Tag: repatrieri

  • Jurnal românesc – 29.06.2020

    Jurnal românesc – 29.06.2020

    Ambasadorul României în Spania, Gabriela Dancău, a declarat la Radio
    France International că numărul lucrătorilor români care se află în șomaj a
    crescut cu 6.500 față de luna precedentă şi că acest lucru se reflectă și în
    numărul de cetățeni români cotizanți la sistemul spaniol de securitate socială.
    Sunt cu 12.000 mai puțini decât în luna anterioară. Cu toate acestea
    numărul afiliaților români la sistemul de securitate spaniol rămâne cel mai
    mare din numărul de cotizanți străini din Spania,
    a spus diplomatul.

    Gabriela
    Dancău a indicat că cei mai mulţi dintre conaţionalii cu contracte de muncă
    legale au beneficiat în această perioadă de şomaj tehnic şi că le este garantat
    dreptul de muncă pentru cel puţin şase luni de la reluarea activităţii. Aceasta
    a precizat că, în acelaşi timp, peste 3.000 de români au revenit în ţară din
    Spania cu 19 curse aeriene speciale operate la iniţiativa statului român.

    Ambasadorul spune că s-au întors, în principal, turişti blocaţi în Spania, studenţi
    ERASMUS ale căror stagii se apropiau de final, lucrători cu contracte temporare
    care au expirat şi persoane care se aflau în vizită la rude şi care şi-au
    extins forţat şederea după închiderea graniţelor. Gabriela Dancău a mai anunţat
    că a fost lansat un ghid în limba română dedicat lucrătorilor români din
    Spania. Acesta poate fi consultat site-ul reprezentanţei diplomatice a ţării
    noastre la Madrid, pe pagina de Facebook şi pe site-urile patronatelor şi
    sindicatelor spaniole.




    Avocatul Poporului transmite că s-a sesizat din oficiu după
    informaţiile apărute în presă referitoare la 535 de muncitori români
    accidentaţi sau decedaţi în pădurile din Austria în perioada 2015-2019.

    Instituţia a solicitat ministerelor Muncii şi Afacerilor Externe de la
    Bucureşti verificarea operatorilor economici care au intermediat şi plasat
    românii la lucru în Austria, verificarea respectării legislaţiei din ambele
    ţări în cazul contractelor românilor aflaţi la muncă în acest stat şi punerea
    la dispoziţia MAE a datelor transmise de agenţii de plasare şi centralizate de
    Inspecţia Muncii în vederea facilitării acordării de asistenţă şi protecţie
    consulară. Nu în ultimul sând,

    Avocatul Poporului cere colaborarea cu
    Ministerul Muncii din Austria în sensul examinării situaţiei românilor aflaţi
    la lucru şi a sprijinului acordat conaţionalilor care au suferit accidente de
    muncă în obţinerea unui ajutor financiar de la angajatorul străin. Avocatul
    Poporului menţionează că demersuri similare au fost întreprinse şi pe lângă
    Ombudsmanul Austriac. Potrivit publicaţiei Libertatea, 7.766 de muncitori,
    printre care austrieci, români şi sloveni, lucrau anul trecut în silvicultură
    și exploatare forestieră în Austria. Printre cei care au suferit accidente de
    muncă în 2019 se află 125 de români. Jurnaliştii scriu că, în 2018 și 2019, 12
    oameni şi-au pierdut viaţa în pădurile din Austria, 9 dintre aceştia fiind
    români.




    Consulatul General al României la Manchester și-a reluat activitatea
    cu publicul la ghișeu, exclusiv pe bază de programare, anunţă Ambasada României
    în Marea Britanie
    . În primă fază, se pot programa doar persoanele ale căror
    programări au fost anulate începând cu data de 23 martie. Acestea vor fi
    informate prin email sau telefonic de către Consulat cu privire la
    posibilitatea obținerii unei noi programări. Reprezentanţii Consulatului vor
    re-valida cererile anulate anterior și vor pune la dispoziția cetățenilor
    datele disponibile pentru noile programări.

    Procesul de re-validare se va efectua
    cronologic. Românii din Regatul Unit care se confruntă cu o situaţie de urgenţă
    au la dispoziţie email-ul manchester.consul@mae.ro. La această adresă pot
    trimite documentele justificative ale urgenței şi vor fi contactați ulterior în
    vederea programării. Secția Consulară din Manchester informează că, din cauza
    riscului de infectare cu SARS-CoV2, au fost dispuse măsuri sanitare de
    protecţie. În acest sens,
    românii sunt rugaţi să se prezinte la sediu cu maximum 5 minute înainte de ora
    stabilită, deoarece nu li se va permite intrarea în Consulat înainte de
    aceasta.

    Totodată, accesul se va face în funcție de capacitatea maximă de
    procesare a cererilor, pentru a se evita aglomerația. În sediu este obligatorie
    utilizarea măștilor, a mănușilor de protecție şi respectarea, în permanență, a
    distanței de siguranță de cel puțin 2 metri între persoane. Ambasada României
    în Marea Britanie avertizează că cei care se prezintă mai târziu de ora
    stabilită sau nu dețin toate documentele necesare vor pierde programarea.




    77 de cetăţeni români au fost repatriaţi în
    weekend din Olanda cu o cursă aeriană specială operată de compania Tarom,
    transmite Ministerul Afacerilor Externe
    . Printre cei care au revenit în ţară se
    găsesc cetăţeni români care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi
    şederea pe teritoriul Regatului, un caz medical, precum şi doi cetăţeni
    americani, un italian, un olandez şi un britanic, rezidenţi în România.
    Demersul face parte din seria de acţiuni comune întreprinse de autorităţile de
    la Bucureşti prin care românilor afectaţi de restrângerea traficului aerian, ca
    urmare a pandemiei de COVID-19, le este facilitată revenirea în ţară.

  • Jurnal românesc – 12.06.2020

    Jurnal românesc – 12.06.2020

    ***77 de români au fost aduşi în ţară din Arabia Saudită cu o cursă aerienă specială operată de compania Tarom, informează Ministerul Afacerilor Externe. Cetăţenii români se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul Regatului şi şi nu-l puteau părăsi din cauza măsurilor de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. MAE precizează că zborul Bucureşti – Riad – Bucureşti a permis revenirea în statul de reşedinţă pentru 13 cetăţeni sârbi, 9 bulgari, 2 francezi, 2 sirieni, un maghiar, un iordanian, un croat, un palestinian, un saudit şi un cetăţean din Bosnia şi Herţegovina. Centrala de la Bucureşti subliniază de asemenea importanţa verificării cu atenţie a informaţiilor postate pe site-ul său mae.ro, respectiv pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.

    ***Ambasadorul
    României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a primit medalia Consolidarea
    frăției de arme din partea ministrul Apărării din Republica Moldova,
    Alexandru Pînzari, transmite Radio Chişinău. Alături de oficialul român au mai
    fost decoraţi ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Dereck J. Hogan şi cel
    al Marii Britanii, Steven Fisher. Cei trei diplomaţi au primit distincţia
    în semn de apreciere a eforturilor de consolidare a parteneriatelor
    bilaterale în domeniul apărării, dar și pentru contribuția la acordarea
    donației de echipamente individuale de protecție împotriva COVID-19 efectivului
    Armatei Naționale a Republicii Moldova.

    Marea Britanie, SUA și
    România au fost mereu alături de noi, oferindu-ne asistență în multiple domenii,
    inclusiv expertiză, logistică sau instruiri pentru militarii noștri
    , a
    declarat ministrul moldovean. România a trimis în luna mai, în stânga Prutului,
    medici și asistenți medicali, printre care și 11 cadre ale Ministerului
    Apărării Naționale de la Bucureşti, dar și un convoi încărcat cu materiale de
    protecție şi medicamente destinate luptei împotriva noului coronavirus,
    estimate la 3,5 milioane de euro.


    ***Românii
    care vor dori să viziteze Cipru începând cu 20 iunie trebuie să se supună unei
    testări Real Time PCR pentru diagnosticarea COVID-19 cu 72 de ore înainte de
    călătorie. Măsura vine ca urmare a deciziei autorităţilor cipriote de a
    redeschide aeroporturile şi de a împărţi în două categorii ţările din care pot
    veni turişti. Pornind de la datele epidemiologice disponibile la nivel
    internaţional, guvernul de la Nicosia a plasat România în categoria B, alături
    de Israel şi Polonia. Persoanele care sosesc din aceste state trebuie să
    prezinte certificatul de testare PCR înainte de îmbarcarea în aeronavă şi apoi
    la controlul efectuat la destinaţie. Pentru călătorii din categoria B a căror
    ţară nu este în măsură să pună la dispoziţia publicului teste PCR pe scară
    largă, testarea obligatorie va fi necesară la sosirea pe aeroporturile din
    Cipru. Ţările incluse în categoria A sunt Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia,
    Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania,
    Luxemburg, Malta, Norvegia, Slovacia, Slovenia şi Elveţia. Turiştii care
    provind din aceste state nu au restricţii atunci când călătoresc în statul
    insular.







    ***Ministerul
    de Externe informează că începând de luni, 15 iunie, Secţia Consulară din
    cadrul Ambasadei României la Belgrad își începe activitatea în noul sediu aflat
    la adresa Strada Mihaila Avramovića nr. 12, intrarea B. MAE precizează că,
    urmare a procesului de mutare, este posibil ca în perioada 12-14 iunie să
    existe disfuncționalități ale liniilor telefonice fixe și de fax ale Secției
    Consulare. Cei interesaţi pot solicita informații la adresa de email
    belgrad.consul@mae.ro. Pentru urgențe consulare, precum accidente, îmbolnăviri
    sau decese, românii pot apela numărul de telefon 00381-63 31 94 25. Informații
    consulare sau de călătorie se găsesc pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe
    mae.ro şi pe pagina de internet a Ambasadei României în Serbia belgrad.mae.ro.




    ***Catedra
    de Filologie Română și Clasică din cadrul Universității Yuriy
    Fedkovych din Cernăuţi pune la dispoziţia tinerilor români din regiune și
    alte localități ucrainene mai multe specializări, informează Agenţia BucPress.
    Instituţia de învăţământ superior este singura din Ucraina care pregăteşte
    cadre de înaltă calificare în domeniul limbii, literaturii și culturii române.
    Absolvenții pot deveni atât profesori, cât şi jurnaliști, funcționari culturali
    și sociali, translatori sau interpreți. Catedra de Filologie Română și Clasică
    oferă patru specializări pentru absolvenții școlii medii: două la învățământ cu
    forma scurtă pentru absolvenții colegiilor și școlilor de arte și meserii şi
    două la nivel magistru. Admiterea la forma scurtă se va efectua în baza
    diplomei obținute la colegiu și a unui examen oral la limba și literatura
    română care se va efectua în incinta universității. Pentru celelalte două
    specializări este necesară o diplomă de bacalaureat, precum şi susţinerea, în
    incinta universităţii, a examenelor la o limba străină și la limba și
    liteartura română. Cei interesaţi pot afla mai multe informaţii la numărul de
    telefon +38 0372 58 48 34 sau prin intermediul adresei de email
    catedrarom@gmail.com.

  • Alţi 166 de cetăţeni români, repatriaţi din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

    166 de cetăţeni români a fost adus în ţară, luni, din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, ca urmare a demersurilor comune ale Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor şi Ministerului Afacerilor Interne, informează un comunicat al MAE transmis AGERPRES.

    Repatrierea a fost asigurată cu o cursă aerienă specială operată de compania Tarom, pe ruta Bucureşti-Londra-Bucureşti. Aceste demersuri au permis deplasarea şi a trei cetăţeni britanici către Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

    Printre cetăţenii români care au revenit în ţară se regăsesc studenţi, personal navigant, cazuri medicale şi persoane care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul statelor respective din diverse motive

    Ministerul Afacerilor Externe foloseşte acest prilej pentru a sublinia importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror deplasări, a informaţiilor postate pe site-ul MAE privind sfaturile şi alertele de călătorie, precum şi a informaţiilor de interes publicate pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României în străinătate.

    Sursa: Agerpres

  • Jurnal românesc – 09.06.2020

    Jurnal românesc – 09.06.2020

    ***Ambasadorul României în Serbia, Oana Cristina Popa, a fost numită de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, în funcţia de şef al Delegaţiei UE în Muntenegru, a anunţat ministerul de Externe.

    Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că numirea este o reconfirmare atât a contribuţiei şi expertizei României la nivel european în ceea ce priveşte zona Balcanilor de Vest, cât şi a profesionalismului Oanei Popa. Ministerul de Externe transmite că românca este diplomat de carieră, cu o vastă experienţă în regiunea Europei de Sud-Est. Între anii 2005-2009 a deţinut funcţia de ambasador al României în Croaţia, iar din 2016 este ambasador al ţării noastre la Belgrad.

    În perioada 2011-2012, Oana Popa a fost bursier postdoctoral al Academiei Române în cadrul programului European al ştiinţelor socio-umane, unde a realizat studii privind istoria proceselor negocierilor de pace din regiunea balcanică după 1990. MAE subliniază că va continua demersurile de promovare a diplomaţilor români în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă şi reaminteşte că alţi trei conaţionali ocupă, în prezent, poziţii de şef de Delegaţie a Uniunii Europene. Este vorba despre Denisa-Elena Ionete în Niger, Traian Laurenţiu Hristea în Mongolia şi Cristian Tudor în Kuweit.

    ***41 de români care lucrau la o companie de prelucrare a cărnii din landul Bavaria, în Germania, au fost depistaţi pozitiv cu COVID-19, iar unul dintre ei a fost internat în spital, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit Consulatului General al României la Munchen, starea de sănătate a românului internat este, la acest moment, bună, iar majoritatea conaţionalilor infectaţi cu SARS-CoV2 sunt asimptomatici sau prezintă simptome uşoare ale bolii. O parte dintre aceştia au încheiat şi cele 14 zile de autoizolare impuse. Consulatul precizează că nu a primit nicio solicitare de asistenţă din partea românilor în cauză, dar că menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii firmei şi este pregătit să acorde asistenţa necesară.

    MAE le recomandă românilor care se află în străinătate şi se confruntă cu situaţii dificile, inclusiv cazuri în care drepturile nu le sunt respectate, să contacteze misiunea diplomatică sau oficiul consular cel mai apropiat. În ceea ce-i priveşte pe românii din Germania, ei pot contacta Ambasada ţării noastre la Berlin la numerele de telefon +49 302 12 39 555, +49 302 12 39 514, +49 302 12 39 516 şi la numărul de urgenţă +49 160 15 79 938. De asemenea, pot apela la Consulatele de la Bonn, Munchen și Stuttgart, ale căror numere de telefon le pot găsi pe paginile de internet aferente și pe site-ul mae.ro.

    ***316 români au fost repatriaţi în weekend din Germania şi Spania cu trei curse aeriene speciale operate de compania Tarom, informează Ministerul Afacerilor Externe. Zborul Frankfurt-Munchen-Bucureşti a adus acasă 136 de cetăţeni români, iar cursele Madrid-Bucureşti şi Barcelona-Bucureşti au transportat 180 de conaţionali. MAE precizează că printre cei care au revenit în ţară se regăsesc români care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul statelor respective şi 11 cetăţeni străini, rezidenţi în România.

    Şi tot la finalul săptămânii trecute, alţi 365 de cetăţeni români au fost aduşi în ţară din Marea Britanie, Olanda şi Iordania. Aeronavele Tarom, care au efectuat zborurile spre şi dinspre destinaţiile menţionate, au transportat în România studenţi, personal navigant, cazuri medicale şi 75 de cetăţeni cetăţeni străini rezidenţi în ţara noastră. Totodată, zborul Bucureşti-Amman-Bucureşti a facilitat revenirea în statul natal pentru 24 de cetăţeni iordanieni care se aflau temporar pe teritoriul României, Bulgariei şi al Republicii Moldova. Ministerul de Externe transmite că demersurile fac parte din acţiunea întreprinsă alături de ministerele Transporturilor şi al Afacerilor Interne de înlesnire a revenirii în ţară a românilor care au fost afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.

    ***Şefa Departamentului pentru relaţia cu Republica Moldova, Ana Guţu, i-a solicitat Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să ofere, post-mortem, cetăţenia română unei asistente medicale din stânga Prutului, care a încetat din viaţă ca urmare a infectării cu noul coronavirus. Secretarul de stat a indicat faptul că asistenta a depus, în 2017, dosarele de redobândire a cetăţeniei române pentru ea şi cei trei copii ai săi, dintre care doi minori.

    În acest context, Ana Guţu cere acordarea, în mod excepţional, a cetăţeniei române atât pentru cadrul medical din Republica Moldova, cât şi pentru copii rămaşi orfani. Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, a cerut în ultimii ani, în mod insistent, eficientizarea atât a procesului de redobândire a cetăţeniei române pentru medicii din Republica Moldova, cât şi a celui de recunoaștere a diplomelor medicilor basarabeni. De la tribuna Parlamentului de la Bucureşti, el a deplâns procedurile greoaie, care uneori se încheie cu avize negative, şi a oferit câteva soluţii care nu au fost încă implementate de Guvernul României.

  • Jurnal românesc – 05.06.2020

    Jurnal românesc – 05.06.2020

    ***Ministrul
    Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, au
    avut o convorbire telefonică în cadrul căreia au abordat, printre altele,
    situaţia minorităţilor naţionale din Ucraina. Potrivit MAE, cei doi oficiali au
    vorbit despre dreptul la educaţie în limba maternă al persoanelor aparţinând
    minorităţii române, dar au discutat şi alte teme de interes legate de
    protejarea drepturilor românilor din statul vecin. Aurescu şi Kuleba au
    convenit reluarea, în perioada imediat următoare, a lucrărilor Comisiei
    interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia persoanelor
    aparţinând minorităţilor naţionale.

    Totodată, şeful diplomaţiei române a
    menţionat că autorităţile de la Bucureşti pregătesc un ajutor medical
    concret pentru Ucraina cu scopul de a sprijini Kiev-ul în
    gestionarea efectelor pandemiei de COVID-19. Bogdan Aurescu a subliniat, de
    asemenea, importanţa solidarităţii internaţionale în contextul crizei sanitare
    şi a exprimat disponibilitatea părţii române de a acorda în continuare sprijin
    cetăţenilor ucraineni, în condiţiile în care, de la începutul crizei, peste 600
    au tranzitat în siguranţă România. MAE precizează că Bogdan Aurescu şi Dmytro
    Kuleba au discutat şi despre vizita în România a ministrului de Externe
    ucrainean, care urmează să fie organizată în viitorul apropiat.




    ***Cei cinci
    marinari români, care lucrează pe nava de croazieră Disney Wonder, aflată în
    portul San Diego din Statele Unite ale Americii, nu prezintă simptome de infecţie
    cu noul coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Instituţia
    precizează că, iniţial, şase cetăţeni români se aflau pe vas, dar unul dintre
    ei a părăsit teritoriul american, la 30 mai, cu o cursă aeriană ca urmare
    demersurilor oficiului consular la Los Angeles şi ale companiei angajatoare.
    Potrivit Disney, peste 200 de membri ai echipajului au fost repatriaţi până la
    acest moment, iar la bord se mai află 58 de cetăţeni ai unor state membre ale
    UE, 38 dintre aceştia făcând parte din personalul esenţial pentru manevrarea
    navei. Patru din cei cinci români rămaşi la bord sunt şi ei personal esenţial
    şi vor rămâne în continuare pe vas. Reprezentanţii compeniei au informat că
    starea de sănătate a conaţionalilor este bună şi că toţi cei care urmează să fie
    repatriaţi sunt testaţi şi li se eliberează documente medicale. MAE precizează
    că menţine legătura atât cu autorităţile locale, cât şi cu reprezentanţii
    companiei, şi acordă asistenţă consulară în limita competenţelor legale şi cu
    stricta respectare a măsurilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19.




    ***192 de
    români au fost aduşi în ţară din Germania şi Austria cu două curse aeriene
    speciale operate de compania Tarom, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
    Printre cei 176 de conaţionali repatriaţi din Germania s-au regăsit persoane
    aflate în tranzit pe teritoriul acestei ţări, revenite din Statele Unite ale
    Americii, Canada şi Marea Britanie, precum şi un caz medical. Cele două zboruri
    Munchen – Frankfurt – Bucureşti şi Viena – Bucureşti au permis revenirea în
    ţară şi a nouă cetăţeni străini rezidenţi în România. MAE informează că
    repatrierile fac parte din demersurile întreprinse pentru facilitarea revenirii
    în ţară a românilor blocaţi în străinătate ca urmare a măsurilor de restrângere
    a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.
    Instituţia subliniază importanţa verificării cu atenţie, anterior oricăror
    deplasări, a informaţiilor postate pe pagina sa de internet www.mae.ro,
    respectiv pe paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor
    consulare ale României.




    ***Zece
    scriitori români își împărtășesc viziunea despre lumea de după criza sanitară,
    în cadrul unui proiect organizat de reprezentanţa la New York a Institutului
    Cultural Român. Începând din 2 iunie şi până pe 4 august, aceştia îşi citesc
    online creațiile și traducerile pentru a ajunge la un public cât mai larg şi
    pentru a susține ideea de solidaritate a oamenilor în fața încercărilor vieții,
    precizează ICR New York. Seria a fost deschisă de poetul și publicistul Ioan
    Es. Pop şi va continua, pe 9 iunie, cu scriitoarea Andreea Răsuceanu. La
    proiect mai participă autorii Robert Șerban, Ioana Nicolaie, T.O. Bobe, Simona
    Popescu, Carmen Firan, Gabriela Adameșteanu şi Ioana Ieronim. Intervenţiile
    acestora sunt transmise online pe platformele de Youtube, Facebook, Instagram
    și Twitter ale ICR New York şi ale partenerilor. Programul complet poate fi
    consultat pe site-ul www.rciusa.info.

  • Jurnal românesc – 02.06.2020

    Jurnal românesc – 02.06.2020

    ***Protejarea
    şi respectarea drepturilor, intereselor, a demnităţii şi a viitorului românilor
    de pretutindeni reprezintă un obiectiv prioritar al Ministerului Afacerilor
    Externe, a declarat ministrul de resort, Bogdan Aurescu. Şeful diplomaţiei
    române a precizat că, în contextul pandemiei de COVID-19, instituţia pe care o
    conduce s-a concentrat în mod deosebit pe asigurarea drepturilor şi sprijinirea
    românilor care au fost surprinşi în afara graniţelor. Cu ocazia Zilei Românilor
    de Pretutindeni, Aurescu a spus că misiunea cea mai importantă a fost oferirea
    de asistenţă consulară şi facilitarea repatrierii pentru cei în situaţii
    deosebite, respectiv informarea constantă a acestora asupra măsurilor
    restrictive adoptate de alte state. El a afirmat totodată că în această
    perioadă legăturile cu românii din străinătate s-au dovedit mai strânse.

    În acest spirit, dorim să consolidăm relaţia cu comunităţile de români pe
    baza experienţelor care au întărit încrederea noastră reciprocă. Subliniez, o
    dată în plus, importanţa menţinerii şi dezvoltării legăturilor cu românii din
    afara graniţelor, care contribuie constant, fiecare în parte, dar mai ales
    împreună, la promovarea României şi a limbii române, precum şi a valorilor noastre
    culturale
    , a declarat Bogdan Aurescu. Ziua Românilor de Pretutindeni este
    sărbătorită, începând din 2015, în ultima duminică a lunii mai. Anul acesta
    evenimentele programate pentru a marca acest moment au fost anulate din cauza
    măsurilor impuse pentru a preveni propagarea infecţiei cu noul coronavirus.




    ***620 de
    români au fost repatriaţi duminică, pe cale aeriană, din Olanda, Franţa şi
    Spania, transmite Ministerul Afacerilor Externe. 117 de români au fost preluaţi
    din Amsterdam, 171 din Paris, în vreme ce 332 de conaţionali au fost aduşi în
    ţară din Madrid şi Barcelona. Printre cetăţenii români repatriaţi cu sprijinul
    companiei naţionale Tarom se regăsesc persoane aflate în tranzit din Statele
    Unite ale Americii sau Canada, medici, studenţi, membri de familie ai unor
    cetăţeni români, precum şi persoane care se aflau în imposibilitatea de a-şi
    prelungi şederea pe teritoriul ţărilor respective. Totodată, cu prilejul
    curselor dus a fost înlesnită deplasarea către statul de reşedinţă pentru 39 de
    cetăţeni străini, între care 6 spanioli, 6 olandezi şi 17 francezi. MAE precizează că repatrierile fac
    parte din demersurile întreprinse împreună cu ministerele Transporturilor şi de
    Interne pentru facilitarea revenirii în ţară a românilor aflaţi în străinătate
    şi care au fost afectaţi de măsurile de restrângere a transportului aerian
    adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.




    ***Sectorul
    construcţiilor are nevoie de românii care s-au întors în ţară în această perioadă,
    în condiţiile în care deficitul de forţă de muncă este de aproximativ 500.000
    de persoane, transmite Asociaţia Română a Constructorilor de Autostrăzi.
    Organizaţia le propune patronatelor din domeniu şi autorităţilor responsabile
    elaborarea unui plan pentru angajarea acestora. ARCA apreciază că mulţi dintre
    românii care au revenit acasă în contextul pandemiei de COVID-19 sunt
    specializaţi în construcţii şi pot fi integraţi cu uşurinţă în activitatea
    şantierelor deschise la nivel naţional. Asociaţia propune crearea unei
    platforme on-line, cu ajutorul căreia românii
    să se poată înscrie în domeniul în care pot activa, realizarea unei
    burse on-line a locurilor de muncă în domeniul construcţiilor, a unui
    parteneriat solid stat – companii private pentru instruirea forţei de muncă şi
    atestarea celor care au nevoie de o calificare suplimentară şi, cu sprijinul
    autorităţilor din domeniile Educaţiei şi Muncii, a unui mecanism simplu şi
    rapid prin care să fie echivalate atestatele sau diplomele de calificare obţinute
    de români în străinătate. Asociaţia consideră că propunerile sale ar permite o
    dezvoltare rapidă a sectorului construcţiilor, ar reduce atât şomajul, cât şi
    munca la negru şi le-ar permite românilor care s-au întors în ţară
    să rămână acasă, alături de familii.




    ***A 18-a
    ediție a expoziţiei internaționale de artă contemporană Spazi
    Aperti a fost deschisă, la 1 iunie, de Accademia di Romania in Roma cu
    sprijinul Institutului Cultural Român. În contextul blocajului mondial cauzat
    de pandemia de COVID-19, manifestarea a fost lansată pe platforma online
    www.spaziaperti.academy și cuprinde o expoziție virtuală, cu un conținut
    personalizat în care artiștii intervin și creează spontan. Printre cei invitați
    să participe se numără rezidenți ai Şcolii Britanice din Roma, ai Academiei
    Spaniole, Academiei Tedesca din Roma și Accademiei di Romania.

    Tema aleasă,
    intitulată vă invităm în oraş, reprezintă o provocare adresată
    artiștilor din capitala Italiei de a părăsi zona lor de confort și
    a transcende constrângerile aplicate în această perioadă. Vor fi expuse
    proiecte video, artă tip colaj, compoziții muzicale, mesaje text, fotografii,
    ilustrații şi picturi. În paralel cu expoziția virtuală, Lucia Ghegu și
    Alexandra Oancea, bursierii Accademiei di Romania, expun în parcul palatului o
    serie de instalații dedicate acestui eveniment. Lucrările pot fi admirate cu
    ușurință de trecători, fără a fi necesar accesul în interiorul curții.
    Spazi Aperti se desfășoară în intervalul 1 – 15 iunie, dar
    platforma va rămâne deschisă până în aprilie 2021.

  • Restricții în traficul aerian spre și din România

    Restricții în traficul aerian spre și din România

    Pe
    lângă restricțiile de circulație din România, necesare pentru a combate
    răspândirea coronavirusului, Ordonanța Militară de la sfârșitul săptămânii
    trecute prevede suspendarea zborurilor către şi dinspre SUA şi o serie de ţări
    europene, pentru o perioadă de 14 zile, începând din data de 5 aprilie, adică
    până în ziua de 19 aprilie când ortodocșii sărbătoresc Paștele. Toate zborurile efectuate de operatorii economici aerieni spre Austria,
    Belgia, Elveţia, Statele Unite, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Turcia şi Iran
    au fost suspendate.


    Această restricție introdusă de Ordonanța Militară nr.7 nu
    se aplică zborurilor efectuate cu aeronave de stat, zborurilor de
    transport marfă, corespondenţă, zboruri umanitare sau care asigură
    servicii medicale de urgenţă, precum şi aterizările tehnice necomerciale. În
    Ordonanța Militară nr.7 este un articol care reglementează transportul
    lucrătorilor sezonieri. Astfel, operatorii aerieni pot efectua zboruri în regim
    de curse charter neregulate, cu avizul autorităţilor competente din ţara de
    destinaţie. Un detaliu important este acela că nu sunt autorizate astfel de
    zboruri charter pentru domeniul sanitar și al muncii în domeniul asistenței
    sociale. Aceste restricții se adaugă măsurii de suspendare a zborurilor
    efectuate de operatori economici aerieni spre Spania şi din Spania către
    România, decisă pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 31 martie
    2020 ora 18.00.


    Într-un comunicat transmis luni, 6 aprilie, compania națională TAROM a
    anunțat suspendarea operării curselor către și dinspre Austria, Belgia, Marea
    Britanie, Olanda în perioada 06 – 20 aprilie, precum și extinderea suspendării
    operării curselor către și dinspre Franța și Germania în perioada 09 – 22
    aprilie
    . Și alte companii precum Blue Air, Ryanair, care transportă un număr
    mare de pasageri din și spre România, și-au suspendat, în această perioadă,
    cursele regulate. Wizz Air încă mai pune la dispoziția călătorilor zboruri spre
    Suedia, Danemarca, Norvegia și Portugalia.


    Pe de altă parte, compania TAROM operează curse charter de repatriere și
    curse de transport marfă. La nivelul Uniunii Europene, circa 350 de mii de cetățeni
    europeni blocaţi în străinătate din cauza restricţiilor de călătorie legate de
    coronavirus, au fost repatriați,
    însă alţi 250.000 sunt în continuare prinşi în afara graniţelor blocului
    comunitar. Uniunea Europeană a venit în sprijinul statelor membre şi al unor
    ţări vecine, cum ar fi Marea Britanie, Norvegia şi Islanda, pentru a-i repatria
    pe călătorii ale căror zboruri de
    întoarcere au fost anulate din cauza pandemiei.

    UE a creat o echipă specială în
    cadrul serviciului de protecţie civilă pentru a se ocupa de repatrieri, în
    contextul în care companiile aeriene din lumea întreagă au anulat
    numeroase zboruri în
    urma impunerii de restricţii de călătorie şi a prăbuşirii numărului de
    pasageri.

    Conform unui oficial de la Bruxelles, întoarcerile s-au făcut în
    principal prin zboruri comerciale
    sau prin curse charter organizate de guverne naţionale. Numai unul din
    zece zboruri a fost
    organizat de unitatea de gestionare a crizei a UE, în special pentru a aduce
    persoane blocate în Maroc sau în alte destinaţii turistice din bazinul
    mediteranean. Echipa europeană a coordonat eforturile între statele membre şi a
    constituit o listă de 25 de ţări problematice, însoţită de un sistem de
    clasificare pe culori, în funcţie de complexitatea repatrierii. Potrivit
    aceleiaşi surse, cele 250.000 de cazuri în aşteptare includ repatrieri mai
    complicate, în ţări mai dificile sau în circumstanţe mai tensionate.

  • 1.500 de români din străinătate au fost aduşi în România, până în prezent

    1.500 de români din străinătate au fost aduşi în România, până în prezent

    Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a declarat că, până
    în prezent, aproximativ 1.500 de români din străinătate au fost aduşi în ţară
    cu ajutorul zborurilor umanitare.

    Lucian Bode: Acţiunile vor continua, întrucât foarte multe contracte sezoniere ale muncitorilor din agricultură se
    încheie.

    Până în acest moment pe procedura legală, Ministerul Afacerilor Externe îşi face propria evaluare prin misiunile diplomatice pe care le are în toate ţările, face această analiză luând în considerare persoanele cărora le-a expirat contractul de muncă, şi mă refer la muncitorii sezonieri, eventual la turiştii blocaţi în diferite colţuri ale lumii. Potrivit ministerului nostru, prin cele două companii aeriene implicate, în acest moment, în aceste demersuri (de repatriere a românilor, n.r.), au fost aduşi în ţară prin aceste zboruri umanitare aproximativ 1.500 de români.


    Vom realiza în continuare astfel de zboruri, pentru că, în perioada următoare, avem informaţii că, spre exemplu, în Spania, foarte multe contracte ale muncitorilor sezonieri din agricultură se încheie şi, nemaiavând asigurarea medicală şi finalizănd contractul pe care l-au avut, obligatoriu ei trebuie să se întoarcă în ţară. Pentru ei, suntem în acest moment pregătiţi să realizăm toate demersurile. Noi, Ministerul Transporturilor prin companiile aeriene, asigurăm suportul tehnic şi îi vom aduce în ţară, a afirmat Bode.

    Referitor la o statistică privind muncitorii sezonieri care ar putea să revină în ţară, ministrul de resort a menţionat că nu are o evaluare exacta, dar că prin Ministerul Afacerilor Externe am putea estima câte contracte expiră în perioada următoare.

    Vreau să spun că la o întâlnire pe care am avut-o, spre exemplu, cu toţi operatorii şi cu reprezentanţii marilor confederaţii de transport din România, un operator mi-a spus că are contract cu 5.000 de români pe care i-a transportat în Spania, ale căror contracte expiră undeva în luna aprilie şi ei vor trebui aduşi acasă, a declarat ministrul.

    Referitor la modalitatea de carantinare a cetăţenilor români care revin în ţară cu transporturile umanitare, ministrul a precizat că:

    Pasagerii sunt preluaţi de către autorităţi şi escortaţi în localităţile de reşedinţă pentru a intra în carantină.

    Lucian Bode: După cum ştiţi, în Constanţa, pe Aeroportul Mihai Kogălniceanu, au aterizat aproximativ 800 de români din Italia. Din cei 800, 700 sunt carantinaţi în hoteluri în acest moment şi 100 sunt constănţeni. Ultimul zbor din Italia a aterizat, cum spuneam, la Constanţa şi pasagerii au fost preluaţi de transporturi speciale însoţite de jandarmi, reprezentanţi ai Direcţiilor de Sănătate Publică şi aduşi în judeţele de reşedinţă şi carantinaţi.

    Sursa: Agerpres

  • Ponta, Tăriceanu, Ciolacu, interpelare privind numărul românilor intraţi în ţară în ultimele 7 zile

    Ponta, Tăriceanu, Ciolacu, interpelare privind numărul românilor intraţi în ţară în ultimele 7 zile

    Liderii PSD, ALDE şi Pro România i-au solicitat ministrului de Interne Marcel Vela să răspundă la mai multe întrebări, după ce mii de români au intrat în ţară prin vama Nădlac, în contextul pandemiei de COVID19.



    “În baza prevederilor Constituţiei României, a Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a legislaţiei în vigoare, vă rugăm să ne comunicaţi în cel mai scurt timp următoarele date: 1. Numărul total de cetăţeni care au intrat pe teritoriul României în perioada 21 – 28 Martie a.c.; 2. Numărul de cetăţeni care au declarat la momentul intrării sau au fost depistaţi ulterior de către autorităţi ca venind din Italia si Spania; 3. Numărul de cetăţeni (dintre cei menţionaţi la pct. 1 şi 2) menţinuţi în carantină – şi numărul celor trimişi în izolare la domiciliu. Aşteptăm răspunsul dumneavoastră scris în cel mult 48 de ore (…) Având în vedere condiţiile speciale de funcţionare a Parlamentului în această perioadă, vă solicităm să acceptaţi această formă electronică de transmitere a interpelării”, este textul interpelării postat de liderul Pro România pe Facebook.





    Victor Ponta a postat şi o înregistrare video în care poate fi văzută o coloană de câteva zeci de maşini la intrarea în Vama Nădlac.



    Ponta a susţinut, pe pagina sa de Facebook, că în cursul zilei de sâmbătă au intrat în ţară prin Vama Nădlac un număr de 3.000 de români veniţi din Italia şi Spania, dar care nu au mai fost trimişi în carantină pentru că nu ar mai fi locuri disponibile.



    “În timp ce ascultam imnul la maşinile MAI, azi, doar prin Vama Nădlac, au intrat în ţară peste 3.000 de persoane venite din Italia şi Spania ??! Care au plecat acasă – că nu mai sunt locuri în carantină!”, a mai scris preşedintele Pro România, pe pagina sa de Facebook.


    Sursa: Agerpres












  • MAE:  184 de români din Italia vor fi repatriați

    MAE: 184 de români din Italia vor fi repatriați

    Alți 184 de români din Italia vor fi repatriați, urmând să revină în țară marți seară, cu o cursă aeriană charter a unei companii private, anunță Ministerul de Externe.

    În continuarea demersurilor comune ale Ministerului Afacerilor Externe și ale Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor pentru facilitarea revenirii în țară a cetățenilor români, nerezidenți, care sunt lucrători sezonieri, afectați de restrângerea drastică a activităților economice în care erau angrenați în Italia, precum și a cetățenilor români care se află în Italia în situații deosebite, fără posibilități reale de a continua prezența pe teritoriul Italiei, Ministerul Afacerilor Externe precizează că în cursul acestei seri vor reveni în țară 184 cetățeni români., precizează MAE.

    Cetățenii români vor fi repatriați din Veneția, Italia, cu o cursă aeriană, tip charter, operată de o companie privată.

    MAE face apel la cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate de a respecta cu strictețe recomandările autorităților din aceste state și subliniem că deplasările către România nu sunt recomandate.

    Astfel de deplasări sunt tot mai mult afectate de restricțiile impuse de statele de tranzit, care determină ca posibilitățile de asistență din partea autorităților române să se reducă în mod considerabil, și pot constitui un factor suplimentar de propagare a infecției cu COVID-19, punând astfel în pericol siguranța celor de acasă.

    Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • Jurnal românesc – 03.11.2016

    Jurnal românesc – 03.11.2016

    România va deveni un actor important pe piaţă
    digitală europeană, a declarat, joi, la Bucureşti, comisarul european pentru
    economia şi societatea digitale, Günther H. Oettinger în cadrul Forumului
    Internaţional România Digitală – Industrie 4.0. El a invitat Romania, universităţile
    relevante şi institutele de cercetare să se implice în proiecte de interes
    comun. Prezent la Forum, seful statului, Klaus Iohannis a subliniat că ţara noastră trebuie să
    valorifice avantajele de care dispune în domeniul digital, printre care
    infrastructura de bandă largă foarte performantă, şi sectorul IT, unul dinamic,
    care a crescut cu peste 20% în ultimul an, la o cifră de afaceri de peste trei
    miliarde de euro. Potrivit lui Iohannis, un alt atu este forţa de muncă înalt
    calificată, în România existând 120.000 de specialişti în IT, dar şi
    potenţialul inovativ, care trebuie valorizat prin dezvoltarea unei culturi a
    succesului, bazat pe performanţă, muncă, onestitate şi integritate.
    Premierul
    Dacian Cioloş a atras atenţia că în
    România există o prăpastie majoră între sistemul public şi cel privat în ceea
    ce priveşte utilizarea tehnologiei informaţiei.In
    timp ce in sectorul privat se constată performanţa şi potenţialul uriaş în domeniul
    IT şi în capacitatea de inovare, in cel public, mai ales in sectoare vitale
    precum educaţia, sănătatea, asistenţa socială, agricultura, politica fiscală se
    dezvoltă prea încet şi ţin pasul cu greu cu nevoile oamenilor, dar şi cu
    evoluţia din alte ţări.




    Peste 800 de cetăţeni români, depistaţi că stăteau ilegal în străinătate,
    au fost repatriaţi voluntar anul trecut, în special din Germania, Austria şi
    Belgia, fiind pentru prima dată când România apare în top 15 al ţărilor de
    origine la repatrieri voluntare, anunţă Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
    (OIM). În 2015, la nivel
    mondial, peste 69.000 de migranţi au fost sprijiniţi de organizaţiile din
    domeniu pentru repatriere voluntară. Conform legilor şi
    programelor în vigoare, migranţii care optează să fie repatriaţi voluntar sunt
    sprijiniţi financiar, în cele mai multe cazuri cu bani ce provind din fonduri
    europene.







    In România, numărul şomerilor a scăzut în luna septembrie, cu 1,7% faţă
    de luna anterioară şi a atins un minim istoric de 5,9%, conform datelor INS.
    Rata şomajului este în prezent la cel mai redus nivel de la începutul anului
    2009. Pe sexe, rata
    şomajului pentru bărbaţi a depăşit-o cu 1,9 puncte procentuale pe cea a
    femeilor, valorile fiind de 6,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,8%
    în cazul celor de sex feminin. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata
    şomajului a fost estimată la 4,9% pentru luna septembrie, 5,7% în cazul
    bărbaţilor şi 3,8% în cel al femeilor.




    In perioada 4-6 noiembrie, 50 de elevi şi
    profesori din Republica Moldova vor avea oportunitatea de a cunoaşte România
    prin intermediul unor excursii tematice în judeţele Prahova şi Braşov. Muzeul
    Memorial Constantin şi Ion Stere din Bucov, Castelul Iulia Haşdeu din
    Câmpina, Casa Memorială George Enescu din Sinaia, Castelul Pelişor şi Piaţa
    Sfatului din Braşov sunt câteva dintre obiectivele turistice pe care le vor vizita elevii şi cadrele
    didactice de la Liceele Ioan Vodă, Ion
    Creangă şi Mihai Eminescu din Cahul, dar şi de la Liceul Mihai Eminescu din Comrat, în cadrul
    poiectului Cultura – drumul spre casă, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni. Acţiunea
    îşi propune creşterea
    gradului de formare şi informare cu
    privire la
    valorile istorice, culturale şi spirituale româneşti, în sensul cultivării
    respectului faţă de acestea şi a asumării lor în viaţa cotidiană. De asemenea,
    prin intermediul excursiilor elevii vor putea cunoaşte în teren
    România prin contactul cu elemente de istorie, cultură şi spiritualitate
    românească.

  • România şi recentele crize internaţionale

    România şi recentele crize internaţionale

    În Franţa şi Turcia au fost zile sângeroase, agitate, triste şi nesigure. Joi seară, când Franţa îşi sărbătorea Ziua Naţională, un tunisian a intrat cu un camion în mulţimea adunată pe promenada de la malul mării şi a ucis sau rănit sute de persoane, inclusiv copii. Atacul a fost revendicat de organizaţia jihadistă Stat Islamic. Printre victime se află şi români. Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că reprezentanţii misiunii diplomatice române din Franţa menţin în permanenţă legătura cu personalul medical local şi monitorizează evoluţia stării de sănătate a răniţilor.



    Premierul Dacian Cioloş a discutat, telefonic, cu omologul său francez, Manuel Valls, despre românii care se aflau la Nisa în momentul atacului. Între timp, în Franţa au fost decretate trei zile de doliu naţional şi s-a ţinut un moment de reculegere în memoria victimelor atentatului. Peste 500 de oameni s-au prezentat, până acum, la punctele de sprijin psihologic constitutite la Nisa pentru martorii atentatului de pe Promenade des Anglais, traumatizaţi de cele trăite şi văzute. Autorităţile franceze au arestat mai multe persoane bănuite că ar fi avut legătură cu atacul.



    Pe de altă parte, circa 300 de militari şi civili au fost ucişi şi 1.400 răniţi în Turcia, într-o tentativă de lovitură de stat eşuată. O parte din armata turcă a încercat, pe 15 iulie, să îl dea jos de la putere pe liderul Recep Tayyip Erdogan. Armata a transmis că motivele sunt păstrarea secularismului şi a libertăţilor, precum şi reinstaurarea ordinii constituţionale în Turcia. Mai târziu, preşedintele Erdogan a anunţat că tentativa de lovitură de stat a eşuat şi a invitat oamenii să iasă în stradă, ceea ce s-a şi întâmplat.



    Puciul eşuat a fost urmat de mii de arestări şi destituiri. Deşi Recep Tayyip Erdogan a fost ales democratic, el este acuzat că încearcă să islamizeze statul turc. Deşi popular în Turcia, Erdogan a fost criticat, în ultimii ani, pentru blocarea accesului la o presă liberă, pentru reducerea la tăcere a unor critici, inclusiv jurnalişti, pentru promovarea islamismului în medii laice şi pentru extinderea prerogativelor prezidenţiale.



    În urma puciului, a fost haos pe inclusiv pe aeroporturile din capitala Ankara şi din Istanbul. Au avut de suferit şi români, care aveau programate zboruri în şi dinspre Turcia. Ministerul de Externe de la Bucureşti a pus la dispoziţia celor afectaţi de evenimentele din Turcia o linie telefonică specială, prin intermediul căreia a primit peste 2 mii de apeluri. Au fost repatriaţi sute de cetăţeni români cu costuri suportate de MAE, prin celula de criză constituită la Bucureşti.



    Două echipe consulare mobile din cadrul Ambasadei României la Sofia (Bulgaria) au facilitat tranzitul a zeci de autovehicule cu cetăţeni români la două dintre punctele de frontieră terestră cu Turcia. În continuare, Ministerul de Externe le-a recomandat românilor să evite orice deplasări în Turcia care nu le sunt absolut necesare.

  • Jurnal românesc – 18.07.2016

    Celula de criză constituită de Ministerul român de Externe pentru sprijinirea cetăţenilor români din Turcia îşi continuă activitatea pentru procedurile specifice de repatriere. Potrivit unui comunicat al MAE, au fost primite mii de apeluri telefonice, dar numărul acestora este în scădere, după normalizarea situaţiei create prin lovitura de stat militară eşuată de vineri. În urma evenimentelor din Turcia, au fost repatriaţi 242 de cetăţeni români cu costuri suportate de MAE. Două echipe consulare mobile din cadrul Ambasadei României la Sofia au facilitat tranzitul a zeci de autovehicule cu cetăţeni români la două dintre punctele de frontieră terestră.



    Românca dată dispărută la Nisa, după atacul terorist din 14 iulie, a fost găsită într-un spital din oraşul de pe Riviera Franceza – anunţă Ministerul de Externe de la Bucureşti. Potrivit medicilor, starea ei este destul de gravă, dar stabilă. Şi fiul său, minor, a fost identificat, rănit, tot într-un spital din Nisa. Verificările continuă pentru a-l găsi pe tatăl copilului, despre a cărui soartă nu se ştie nimic, până acum. 85 de răniţi se mai află în spitalele din Nisa, mulţi dintre ei în stare critică. Aproximativ 500 de oameni s-au prezentat la punctele de sprijin psihologic, constitutite la Nisa pentru martorii la atentatul de pe Promenade des Anglais, traumatizaţi de cele trăite şi văzute. Poliţiştii francezi au găsit în telefonul teroristului tunisian care intrat cu un camion de mare tonaj în mulţime un mesaj în care acesta cerea unui complice să aducă mai multe arme pentru atentat.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, s-a întâlnit, sâmbătă, la Norwich, în Marea Britanie, cu familia de români care deţine magazinul incendiat pe 8 iulie. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ea a transmis, cu această ocazie, solidaritatea autorităţilor române şi a încurajat raportarea oricăror acte care ar putea fi considerate drept xenofobe sau discriminatorii instituţiilor britanice şi Ambasadei României la Londra. Maria Ligor s-a mai întâlnit cu primarul oraşului Norwich şi cu membri ai Consiliului local, cărora le-a transmis aprecierea pentru modul în care comunitatea locală s-a mobilizat în sprijinul familiei afectate, imediat după incident.



    Ministrul britanic responsabil pentru negocierile pe marginea retragerii Regatului Unit din UE a sugerat că cetăţenii europeni care sosesc în Marea Britanie, înainte de ieşirea acesteia din blocul comunitar, ar putea să nu beneficieze de protejarea dreptului de a rămane în ţară. David Davis a declarat că orice acord menit să apere drepturile cetăţenilor europeni care trăiesc în Marea Britanie ar putea avea o dată-limită. Negocierile vor viza şi situaţia cetăţenilor britanici care locuiesc în alte state ale UE.



    Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava scoate la concurs pentru anul academic 2016-2017, 135 locuri pentru românii de pretutindeni din care 23 sunt destinate elevilor originari din Republica Moldova care au susţinut examenul de bacalaureat în România. Pentru studiile universitare de masterat, Universitatea oferă 64 de locuri fără taxă pentru Republica Moldova, iar pentru studiile de doctorat sunt disponibile patru locuri pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi Diaspora.



    Anul trecut, încă aproximativ 15.000 de imigranţi români au fost înregistraţi, oficial, în Belgia, România fiind, în 2015, pe primul loc în rândul ţărilor de provenienţă a imigranţilor comunitari nou sosiţi, a anunţat Centrul Federal belgian pentru Migraţie. Franţa urmează, la mică distanţă după România, în acest top. Belgia are o populaţie de circa 11,2 milioane de locuitori, din care aproximativ 11% sunt imigranţi, iar din totalul imigranţilor circa 68% provin dintr-o ţară membră a UE.

  • Repatrieri ale românilor din Siria şi Liban

    Repatrieri ale românilor din Siria şi Liban

    Trei cetăţeni români şi doi membri de familie cetăţeni sirieni au fost evacuaţi, miercuri, la cerere, din Siria şi repatriaţi pe cale aeriană din Liban, cu sprijinul misiunilor diplomatice române la Damasc şi Beirut şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), anunţă MAE.


    Marţi, grupul a părăsit Siria în condiţii de siguranţă, pe cale terestră, către Liban. Misiunea diplomatică de la Damasc a eliberat documentele de călătorie necesare repatrierii celor trei cetăţeni români, iar filiala de la Damasc a OIM a asigurat transportul grupului prin suportarea costurilor aferente repatrierii. De asemenea, grupul a fost asistat de către reprezentanţi ai Ambasadei României la Beirut şi ai OIM pentru îndeplinirea formalităţilor de îmbarcare în aeronava cu care au fost repatriaţi.


    Tot miercuri, un cetăţean român şi doi membri ai familiei acestuia, cetăţeni sirieni — refugiaţi din 2012 din Siria pe teritoriul Libanului, în localitatea Rayak din Valea Bekaa – au fost repatriaţi pe cale aeriană din Liban, tot cu sprijinul misiunii diplomatice române la Beirut şi al OIM.


    Până în prezent, 709 cetăţeni români şi membri de familie au fost evacuaţi și repatriaţi din Siria cu ajutorul misiunilor diplomatice româneşti şi al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.



    Sursa: MAE

  • Precizări ale MAE referitoare la repatrierea victimelor Colectiv

    Precizări ale MAE referitoare la repatrierea victimelor Colectiv

    Ministerul Afacerilor Externe a adus precizări referitoare la repatriereavictimelor din clubul Colectiv, decedate în afara ţării. Astfel MAE a comunicat joi că au fost disponibilizate, din fondurile speciale alocate în bugetul MAE pentru gestionarea situaţiilor de criză consulară, sumele necesare suportării cheltuielilor de transport internațional.”


    Ambasadele României la Londra, Haga, Paris, Tel Aviv și Consulatul General al României la Bonn s-au implicat în gestionarea victimelor, conform competențelor legale, atât în relația cu autoritățile locale, cât și cu familiile cetățeniilor decedați, acordând permanent asistentă consulară de specialitate.”



    Dintre cele opt victime care au decedat în străinătate, cinci au fost deja repatriate, celelalte trei urmând să fie repatriate în cursul zilelor de joi şi vineri, 19-20 noiembrie. Astfel, atăzi ajunge în România trupul neînsuflețit al unui cetățean decedat în Marea Britanie, iar în cursul zilei de mâine vor ajunge în România trupurile neînsuflețite ale altor doi români, din Marea Britanie și Germania.



    Ministerul român de Externe a precizat că nu va comunica public detalii cu privire la identitatea victimelor sau coordonate privind transportul trupurilor neînsufleţite, din respect pentru famiile celor decedaţi şi în conformitate cu prevederilor legale referitoare la respectarea vieţii private.


    În comunicatul remis presei de MAE se mai arată că misiunile diplomatice și oficiile consulare române s-au ocupat, în mod prioritar, de toate formalitățile legate de contractarea societăților de pompe funebre și de eliberarea documentelor necesare. De asemenea, reprezentanțele române au menținut în permanență legătura cu autoritățile locale competente, depunând toate diligențele posibile pentru accelerarea procedurilor inițiate pe plan local, care au presupus anumite investigații de natură medico-legală și judiciară, respectiv înregistrarea deceselor și autorizarea transporturilor funerare. În urma acestor demersuri, s-a reușit soluționarea tuturor formalităților impuse de legislațiile locale în cel mai scurt timp posibil. MAE precizează că durata procesului de repatriere este determinată de procedurile legale interne din statele respective.”