un test RT-PCR.