Radio România Internațional

Tag: Republica Moldova

  • Jurnal românesc – 25.09.2023

    Jurnal românesc – 25.09.2023

    Majestatea Sa Margareta, Custode al Coroanei, şi
    Principele Radu se află, în aceste zile, într-o vizită în Regatul Spaniei în
    contextul în care, în a doua jumătate a acestui an, Spania deţine preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene. Potrivit Casei Regale, vizita are drept obiectiv
    sublinierea, în mediul instituţional şi în societatea spaniolă, a importanţei
    României în Uniunea Europeană şi NATO, precum şi susţinerea aspiraţiilor
    europene ale Republicii Moldova vecine. Vizita regală cuprinde o întrevedere cu
    Regele Felipe al VI-lea şi Regina Letizia. De asemenea, Majestatea Sa Margareta
    şi Principele Consort Radu efectuează vizite la Centrul Satelitar (SatCen) al
    UE, Academia de Infanterie din Toledo şi Garda Civilă. Potrivit
    Casei Regale, Custodele Coroanei va susţine un discurs despre acţiunea României
    în UE şi în contextul regional actual la Institutul Regal Elcano din Madrid.
    Vizita regală va include întâlniri și cu reprezentanţi ai comunităţii din
    România şi Republica Moldova, la sediul Preşedinţiei Comunităţii Madrid, şi cu
    membri ai comunităţii româneşti din Toledo.


    Geoparcul
    Ţara Hategului îşi păstrează recunoaşterea UNESCO până la viitoarea evaluare
    care va avea loc în 2026. Fiecare geoparc internaţional UNESCO este reevaluat o
    dată la patru ani. Revalidarea urmăreşte în ce măsură geoparcurile respectă
    standardele UNESCO, dar şi progresul pe care îl fac pe parcursul celor patru
    ani. Printre criteriile urmărite se numără conservarea şi punerea în valoare a
    patrimoniului geologic, natural şi cultural, precum şi managementul şi
    implicarea comunităţilor locale în dezvoltarea durabilă a teritoriului. În
    prezent, România are două geoparcuri UNESCO, după acceptarea în reţeaua
    internaţională a Ţinutului Buzăului, anul trecut.


    În
    zilele de 23-24 septembrie, Centrul Cultural pentru români din Sicilia a
    găzduit seminarul intitulat Cultura e
    civiltà rumena (Cultură & civilizație românească). Evenimentul a fost unul
    de anvergură, având drept scop promovarea culturii, limbii și literaturii
    române în inima Siciliei. Pe 26 septembrie, seminarul va fi reiterat în sala
    Aldo Moro. Programul evenimentului a inclus salutul autorităților italiene și
    române, subliniind importanța colaborării și înțelegerea mutuală între cele
    două culturi, precum și proiecții de imagini ce au redat frumusețile și
    tradițiile României. A fost promovată limba română, punându-se accent pe
    importanța menținerii și valorificării acesteia în diaspora și a avut loc, de
    asemenea, o secțiune dedicată prezentării de carte, cu focus pe proiectul
    Povești Călătoare. Acesta, ajuns la volumul al treilea, reprezintă o colecție
    de mărturii ale vieții de emigrant, scrise de români din diferite colțuri ale
    lumii. Evenimentul s-a adresat nu doar comunității de români din Sicilia, ci și
    cetățenilor italieni, dorind să creeze un pod cultural între cele două națiuni.


    Între
    29 septembrie și 1 octombrie, orașul italian Alcamo va fi gazda celei de-a
    șasea ediții a evenimentului Fereastră către România, Bucovina salută
    Sicilia. Evenimentul își propune să faciliteze întâlnirea dintre cultura
    românească și cea italiană, promovând tradițiile, arta, meșteșugurile și
    gastronomia celor două națiuni. Vizitatorii se vor putea bucura de o gamă variată de activități: de la
    târguri cu produse tradiționale românești, la concerte de muzică populară,
    expoziții de pictură, proiecții de filme dedicate marelui violonist român
    Ciprian Porumbescu și chiar o paradă a costumelor tradiționale românești.
    Potrivit organizatorilor, scopul evenimentului este de a încuraja schimburile
    culturale și economice între instituții și cetățeni, de la meșteri și bucătari
    la muzicieni și artiști.


    Zilele
    Filmului Românesc în Republica Moldova au fost organizate și în alte oraşe din
    statul vecin: la Hânceşti (21 septembrie), Nisporeni (22 septembrie), Călăraşi
    (23 septembrie), Orhei (24 septembrie) și vor avea loc și la Soroca (28
    septembrie), Bălţi (30 septembrie – 1 octombrie) şi Cahul (7-8 octombrie), unde
    vor fi prezentate câteva dintre peliculele din selecţia de la Chişinău.
    Respectând tradiția ultimilor ani, Zilele Filmului Românesc au avut o ediție
    complexă la Chișinău, în perioada 21-24 septembrie, care a inclus secțiunile
    consacrate ale festivalului. Este singurul eveniment în cadrul căruia
    spectatorii de pe malul stâng al Prutului pot vedea la cinematograf, gratuit,
    cele mai bune filme românești realizate de-a lungul timpului și cele mai noi și
    mai apreciate producții cinematografice din România, premiate la marile
    festivaluri internaționale. Anul acesta, printre invitații de onoare ai
    festivalului s-a numărat Andrei Gorzo, profesor universitar şi unul dintre cei
    mai importanţi critici de film din România, care și-a lansat la Chișinău cele
    mai recente două volume


  • Zi de doliu naţional în Republica Moldova

    Zi de doliu naţional în Republica Moldova

    Preşedintele Maia Sandu a semnat, vineri seara, decretul privind declararea zilei de 16 septembrie zi de doliu naţional, în Republica Moldova (ex-sovietică), în memoria primului preşedinte al acestui stat, Mircea Snegur, care a decedat pe 13 septembrie, la vârsta de 83 de ani.

    Ne luăm astăzi rămas bun de la cel care, însuflețit de o sinceră și profundă dragoste de neam, și-a dus țara pe calea suveranității, a independenței, pe calea renașterii naționale, a declarat președinta Maia Sandu la funeraliile primului șef de stat, Mircea Snegur, transmite IPN.

    Curajos, vizionar și patriot, Mircea Snegur și-a asumat într-un context complicat misiunea de a transforma în realitate dorința oamenilor de a trăi liber și de a-și afirma identitatea prin limbă și tricolor. Ţara pierde nu doar un părinte fondator, țara pierde un veritabil om politic, care a știut să intuiască năzuințele poporului său, a mai spus Maia sandu.

    Potrivit decretului prezidenţial, în toate localităţile din republică, precum şi la misiunile diplomatice şi consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, drapelul de stat va fi coborât în bernă.

    Autorităţilor publice, întreprinderilor şi organizaţiilor li se recomandă să renunţe la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă, iar instituţiilor mass-media să ţină cont de specificul zilei la editarea publicaţiilor şi la formarea programelor.

    Mircea Snegur s-a născut în 1940 în județul Soroca. A fost agronom-savant, având titlul științific de doctor în științe agricole. Fost activist al Partidului Comunist, Mircea Snegur a susținut proclamarea independenței Republicii Moldova și a acționat pentru recunoașterea noului stat de către Occident. Fiind președinte al Sovietului Suprem al RSSM, în momentul critic din august 1989, a acceptat să susțină proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor, fapt care i-a atras simpatia universală a moldovenilor.

    De la 3 septembrie 1990, deține funcția de președinte al Republicii Moldova, până la 1 decembrie 1996.

  • Jurnal Românesc – 29.08.2023

    Jurnal Românesc – 29.08.2023

    Preşedintele
    Klaus Iohannis i-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe şefii de misiuni
    diplomatice, de oficii consulare şi pe directorii institutelor culturale
    româneşti de peste hotare. Primirea a avut loc în contextul organizării, timp
    de două zile, la București, a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, prima în
    format fizic după ce ultimele trei ediţii s-au derulat online. Tema din acest
    an – ‘O politică externă fermă a României: gestionând provocările şi maximizând
    oportunităţile’. Evenimentul este organizat, conform tradiţiei, în apropierea
    Zilei Diplomaţiei Române (marcată anual la 1 septembrie) şi este găzduit de
    ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu. Alături de şefii misiunilor
    diplomatice, ai oficiilor consulare şi de directorii institutelor culturale ale
    României din străinătate, la Reuniune participă oficiali români de rang înalt
    şi membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România. Au fost invitaţi și
    reprezentanţi de prestigiu ai mediului academic şi ai grupurilor de reflecţie,
    ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai presei.




    20
    de studenţi de la cele mai prestigioase universităţi cu profil tehnic din
    România şi Republica Moldova participă, timp de o săptămână, la a doua ediţie a şcolii de vară Bootcamp STS 2023, în cadrul
    căreia vor experimenta cele mai noi tehnologii din domeniul comunicaţiilor şi
    tehnologiei informaţiei. Potrivit unui comunicat al Serviciului de
    Telecomunicaţii Speciale, Bootcamp STS a început luni, iar studenţii
    participanți au avut, deja, la București, primele întâlniri cu ingineri,
    specialişti şi IT-işti ai Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Ulterior, la
    Braşov, tinerii vor face schimb de idei cu specialişti ai STS în domeniile
    programare IT, securitate cibernetică, blockchain, centre de date, cloud
    computing, servicii securizate de comunicaţii voce-video-date, INFOSEC sau
    infrastructuri critice.




    Comandantul
    Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a fost decorat cu Crucea
    de Onoare în aur a Forţelor Armate Germane. Pe 26 august, ambasadorul Peer
    Gebauer i-a înmânat oficialului militar român această distincţie pentru
    contribuţia la prietenia româno-germană şi la aprofundarea colaborării din
    ultimii ani dintre armatele celor două ţări. Ambasadorul Germaniei a precizat
    că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi situaţia tensionată
    din regiunea Mării Negre arată cât de importantă este această strânsă
    coordonare în domeniu. Armata română se remarcă sub conducerea
    dumneavoastră printr-un profesionalism impresionant şi o ospitalitate
    autentică. Doresc să vă mulţumesc pentru aceasta. – a conchis înaltul
    diplomat german.




    Patru
    dintre cele șase ansambluri muzicale ale Radio România sunt invitate să evolueze
    pe scena celei de-a 26-a ediții a Festivalului Internațional George Enescu,
    ce se desfășoară în România între 27 august și 24 septembrie. Unul dintre cele
    mai importante evenimente internaționale de muzică clasică la nivel mondial,
    organizat la București încă din 1958, festivalul aduce în fața publicului, la
    această ediție, peste 3.500 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii și peste
    40 de orchestre din 16 țări, în cadrul a 90 de concerte. Potrivit unui
    comunicat, Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Corul Academic
    Radio și Corul de Copii Radio sunt cele patru ansambluri ale Radio România care
    vor fi aplaudate în 8 concerte la Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio sau
    Teatrul Odeon. Luni, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea, pe plan
    mondial, a valorilor culturale româneşti şi a creaţiei enesciene, preşedintele
    Klaus Iohannis a semnat decretele prin care li se conferă Ordinul Naţional
    ‘Pentru Merit’ în grad de Comandor lui Zubin Mehta, preşedinte de Onoare al
    Festivalului şi Concursului Internaţional ‘George Enescu’, precum și lui
    Lawrence Foster, director artistic în perioada 1998-2001. Totodată, pianistei
    Raluca Ştirbăţ i-a fost acordat Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler,
    Categoria B – ‘Muzica’.


  • UPDATE Ziua Independenței Republicii Moldova

    UPDATE Ziua Independenței Republicii Moldova

    Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat la manifestările din Piața Marii Adunări Naționale, organizate cu prilejul Zilei Independenței. Cu această ocazie, șefa statului a reiterat dorința Chișinăului de a continua drumul către Uniunea Europeană:


    Ce facem noi azi va duce Moldova înainte – în familia europeană, unde țara noastră va fi liberă să-și clădească destinul și să-și păstreze cultura și tradițiile. Unde va fi suficient de puternică, încât să ofere o viață bună cetățenilor ei. Pentru prima dată în ultimele trei decenii, trăim nu doar speranța unui viitor mai bun, dar simțim încredere că acum avem șansa și datoria de a duce Moldova în Uniunea Europeană, unde pacea și independența țării noastre vor fi protejate, oamenii care muncesc vor avea șansa să trăiască mai bine, iar Moldova va fi tratată cu respect și apreciere. (…) Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană – o știm cu toții, înțelegem că este șansa noastră de a dezvolta țara și de a le oferi copiilor un viitor acasă lângă părinții lor”, a spus președinta Republicii Moldova.


    ———



    Republica Moldova sărbătoreşte în această duminică, pe 27 august, 32 de ani de la proclamarea Independenţei. Cu acest prilej, preşedinta Maia Sandu a transmis un mesaj prin rețele de socializare:


    În ochii lor, Moldova e bogată – clădită pe truda lor, moştenire transmisă copiilor. În ochii lor, Moldova are viitor – construit acasă cu încredere. În ochii lor, Moldova este în pace şi siguranţă – pentru cei dragi, pentru neam. În ochii lor, Moldova e peste tot în lume – omul sfinţeşte locul. În ochii lor, Moldova se dezvoltă – prin munca valoroasă a fiecăruia. În ochii lor, Moldova e frumoasă – ea creşte în mâinile noastre. În ochii Moldovei se reflectă cu mândrie oamenii noştri. La mulţi ani, Moldova!”



    Independenţa înseamnă libertatea de a ne construi propriul viitor. Azi, la 32 de ani de independenţă, privim viitorul cu încredere, ştiind că fiecare pas pe care îl facem aduce Moldova mai aproape de visul nostru: o ţară europeană dezvoltată, cu cetăţeni prosperi”, a declarat, la rândul său, premierul moldovean Dorin Recean.



    De la București, președintele Klaus Iohannis a transmis următorul mesaj pe Twitter: România este alături de Moldova şi va continua să sprijine aderarea sa la UE, reziliența ei, siguranţa şi prosperitatea cetățenilor săi”.



    Tot prin intermediul aceleiași platforme de socializare au sosit și felicitările din partea prim-ministrului Marcel Ciolacu: Cele mai calde şi bune gânduri fraţilor noştri de peste Prut cu prilejul Zilei Independenței Republicii Moldova! La mulţi ani, Republica Moldova!”



    La Chișinău, Ziua Independenței este marcată prin numeroase concerte şi spectacole, iar cele mai multe vor avea loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

  • Jurnal Românesc – 21.08.2023

    Jurnal Românesc – 21.08.2023

    Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe
    cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să se deplaseze în
    Regatul Danemarcei că guvernul de la Copenhaga a decis menţinerea la 4 a
    nivelului de ameninţare teroristă, pe o scară de la 1 la 5, deşi pericolul s-a
    intensificat. Decizia a fost luată pe fondul identificării unor riscuri privind
    potenţiale atacuri teroriste şi are la bază o evaluare strategică, potrivit
    căreia ameninţarea va persista pe o perioadă mai lungă de timp. Cetăţenii
    români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României la Copenhaga +45 3946 43 63 şi +45 3946 47 74. Pentru situaţii de
    urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +45 2735 55 37.
    MAE precizează că, recent, autorităţile din Suedia au decis ridicarea nivelului
    de ameninţare teroristă de la 3 – ameninţare ridicată la 4 -
    ameninţare mare. Bucureştiul le recomandă românilor care se
    deplasează în străinătate să folosească aplicaţia Călătoreşte în
    siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.




    România are datoria să sprijine Republica
    Moldova şi o face cu succes, a declarat secretarul de stat în Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Acesta a participat la finele
    săptămânii trecute la Congresul Diasporei 2023, Moldova sunt EU,
    organizat la Chişinău. El a prezentat activitatea Departamentului şi a vorbit
    despre proiectele care pot fi accesate de cetăţenii români. Marea majoritate
    a cetăţenilor Republicii Moldova sunt şi români de pretutindeni, fie că trăiesc
    în ţară sau în afara graniţelor ţării. Unii au şi cetăţenie română, alţii – nu.
    În egală măsură, sunt români de pretutindeni şi sunt bine-veniţi acasă: la
    Bucureşti sau la Chişinău, a spus Cârciu. Şeful DRP a explicat că
    instituţia pe care o conduce se ocupă de politicile de sprijinire a românilor
    din afara graniţelor ţării şi a arătat că datoria a statului român este să-i
    sprijine pe români acolo unde trăiesc. La Congresul Diasporei au participat
    miniştri ai Guvernului Republicii Moldova, ambasadori şi reprezentanţi ai
    administraţiei publice. Manifestarea face parte din seria de evenimente
    Zilele Diasporei 2023, care s-au desfăşurat pe 18 şi 19 august.




    Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor,
    George Simion, a susţinut, în weekend, în cadrul lucrărilor Universităţii de
    Vară de la Izvoru Mureşului, că recentele numiri în funcţiile de consuli ai
    României în străinătate ar avea legătură cu un plan pus la punct prin care
    românii de peste hotare să fie împiedicaţi să voteze la alegerile din 2024. El
    a apreciat că România are un corp diplomatic de slabă calitate şi i-a transmis
    ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu, să nu fie părtaşă la un asemenea plan.
    Simion a vorbit şi despre problemele cu care se confruntă românii din afara
    graniţelor, atât cei din comunităţile istorice, cât şi cei din diaspora
    economică, şi a criticat autorităţile române pentru lipsa de acţiune în acest
    domeniu. Guvernul de la Bucureşti a adoptat la 18 august 15 hotărâri cu privire
    la numiri în funcţia de consul general, după ce, la 10 august, a numit în
    funcţie alţi 19. Potrivit Executivului, la stabilirea nominalizărilor pentru
    funcţia de consul general au fost avute în vedere criterii specifice acestor
    poziţii, pentru a asigura reprezentarea României în afara graniţelor ţării la
    un standard adecvat.




    Trei români au traversat, cu costume de neopren,
    strâmtoarea Gibraltar, una dintre cele mai dificile zone din lume. Mihai Holban,
    Florin Tomoş şi Cristian Mitrică au parcurs distanţa dintre Spania şi Maroc în
    5 ore şi un minut, potrivit preşedintelui asociaţiei Ice Swimming România, Paul
    Georgescu. Astfel, numărul românilor care au traversat strâmtoarea dintre
    Europa şi Africa a ajuns la şapte, doar doi dintre ei înotând fără costum de
    protecţie, Paul Georgescu şi Şerban Frăţilă. Mihai Holban, avocat şi antrenor
    de înot, este primul român care a traversat în cadru organizat strâmtorile
    Bosfor, în 2015, Dardanele, în 2019, şi Gibraltar. Florin Tomoş, instructor de
    înot, iniţiatorul Seven Lakes România, a traversat în 2019 strâmtoarea Molakai,
    din Hawai, parte din Ocean Seven. Cristian Mitrică, economist de profesie, a
    început înotul la aproape 40 de ani, după un accident la schi. În 2012, el a
    fost în barcă alături de Călin Chiprianov şi Nicolae Leţ, primii doi români
    care, în costum de neopren, au traversat strâmtoarea Gibraltar. Paul Georgescu
    a declarat că, la începutul anului viitor, intenţionează să înoate 23 de
    kilometri în strâmtoarea Cook, din Noua Zeelandă, în cadrul proiectului Oceans
    Seven.


  • Jurnal românesc – 16.08.2023

    Jurnal românesc – 16.08.2023

    În zonele românești din regiunea Cernăuți, se amână
    creșterea numărului de ore predate în limba ucraineană, informează BucPress.
    Conform Legii educației adoptate în anul 2017, începând cu data de 1 septembrie
    2023, elevii din clasa a V-a urmau să studieze 20% din materii în limba
    oficială a țării. Aceasta înseamnă că trebuiau să parcurgă trei materii în
    această limbă. Din cauza războiului, această tranziție a fost temporar amânată,
    după cum a afirmat Minu Pavalachi, șeful Secției de învățământ a comunei Herța.
    Potrivit acestuia, în școlile primare cu predare în limba română, elevii învață
    limba ucraineană ca materie principală. In conformitate cu prevederile legii,
    din 1 septembrie, procentul de ore predate în limba ucraineană ar fi trebuit să
    constituie 20%, cu o creștere graduală în clasele ulterioare. Minu Pavalachi a
    precizat că, în urma agresiunii militare,
    implementarea treptată a tranziției către limba oficială a fost amânată. De
    asemenea, au existat solicitări din partea părinților elevilor care se află în
    străinătate din cauza războiului și care au nevoie de mai mult timp pentru a se
    pregăti corespunzător pentru această schimbare, a subliniat Minu Pavalachi.


    Peste 6500 de persoane s-au înscris la
    cursurile gratuite de limbă română care sunt organizate atât cu prezență
    fizică, cât și online, în mai multe regiuni din Republica Moldova, în cadrul
    programului național aprobat pentru perioada 2023-2025, anunță Radio Chișinău.     Declarații
    în acest sens au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun,
    într-o conferință de presă. Potrivit acestuia, pentru finanțarea programului
    național de studiere a limbii române au fost identificate resurse de circa 10
    milioane de lei. Cursurile de limbă română, organizate de Ministerul Educației
    și Cercetării, au început în mai multe localități ale țării în luna iulie,
    simultan în 45 de instituții de învățământ din Bălți, Chișinău, Găgăuzia și
    Taraclia. Circa 2500 de persoane participă la cursuri în prima etapă, în
    perioada 3 iulie – 17 septembrie 2023. A doua etapă, la care este preconizată
    participarea a circa 4000 de persoane, va fi organizată în perioada 25
    septembrie – 3 decembrie 2023. La finele cursului, participanții vor obține un
    certificat cu indicarea nivelului de competență lingvistică de cunoaștere a
    limbii române, în conformitate cu prevederile Cadrului European Comun de
    Referință pentru Limbi.






    Secretarul de stat pentru
    românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a primit, recent, vizita
    ambasadorului României în Republica Cipru, Dan Mihalache.     În cadrul discuțiilor
    purtate, cei doi oficiali au trecut în revistă proiectele comune dezvoltate
    pentru valorificarea patrimoniului cultural al României în rândul românilor de
    pretutindeni. Totodată, au fost abordate aspectele legate de nevoile identificate
    în diaspora românească, proiectele derulate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni,
    bunele practici și continuarea demersurilor în susținerea mediului asociativ
    românesc. Gheorghe Cârciu a afirmat că, în Cipru, există o comunitate numeroasă
    de români, care își dorește să păstreze legătura cu țara. Apreciem susținerea
    constantă din partea domnului ambasador în acțiunile Departamentului destinate
    acestora, așteptăm cu interes să participăm, în luna septembrie, la întâlnirea
    cu mediul asociativ de aici, odată cu deschiderea școlilor românești de
    week-end, a mai spus Gheorghe Cârciu.




    În contextul anului cultural Ciprian Porumbescu, Filarmonica de Cameră
    Witold Lutosławski din Łomża, Polonia, va inaugura, pe 26 august, cea de-a
    XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică de Cameră Sacrum et
    Musica,     cu Balada marelui compozitor român într-o versiune în premieră, pentru
    violă și orchestră de cameră, în aranjamentul realizat de Lucian Moraru.
    Potrivit ICR, solist va fi violistul Adrian Stanciu, un tânăr și talentat
    instrumentist român, iar dirijorul concertului va fi Jan Miłosz Zarzycki,
    director general și artistic al Filarmonicii de Cameră Witold Lutosławski.
    Partiturile pentru această lucrare românească au fost puse la dispoziție de
    Sonart Edition, ca parte din proiectul The Sound of Romania, proiect cofinanțat
    de ICR, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru
    proiecte culturale destinate mediului internațional.


  • Jurnal Românesc – 14.08.2023

    Jurnal Românesc – 14.08.2023

    Șoferii români își vor putea preschimba permisele
    de conducere străine cu cele autohtone fără a fi necesar să urmeze o școală de
    profil în România, în baza unui act normativ
    adoptat de Executivul de la București. Titularii de permise de conducere
    străine vor putea să preschimbe aceste documente cu echivalentul românesc
    direct, în urma susţinerii examenului în țară, acesta constând în proba
    teoretică şi practică, fără a mai fi necesare orele de şcoală auto, cum era
    prevăzut până acum. Această soluţie legislativă oferă posibilitatea românilor
    din diaspora, precum şi tuturor titularilor de permise de conducere
    străine să preschimbe aceste documente cu echivalentul românesc într-o perioadă
    scurtă de timp.




    Riscul deznaţionalizării comunităţilor de români
    din vecinătatea graniţei şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din
    diaspora se regăsesc între temele care urmează să fie abordate la ediţia a XX-a
    a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, programată în perioada 15 – 20 august.
    Participă deputaţi şi senatori români, reprezentanţi ai Guvernului, prefecţi,
    primari ai localităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş,
    aleşi locali, lideri ai societăţii civile din România şi din afara graniţelor.
    Pe agenda de discuţii figurează și situaţia dezideratului naţional al unirii cu
    Republicii Moldova în noul context geopolitic, precum şi problema
    retrocedărilor ilegale de proprietăţi din Transilvania. Discuţiile se vor
    concentra şi pe drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi
    din Balcani, precum şi pe situaţia românilor din Ungaria, Bulgaria, Albania,
    Macedonia de Nord şi Grecia. Va fi, de asemenea, dezbătută politica partidelor
    parlamentare şi a instituţiilor de stat faţă de românii de pretutindeni şi faţă
    de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România.




    Cetatea
    Alba Carolina din vestul României a primit ‘Recenzia de aur – 2023’ din partea Google Maps, clasându-se peste Castelul
    Peleş sau Cetatea Oradea. Obiectivul din Alba Iulia a primit nota 4,8 din 5, în
    urma a peste 31.300 de comentarii lăsate de turişti, având cele mai bune
    recenzii acordate de utilizatorii Google Maps unui monument istoric din
    Transilvania. Cea mai mare şi mai bine conservată cetate de tip Vauban din
    Europa, fortificaţia bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul
    Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian
    Giovanni Morando Visconti.Aceasta
    ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind
    construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de
    sistemele concepute de mareşalul Vauban (1633 -1707), arhitect militar francez.
    Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de
    consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Apărată de trei
    sisteme de fortificaţii, ea are forma unui heptagon neregulat, cele şapte
    bastioane conferindu-i o imagine stelată. Intrarea în cetate se făcea prin şase
    porţi.




    Pe 17 august, la Ujgorod, în
    Ucraina, începe Festivalul Internațional de Film Cinema din vecinătate, cu
    pelicule din Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria, Polonia și România, țări care
    au un trecut istoric comun cu regiunea Transcarpatia. Filmele vor fi proiectate
    până pe 20 august. În cadrul evenimentului, cineaști din țările învecinate vor
    vizita regiunea Transcarpatia ( sud-vest)
    pentru a-și prezenta lucrările și pentru a-și împărtăși experiența și
    cunoștințele în cadrul unor discuții exclusive numite Cinema din vecinătate. România este reprezentată la festival de
    Paul Negoescu, un reprezentant al celei de-a doua generații a Noului Val, cu
    thrillerul polițist Oameni de treabă. Acesta este un film dinamic despre viața de
    contrabandă dintr-un mic sat de la granița cu Ucraina. Pelicula a fost distinsă
    cu premii în festivalurile internaționale. Transcarpatia este singura
    structură administrativă din Ucraina ce se învecinează cu 4 țări: Polonia,
    Slovacia, Ungaria și România. Pe teritoriul ei, se regăsește punctul ce
    marchează centrul geografic al Europei.




    Cursul de Limbă, Cultură și
    Civilizație Românească (LCCR) pentru elevii români din Belgia se va ține până
    în 2028, după ce un memorandum a fost aprobat recent de Guvernul de la
    București. Cursul este gratuit, se adresează copiilor preșcolari și elevilor
    din învățământul obligatoriu (clasele I-VI, VII-XII )și va fi predat de
    profesori români în școli din Belgia, unde părinții solicită acest lucru.
    Memorandumul aprobat vizează un parteneriat între Ministerul Educației din
    România și Guvernul comunității franceze din Belgia privind implementarea
    programului de Deschidere către limbi și culturi pentru perioada 2023-2028.
    Profesorii români vor fi selectați în urma unui concurs organizat de Institutul
    Limbii Române. Cursul cuprinde două ore pe săptămână şi se organizează în afara
    programului normal. Anul trecut, peste 500 de elevi au urmat acest curs în 21
    de unități de învățământ.


  • Republica Moldova: Consiliul adoptă reînnoirea măsurilor de liberalizare temporară a comerțului

    Republica Moldova: Consiliul adoptă reînnoirea măsurilor de liberalizare temporară a comerțului

    Noile măsuri sunt în vigoare până la 24 iulie 2024 şi continuă să acopere toate cele șapte produse agricole pentru care exporturile din Republica Moldova către Uniunea Europeană nu sunt încă total liberalizate în cadrul zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, deoarece fac obiectul unor contingente scutite de taxe vamale: prune, struguri de masă, mere, tomate, usturoi, cireșe și suc de struguri.

    Diferența în ceea ce privește acoperirea, în comparație cu anul trecut, constă în liberalizarea completă a importurilor în Uniune, întrucât legislația actuală suspendă toate contingentele tarifare care sunt încă în vigoare.

    Regulamentul include, de asemenea, obligații de raportare mai stricte pentru Comisie și prevede implicarea Comitetului pentru măsuri de salvgardare (în locul Comitetului Codului vamal). Se propune un mecanism de salvgardare accelerat, care ar trebui să fie mai eficace dacă importurile produc efecte negative pe piața Uniunii Europene.

    La fel ca anul trecut, se preconizează că Uniunea va înregistra o pierdere de venituri din taxe vamale de aproximativ 0,3 milioane EUR anual, astfel încât impactul asupra resurselor proprii va fi foarte limitat.

    Măsura va sprijini economia acestei ţări şi acest lucru este deosebit de important, date fiind agresiunea militară continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și impactul actual asupra Republicii Moldova și având în vedere că aceasta a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, a subliniat Héctor Gómez Hernández, ministrul spaniol al industriei, comerțului și turismului.

    Măsurile actuale de liberalizare a comerțului au mărit de peste două ori cantitatea de produse care pot fi importate fără taxe vamale din Republica Moldova în Uniune (și anume contingentele tarifare). Acestea au avut un efect pozitiv asupra comerțului Republicii Moldova cu spaţiul comunitar, ajutând această ţară să-și reorienteze exporturile prin Uniune. În ansamblu, exporturile din Republica Moldova către Uniunea Europeană au crescut de la 1,8 miliarde EUR în 2021 la 2,6 miliarde EUR în 2022.


  • Jurnal românesc – 27.07.2023

    Jurnal românesc – 27.07.2023

    Sub sloganul Iaşiul este acasăˮ, are loc, în perioada 26 iulie – 1 septembrie, sărbătoarea diasporei. Programul include o expoziţie de autor Sorin Purcaru intitulată Energii cristalizate”. De asemenea, va avea loc o întâlnire culturală online cu asociaţiile româneşti din diaspora, în colaborare cu Iosif Herlo, preşedintele Asociaţiei Al. I. Cuza” din Heidelberg, Germania. În luna august, se va desfășura o întâlnire online cu asociaţiile româneşti din străinătate, în colaborare cu Claudia Puiu, preşedintele Centrului Franco-Român de Cooperare Economică şi Culturală Bordeaux din Franţa. În perioada 9 -13 august, sunt programate Serile Filmului Românesc – cu Tora Vasilescu,

    ediţia cu numărul 14. Pe 13 august, va avea loc un tur de oraş şi o vizită la Primăria Municipiului Iaşi a unui grup de ieşeni din Torino, coordonaţi de Elisabeta Cioată-Burduja, preşedintele Centrului de Cultură şi Tradiţie Italo-Românescă Torino.



    Deputatul PNL pentru diaspora, Valentin Făgărăşian, a stabilit priorităţile legislative pentru sesiunea parlamentară de toamnă, alături de comunităţile de români din afara frontierelor ţării. Timp de zece zile, în perioada 20-30 iulie, mă întâlnesc cu românii din Italia, de la Torino şi până la Trieste, de la Bologna şi până la Milano. Fac acest lucru de peste 30 de ani, pentru a afla, direct de la oameni, care sunt cele mai grele provocări cu care se confruntă peste hotareˮ, a precizat deputatul liberal. Acesta a precizat că toate comunităţile de români au sesizat necesitatea îmbunătăţirii serviciilor consulare, debirocratizarea relaţiei cu autorităţile de muncă din România şi necesitatea creşterii protecţiei copiilor şi familiilor lăsate acasă, în ţară. Le-am dat asigurări că voi acţiona pentru ca legea propusă de mine pentru digitalizarea serviciilor consulare şi eliberarea la distanţă, electronic, a documentelor consulare, să fie adoptată imediat ce Parlamentul îşi reia lucrările în luna septembrieˮ, a declarat Valentin Făgărășian. El a mai afirmat că le-a prezentat românilor şi alte proiecte adoptate deja sau care urmează să fie adoptate privind protecţia copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, privind facilităţile temporare pentru cei care vor să se întoarcă în ţară ca angajaţi sau antreprenori, respectiv privind măsurile pentru susţinerea reintegrării copiilor în sistemul naţional de învăţământ.



    Ambasadorul României la Chişinău, Cristian-Leon Ţurcanu, a avut, pe 25 iulie, o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, transmite Radio Chişinău. Diplomatul român a afirmat că discuțiile au vizat și planurile guvernării pro-europene în vederea continuării procesului de integrare europeană şi îmbunătăţire a climatului socio-economic. Am reafirmat sprijinul României şi dorinţa de a lucra îndeaproape pentru asigurarea unor condiţii mai bune de viaţă pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale Prutului”, a transmis ambasadorul Cristian-Leon Ţurcanu într-o postare pe Facebook.



    Spectacolul de teatru Tea and Milk”, scris și jucat de Edith Alibec și regizat de Dana Paraschiv, va fi prezentat la Londra, pe 29 iulie, și la Edinburgh, în cadrul Edinburgh Festival Fringe, în perioada 2-27 august, informează Institutul Cultural Român. Proiectul este cofinanțat de ICR, prin Programul Cantemir — program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional. Spectacolul este un one woman show despre o femeie proaspăt ieșită dintr-o relație și cu o slujbă ciudată. La reuniunea de la liceu din București, toți vorbesc despre investment banking, copii și căsătorie. Piesa este plină de umor negru și sărbătorește curajul de a eșua și de a râde, când simți că nu ești unde trebuie să fii – ești în altă țară, în compania greșită sau când, pur și simplu, simți că ai rămas în urmă.


    Actriță și producătoare culturală, Edith Alibec a studiat actoria la Athanor Akademie, în Germania, sub îndrumarea renumitului regizor de teatru David Esrig. Produce, promovează și joacă în spectacole de teatru contemporane, care abordează teme de actualitate. De asemenea, proiectele ei urmăresc o prezență internațională și creșterea accesibilității culturii românești contemporane pe piețele culturale din străinătate. Primul ei spectacol de teatru cu parcurs internațional este De ce fierbe copilul în mămăligă”, în regia Danei Paraschiv. A avut premiera, în 2016, în Germania, la Munchen, cu sprijinul Departamentului Cultural al orașului Munchen.

  • Jurnal Românesc – 20.07.2023

    Jurnal Românesc – 20.07.2023

    Aproximativ 2.000 de cărţi pentru copii donate de către bucureşteni vor ajunge în diaspora, a anunţat viceprimarul Capitalei, Horia Tomescu. Cărţile strânse vor ajunge la copii români din toată Europa, contribuind, astfel, la promovarea lecturii în limba română, de la vârste mici, şi la creşterea interesului copiilor pentru carte, scrie viceprimarul, pe Facebook. Acesta a precizat că, prin aceste donaţii, se faciliteazăaccesul la lectură în limba română pentru copiii din diaspora şi se păstrează vie legătura acestora cu identitatea românească. Volumele au fost strânse în cadrul unei campanii pentru creşterea fondului de carte al Bibliotecii Prichindeilor din Diaspora, iniţiate de către Biroul Politici şi Strategii pentru Diaspora din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

    Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, s-a aflat alături de comunitatea românească din sud-estul Franței pe 16 iulie. Cu acest prilej, oficialul de la București a vizitat stadiul proiectului pe care biserica îl desfășoară aici. Biserica, ce va purta hramul Sfinților Împărați Constantin și Elena și Sfântul Ierarh Nicolae, reprezintă răspunsul la rugăciunile comunităţii românești de aici, care și-a dorit un lăcaș de cult ortodox, care să reflecte identitatea naţională prin arhitectură şi iconografieˮ a declarat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, la încheierea vizitei. El a mulțumit Înaltpreasfinţitului Iosif, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale, afirmând că acest proiect este posibil și datorită implicării sale.

    România va livra energie peste Prut din producţia viitoarelor unităţi 3 şi 4 ce vor fi construite la centrala Nuclearelectrica de la Cernavodă. Un document în acest sens a fost semnat, marți, de reprezentanţii companiilor Nuclearelectrica şi Energocom din Republica Moldova, în prezenţa miniştrilor Energiei din cele două state. Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat că, în sectorul energetic, Bucureștiul este un lider regional şi trebuie să rămână un lider regional. Dacă Federaţia Rusă a ales să folosească energia ca armă în războiul declanşat împotriva Ucrainei şi în războiul hibrid mai amplu, România poate răspunde ca factor de stabilitate pentru regiunea noastră şi cu siguranţă cu prioritate zero în ceea ce îi priveşte pe fraţii noştri din Republica Moldova. Vă rămânem aproape în tot ceea ce construim şi vom construi împreunăˮ, a mai spus Sebastian Burduja. La rândul său, ministrul Energiei de la Chişinău, Victor Parlicov, a declarat că România a furnizat, în timpul sezonului rece, energie electrică peste Prut, însă colaborarea trece, acum, într-o nouă etapă. Unde dorim să ajungem este să fim parteneri în proiecte nucleare aici, pe teritoriul României, de care să beneficieze atât cetăţenii din România, cât şi cei din Republica Moldovaˮ, a spus Victor Parlicov. Nuclearelectrica îşi propune să crească producţia de energie la 3.262 de megawaţi, prin construirea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă până în 2031-2032 şi dezvoltarea şi operarea reactoarelor modulare de mici dimensiuni. Centrala de la Cernavodă produce, în acest moment, prin unităţile 1 şi 2, un total de 1.400 de megawaţi, care asigură 20% din necesarul de energie al României.

    Institutul Cultural Român de la Madrid și Asociația România Sălbatică, sub auspiciile Ambasadei României în Regatul Spaniei, prezintă expoziția de fotografie România sălbatică, deschisă în Galeria ICR Madrid până pe 30 august. În urma proiectului România Sălbatică, fotograful Dan Dinu a strâns o arhivă impresionantă de imagini ilustrează peisajele naturale, flora sau fauna. Concepută atât pentru exterior cât și pentru interior, expoziția cuprinde imagini în format mare, acoperind cât mai mult din biodiversitatea țării, o trimitere călduroasă către România ca destinație de ecoturism. Expoziția a mai fost itinerată în opt orașe din țară – la București, Brașov, Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Constanța și Craiova -, dar și în Polonia, la Varșovia și Cracovia. Proiectul se bucură de sprijinul Comisiei Naționale UNESCO. România sălbatică este cel mai amplu proiect de documentar dedicat naturii din țară. După mii de kilometri parcurși, sute de ore de filmare și mai bine de 10 ani de pre-producție, filmul prezintă imagini în premieră pentru România, din regiuni spectaculoase și greu accesibile. Din 2018, Dan Dinu și Cosmin Dumitrache au lucrat exclusiv la realizarea acestui documentar, care încununează întregul proiect fotografic și încheie munca depusă de întreaga echipă și de toți colaboratorii implicați de mai bine de zece ani.


  • CARBON, cel mai de succes film moldovenesc, în premieră în România

    CARBON, cel mai de succes film moldovenesc, în premieră în România

    După ce a câștigat
    Premiul Publicului la TIFF (Festivalul Internațional de Film Transilvania),
    CARBON, în regia lui Ion Borș., a ajuns și în cinematografele din România.
    Acțiunea filmului CARBON are loc în Moldova anului 1992, în timpul războiului
    de pe Nistru, și urmărește povestea unui tânăr tractorist care, din dorința sa
    naivă de a-și construi un viitor alături de iubita sa, pornește într-o
    călătorie plină de peripeții în căutarea împlinirii visurilor. Însă o
    descoperire sinistră transformă călătoria într-o aventură plină de situații
    absurde, în care eroul se confruntă cu indiferență, lăcomie și prostie. Ion
    Borș, regizorul filmului CARBON, ne-a spus cum a ajuns la această poveste și
    cum a colaborat cu scenarista Mariana Starciuc

    Tatăl meu a participat la conflictul
    transnistrean, astfel că de mic am auzit povești spuse de tata referitoare la
    acel moment. Acesta a fost punctul de pornire al poveștii, dar după aceea a
    urmat o documentare amplă, pe care am făcut-o cu scenarista Mariana Starciuc. Și
    pe măsură ce ne-am documentat, povestea din CARBON a luat o cu totul altă formă.
    Când povestea, tata avea întotdeauna autoironie și mult umor deși era vorba
    despre un episod tragic. Credeam că este o excepție datorită felului în care
    povestea, dar când am început documentarea cu Mariana, și am vorbit cu mulți oameni
    din diferite sate care au participat efectiv la acest moment, la conflictul
    transnistrean, am observat că mulți dintre ei povesteau cumva asemănător, tot
    cu umor. Așa am hotărât cu Mariana să schimbăm genul filmului și să povestim cu
    umor întâmplările respective, întâmplări tragice, evident, din istoria noastră
    recentă. Cu Mariana Starciuc am lucrat și înainte de CARBON, am colaborat la scurtmetrajul
    Plus Minus Unu, știam că suntem pe aceeași undă și de asta am și dorit să
    lucrez din nou cu ea.


    CARBON marchează debutul
    regizoral în lungmetraj al lui Ion Borș și se bucură de recunoaștere
    internațională. Filmul a devenit cel mai de succes film moldovenesc din ultima
    perioadă, obținând un record de încasări la box office în Moldova. Succesul său
    l-a dus în peste 25 de orașe din întreaga lume, fiind primul film moldovenesc
    proiectat în cinematografele din România. Ion Borș. Cerere tot avem, filmul este cerut în continuare în festivaluri. Încercăm
    cumva să însoțim și noi filmul. Am avut și foarte multe proiecții în America,
    ceea ce ne-a bucurat foarte mult. Iar la una dintre proiecții, în Chicago, a
    avut loc o întâmplare foarte amuzantă. Angajatul cinematografului, un bodyguard
    probabil, nu știa că eu sunt regizorul filmului și mi-a povestit că niciodată
    n-au mai avut așa public numeros, să umple sala. A fost proiecție sold out și
    era vorba de o sală de 600 de locuri. Iar angajatul respectiv nu înțelegea ce e
    cu filmul ăsta, un film de care nu auzise, dar care stârnea un interes atât de
    mare. Un interes la fel de mare ca Avatar.


    Marin Cumatrenco, unul
    dintre producătorii CARBON. Și ca să divulgăm un mic secret, în
    Republica Moldova am avut mai mulți spectatori decât Avatar. CARBON este filmul
    cu cei mai mulți spectatori de când există Republica Moldova. Nu putem decât să
    ne bucurăm că se consumă produsele noastre.


    Lungmetrajul CARBON a fost selectat și ca propunere
    oficială a Republicii Moldova pentru Premiile Oscar.

  • Agiutoru niacumtinatu tră Ripublica Moldova

    Agiutoru niacumtinatu tră Ripublica Moldova



    Oficiali români tu scară analtă eara duşi, stămâna aesta, Chișinău, tră să spună diznă nica nă oară — desi eara ananghi – că Bucureștiul ndrupaşti acutotalui imnaticlu europian ali Ripublica Moldova viţină. Cătu fu băgatu pi ipotisi tu caplu a năului Guvernu di coaliție PSD-PNL, liderul social-democrat Marcel Ciolacu, deadunu cu aţelu di ma ninti premier liberal tora prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, feaţiră prota a lor vizită comună externă la Chișinău, iu avură muabeţ cu prezidenta ali Ripublică, Maia Sandu, cu primul ministru Dorin Recean şi cu prezidentulu a Parlamentului, Igor Grosu.



    “Guvernul ali Românie va s’armănă garantul a securitatillei şi stabilitatillei Ripublicăllei Moldova şi ma largu va u ndrupască cu tută hăştea imnaticlu a llei di aderare la Uniunea Europiană” – declară Marcel Ciolacu. Aestu lugursi, tru particular, progreslu pi cari Chișinăulu lu nregistră ti băgarea tu lucru a reformelor tru domeniul ali justiţie şi combătearea ali aruşfeti. Și, isa isa, zbură ti duţearea ma largu a coopirarillei economiţi bilaterale.



    Premierlu Marcel Ciolacu: “Avemu borgea deadunu s’băgămu un accent ahoryea pi zona economică. Relaţiile comerciale anamisa di România şi Republica Moldova, anlu tricut, criscură cu 50%, agiumsi tora la aproapea 3,6 miliardi di dolari şi minduescu că aesta easti calea atea buna.”



    Cum tuti lipseaşti s’hibă adrati ti hăirea a cetăţeañilor di pi dauli mealuri a Prutlui, premierlu moldovean, Dorin Recean, ălli călisi agenţălli economiţ ditu România s’inveastească tru Republica Moldova: “Zburămu adză ti ateali nauă proiecte tră tranşa a daua ditu agiutorlu a Bucureştiului, a Guvernului ali Românie, di 100 di milioane. Aasti nauă proiecte valoreadză 28 di milioane di euro şi eale va s’ducă tru investiţii tră oportunităţli a companiilor a noastre şi va li crească icunomic localităţli ditu Republica Moldova.”



    Tru paralel cu kivernisearea-a crizelor provocate di polimlu ali Rusie tru Ucraina, ditu viţinată, Bucureștiul și Chișinăul lipseaşti s’bagă accentu pi dizvoltarea infrastructurălleii — apunţă, călliuri şi reţele energhetiţi. Diznău, Marcel Ciolacu: “Io vă garantedzu că tru yinitoarea andamasi di Guvern va s’hibă hăbinisiţ păradzlli pi proiecte tru aţea ţimutreaşti apa potabilă, canalizarea, punctuale tră agiutarea a hoarăllei ditu Republica Moldova, tra s’hibă ună hoară europeană.”



    România easti hăzări s’da ma lrgu ditu experienţa a llei legislativă tru proiectul di integrare europeană a Ripublicăllei Moldova, declară și prezidentulu a Senatlui ali Românie, Nicolae Ciucă. După ţi, tu ahurhita-a stămănăllei, tut Chișinău, năulu ministru român di Externe, Luminiţa Odobescu, cundille că Bucureștiul faţi gaereţ diplomatiţi consistente tră avansarea proţesului di integrare comunitară a statlui viţinu, cu accentu ahoryea pi obiectivlu a dişcllidearillei cât ma aṬoñea a păzărăserloru di aderare.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Sprijin constant pentru Republica Moldova

    Sprijin constant pentru Republica Moldova

    Oficiali români de rang înalt s-au perindat, săptămâna aceasta, la Chișinău, pentru a reafirma o dată în plus – dacă mai era nevoie – că Bucureștiul susţine pe deplin parcursul european al Republicii Moldova vecine. Abia instalat în fruntea noului Guvern de coaliție PSD-PNL, liderul social-democrat Marcel Ciolacu, însoțit de fostul premier liberal actualmente președinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au făcut prima lor vizită comună externă la Chișinău, unde au avut convorbiri cu preşedinta Republicii, Maia Sandu, cu primul ministru Dorin Recean şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu.



    “Guvernul României va rămâne garantul securităţii şi stabilităţii Republicii Moldova şi va continua să susţină cu toată forţa parcursul său de aderare la Uniunea Europeană” – a declarat Marcel Ciolacu. Acesta a apreciat, în particular, progresul pe care Chișinăul l-a înregistrat în aplicarea reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei. Și, în egală măsură, a vorbit despre continuarea cooperării economice bilaterale.



    Premierul Marcel Ciolacu: “Suntem obligaţi ca împreună să punem un accent deosebit pe zona economică. Relaţiile comerciale între România şi Republica Moldova, anul trecut, s-au mărit cu 50%, am ajuns la aproape 3,6 miliarde de dolari şi cred că acesta este drumul corect.”



    Cum totul trebuie făcut în beneficiul cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului, premierul moldovean, Dorin Recean, i-a invitat pe agenţii economici din România să investească în Republica Moldova: “Am discutat, astăzi, cele nouă proiecte pentru tranşa a doua din ajutorul Bucureştiului, al Guvernului României, de 100 de milioane. Aceste nouă proiecte valorează 28 de milioane de euro şi ele vor merge în investiţii pentru oportunităţile companiilor noastre şi vor dezvolta localităţile din Republica Moldova.”



    În paralel cu gestionarea crizelor provocate de războiul Rusiei în Ucraina, din imediata vecinătate, Bucureștiul și Chișinăul trebuie să pună accent pe dezvoltarea infrastructurii – poduri, drumuri şi reţele energetice. Din nou, Marcel Ciolacu: “Eu vă garantez că în viitoarea şedinţă de Guvern se vor debloca banii pe proiecte în ceea ce priveşte apa potabilă, canalizarea, punctuale pentru sprijinirea satului din Republica Moldova, pentru a fi un sat european.”



    România este dispusă să împărtăşească din experienţa sa legislativă în proiectul de integrare europeană a Republicii Moldova, a declarat și preşedintele Senatului României, Nicolae Ciucă. După ce, la începutul săptămânii, tot la Chișinău, noul ministru român de Externe, Luminiţa Odobescu, a punctat că Bucureștiul întreprinde demersuri diplomatice consistente pentru avansarea procesului de integrare comunitară a statului vecin, cu accent deosebit pe obiectivul deschiderii cât mai curând a negocierilor de aderare.



  • Ministrul român de Externe la Chişinău

    Ministrul român de Externe la Chişinău

    Deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o prioritate a politicii internaționale a României – a declarat șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu. Ea a făcut, la începutul săptămânii, prima sa vizită la Chişinău de la preluarea recentă a mandatului la Externe, semn al importanței pe care România o acordă vecinului de la Est, de care o leagă un trecut bazat pe comuniune de limbă, istorie şi cultură. Decenii la rând în siajul Moscovei cu sprijinul forțelor rusofone și rusofile din regiune, Republica Moldova și-a reconfigurat din temelii interesul național după accederea la putere, într-un trecut nu foarte îndepărtat, a pro-europenilor. Or, sprijinul României de întoarcere a micii Republici către Vest a fost constant și nu a existat oficial român la cel mai înalt nivel care să nu sublinieze acest lucru! A venit, deci, acum, rândul Luminiţei Odobescu să aibă discuţii cu omologul de la Chișinău despre susţinerea pe care România o acordă Moldovei prin intermediul ajutoarelor umanitare, al resurselor energetice ori al sprijinului în domeniul creşterii rezilienţei.

    Într-o declaraţie de presă comună cu Luminița Odobescu, ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a trecut, de altfel, în revistă ajutorul constant pe care Bucureștiul îl oferă cetăţenilor moldoveni, indiferent de preferinţele lor geopolitice, și a salutat consolidarea parteneriatului strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Nicu Popescu: Datorită deschiderii şi dialogului pe care îl avem, relaţiile noastre cu România sunt cele mai puternice din ultimii 30 de ani. Iar ministrul Luminiţa Odobescu a promis autorităţilor de la Chişinău, din partea României, un sprijin robust, prioritar şi adaptat necesităţilor Republicii în vedea pregătirii deschiderii cât mai rapide, eventual până la finele acestui an – așa cum ar vrea moldovenii, a negocierilor de aderare la UE: Acordarea de sprijin politico-diplomatic Republicii Moldova pentru avansarea agendei europene reprezintă o prioritate a politicii externe a României. Sprijinim, aşadar, obţinerea cât mai curând posibil a unei decizii favorabile începerii de către Republica Moldova a negocierilor de aderare.

    Ministrul român de Externe a avut discuţii la Chişinău și cu premierul Dorin Recean, cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, și cu ministrul Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru. A fost, totodată, primită de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Au fost discuții, între altele, despre proiecte strategice din domeniile energiei, transportului şi digital, despre intensificarea sprijinului românesc pentru obiectivele de reformă asumate la Chişinău, precum și despre sprijinul deplin şi hotărât al României pentru consolidarea securităţii și stabilităţii Republicii.


  • Jurnal Românesc – 21.06.2023

    Jurnal Românesc – 21.06.2023

    Cetăţenii se vor putea programa online pentru serviciile furnizate de instituţiile publice, potrivit unei propuneri legislative adoptată de Senat. Documentul stabileşte cadrul legal pentru facilitarea accesului la serviciile publice furnizate de autorităţi şi instituţii, precum şi de persoanele juridice de drept private care au obţinut statut de utilitate publică. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că, deja, există instituţii publice care au implementat acest serviciu de programări online, cum ar fi Serviciul de Paşapoarte sau Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări. Ei explică faptul că introducerea acestui serviciu a redus substanţial timpul de aşteptare la serviciile publice. Senatorul USR Radu Mihail apreciază această iniţiativă şi menţionează că pionierul în acest domeniu al programărilor online a fost Serviciul consular pentru românii din diaspora. El a afirmat că, la consulatele României, programările online se fac de mai bine de şase ani. În ultimii trei ani, rata de utilizare a crescut foarte, foarte mult şi, deşi s-a început greu, progresele au fost vizibile, aşa cum s-a întâmplat mai ales în ultimii ani. Cei care au împins sistemul să devină mai eficient, mai performant, mai util au fost şi sunt, şi astăzi, românii din diaspora, a spus Radu Mihail. Potrivit unui amendament, Autoritatea pentru Digitalizarea României va înfiinţa serviciul de programări online în termen de 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Documentul merge, acum, la Camera Deputaţilor pentru votul decizional.

    Deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în cel mai scurt timp reprezintă o prioritate a politicii externe a României, a declarat, la Chişinău, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, în prima sa vizită de la preluarea mandatului. Luminiţa Odobescu a avut, marţi, discuţii cu omologul sau moldovean, Nicu Popescu. Cei doi au subliniat susţinerea oferită Republicii Moldova de către România cu ajutoare umanitare, resurse energetice şi sprijin în domeniul creşterii rezilienţei. În declaraţia de presă, ministrul de externe Nicu Popescu a trecut în revistă sprijinul constant pe care România îl oferă cetăţenilor moldoveni, indiferent de preferinţele geopolitice. Şeful diplomaţiei de la Chişinău a salutat consolidarea parteneriatului strategic dintre cele două maluri de Prut pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, consolidând comunitatea bazată pe limbă, istorie şi cultură. La rândul său, Luminiţa Odobescu a subliniat că România va oferi tot sprijinul autorităţilor de la Chişinău în vedea pregătirii deschiderii negocierilor de aderare cât mai rapid.


    Într-un răspuns oferit Consiliului Național al Românilor din Ucraina, în urma solicitării acestuia de a renunța la utilizarea sintagmei de limba moldovenească în spațiul public și sistemul de învățământ, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Politici Etnice și Libertatea Conștiinței a subliniat că nu dorește să încalce drepturile minorității moldovenești din Ucraina, notează BucPress. Către autoritățile ucrainene au ajuns o serie de adrese din partea organizațiilor minorității naționale moldovenești din Ucraina, conținând atenționări cu privire la încălcarea dreptului lor de a folosi limba moldovenească, ceea ce, în opinia lor, poate duce la pierderea completă a identității lor. Kievul firmă că tratează cu respect preferințele lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale și se abține de la acțiuni care pot dăuna conservării principalelor elementele identitare ale acestora, în special limbii. Serviciul guvernamental ucrainean citează recensământul general al populației din 2001, conform căruia, în Ucraina, locuiau aproape 260.000 de persoane aparținând minorității naționale moldovenești.

    Gherghe Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a participart, recent, la Eastern European Festival, în Brent. El a firmat că acesta este unul dintre cele mai deosebite locuri din lume, iar fiecare comunitate etnică aduce o contribuție unică amestecului cultural existent. Standurile românești pe care le-am găsit cochete și autentice ne fac să fim mândriˮ, a spus Gherghe Cârciu. Acesta a adăugat că spiritul românesc se evidențiază clar și spune adevărata poveste a celor plecați departe de casă: apreciați, cinstiți, muncitori, adevărați ambasadori ai României.