Radio România Internațional

Tag: Republica Moldova

  • Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Andamasea-a Comunitatillei Politică Ivrupeană, di Budapesta

    Liderlli ivrupeañi s-andămusiră Budapesta ta să zburască ti hala greaua tu planlu di securitati ali Ivropa, tu prota thesi hiinda catandisea ditu Ucraina, ama şi tră migraţie şi securitatea economică.
    Tu arada-a ţinţilui Summit a Comunitatillei Politică Ivrupeană (CPE), fu cundileatu impactul cabaia mari a fuvirsearillei arusească contra ali Ucraină nica şi tră tutu continentulu, ama şi pi livelu global. Ufiţialli cundilleară că easti ananghi ti ună acţiuni coordonată pi livelu european tra s’ducă ninti agiutorlu tră Ucraina, cari alumtă tră apărarea independenţăllei, a suveranitatillei şi a integritatillei a llei teritorială.

     

    La muabeţli tru formatu apridunatu tru arada a pareiillei di lucru pi tema migraţillei, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, prezentu la andamasea di Budapesta, feaţi timbihi că migraţia armâni ună provocari importantă pi livelu europeanu, cari caftă ună apandisi comună şi lărgurie.

     

    Uidisitu cu un comunicat ali Administrație Prezidențială, s’cundille că evoluţiile mutrinda migraţia găilipseaşti ma largu tu hăvaia a ceamaunăllei ditu Orientul di Mesi şi cu polimlu ti s’duţi ma largu tru Ucraina. Asi, Klaus Iohannis zbură tră simasia a unăllei implementari hăirlătică pi livelu ali UE a Pactului mutrinda migraţia, ună hălati ţi poati s’hibă cu hăiri şi tru ligătură cu partenerlli di nafoara ali UE.
    Tutunăoară, cundille că România ari băgată tru lucru niscănti ditu pruviderli a Pactului, pritu Proiectulu-pilotu dizvărtitu tu sinurlu cu Sărbia, cari agiumsi ună paradigmă cu buni practiţ tu ţi mutreaşti riturnărli, tehnea di azilu şi priyinearea a migraţiillei paranomu.

     

    Tutunăoară, caplu a statlui zbură tră simasia a lucărlui deadunu operaţionalu reghionalu, cari easti, spuni năsu, ună hălati hăirlătică di cilăstăseari tră kivernisearea cu hăiri a fenomenlui. Tru contextu, Klaus Iohannis cundille că România armâni angajată emu tru implementarea di apofasi hăirlătiţi tră kivernisearea ali migraţie, ama şi ti asiguripseari securitatea a sinurloru externi ali UE şi tră rolu a llei di stat membru cari bagă tu lucru acquis-ul Schengen. Tru aestă noimă, spusi diznău că tră România, bitisearea-a proţeslui di aderari la spațlu di libiră urdinari yilipseaşti angajamentulu susto andicra di proiectulu europeanu.

     

    Di altă parti, la andamasea ahărdzită ti andruparea ali Ripublica Moldova, cari s’ţănu tu adunarea ali CPE, Klaus Iohannis alăvdă, deadunu cu alanţă lideri europeañi, gaereţli di reformă fapti tu kirolu ditu soni Chișinău, concretizate tru progresi constanti, acă ari provocări işiti tu migdani pritu fuvirserli ali Rusie. Cundille, tutunăoară, că easti ananghi s’ţănă ma largu ritmolu iruşi a reformilor, gradlu analtu di vighilenţă instituţională, cum şi băgarea tu practico matimili nviţati cu furñia a scrutiniloru ditu aestu kiro şi tru perspectiva alidzerloru parlamentari ditu 2025.

     

    Și alanţă lideri ivrupeañi spusiră că va u-ndrupască ma largu Ripublica Moldova, după alidzerli prezidenţiali şi referendumlu cari ălli dişcllisi calea ti imnaticlu ivrupeanu.
    Ma multu, tu bitisita ali andamasi, s-loară borgi s’ndrupască ma largu Chișinăulu, aţea turlie că aestu s’bagă tu lucru scupadzlli di irini și democrație.

     

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Tsi aleadzi Republica Moldova

    Tsi aleadzi Republica Moldova

    Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova, fură bănati ditu veclliulu kiro di româñi.
    Easti zborlu di româñilli a prinţipatlui medieval Moldova, aţelu cari s’feaţi ună, tru 1859 cu văsilia soră, Muntenia, și băgă thimeallili a cratlui român contemporan. Rușlli, cari aputrusescu cu halatu cât cama multu ditu Estul european, agiumsiră aoa amănatu, pritu secolu XVIII-ţi. Tru 1792, askerili arusești țaristi agiungu la Nistru, tru multili alumti cu Imperiul otoman. Dupu alti dauă dekenii, elli arăkescu loclu cu numa Basarabia, anamisa di Prut și Nistru, bănatu di români, ama tut dupu azvindzearea-a turţăloru. Calea a loru cătă Istanbul s’făţea jgllioată cu jgllioată. Tru 1918, bănătorlli ali provinţie țaristă Basarabia apufusescu ta s’facă ună cu Regatlu ali Românie.

     

    Tru 1940, Stalin da un lăhtărosu ultimatum ti România, şi deapoa intră cu askerili pisti Nistru și aputruseaşti aestă parti ali Moldovă. Ahurhescu dzălili lăi cu sovietizarea ali Basarabie, cu arăkearea a teritoriului, a limbăllei și a culturăllei. Tru 1991, Republica Moldova, republică unională a URSS, tu atelu kiro, u proclamă a llei independența, cum feaţiră tuti ateali 15 componenti a statlui sovietic. Tu şcurtu kiro, lenu turlii di grupuri etniţi ditu năulu stat indipendintu ahurhiră acțiuni separatisti, sumu coordonarea a Moscovăllei. Tru 33 di añi di existență ca stat independentu, Republica Moldova s’ampulisi cu catandisi di nai ma ndilicati: polimlu separatistu a raioanilor di pisti Nistru, prublemi economiţi cabaia greali, emigrarea babageană a bănătorloru, influența cabaia mari ali Rusie, zñiia lăhtăroasă a propagandăllei arusească, nica şi dupu ţi Rusia u aputrusi Ucraina.

     

    Multu kiro, liderlli di Chișinău aplicară caplu dinintea ali Moscova iarapoi Republica Moldova fu goalu cazlu ditu spațlu fostu sovietic tru cari partidlu comunistu agiumsi la puteari, și nu cumu ţi s’hibă ama pritu alidzeri. Aprindu Cărciunlu ditu 2020 adusi un nău prezidentu Chișinău. Maia Sandu eara băgată tu nai marea ipotisi, dupu un mesu şi 10 dzăli di la doilu tur di scrutin a prezidențialilor ditu aţelu an. Alumta electorală fu extremă, ama absolventa di Harvard cu ună vidzută crehtă lu azvimsi confortabilu, cu cama di 57 tru sută ditu voturi, pi un nicurmatu andrupătoru ali Moscova. Aestă aradă, politicieañilli pro-europeañi ditu Republica Moldova amintară alidzerli. Mandatlu ali Maia Sandu fu unu ndilicatu ama limbidu tru favoarea dişcllidearillei cătă lumea a democrațiillei, cătă Europa, cătă Vestu. Și aesta, acă ma multu di giumitati ditu aestu mandatu tricu tu hăvaia a fuvirsearillei a aputrusearillei ţi u feaţi Rusia contra ali Ucraină.

     

    Republica Moldova easti anamisa di România și sudlu ali Ucraina, nu alargu di Odesa și di frontul dişcllisu di ruși tru aestă parte ali Ucraină. A deapoa, dronili arusești cari s’higu pi curarea di bitisită a Dunăllei tra s’arucă topi tru porturli ucrainene anamisa di România și Republica Moldova easti un piriclliu mari tră siguranța ali Românie, stat membru al NATO. Ditu furñii limbidz, România ndrupaşti Republica Moldova tru gaereţli a llei di integrari tru Uniunea Europeană și tru spațlu di democrație pi cari aesta-lu reprezintă.

     

    Ună apofasi ţi ari scupolu s’bagă lucărli tu aradă fu aţelu ta s’ndreagă unăoară cu protlu turu a prezidințialelor ditu 20 di sumedru, un referendum tră ”alăxearea ali Constituție cu scupo ti adearea ali Republică Moldova la Uniunea Europeană”. A deapoa, maca votlu tru favoarea a Europllei fu niheamă pisti 50 tru sută yilipsi căţe catandisea paradoxală tru cari să spunu cu mindita votanțăllii ditu Republica Moldova easti alithea, sertă și lișor ti exighiseari. Propaganda arusă arcă tuti griutătli pi zverca ali Europă, neise cu cari s’ampulisi văsilia, și lu mută maxus aşi dzălu tricutu giunescu și cu tuti a kirolui sovieticu. Acă cu hăiri, formula easti aplo și europeañilli cu oclli patru putură s’veadă paradigma arusă ţi lucradză tru ași-dzăslu referendum ditu Ucraina, tru 2014, ică tru deplasare, la votlu tră Brexit, nica și tru separatismul catalan.

     

    Tutunăoară, propaganda arusă easti vizibilă și tru multi alidzeri a cetățeañilor europeni cari nu pot s’akicăsească câtu hăirlătică easti subversiunea moscovită, thimilliusită pi informații arădociki și alăxearea a argumentelor cu impulsuri superfiţiale. Alidzerli prezidențiali ditu Republica Moldova și referendumlu ali integrari europeană scoasiră diznău tu migdani aesti acțiuni primari și paranomu cari vor s’aducă ună apandisi-reacție anti-occidentală a cetățeañilor moldoveni. Maia Sandu avu niheamă sumu 50 tru sută, tru primlu tur, ași că va s’ţănă un doilu tur di scrutin. La 3 di brumaru, votanțălli ditu Republica Moldova au furñia să spună desi vor s’nkisească calea ali democrație occidentală, europeană, ică s’armănă un spațlu di keatră tru sfera di influență aruso-sovietică.
    Constituţie, dimocraţie, Republica Moldova, scrutin

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European

    Ucraina și Ripublica Moldova, pi agenda-a Consiliului European

    Catandisea ditu Ucraina, hala ditu Orientul di Mesi, competitivitatea UE şi kivernisearea ali migraţie, ama şi cuvendză ti Republica Moldova, Georgia și păhadzlli multu mări tru dumenea ali energie suntu tu arada di lucru a liderlor europeañi adunaţ kiro di dauă dzăli Bruxelles, tru cadurlu a Consiliului European di toamnă.

     

    Dusu la summit, prezidentulu Klaus Iohannis cundille tră un mesaj susta ditu partea a Uniunillei ti andruparea ali Ripublică Moldova tru proţeslu di integrare europeană, maxus tru actualu contextu electoralu, cutugursinda minduerli di destabilizari di partea ali Moscovă.

     

    Tru aţea di ma ninti ripublică sovietică, va s’aibă dumănică alidzeri prezidențiale, ama și un referendum ti alăxeari Constituţia, aţea turlie că aesta s’pruveadă aderarea a văsiliillei la Uniunea Europeană. Agiutorlu european tră Republica Moldova lipseaşti s’hibă faptă pri tuti călliurli anănghisiti, tru planu economic, financiar şi di securitate, lugurseaşti caplu a statlui român, cari salută, tru idyiulu kiro, vizita ditu soni ţi u feaţi Chișinău prezidenta ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, şi lansarea a unlui Plan di creaştiri tră Republica Moldova.

     

    Şefañilli di statu şi di guvernu ditu UE cutugursiră mintearea ali Federaţie Rusă tru proţesili democratiţi di Chișinău şi salutară apofasea tră treia paketă di sancţiuni contra a aţiloru ţi feaţiră acţiuni cu scupolu ta s-u slăghească suveranitatea şi independenţa ali Ripublica Moldova. Tru idyiulu kiro, Consiliul European năpoi adusi aminti ti agiutorlu ţi va lu da ti imnaticlu european a aliştei văsilie candidată şi tră progreslu aliştei pi calea a reformilor şi a stabilitatillei.

     

    Tru zborlu ţi lu gri dinintea a aţiloru ţi eara viniţ la summit, prezidentulu ali Ucraină ălli căndăsi liderlli ali Uniuni s’aproaki planurli a lui di anvărtuşeari a poziţiilor militari a Kievlui tră s’bagă zori ali Rusie s’yină la measa a păzărăpserloru di irini. Volodimir Zelenski feaţi cllimari ti ună aderari iruşi a v4siliillei a lui la NATO şi ta s’aibă izini s’ufilisească armati occidentale cu aradză lungă di acţiuni. Uidisitu cu Volodimir Zelenski, cara planlu a lui va s’hibă băgatu tu practico, polimlu cu Rusia va s’bitisească tru 2025.

     

    Di altă parti, avânda tu videală comemorarea unu an di la evenimentili dramatiţi ditu 7 di sumedru 2023, Consiliul European cutugursi sertu ataca contra a Israelui şi u spusi solidaritatea ti fumellili a victimilor şi a ostatiţloru a Hamaslui. Tru idyiulu kiro, liderlli căftară dănăsearea ună ş-ună a alumtiloru tru Gaza, eliberarea fără alti căftări a tutăloru ostatiţloru şi făţearea ma bună intrarea şi darea asistenţăllei uminitară, spunănda diznău angajamentul andicra di ceareia a aţiloru dauă stati.

    Autoru: Corina Cristea
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

    România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

    Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu. Aestâ dzuuâ ari ș-unâ noimâ istoricâ ahoryea ti româñi, câțe easti adusâ aminti Dzuua anda fu aspusâ Independenţa di Stat. Tu mesajlu pitricut ti Dzuua a Evropâllei, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că evropeañilli vor ta s-bâneadzâ tu suțităț libiri/elefteri, cu stat di ndreptu funcţional, iu ndrepturli ş-libirtăţli suntu tiñisiti. Uidisit cu spusa a lui, ‘problemili di tora scot tu migdani că u avem borgea andicra di alanțâ oamiñi ta s-u țânemu irinea pi continentu, iara nai ma siyura culai easti fâțearea ma sânâtoasâ a construcţillei evropeanâ ş-ânvârtușearea a unitatillei anamisa di miletea a noastâ’.
    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu adusi aminti că, dupâ aderarea la Uniuni, România s-hârsi di cama di 64 di miliardi di evradz ditu fonduri evropeani, pâradz ți âlli si deadirâ, ma mulțâ andicra di suma acutotalui ți u deadi ea la bugetlu ali UE. Tu unâ emisiuni la Radio România, Iulia Matei, ambasador ş-reprezentantu permanentu ali Românie pi ninga UE, cundille că unitatea easti clleaia ti unâ Evropâ vârtoasâ.
    Iulia Matei: Ma s-mutrim niheamâ nâpoi ș-ma multu tu añilli ditu soni putem s-videm că avem deadun un singir di rezultati ți, vahi altâ turlii va nâ pârea zori ti umpleari și, vahi, imposibili. Ş-aoa mindueascu prota ș-prota că Uniunea agiumsi un actor geopolitic ma vârtos. Scoasim tu migdani că himu un partener di pistusini ti Ucraina, tu contextul anda easti atacatâ di Arusie, ama ș-ti loarea aluștor apofasi istoriți ți angreacâ multu ligati di dișcllidearea a pâzârâpserlor di aderari cu Ucraina ș-cu Republica Moldova.
    Arcul di Triumf di Bucureşti fu luñinat tu ñirlu tu dzuua di 9 di mai, dicsearâ, ta s-yiurtuseascâ Dzuua ali Evropâ, iara hlambura ali UE fu proiectatâ pi faţada a Pâlatillei a Parlamentului. Tu mărlli câsâbadz, Dzuua ali Evropâ fu yiurtusitâ cu paradi militari și momenti artistiți.
    Și Chişinâu furâ yiurtusiti em Dzuua ali Evropâ, em ațea a Azvindzearillei. Maia Sandu, membrâ a chivernisillei ş-a leghislativlui, bâgă chitchi/lilici la memorialul Eternitati, ti aduțearea a minti a aților câdzuţ tu Doilu Polim Mondial. S-feați ș-unâ țeremonie ahoryea tu pâzarea ditu mesea a Chișinăului, dinintea a prezidentâllei ş-a comisarlui evropean ti buget şi administraţie, Johannes Hahn, ți tu vizitâ tu Republica Moldova.
    9 fi mai 1945 fu prota dzuuâ di irini tu Evropa dupâ Doilu Polim Mondial, ti cari canâ nu poati sâ zburascu cu haraua a azvindzearillei, di cara tora him martorilli a unlui nău polim tu Evropa, dzâsi Maia Sandu anda zburâ tu Pâzarea ali Mari Adunari Naţionalâ. Ea cundille hâirli ți va li aducâ apruchearea tu Uniuni, pritu cari nai ma marea garanţie hiindalui irinea ș-securitatea naţionalâ.
    Maia Sandu: Noi nu vrem s-neamu iuva, noi vrem s-armânem acasâ, iara acasâ s-hibâ Uniunea Evropeanâ. Ti mulțâ añi, Uniunea Evropeanâ, Moldova evropeanâ! „
    Dzuua a Evropâelli easti dzuua anda âlli tiñisim tuț ațelli ți u vor ş-u apărâ Uniunea Evropeanâ, irinea, stabilitatea ş-prucupseara pi continentul a nostu, tamam ș-țetăţeañilli ali Republicâ Moldova”, dzâsi, tu arada lui, comisarlu evropean Johannes Hahn.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Republica Moldova, dependenţâ tut ma ñicâ di nafta aruseascâ

    Republica Moldova, dependenţâ tut ma ñicâ di nafta aruseascâ

    România fu, ş-tu 2023, protlu furnizor di produsi petrolieri ti Republica Moldova, aspunu datili țentralizati di Aghenţia Naţionalâ ti Reglementari tu Energheticâ di Chişinâu. Anu, Republica Moldova importă aproapea 1.000.000 di toni di motorinâ, benzinâ ş-gazu lichefiat, pi crișteari cu aproapea 7 proțenti andicra di 2022, ş-avu ași unâ turnari acutotalui a pâzariļei di produsi petrolieri dupâ crizili ți vinirâ arada pandemia di COVID-19 ş-ahurhearea a polimlui tu Ucraina, dzâcu experţâļi tu dumenea energheticâ ți suntu aduși aminti la Radio Chişinâu.

     

    Nai ma di simasíi produs petrolier fu motorina, cu aproapea 75%. Aproapi tutâ benzina importatâ tu Republica Moldova yini ditu Româníi, cata cum şi 70% ditu motorinâ. Arusia, ți eara ma ninti unlu ditu nai ma mărļi furnizori di produsi petrolieri ti pâzarea moldoveneascâ, exportă anu tu Republica Moldova cantitâţ dipu ñiț di motorinâ, maș 1,7% acutotalui.

     

    Pi di altâ parti, chivernisea di Bucureşti lârdzi obligativitatea ti producâtorļi româñi ta s-simneadzâ contracti directi ti vindearea di energhíi electricâ câtâ Moldova, maca va u veadâ zorea. Furnia easti că autoritâţli di Chişinâu pot s-aibâ unâ xichi di energhíi di la țentrala ditu reghiunea separatistâ proaruseascâ Transnistria, ptorlu izvur di petrol.

     

    Presa di Bucureşti bâga oarâ, aoa ș-pțâniu chiro, că interconectarea a ligârutloru di energhíi ș- gazi ditu România ș-Republica Moldova fu un proiectu icunomic şi strateghicu mare ti cari ș-lo borgea Bucureştiul, di cara memorandumul simnatu anamisa di ațeali dauâ vâsilii agiumsi s-hibâ apofasi di Chivernisi. Tu arada a actului normativ adus aminti ma ndzeanâ, s-aspuni că ari unâ mirachi di dauli părțâ ti integrarea ali Republicâ Moldova pi pâzarea di energhíi evropeanâ ș-ti livrarea pi unu chiro lungu di energhíi ditu România câtâ aestu cratu.

     

    Tu dumenea a gazilor naturali, părțâli au tu naeti s-creascâ proiectili ti interconexiunli anamisa di aesti dauâ craturi pritu analizarea a posibilitatiļei di crișteari a capațitatiļei di transportu di gazi naturali bidirecționali, tindearea a conductilor, dezvoltarea a capacitățlor di stocari a gazilor naturali ditu România.

     

    Pârţâli va s-lucreadzâ deadun, tutnâoarâ, ta s-țânâ unu livelu minimu di rezervi di naftâ ș-produsi petrolieri va s-simneadzâ unâ achicâseari bilateralâ ți pruveadi aflarea a spațiilor di depozitari ti adrarea di stocuri di urghențâ ti Republicâ Moldova tu Româníi.

    România și Moldova ș-ļia borgea sâ scoatâ tu migdani scupadzļi a Memorandumului dinitea a Comisiļei Evropeanâ ș-dinintea la alti instituții finanțatoari pi livel mondial ta s-ļia pâradz ta ș-umplâ scupadzļi, ama ș-ti consultanțâ di profil.

     

     

    Autor: Ștefan Stoica

    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu

    Prezidentulu ali Românie tru Parlamentulu Europeanu



    Ankisitã tru 2022, ti şcurtu kiro di anda Federația Rusă ahurhipolimlu tu Ucrainei, şingirlu di debaturi “Aestã easti Europa” agiumsi la 13-a ediție, tru cadrul a curi prezidentulu Klaus Iohannis pãrãtisi tru Parlamentul Europeanu minduita a lui ti yinitlu ali Europã şi ceareili ti problemele cu cari aestã s’ampuliseaşti. Proiectul europeanu caftã dzuuã di dzuuã, s’hibã acãtatu tu isapi, gaereti arãvdari şi tiñiseari, ma s’vremu s‘armãnemu elefterisiţ tu unã Europă adunatã stogu şi tu prucukie, spusi caplu a statlui românu Strasbourg, iu cundille că România di adzã easti un promotoru vãrtosu ali cilãstãseari coordonatã tru spiritlu a valorlor europeane.



    “Avemu borgea ta s’ndrupãmu unã Europă cari duţi ma largu aesti prinţipii şi valori, nica cãtã soţlli a noştri ditu viţinata europeanuă cari aleapsirã urnekea-a noastrã di democraţie şi dizvultari/ di creaştiri. A deapoa unã hopã/ unã etapă clleaie a aluştui proţesu suntu tamamu alidzerli europene. Lucãrli di amprotusa ţi va li pindzemu deadunu dupu aesti alidzeri, lipseaşti s’nã agiutã s’apãndãsimu cu hãiri dinintea a provocărloru ditu aestu kiro şi s’himu cama ndrepţã ti provocărli a yinitorlui”, lugurseaşti prezidentulu Iohannis, cari adusi aminti tu cuvenda-a lui şi ti provocărli gheostrateghiţi ţi nu s’au faptã pãnã tora şi cu cari Uniunea s’ampuliseaşti tu aestu kiro.



    “Arada internaţională timilliusitã pi lucre kiskini easti bãgatã sumu semnulu antribãrloru, iara ş-iara. Rusia u duţi ninti fuvirsearea şi aputrusearea tu Ucraina. Tru UE pisti tut, instabilitatea şi insecuritatea agiumsirã pi kipitã. Conflictul dişcllisu ditu Orientulu di Mesi, catandisea ditu Amarea Aroşe Roşie şi evoluţiili gãilipsitoari ditu Sahel, tuti aestea au un impactu/goadã sistemicã ti securitatea a noastã”, cundille ufiţialu român. Tru idyiulu kiro, adãvgã nãsu, “alãxerli di climă, griutãtli icunomiţi, migraţia paranomu ma largu aducu tu duñeauã lucre slabi, di u crescu aestã turlie complexitatea a dinamicãllei globalã. Pi ningã tuti aesti provocări, avemu dininti şi unã criză a valorloru şi unã criză a pistipsearillei publiţi tru instituţiili a noastri.”



    Prezidentulu cundille simasia ti cilãstãsearea ali UE ţi ari la thimelliu unitate, solidaritatea, coeziunea și statlu di dreptu nica și acundillea ananghea ti unu agiutoru niacumtinatu ti Ucraina, adăvgãndalui că apărarea ali democrație, a integritatillei teritorialã și a suvearanitatillei, ama şi ali aradã internaționalã ţi au la thimelliu lucre tiñisiti/ reguli nu s’poati si s’alumtã cu unã “armasimu/ nã pidipsimu/ nã curmãmu cu solidaritatea”. Tru discursul a lui, prezidentulu Iohannis spusi că România easti unu di nai ma buni paradigmi a putearillei transformatoari ali UE, cari adusi hãirlãticã incontestabilã și concretã ti cetățeañilli români. “Lãrdzearea-a fumeaiillei a noastã ivrupeanã pritu aprukearea-a nãiloru membri u anvãrtuşeadzã Uniunea”, spusi liderlu di București, anda adusi aminti apofasili istoriţi ţi eara loati tu Consiliul Europeanu tru andreu 2023 tu ligãturã cu Ripublica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Prezidentulu cundille, tutunãoarã, cã UE lipseaşti s’armãnã un spațiu di libiră urdinari și cãftã aderarea pãnu di mardzinã ali Românie la spațlu Schengen, câtu cama ntrãoarã, aestã turlie da izini a vãsiliillei a noastã ta s’agiutã ti anvãrtuşearea a securitatillei tu UE.



    Autoru: Corina Cristea


    Armãnipsearea/ Stridutsearea: Taşcu Lala



  • Preşedintele României în Parlamentul European

    Preşedintele României în Parlamentul European

    Demarată în 2022, la scurt timp după declanşarea de către Federația Rusă a războiului împotriva Ucrainei, seria de dezbateri Aceasta este Europa a ajuns la a 13-a ediție, în cadrul căreia președintele Klaus Iohannis a prezentat în Parlamentul European viziunea sa asupra viitorului Europei şi soluţii la problemele cu care aceasta se confruntă. Proiectul european necesită zi de zi atenţie, efort, răbdare şi onestitate, dacă vrem să trăim liberi, într-o Europă unită şi prosperă, a declarat șeful statului român la Strasbourg, unde a subliniat că România de astăzi este un promotor puternic al acţiunii coordonate în spiritul valorilor europene.

    Avem responsabilitatea de a susţine o Europă care duce mai departe aceste principii şi valori, inclusiv către prietenii noştri din vecinătatea europeană care au ales modelul nostru de democraţie şi dezvoltare. Iar o etapă cheie a acestui proces o reprezintă chiar alegerile europene. Priorităţile pe care le vom defini împreună după aceste alegeri, vor trebui să ne ajute să răspundem pragmatic la provocările prezentului şi să ne pregătească mai bine pentru provocările viitorului, consideră președintele Iohannis, care s-a referit și la provocările geostrategice fără precedent cu care Uniunea se confruntă.

    Ordinea internaţională bazată pe reguli este pusă sub semnul întrebării iar şi iar. Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei. În UE peste tot, instabilitatea şi insecuritatea au atins cote alarmante. Conflictul deschis din Orientul Mijlociu, situaţia din Marea Roşie şi evoluţiile îngrijorătoare din Sahel, toate acestea au un impact sistemic asupra propriei noastre securităţi, a punctat oficialul român. În același timp, a adăugat acesta, schimbările de climă, dificultăţile economice, migraţia ilegală continuă să îşi genereze propriul impact negativ, crescând complexitatea dinamicii globale. Pe lângă toate aceste provocări, asistăm şi la o criză a valorilor şi la o criză a încrederii publice în instituţiile noastre.

    Președintele a subliniat importanța acțiunii UE fondate pe unitate, solidaritate, coeziune și stat de drept și a pledat pentru un sprijin continuu pentru Ucraina, adăugând că apărarea democrației, a integrității teritoriale și a suveranității, precum și a ordinii internaționale bazate pe reguli nu se poate confrunta cu o oboseală a solidarității. În discursul său, președintele Iohannis a spus că România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a UE, care a adus beneficii incontestabile și concrete cetățenilor români. Extinderea familiei noastre europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea, a spus liderul de la București, referindu-se la deciziile istorice luate de Consiliul European în decembrie 2023 cu privire la Republica Moldova, Ucraina, Bosnia și Herțegovina și Georgia. Președintele a subliniat, de asemenea, că UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație și a solicitat aderarea deplină a României la spațiul Schengen cât mai curând posibil, permițând astfel țării să contribuie concret la consolidarea securității UE


  • Vizita noului ministru de externe al Republicii Moldova

    Vizita noului ministru de externe al Republicii Moldova

    Enclavă între România şi Ucraina invadată de trupele ruse, Republica Moldova este în prima linie a războiului hibrid orchestrat la Kremlin – a afirmat, marţi, ministrul român de Externe, Luminiţa Odobescu, la întâlnirea cu omologul său de la Chişinău, Mihai Popşoi, care a făcut la Bucureşti prima sa vizită peste hotare de la preluarea mandatului. Potrivit Luminiței Odobescu, ultimii doi ani au fost extrem de dificili pentru administraţia pro-occidentală de la Chişinău, confruntată cu un val nemaiîntâlnit de acţiuni de destabilizare şi de provocări,puse la cale de oamenii Moscovei.

    Luminiţa Odobescu Din nefericire pentru cei care finanţează astfel de planuri şi din fericire pentru Republica Moldova, Chişinăul a rezistat şi va rezista. Îşi consolidează capacităţile instituţionale, este în plin proces de reforme şi, mai ales, este ferm ancorat în parcursul său european.
    Şefa diplomaţiei de la Bucureşti a reiterat susținerea României pentru integrarea europeană a statului vecin, majoritar românofon.

    Candidatăla admiterea în Uniunea Europeană, Republica Moldova a primit, în decembrie, acceptul Bruxellesului de a începe negocierile de aderare. Şi, ca de fiecare dată, România e cel mai energic şi consecvent susţinător al acestui proiect.

    Mihai PopşoiAcum, în acest context, am fost asigurat încă o dată că România va continua să ne acorde sprijin prioritar, cuprinzător şi solid în proiectele care vizează consolidarea securităţii energetice, dezvoltarea infrastructurii, avansarea pe parcursul de integrare europeană, precum şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale pentru implementarea eficientă a reformelor în Republica Moldova.

    Continuarea şi consolidarea relaţiilor strategice cu România în toate domeniile este o prioritate pentru Republica Moldova – a fost mesajul pe care ministrul Popşoi i l-a transmis şi premierului român, Marcel Ciolacu, care a pledat, la rândul său, pentru dezvoltarea de proiecte comune, în interesul cetăţenilor din cele două state. Acestea vizează, între altele, interconectarea energetică, precum şi aceea din domeniul transporturilor, atât rutier, cât şi feroviar. România, a mai afirmat Mihai Popşoi, rămâne pe primul loc în calitate de partener comercial al Republicii Moldova, este în topul clasamentelor principalilor investitori de acolo, iar numărul întreprinderilor româneşti din statul vecin e în creştere.

    Pe de altă parte, atât responsabilii politici de la București, cât şi cei de la Chişinău reafirmă că agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei reprezintă o violare gravă a dreptului internaţional, iar victoria Kievului este indispensabilă pentru securitatea şi stabilitatea regiunii Mării Negre.




  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 21.01 – 27.01.2024

    Tensiuni suțiali tu anlu anda s-facu di patru ori alidzeri


    Protestili a fermierlor ş-a transportatorlor româñi ditu aesti dzâli ditu soni — unâ chiatrâ di moarâ ti politițieñilli ți suntu tora la Puteari tu anlu anda s-facu patru alidzeri arada — âlli bâgarâ zori ali Chivernisi di coalițíi PSD-PNL s-llia misuri ti andrupari, ca unâ apandisi la câftărli ți li feațirâ. Misurli furâ spusi gioi: a criscâtorlor di prăvdzâ va lâ si da pâradz ți va s-agiungâ la elli pânâ tu inșita a meslui cirișaru. Tutnâoarâ, Statlu va s-anvâleascâ, estan, unu cirecu ditu custuserli a agricultorlor cu motorina. Ş-tut ti fermieri, ma mulu ti ațelli ți au zñíi di xerea ditu 2023 ș-di comerțul/emburlichea cu yiptul ieftinu ditu Ucraina, Executivlu apruche unâ ordonanţâ di urghenţâ ți lâ da izini s-amânâ pâltearea a ratilor la bănțâ, până cându va ș-yinâ tu ori ditu punctu di videari icunomicu. Ti andruparea a şoferlor di TIR, s-alâxi cadrul legalu, ta s-nu mata pâlteascâ girime anda âlli treați vadelu ali rovinietâ, cându așteaptâ multu chiro la sinuru.


    Pi di altâ parti, guvernanțâlli furâ di câbili s-facâ unâ crișteari a salariilor/arudzloru ditu Sânâtati, ama va s-facâ năi pâzârâpseri ti procentul di crișteari. Sindicatili, ți fuvirsirâ cu greva gheneralâ, caftâ unâ crișteari di 20%, anda Executivlu va unâ crișteari di 15%. Dupâ moabețli anamisa di premierlu Marcel Ciolacu ș-liderlli sindicali, s-apufusi scriștearea a schemilor di personal ş-dișcllidearea di posturi tu sistemu dupâ ananghea ți u au spitalili. Mutrearea a aliștei ananghi va s-facâ stâmâna ți yini, la unâ nauâ andamusi iu va s-hibâ câlisiț manageri di spitali ş-di țentri spitalițeşțâ giudeţeni, cumândusearea ali Casâ Naţionalâ di Asiguripseri di Sânâtati ş-reprezentanţâ a ministerilor cu atribuţii tu aestâ domeni.



    Drogurli tu mengâ


    Vâsiliili ditu Uniunea Evropeanâ lipseaști s-concentreadzâ pi alumta contra a traficlui di droguri tu porturi, bircheavis ali unâ bazâ ma ghini integratâ la livelu internaţionalu, dzâsi, gioi, Bruxelles, ministrulu românu di Interni, Cătălin Predoiu, la Consiliul informalu di Giustiţíi ş-Afaceri Interni. “Traficanţâlli lucreadzâ tu ligâturi. Ș-noi lipseaști s-nâ andridzemu idyealui.” — cundille ufițialul, ți, cu unâ dzuuâ ninti, lo parti tu câsâbălu Anvers, tot tu Belgia, la adrarea ali Alianţâi Evropeanâ a Porturlor, pritu cari Comisia, statili membri ş-parteneri privaţ da s-alumtâ contra a comerțului/emburlâchillei cu droguri. Tu UE, aproapea 70% ditu drogurli acâțati di polițíi s-feațirâ tu porturi, iara marli portu Anvers easti protlu punctu ti intrata ali cocainâ ditu America Latinâ tu continentul evropeanu. “Sucțesili ți li avurâ contra a criminalilor tu unu singuru portu va-lli facâ traficanțâlli s-ducâ câtâ alanti porturi”, feați tâmbihi, ama, comisarlu evropeanu ti emburlâchi Internâ, Ylva Johansson. România ş-Portul Custanţa di la Amarea Lai suntu parteneri tu aestu proiectu – Alianţa Evropeanâ a Porturlor. Bucureștiul lo misuri di simasíi contra a traficlui di droguri ş-ari tu umuti s-ducâ ma largu pi calea ți-anchisi, lâ dzâsi Cătălin Predoiu a omolodzlor a lui ditu Uniunea Evropeanâ, tâxindalui că România va s-hibâ dinintea aliștei alumtâ.



    Dimisie/paretise la livel analtu tu Republica Moldova


    Dupâ unâ dzuuâ di anda fu tu vizitâ București, ministrulu di Externi ali Republicâ Moldova românofonâ, Nicu Popescu, aspusi, ñiercuri, că ș-alasâ lucurlu ș-dipuni di pi scamnu. El dzâsi că feați dealihea tutu ți ș-avea bâgatâ tu minti, anda fu numâsitu, ama că tora ari ananghi di unâ adyi. Pritu lucârli ți li adră tu aeșțâ cama di doi añi di mandatu, Nicu Popescu agiută la unâ scuteari tu migdani ali Republicâ Moldova pi planu internaţionalu ş-feați ma vârtoasi ligâturli cu partenerlli exterñi, loarea a statutlui di vâsilíi candidatâ la aderarea/apruchearea la Uniunea Evropeanâ tu meslu cirișaru 2022 şi, dapoaia, dișcllidearea a pâzârâpselor tu meslu andreu 2023. Aesta, a că agresiunea aruseascâ contra ali Ucrainâ, vâsilíi viținâ, adusi zñíi icunomicâ ş-energheticâ ali Republicâ Moldova, cata cumu ș-pidipserli di distabilizari ditu partea ali Moscovâ. Di cara Nicu Popescu ș-alâsă lucurlu și s-deadi âmpadi di pi scamnu, Ministerlu di tora a Emburlâchillei Externâ ş-ali Integrari Evropeanâ va s-hibâ ampârțâtu tu Ministerlu ali Emburlâchi Externâ ş-Ministerlu ali Integrari Evropeanâ. Portofoliul la Externi va lu llia Mihai Popşoi, ți easti tora vițeprezidentu a Parlamentului. Aestu avu, chiola, unâ protâ moabeti telifonică cu șefa ali diplomațíi di București, Luminiţa Odobescu, ți lu câlisi s-adarâ unâ vizitâ tu Româníi. Câtu ti Nicu Popescu, aestu poati s-agiungâ negociatorlu-şefu ali Republicâ Moldova ti aderarea/apruchearea la Uniunea Evropeanâ.



    Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ


    Româñilli yiurtusirâ, tu dzuua di 24 di Yinaru, Unia a Prințipatilor Români ditu 1859. Faptu sum cumândusearea a domnitorlui Alexandru Ioan Cuza, actul di vreari politicâ di aoa ș-165 di añi a prințipatilor Moldova ș-Vâsilia Româneascâ ta s-facâ Unâ fu prota etapâ ti thimillusearea a cratlui unitaru românu modernu. Și estan, cu furnia anda s-feați Unia a Prințipatilor, tu mărlli câsâbadz ditu vâsilíi s-feațirâ țeremonii militari ş-relighioasi, spectacoli ş-expoziţii. Bucureşti, tu unu discursu, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că yiurtusearea ali Unie a Prințipatilor nu easti maș unu momentu retrospectivu, ama ș-unâ arasti ta s-proiectămu unu yinitoru mai bunu ti miletea româneascâ. Iara premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că, la 165 di añi di anda româñlli ş-feațirâ unâ copuslu ș-thimillusirâ cratlu naţionalu, unitaru ş-dimocraticu, România intră tu unâ nauâ etapâ a modirnizarillei a llei, ți va u agitâ s-creascâ la potenţialulu a llei dealihea.



    Armânipsearea: Mirela Biolan Sima

  • Retrospectiva săptămânii 21.01 – 27.01.2024

    Retrospectiva săptămânii 21.01 – 27.01.2024

    Tensiuni sociale în an cvadruplu electoral

    Protestele fermierilor şi transportatorilor români din ultimele zile – o piatră de moară pentru politicienii la Putere în acest an cu patru rânduri de alegeri – au determinat Guvernul de coaliție PSD-PNL să ia măsuri de sprijin, ca răspuns la revendicări. Măsurile au fost anunțate joi: crescătorilor de animale le vor fi acordate subvenţii ce vor ajunge la ei până la finalul lunii iunie. Totodată, Statul va acoperi, în acest an, un sfert din costurile agricultorilor cu motorina. Şi tot pentru fermieri, mai exact pentru cei afectaţi de secetă în 2023 și de comerțul cu cereale ieftine din Ucraina, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care le permite să-şi suspende plata ratelor la bănci, până când se redresează economic. În sprijinul şoferilor de TIR, este modificat cadrul legal, astfel încât să nu mai fie amendaţi pentru expirarea rovinietei, dacă timpii de aşteptare în vămi sunt mari.

    Pe de altă parte, guvernanții au acceptat o creştere a salariilor din Sănătate, dar vor urma noi negocieri asupra procentului. Sindicatele, care au amenințat cu greva generală, cer o majorare de 20%, în timp ce Executivul ar înclina către 15%. În urma discuțiilor dintre premierul Marcel Ciolacu și lideri sindicali, s-a decis ajustarea schemelor de personal şi deblocarea de posturi în sistem în funcţie de necesităţi. Evaluarea necesarului va fi făcută săptămâna viitoare, la o nouă întâlnire la care vor fi invitaţi manageri de spitale şi ai centrelor spitaliceşti judeţene, conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi reprezentanţi ai ministerelor cu atribuţii în domeniu.

    Drogurile în vizor

    Țările Uniunii Europene ar trebui să se concentreze pe lupta împotriva traficului de droguri în porturi grație unei baze mai bine integrate la nivel internaţional, a declarat, joi, la Bruxelles, ministrul român de Interne, Cătălin Predoiu, la Consiliul informal Justiţie şi Afaceri Interne. Traficanţii lucrează în reţele. Și noi ar trebui să ne organizăm la fel. – a punctat oficialul, care, cu o zi înainte, a participat la Anvers, tot în Belgia, la crearea Alianţei Europene a Porturilor, prin care Comisia, statele membre şi parteneri privaţi încearcă să lupte împotriva comerțului de stupefiante. În UE, aproape 70% din capturile de droguri se fac în porturi, iar uriașul port Anvers este principalul punct de intrare a cocainei din America Latină pe continentul european. Succesele obţinute împotriva criminalilor într-un singur port nu vor face decât să-i îndrepte spre alte porturi, a atras, însă, atenția comisarul european pentru afaceri Interne, Ylva Johansson. România şi Portul Constanţa de la Marea Neagră sunt parteneri în acest proiect – Alianţa Europeană a Porturilor. Bucureștiul a luat măsuri importante împotriva traficului de droguri şi intenţionează să continue pe acelaşi drum, le-a spus Cătălin Predoiu omologilor din Uniunea Europeană, promițând că România va fi în prima linie a acestei lupte.

    Demisie la nivel înalt în Republica Moldova

    La o zi după ce s-a aflat în vizită la București, ministrul de Externe al Republicii Moldova românofone, Nicu Popescu, şi-a anunţat, miercuri, demisia. El a declarat că şi-a îndeplinit obiectivul fixat când a fost numit, dar că are nevoie de o pauză. Printre realizările celor peste doi ani de mandat, Nicu Popescu a evidenţiat o anumită vizibilitate a Republicii Moldova pe plan internaţional şi dinamizarea relaţiilor cu partenerii externi, obţinerea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 şi, apoi, deschiderea negocierilor în decembrie 2023. Acestea, în pofida agresiunii ruse în Ucraina vecină, care a afectat economic şi energetic Republica, precum şi a încercărilor de destabilizare din partea Moscovei. În urma demisiei lui Nicu Popescu, actualul Minister al Afacerilor Externe şi Integrării Europene va fi divizat în Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Integrării Europene. Portofoliul la Externe va fi preluat de Mihai Popşoi, acum vicepreşedinte al Parlamentului. Acesta a avut, deja, o primă discuţie telefonică cu șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu, care l-a invitat să facă o vizită în România. Cât despre Nicu Popescu, acesta ar putea să devină negociatorul-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană.

    Ziua Unirii Principatelor Române

    Românii au marcat, pe 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române din 1859. Realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, actul de voință politică de acum 165 de ani al principatelor Moldova și Țara Românească de a se uni a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român modern. Și anul acesta, cu prilejul Unirii Principatelor, în marile oraşe ale ţării au avut loc ceremonii militare şi religioase, spectacole şi expoziţii. La Bucureşti, într-un discurs, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că aniversarea Unirii Principatelor nu este doar un moment retrospectiv, ci şi o oportunitate de a proiecta un viitor mai bun pentru naţiune. Iar premierul Marcel Ciolacu a afirmat că, la 165 de ani de când românii şi-au unit eforturile şi au pus bazele statului naţional, unitar şi democratic, România a intrat într-o nouă etapă a modernizării sale, care îi va permite să se dezvolte şi să crească la adevăratul său potenţial


  • Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Șeful
    diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a anunțat, miercuri, că și-a depus
    mandatul de viceprim-ministru și de ministru al afacerilor Externe în guvernul
    pro-occidental al Republicii Moldova.

    Am îndeplinit cu succes obiectivele de
    politică externă stabilite la numirea în funcție și, în această etapă, am
    nevoie de o pauză     – a declarat el.

    În iunie 2022, cu Popescu șef la Externe și
    Integrarea Europeană, Republica Moldova a obținut statutul de candidată la
    admiterea în Uniune, iar luna trecută decidenții de la Bruxelles au dat verde
    pentru deschiderea negocierilor. Pe 26 decembrie 2023, președinta Maia Sandu
    i-a conferit lui Nicu Popescu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de
    stat.

    Pentru moment, fostul ministru a evitat să confirme informaţiile
    vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora ar urma să fie numit
    negociator-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniune, funcţie nou
    creată după decizia din decembrie a responsabililor comunitari. El este,
    notează presa, perfect calificat pentru un atare mandat.

    Înainte de a fi
    ministru, Popescu a fost cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene
    de la Bruxelles, apoi analist și director de program la Consiliul European
    pentru Relații Externe (ECFR), analist la Institutul pentru Studii de
    Securitate al Uniunii Europene și consilier de politică externă și integrare
    europeană la cabinetul premierului Republicii Moldova.


    Ultima vizită pe care a
    făcut-o peste hotare, chiar în ajunul demisiei, a fost la București, unde a
    avut întrevederi cu omologul său român, Luminița Odobescu, și cu alți oficiali.
    Potrivit diplomației de la Chișinău, miniștrii de Externe ai celor două state
    vecine au discutat despre dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului
    bilateral, precum și despre pașii următori în ceea ce privește negocierile de
    aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    Noul ministru de Externe în
    cabinetul condus de Dorin Recean va actualul vicepreşedinte al Parlamentului de
    la Chişinău, Mihai Popşoi. Va fi creat şi un minister nou, pentru Afaceri
    Europene, pentru Cristina Gherasimov, până acum secretar de stat la Externe. Mihai Popşoi, care-și va prelua
    portofoliul săptămâna viitoare, a avut, deja, o primă discuţie la telefon cu
    omoloaga sa din România.


    Luminiţa Odobescu l-a invitat să facă o vizită la
    Bucureşti şi a confirmat angajamentul României pentru dezvoltarea
    parteneriatului strategic, pentru avansarea proiectelor comune şi a cooperării
    bilaterale. Anterior, și președintele Klaus Iohannis declarase, la întâlnirea
    anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, că România este
    va rămâne alături de statul vecin în procesul de negocieri pentru aderarea la
    Uniunea Europeană. El a spus că decizia de începere a negocierilor a
    reprezentat un obiectiv strategic pentru România și a subliniat că este crucial
    ca Republica Moldova să primească în continuare sprijin.


  • Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

    Ma mărli iventuri a stâmânâllei ți tricu 14.01 – 20.01.2024

    Stâmânâ amplinâ di protesti tu Româníi


    Chivernisea di București apruche misuri ți andregu unâ parti ditu criprăli a agricultorlor ș-a transportatorlor, ți facu protesti di cama di unâ stâmânâ, protesti ți dusirâ la ânchidicări a traficlui pi geadeili ți suntu aproapea di mărlli câsâbadz, pritu cari ș-capitala, ș-blocaji tu puncti di trițeari a sinurlui cu Ucraina. Lista a câftărlloru cu cari protestatarlli s-dusirâ la moabețlli cu guvernanții easti multu tâfoasâ, nihâristuseara ți u au tuț easti pâhălu mari ali motorinâ, pâhadzlli di asiguripseari, ama ș-presiuñli di pi pâzarea internâ di itia a produsilor agricoli ucraineni importati. Protestatarlli câftarâ, pritu alti lucri, unâ amânari a rambursărlor a împrumuturlor, pâltearea ma cușia a subvenţiilor ş-călluri ahoryea la punctili di trițeari a sinurlui ş-tu portul Custanța di la Amarea Lai em ti camioanili ditu UE, em ti camioanili ditu nafoara a bloclui, baș ș-ditu Ucraina.


    Dupâ moabeț, furâ andreapti lucri ți țânu di yixeara a camioanilor, adrarea a inspecțillei/mutrearillei salami faptâ cându ș-cându a vehiculilor ș-atestarea profesionalâ a șoferlor. S-au faptâ jgllioati trâ ninti ș-ti năili nomuri tu ți mutreaști polița RCA, Autoritatea di Mutreari Finanțiarâ dzâcândalui că acațâ tu isapi ma multi misuri ți lipseaști sâ scadâ copuslu finanțiar ti asiguripseara fârâ di altâ a vehiculilor di transportu. Tu dumenea agricolâ easti zborlu di agiutoari finanțiari ș-di alâxeri a normilor tu ți mutreaști filisearea a utilajilor. Pritu aesti misuri easti ș-ațea ti dari di 100 di evradz pi ihtaru ş-pânâ di 280.000 di evradz ti fermierlli ți au zñíi di ispetea a polimlui ditu Ucraina. Executivlu mutri ș-pripunirea di amânari ti șcurtu chiro a pâltearillei a ratilor la creditili a producătorlor agricoli ți avurâ zñíi di xerea ditu 2023. Protestili a agricultorlor ditu tutâ Evropa fură, ñiercuri, ș-pi aghenda a eurodiputaţlor ți s-adunarâ Strasbourg. Ei âlli câftarâ sursi finanțiari suplimentari ali Comisíi Evropeanâ ş-unâ nauâ politicâ agricolâ comunâ.



    Yiațârlli di familíi ș-aței ditu ambulatorii anglleațâ protestili


    Stâmâna aesta, yiațrâlli di familíi ș-ațelli ditu ambulatorii di spețialitati ditu tutâ vâsilia adrarâ protesti ta sâ scoatâ tu migdani că nu va sâ scadâ sumili ti decontarea a servițiilor medicali, aşi cumu pripunea autorităţli tu năulu contractu cadru. La pâzârâpserli di gioi cu reprezentanţâlli ali Casâ Naționalâ di Asiguripseri di Sânâtati s-apufusi că bugetlu di tora pruvidzut ti elli va s-armânâ ași pânâ tu dzuua di 30 di cirișaru 2024, iara pânâ atumțea va s-aflâ cearei ti adâvgarea di pâradz la sumili ți li au, ta s-aibâ câtu lipseaști pânâ tu inșita a anlui. Protestatarlli spusirâ că, maca tu dzuua di 1 di alunaru nu va s-aflâ cearei ti finanţarea uidisitâ a sistemlui di asiguripseri di sânâtati, aestu sistemu nu mata va s-hibâ, nu mata va s-aibâ contracti niți pi yiațrâlli di familie, niți pi ambulatoriu di spețialitati. Autoritățli zburăscu ș-ti crișterea a salariilor/arudzlor a personalului ditu sistemlu di sânâtati, sum fuvirsearea cu greva ahurhitâ di Federația Sanitas, nai ma marli sindicatu ditu sistemlu sanitaru.



    Compania Pfizer deadi tu giudico România


    Compania Pfizer deadi tu giudico România ta sâ-lli bagâ zori a Chivernisillei s-pâlteascâ dzăț di miliuni di dozi loati tu pandimíi. Ministrul Alexandru Rafila dzâți că plândzearea fu anyrâpsitâ la un giudico di Bruxelles ti unu contractu nipâltitu di cratu pritu cari chivernisea câfta dzăț di miliuni di dozi di vacțin anti-COVID, iara dapoaia nu mata vru s-li pâlteascâ. Ministrul a sânâtatillei dzâsi că, di cara duñeaua nu vrea ta s-vacțineadzâ, România nu avea iu s-țânâ ș-dapoaia iu s-aspargâ unâ cantitati ahâtu mari di vacținuri. El dzâsi ti Radio România că s-aştipta s-adarâ ahtari lucru Pfizer, di cara idyiul lucru lu pâțârâ ș-alti dauâ craturi evropeni, Ungaria ș-Polonia, vâsilii ți nu vrurâ sâ simneadzâ amendamentili pripusi di compania farmațeuticâ. Ti cazlu a dozilor di vacținu anti-COVID, DNA ahurhi tu bitisita a anlui ți tricu mutrearea penalâ a premierlui di ma ninti Florin Cîţu, a minişțrâlor di ma ninti a sânâtatillei Vlad Voiculescu ş-Ioana Mihăilă, cata cumu ș-secretarlu di statu di ma ninti tu Ministerlu a Sânâtatillei, Andrei Baciu. Elli suntu acuzaţ ti abuz/catahrisi la lucru ş-di complițitati la abuz/catahrisi, ti furnia că ei câftarâ cantităț mări di vacțin, multu ma mări di cât avea anaghi. Procurorlli adrarâ isapea că easti zborlu di unâ zñíi la bugetu luyursitâ la cama di 1 miliardu di evradz.



    15 di yinaru – Dzuua a Culturâllei Naționalâ tu România ş-Republica Moldova


    “Eminescu fu “unu ți veadi tu yinitoru”, cari “scrisi tu spiritlu a popului a lui, ama ți cunuscu ş-armonia a milețlor a lumillei”. ” Nu scrisi casten ti unu locu ş-unu chiro. Eminescu scrisi ti nibitiseari. Ti ațea, dzuua anda s-află zdruditlu fcioru pi ațeali oahti di Ipoteşti easti dzuua cu tihi a mirâllei aluștui popul, ți fu luyursitâ cu mintimineațâ tu dauli craturi româneşțâ ş-tu suflitli a româñlor di iuțido ca Dzuua a Culturâllei”. Suntu minduerli a prezidentului ali Acadimíi Românâ, Ioan-Aurel Pop, mindueri spusi la sesiunea festivâ comunâ andreaptâ, tu formatu hibridu, di Acadimia Românâ, deadunu cu Acadimia di Ştiinţi ali Republicâ Moldova, tu dzuua di 15 di yinaru, ti Dzuua a Culturâllei Naționalâ ditu aesti dauâ vâsilii. Tu România, dzăț di muzei, biblioteț, săli di conțerti ş-spectacoli, țentre ică instituti di culturâ dizvârtirâ activităţ ta s-yiurtuseascâ aestâ sârbâtoari. Dzuua a Culturâllei Naționalâ fu yiurtusitâ ș-tu xeani, pritu Institutlu Cultural Român, ți andreapsi, cu furnia aesta, dzăț di iventuri, câlisindalui oamiñlli la conțerti, expoziții, spectacoli di teatru ș-baletu, recitaluri di poezíi.



    Armânipseara: Mirela Biolan Sima

  • Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024

    Retrospetiva săptămânii 14.01 – 20.01.2024


    Săptămână plină de proteste în România


    Guvernul de la București a adoptat măsuri care rezolvă o parte din problemele agricultorilor și transportatorilor, care protestează de mai bine de o săptămână, generând perturbări ale traficului în proximitatea unor orașe mari, între care și capitala,și blocaje în puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Lista revendicărilor cu care protestatarii au mers la discuțiile cu guvernanții este una stufoasă, numitorul comun al nemulțumirilor ținând de costul ridicat al motorinei, tarifele de asigurare, dar şi de presiunile de pe piaţa internă generate de produsele agricole ucrainene importate. Protestatarii au solicitat, între altele, un moratoriu asupra rambursărilor împrumuturilor, plăţi mai rapide ale subvenţiilor şi linii separate la punctele de trecere a frontierei şi în portul Constanţa de la Marea Neagră pentru camioanele din UE şi, respectiv, pentru camioanele din afara blocului, inclusiv din Ucraina.


    În urma discuțiilor, au fost reglementate aspecte ce țin de cântărirea camioanelor, efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor și atestarea profesională a șoferilor. Sunt progrese și în ce privește noile reguli pentru polițele RCA, Autoritatea de Supraveghere Financiară anunțând că ia în calcul mai multe măsuri menite să diminueze efortul financiar pentru asigurarea obligatorie a vehiculelor de transport. În domeniul agricol este vorba despre ajutoare financiare și de modificări ale normelor privind folosirea utilajelor. Măsurile includ despăgubiri de 100 de euro pe hectar şi până la 280.000 de euro care vor fi acordaţi fermierilor pentru pierderile suferite din cauza războiului din Ucraina. Executivul a analizat și propunerea de amânare temporară a plății ratelor la creditele producătorilor agricoli afectați de seceta din 2023. Protestele agricultorilor din întreaga Europă au fost, miercuri, și pe agenda eurodeputaţilor reuniţi la Strasbourg. Ei au cerut surse financiare suplimentare Comisiei Europene şi o nouă politică agricolă comună.



    Medicii de familie și cei din ambulatorii îngheață protestele


    În această săptămână, și medicii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate din toată ţara au protestat pentru a arăta că nu vor diminuarea sumelor pentru decontarea serviciilor medicale, aşa cum propuneau autorităţile în noul contract cadru. La negocierile de joi cu reprezentanţii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate s-a decis că bugetul actual prevăzut pentru aceștia se menţine până la 30 iunie 2024, urmând ca până atunci să fie identificate soluţii pentru suplimentarea fondurilor, astfel încât banii să fie suficienţi până la sfârşitul anului. Protestatarii spun că dacă de la 1 iulie nu se vor găsi soluţii pentru finanţarea corespunzătoare a sistemului de asigurări de sănătate, acest sistem nu va mai exista, nu vor mai exista contracte nici pe medicină de familie, nici pe ambulatoriu de specialitate. Autoritățile discută și despre majorarea salariilor personalului din sistemul de sănătate, sub amenințarea cu greva lansată de Federația Sanitas, cel mai mare sindicat din sistemul sanitar.



    Compania Pfizer a dat în judecată România


    Compania Pfizer a dat în judecată România pentru a obliga Guvernul să plătească zeci de milioane de doze contractate în pandemie. Ministrul Alexandru Rafila spune că plângerea a fost înregistrată la o judecătorie din Bruxelles şi priveşte un contract neonorat de stat prin care guvernul a cerut zeci de milioane de doze de vaccin anti-COVID, apoi nu a mai acceptat să mai primească şi să le plătească. Ministrul sănătăţii a explicat că, în contextul interesului scăzut pentru vaccinare, România nu avea unde să stocheze şi apoi să distrugă o cantitate aşa de mare de vaccinuri. El a mai precizat pentru Radio România că se aştepta la acţiunea Pfizer, având în vedere că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul altor două state europene, Ungaria și Polonia, ţări care nu au acceptat să semneze amendamentele propuse de compania farmaceutică. În cazul dozelor de vaccin anti-COVID, DNA a început la sfârşitul anului trecut urmărirea penală a fostului premier Florin Cîţu, a foştilor miniştri ai sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, precum şi a fostului secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu. Sunt acuzaţi de abuz în serviciu şi de complicitate la abuz în serviciu, pentru că ar fi comandat cantităţi de vaccin mult mai mari decât era nevoie. Procurorii au calculat că ar fi vorba de un prejudiciu la buget estimat la peste 1 miliard de euro.



    15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale în România şi Republica Moldova


    “Eminescu a fost “un vizionar”, care “a creat în spiritul poporului său, dar a cunoscut şi armonia popoarelor lumii”. “Nu a scris pentru un loc şi pentru un timp anume. Eminescu a scris pentru nesfârşire. De aceea, ziua naşterii copilului zburdător pe cele dealuri de la Ipoteşti e ziua fastă a destinului acestui popor, proclamată în chip înţelept în cele două state româneşti şi în sufletele românilor de oriunde drept Ziua Culturii Naţionale”. Sunt aprecierile preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, făcute la sesiunea festivă comună organizată, în format hibrid, de Academia Română, în colaborare cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale din cele două țări. În România, zeci de muzee, biblioteci, săli de concerte şi spectacole, centre sau institute de cultură au desfăşurat activităţi pentru a marca această sărbătoare. Ziua Culturii Naţionale a fost sărbătorită și în străinătate, prin Institutul Cultural Român, care a organizat, cu acest prilej, zeci de evenimente, invitând publicul la concerte, expoziții, spectacole de teatru și balet, recitaluri de poezie.





  • Maia Sandu – premiu pentru valori europene

    Maia Sandu – premiu pentru valori europene

    Preşedintele
    Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit, sâmbătă, Premiul ‘Timişoara pentru
    valori europene’, înfiinţat în acest an de municipalitatea fostei capitale
    culturale europene pentru a onora personalităţi care promovează sau apără
    valorile europene în interiorul şi în afara Uniunii. Primesc acest premiu, a
    spus Maia Sandu la ceremonia de decernare, ca pe un vot de încredere în
    capacitatea Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi de a duce până la capăt
    lupta pentru libertate. Liderul de la Chişinău a mulţumit României pentru
    ajutorul fără fisuri acordat şi a afirmat că-şi doreşte pentru propria ţară
    prosperitatea de care au parte celelalte ţări europene.

    Maia Sandu: Doresc
    să folosesc acest prilej pentru a sublinia recunoştinţa şi înalta apreciere,
    sprijinul pe care l-am primit din partea României, un sprijin necondiţionat,
    frăţesc pentru care vom fi întotdeauna recunoscători. Ce vedem aici la
    Timişoara, ce vedem în oraşele europene, vrem şi pentru Republica Moldova.
    Nivelul de trai pe care îl văd în oraşul dvs., libertatea de gândire şi
    exprimare, valorile europene să ajungă de neînvins, aici şi în Republica
    Moldova.

    Şefa statului moldovean a subliniat că extinderea Uniunii
    Europene către Est a reprezentat o reparaţie istorică la scară largă, care nu
    va fi niciodată completă dacă state precum Republica Moldova sau Ucraina vor
    rămâne în afara spaţiului comunitar. Locul oamenilor care aleg libertatea este,
    a spus ea, alături de statele şi popoarele lumii libere, nu în vreo zonă gri,
    sub umbra ameninţărilor permanente la adresa suveranităţii şi independenţei.

    Ştim
    cu toţii că în Republica Moldova aceste ameninţări – fie directe, fie prin
    intermediari trădători, oligarhi dispuşi să-şi vândă concetăţenii fără ruşine -
    nu vor conteni, ci dimpotrivă, se vor intensifica pe măsură ce noi ne vom rupe
    de legăturile păguboase ale trecutului. Dar noi nu ne temem şi nu ne vom abate
    de la drumul nostru. În ultimii ani, am reuşit să scăpăm de dependenţa de gazul
    rusesc, am reorientat exporturile noastre către noi pieţe de desfacere,
    construim şi reparăm drumuri şi poduri care ne leagă de Uniunea Europeană.
    Republica Moldova nu mai este la cheremul Kremlinului, ci îşi decide singură
    soarta şi păşeşte hotărât pe calea integrării europene    , a afirmat preşedinta
    Republicii Moldova. În opinia ei, acest fapt a fost recunoscut de statele
    Uniunii atunci când, în decembrie 2023, au decis că Republica Moldova, alături
    de Ucraina, merită să deschidă negocierile de aderare.

    În această epocă
    tumultoasă, Maia Sandu apare nu doar ca un lider puternic pentru poporul său,
    ci ca un model pentru milioane de europeni din afară Moldovei    , a subliniat
    primarul Timişoarei, Dominic Fritz. Potrivit acestuia, preşedinta Maia Sandu a
    crezut în aspiraţiile europene ale Moldovei atunci când mulţi le considerau
    utopice şi, cu o muncă incredibilă şi curaj, luptă cu perseverenţă pentru a
    contura o cale europeană pentru Moldova


  • Cod portocaliu de vreme rea în Republica Moldova

    Cod portocaliu de vreme rea în Republica Moldova



    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să se deplaseze în Republica Moldova că Serviciul Meteorologic de Stat local a emis un cod portocaliu, în intervalul 7-10 ianuarie 2024, în legătură cu deplasarea unui ciclon sudic şi pătrunderea unei mase de aer polar în apropierea teritoriului ţării.



    Începând de luni va ninge abundent (15-20 l/ mp), izolat se va semnala vijelie. Se aşteaptă intensificări ale vântului la rafală, de până la 15-20 m/ s, temperatura medie zilnică a aerului va scădea cu 10-15 grade Celsius, comparativ cu vremea din ultima perioadă, pe drumurile publice se vor forma troiene şi polei, iar pe vegetaţie şi pe firele electrice se va depune chiciură.



    Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă al R. Moldova recomandă cetăţenilor să nu pornească la drum cu mijloacele de transport, în special în ziua de 8 ianuarie 2024, atunci când precipitaţiile abundente sub formă de ninsoare ar putea crea dificultăţi de deplasare. În cazul în care deplasările sunt inevitabile, conducătorii auto trebuie să se asigure că drumurile naţionale şi locale sunt practicabile, iar autovehiculele să fie alimentate suficient, dotate cu pneuri de iarnă şi echipament special pentru deszăpezire şi lanţuri pentru anvelope. Bateria telefonului trebuie menţinută permanent încărcată, astfel încât, în situaţii de risc, să poată fi apelat Serviciul 112.



    Comisia pentru Situaţii Excepţionale Chişinău a decis sistarea activităţii instituţiilor educaţionale, şcoli şi grădiniţe, din Chişinău, pe parcursul a două zile, pe 9 şi 10 ianuarie.



    În vederea evitării blocării mijloacelor de transport în punctele de frontieră, cetăţenii români sunt rugaţi să se documenteze în prealabil despre accesibilitatea acestora în ziua de plecare sau de sosire în Republica Moldova, pentru a nu se înregistra un grafic îngreunat la frontieră.



    Traversarea camioanelor prin postul vamal de frontieră Leuşeni-Albiţa este restricţionată. Autorităţile române interzic temporar circulaţia camioanelor din cauza ninsorii şi poleiului pe drumurile publice. Luni, autorităţile locale au decis oprirea circulaţiei transportului public în Chişinău, până la ora 16,00.



    Mai multe zboruri programate pe Aeroportul Internaţional Chişinău luni au fost anulate, iar la unele se estimează întârzieri. Din cauza vântului şi a precipitaţiilor sub formă de ninsoare densă, nu este posibilă efectuarea procedurilor de degivrare a aeronavelor, prin urmare nu se permite decolarea acestora, fiind o procedură necesară pentru siguranţa zborurilor.



    Aeroportul Internaţional Chişinău îndeamnă pasagerii să verifice orarul zborurilor înainte de a porni spre aeroport.



    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Chişinău: +373 22 260 737 şi +373 22 260 747, Consulatului General al României la Bălţi: +373 231 80001; +373 231 80005, Consulatului General al României la Cahul: +373 299 80001; +373 299 80002, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.



    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefoanele de permanenţă ale misiunii diplomatice a României la Chişinău: +373 68 33 63 63, CG Cahul +373 60200925 şi CG Bălţi: +373 681 95006.