Tag: rescEU

  • Ucraina a devenit al 36-lea stat participant la Mecanismul de Protecție Civilă al UE

    Ucraina a devenit al 36-lea stat participant la Mecanismul de Protecție Civilă al UE

    Ucraina a devenit joia trecută al 36-lea stat participant la Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene – cadrul european de solidaritate care ajută țările copleșite de un dezastru.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a semnat, la Kiev, în mod oficial, în numele Uniunii Europene, acordul prin care Ucraina a devenit membru cu drepturi depline al Mecanismului.

    Până acum, prin acest instrument comunitar s-a canalizat asistența de urgență către Kiev din întreaga Europă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022. În cea mai mare și mai lungă operațiune de acest gen, peste 88.000 de tone de echipamente de salvare, alimente și medicamente au fost trimise în Ucraina. Recent, peste 1.000 de generatoare de energie finanțate integral de Uniunea Europeană au fost mobilizate în Ucraina din rezervele strategice de energie rescEU. Acum, fiind membru cu drepturi depline, Ucraina va putea să şi trimită ajutor prin intermediul Mecanismului atunci când o altă țară se confruntă cu o criză.

    Tot săptămâna trecută, Uniunea Europeană a alocat Ucrainei o finanțare umanitară suplimentară de 55 de milioane de euro, pe lângă cele 145 de milioane de euro deja acordate la începutul acestui an. Această nouă finanțare umanitară va fi folosită pentru pregătiri pentru iarna viitoare. Astfel, în total, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, ajutoarele umanitare trimise de Bruxelles Kievului au ajuns la 685 de milioane de euro.

    Când o urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări din Europa și dincolo de ea, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului. De la înființarea sa în 2001, Mecanismul de Protecție Civilă al UE a fost activat pentru peste 600 de urgențe și crize în interiorul și în afara UE.

    Asistența umanitară finanțată de UE este furnizată în conformitate cu principiile umanitare de umanitate, neutralitate, imparțialitate și independență. Aceasta este livrată prin agențiile umanitare ale ONU, organizațiile neguvernamentale și Comitetul Internațional al Crucii Roșii.


  • Next Generation EU

    Next Generation EU

    Next
    Generation EU, cunoscut şi sub numele de instrumentul de redresare al Uniunii
    Europene, reprezintă un pachet de măsuri economice menite să susţină statele
    membre în revenirea post-pandemică, iniţial. Aprobat de Consiliul European la 21 iulie 2020 și adoptat la 14 decembrie
    2020, instrumentul are o valoare de 750 de miliarde EUR. Next Generation EU
    este în acţiune din 2021 până în 2026 și va fi legat de bugetul obișnuit
    2021-2027 al Cadrului Financiar Multianual al UE.


    Ramona
    Chiriac, Reprezentanta Comisiei Europene la Bucureşti, ne-a prezentat valoarea
    acestui pachet, pentru ţara noastră:

    PNRR, 4 litere care au devenit parte din destinul european al
    României, 4 litere care sunt rostite
    zilnic în România, ca semn al impactului major pe care îl au asupra dezvoltării
    României. În ultimul an, de exemplu, s-a auzit acest cuvânt de 30 de mii de ori pe cel mai utilizat canal de media
    socială. PNRR, planul național de redresare și reziliență a României, parte din
    efortul nostru comun european, numit Next Generation EU, și al mecanismului de redresare
    și reziliență. PNRR, 10 % din produsul intern al României, una din cele mai mari
    cifre din Uniunea Europeană. PNRR, 507 paşi spre dezvoltarea României, 507
    jaloane și ținte, al doilea cel mai ambițios plan din punct de vedere
    cantitativ: 507. PNRR un contract instituțional formal între Uniunea Europeană
    și România, dar nu un cec în alb, ci un contract de încredere în performanța
    României și în efortul nostru comun de a ne reclădi post-pandemie și post-conflict,
    un contract încheiat pe perioadă determinată, până în 2026.

    La 27 septembrie
    2021, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit în România
    pentru a înmâna evaluarea pozitivă a PNRR-ului premierului României și
    președintelui României, împreună, și pentru a da undă verde implementării lui,
    spunând atunci că acesta este doar începutul călătoriei. Am însoțit-o atunci la
    sediul celui mai mare spital din România, parte a PNRR, la rândul său, din
    dorința de a comunica faptul că prin acest plan se vor livra rezultate reale,
    palpabile, măsurabile cetățenilor români europeni, în domeniul educației, al
    sănătății, al infrastructurii, al ancorării solide a României în tranziția
    verde și în cea digitală. 29 de miliarde de euro, 507 ținte și jaloane, termen
    limită 2026. Acesta este nivelul de ambiție, de așteptare, de succes așteptat,
    de efort enorm din partea României și de sprijin constant din partea Comisiei
    Europene. Acum este momentul implementării!


    Modernizarea economiei europene este un alt
    obiectiv, astfel încât mai mult de 50% din fonduri vor fi cheltuite pentru
    cercetarea și inovarea prin Horizon Europe; tranziția digitală prin Fondul
    pentru tranziție justă; Programul Europa Digitală; pregătirea, redresarea și
    reziliența prin intermediul Facilității pentru recuperare și reziliență,
    rescEU; și un nou program de sănătate, EU4Health.


  • UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    UE mobilizează rezerve de urgență pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare

    Comisia Europeană şi-a mobilizat noile rezerve ”rescEU” pentru situaţii de urgenţă pentru a ajuta Ucraina, în urma unei cereri a guvernului de la Kiev, care vizează echipamente medicale şi de protecţie, precum şi echipamente specializate în caz de riscuri pentru sănătatea publică. Vorbim despre ameninţările chimice, biologice, radiologice şi nucleare.

    Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane EUR, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

    Printre echipamentele furnizate de UE se numără 300 000 de costume de protecție specializate, 5 600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare. Pentru că spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, afirmă că războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina.

    În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, a mai spus comisarul Lenarčič.

    Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.


  • Ukrainian refugees in the attention of international organizations

    Ukrainian refugees in the attention of international organizations

    Romania will set up a civil protection center in the country to distribute humanitarian aid to Ukraine. Thus, humanitarian aid will be collected and delivered to the most affected areas in the neighboring country. Bucharest will also access EU funds for the management of the humanitarian crisis in Ukraine, to be granted under the Asylum, Migration and Integration Fund and the Integrated Border Management Fund. The announcement was made by President Klaus Iohannis, who welcomed on Thursday in Bucharest the European Commission President Ursula von der Leyen.


    Klaus Iohannis: “It is a logistical hub for humanitarian aid set up under the umbrella of the RescEU programme, so under the umbrella of European humanitarian aid. Romania will host this hub and will have to carry out most tasks. This hub will be built progressively, stating with a centre that collects humanitarian aid and will keep developing to a big and sophisticated hub that will involve all actors needed in granting humanitarian aid. “



    Romania is an example of solidarity in Europe, the European Commission President Ursula von der Leyen said. She also said: “Romanians have given such a moving example to the world. As the war started, Romanians were rushing in droves to the Vama Siret crossing point to welcome refugees with food, water, blankets and baby milk. People are opening their homes for families. They are organising collections and fund-raising on social media. Romania has really stepped up to welcome the refugees and I really thank you for that. But Romania is not only welcoming the refugees, it is also helping their neighbors, like Moldova. (…) You are a shining example of European solidarity and I really want to commend and thank you for that. “



    According to the United Nations, at least 1 million Ukrainians fled war and crossed the border into Romania in seven days alone, and the country has offered many of them food and shelter. The Bucharest authorities have announced that more than 1,400 Ukrainian citizens have applied for asylum in Romania since the start of the conflict more than a week ago.



    The UN High Commissioner for Refugees Filippo Grandi who traveled to Bucharest on Thursday, commended Romanian authorities for their quick reaction and efforts to help Ukrainian refugees. He said it is high time for guns to be silenced so that humanitarian aid can save lives also inside Ukraine. We remind you that the UN General Assembly has adopted earlier this week, by an overwhelming majority, a resolution asking Russia to immediately cease its use of force against Ukraine. Civilians and civilian infrastructure must be protected and spared and safe access must be granted to the personnel used for humanitarian relief operations, Filippo Grandi said, warning that not doing so will only increase human sufferance. (EE)


  • Noi țări gazdă pentru echipamente medicale RescEU

    Noi țări gazdă pentru echipamente medicale RescEU

    Din această săptămână, Belgia, Olanda și Slovenia sunt noi țări gazdă pentru rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. În plus, o a doua rezervă medicală va fi găzduită de Germania – țară care era deja gazdă a acestei rezerve. În total, există acum nouă țări care găzduiesc stocurile europene comune de echipamente medicale, România fiind gazdă încă de la începutul pandemiei, precizează Executivului European.

    Această nouă rezervă va fi compusă din: peste 65 de milioane de măști medicale și 15 milioane de măști de protecţie, mai mult de 280 de milioane de perechi de mănuși medicale, aproape 20 de milioane de halate medicale și ventilatoare de oxigen.

    Acest stoc comun european de echipamente medicale de salvare este distribuit în întreaga Europă în perioade de urgență medicală, de exemplu, atunci când sistemele naționale de sănătate sunt copleșite de pacienții cu coronavirus. Uniunea Europeană a livrat deja materiale medicale esențiale Croației, Cehiei, Franței, Italiei, Lituaniei, Spaniei, Muntenegrului, Macedoniei de Nord și Serbiei.

    Coronavirusul rămâne o provocare profundă pentru sănătate în 2021 și știm încă de anul trecut că nu putem lăsa niciodată garda jos. Cu cele patru rezerve medicale suplimentare din Belgia, Germania, Olanda și Slovenia, Uniunea Europeană se asigură că grupurile vulnerabile și lucrătorii din domeniul sănătății primesc echipamentele necesare pentru protejarea și menținerea sistemelor de sănătate robuste de pe întreg continentul, a declarat comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

    Rezerva medicală a Uniunii Europene include diferite tipuri de echipamente medicale, precum măști de protecție sau ventilatoare medicale utilizate în terapie intensivă. Rezerva este găzduită de Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Ungaria, România, Slovenia, Suedia și Țările de Jos, care sunt responsabile pentru achiziții. Comisia Europeană finanțează 100% din active, inclusiv depozitarea și transportul.


  • Die EU koordiniert die  Zusammenarbeit im Kampf gegen das Corona-Virus

    Die EU koordiniert die Zusammenarbeit im Kampf gegen das Corona-Virus

    Bereits im vergangenen Frühjahr, vor dem Hintergrund der Covid-19-Pandemie reagierten auch die Mitgliedstaaten der Europäischen Union, die die Gesundheitskrise individuell zu bewältigen versuchten, auf den Aufruf Brüssels zur Solidarität. Es wurden Schutzausrüstungen gespendet, Ärzte ins Ausland geschickt, Patienten in Nachbarländern behandelt, im Ausland gestrandete europäische Staatsbürger zurückgeführt u. a. mehr. So flogen beispielsweise, Anfang April, rumänischen Ärzten und Krankenschwestern nach Italien, das vom neuen Coronavirus schwer betroffen war, um ihre Kollegen im Kampf gegen SARS-CoV-2 zu unterstützen. Die Europäische Kommission hat rescEU ins Leben gerufen, ein europäisches System zur Bewältigung von Naturkatastrophen. Damit sollen bei Bedarf Reserven zur Verfugung gestellt werden. Die Europäischen Kommission finanziert die Unterstützung für die 27 Mitgliedstaaten bei der Bewältigung der Pandemie. Die ersten Reserven kamen nach Deutschland und Rumänien — beide Länder sind für den Kauf von Ausrüstung verantwortlich. Die EU hat auch den Ländern der Östlichen Partnerschaft oder Risiko-Gebieten in Asien, Afrika und Lateinamerika breitere Unterstützung zugesichert.




    Die Staats- und Regierungschefs der 27 kommunizierten ständig in Brüssel oder per Videokonferenz, um über die zu unternehmenden Schritte zu entscheiden. Die jüngste Videokonferenz fand am Donnerstagabend statt, als die Staats- und Regierungschefs der EU beschlossen, 220 Millionen Euro bereitzustellen, um die Verlegung von mit dem neuen Coronavirus infizierten Menschen zwischen den Mitgliedsstaaten zu finanzieren, um die von der zweiten Covid-19-Welle überwältigten Krankenhäuser zu entlasten. Die Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen forderte die Mitgliedstaaten auf, genaue Daten in Echtzeit zur Verfügung zu stellen, um die Verlegungen zu erleichtern. Ursula von der Leyen betonte: Die Mitgliedstaaten müssen Informationen und nationale Erfahrungen austauschen, sie müssen die Kapazität für Screening und Überwachung infizierter Personen massiv erhöhen und sie müssen die Impfung gegen Covid-19 im Auge behalten. Die künftigen Impfstoffe werden allen Mitgliedstaaten, abhängig von ihrer Bevölkerungszahl, gleichzeitig und unter den gleichen Bedingungen zur Verfügung gestellt, sagte die Präsidentin der EK.




    Der rumänische Staatschef, Klaus Iohannis, forderte mehr Geld, damit Impfstoffe aus verschiedenen Quellen bezogen werden können. Iohannis bekräftigte, dass der Impfstoff gegen Covid-19, sobald er verfügbar sein wird, an alle Mitgliedstaaten geliefert wird. Er forderte jedoch, die Mittel im Rahmen des Notfall-Unterstützungsmechanismus aufzustocken, um mehr Quellen für die Versorgung mit Impfstoffen zu erschlie‎ßen.




    Die Staats- und Regierungschefs der EU betonten in der Videokonferenz am Donnerstagabend auch, dass die nationalen Volkswirtschaften trotz der Pandemie weiterhin funktionieren müssen, dass die Grenzen offen bleiben müssen und dass der europäische Binnenmarkt geschützt werden muss.

  • Coordination européenne contre la Covid-19

    Coordination européenne contre la Covid-19

    Dès le printemps dernier et sur fond de pandémie de Covid-19,
    les Etats membres de l’Union européenne, qui cherchaient à faire face,
    individuellement, à la crise sanitaire, ont aussi répondu à l’appel de
    Bruxelles à faire preuve de solidarité. Il y a eu dons d’équipements de
    protection, équipes médicales détachées, malades traités dans des pays voisins,
    rapatriements de ressortissants européens bloqués à l’étranger… Ainsi, par
    exemple, une équipe de médecins et d’infirmiers roumains s’est rendue en Italie,
    gravement touchée par le nouveau coronavirus, pour aider leurs collègues à
    lutter contre le SARS-Cov-2. La Commission européenne a créé rescEU, qui est une réserve du mécanisme
    de protection civile de l’UE, une réserve européenne de ressources, entièrement
    financée par la CE, pour aider les 27 à faire face à la pandémie. L’Allemagne et
    la Roumanie ont été les premières à accueillir cette réserve, étant chargées de
    l’achat des équipements. L’UE a également offert du soutien plus large, aux
    pays du Partenariat oriental ou de zones en situation critique d’Asie, Afrique
    et Amérique latine.

    Les dirigeants des 27 se sont constamment réunis à Bruxelles
    ou en visioconférence pour décider des pas à suivre. La visioconférence la plus
    récente a eu lieu jeudi soir, lorsque les leaders européens ont décidé de
    mobiliser 220 millions d’euros pour financer le transfert des personnes
    infectées par le nouveau coronavirus entre les Etats membres, afin d’alléger
    les hôpitaux saturés par la deuxième vague de Covid-19. La présidente de la CE,
    Ursula von der Leyen, a précisé que les Etats membres devaient fournir des
    données exactes et en temps réel, afin de faciliter les transferts. Mme von der
    Leyen a aussi fait passer ces messages clé: les 27 doivent procéder à des échanges
    d’informations et d’expériences nationales, ils doivent augmenter massivement
    les capacités de dépistage et de suivis des personnes contaminées, et ils
    doivent avoir en vue la vaccination contre la Covid-19. Les futurs vaccins
    seront mis à la disposition de tous les Etats membres, simultanément et dans
    les mêmes conditions, en fonction de leur population, a déclaré la présidente
    de la CE. Le chef de l’Etat roumain, Klaus Iohannis, a demandé, au nom de la
    Roumanie, plus d’argent pour que les vaccins puissent être achetés de sources
    plus diversifiées. « Concernant le
    vaccin contre la Covid-19, quand il sera disponible – le plus vite possible,
    nous l’espérons – il sera livré à tous les Etats membres. Mais il est
    nécessaire d’accroître le financement dans le cadre du mécanisme de soutien d’urgence,
    afin d’avoir accès à un plus grand nombre de sources d’approvisionnement en
    vaccins. »
    , a dit le président de la Roumanie.


    Les dirigeants européens ont également souligné, lors de
    la visioconférence de jeudi soir, que les économies nationales devaient
    continuer à fonctionner, malgré la pandémie, que les frontières devaient rester ouvertes et
    qu’il fallait protéger le marché unique européen. (Trad. : Ileana Ţăroi)

  • Rezerva strategică europeană

    Rezerva strategică europeană

    Conform declarației președintei
    Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prima dată când Uniunea
    Europeană a creat o rezervă strategică comună de echipamente medicale prin
    mecanismul de protecţie civilă, rescEU, echipamente care au ajuns în statele cu
    cele mai multe cazuri de infectare cu noul coronavirus.


    Europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță, raportor pe mecanismul european de protecție civilă, a susținut și
    promovat la nivelul Uniunii Europene crearea unei rezerve europene de
    echipament medical:


    În primul
    rând, Rezerva Strategică Europeană este un lucru nou, o inovație care nu a mai
    existat până acum în UE și de la începutul mandatului am luptat pentru a avea
    această rezervă strategică. Mi s-a părut foarte importantă pentru că oricând ne
    putem confrunta cu diverse probleme cauzate de criza climatică, ne putem
    aștepta la dezastre naturale, la incendii de pădure.

    După cum vedeți, avem
    iarăși un an foarte cald. În acest context mi s-a părut că o Rezervă Strategică
    Europeană ne-ar fi de mare folos. Pentru că nici un stat european, nici măcar
    Germania sau Suedia nu sunt suficient de bogate să gestioneze singure un
    eveniment de mari proporții. Și atunci le-am oferit colegilor mei această idee,
    de a constitui această rezervă strategică pentru a o folosi când este nevoie.
    Ea a fost subfinanțată, proiectul rescUE, destinat salvării Europei în situații
    catastrofale era subfinanțat, era vorba de aproximativ 400 de milioane de Euro
    pentru șapte ani, foarte puțini bani, iar acum luptăm pentru a obține mai multe
    fonduri.

    Inițial Comisia propusese 1, 4 miliarde, iar noi luptăm pentru a
    obține 5 miliarde. De ce sunt necesari acești bani? Pentru că este nevoie de
    avioane, de elicoptere, de personal medical calificat, de medicamente, mai
    ales. Ați văzut ce s-a întâmplat în primele faze ale pandemiei cu COVID 19 când
    nu am avut măști, ventilatoare, a trebuit să aștepăm și să depindem de
    importurile din China. Nu este normal, suntem cel mai bogat continent din lume
    și nu putem să ducem astfel crizele, trebuie să fim pregătiți pentru ele. Eu
    cred că cetățenii români și europeni se așteaptă ca noi să avem un plan B. Și
    când văd că nu avem un astfel de plan, devin dezamăgiți de UE.



    Pentru a preveni pe viitor
    confruntarea cu genul de crize ca cea declanșată de pandemia de coronavirus, și
    pentru acționa împreună, în calitate de state membre UE, europarlamentarul Nicu
    Ștefănuță consideră că ar fi necesară o comunitarizare a politicilor de
    sănătate din interiorul UE:

    În loc să avem o singură mare criză cu un singur mare răspuns european,
    am avut 27 de crize separate, ceea ce nu este normal. De aceea mă bucur că
    președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Angela Merkel
    au anunțat un nou efort de a pune
    împreună politicile de sănătate la nivel europen. Vă dați
    seama ce ar însemna asta pentru miile de oameni care suferă de cancer, de
    pildă.

    Acești oameni ar putea fi tratați mai bine în Vestul Europei sau ar
    putea face schimb de experiență și de practici, ar putea merge cu carnetul de
    sănătate scanat pentru a primi tratament în Austria, de exemplu, având tot istoricul
    medical. Prin comunitarizarea acestor politici, am putea face multe lucruri
    care ar ajuta cetățeanul european. La fel, am putea întări Cardul European de
    Sănătate, așa încât să nu mai fie o hârtie fără valoare.


  • Jurnal românesc – 27.04.2020

    Jurnal românesc – 27.04.2020

    Preşedintele Klaus Iohannis şi omologul american Donald Trump au avut o convorbire telefonică în weekend despre criza sanitară generată de SARS-COV2. Preşedintele României a transmis un mesaj de solidaritate cu poporul american şi condoleanţe pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de noul coronavirus. Iohannis a subliniat că una dintre priorităţile autorităţilor române este asigurarea tuturor echipamentelor şi medicamentelor necesare combaterii eficiente a pandemiei.

    În acest context, preşedintele Trump şi-a manifestat intenţia de a trimite ţării noastre ventilatoare pentru dotarea spitalelor. Klaus Iohannis i-a mulţumit liderului de la Casa Albă pentru sprijinul acordat în transportul de echipamente de protecţie, relizat sub egida NATO, precum şi pentru ajutorul de 800.000 de dolari, dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei. Administraţia Prezidenţială transmite că cei doi preşedinţi au trecut în revistă măsurile adoptate în ambele state, rezultatele acestora, precum şi planurile de acţiune în perioada următoare în domeniile medical şi economic. Klaus Iohannis şi Donald Trump şi-au reafirmat totodată angajamentul pentru soliditatea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, precum şi pentru consolidarea cooperării în domeniile securităţii şi economic.

    Cei 15 medici și asistenți medicali care au lucrat voluntar timp de 18 zile în regiunea Italiană Lombardia, cea mai afectată din peninsulă de COVID-19, s-au întors sâmbătă în România. La plecarea de pe aeroportul din Milano, echipa medicală a fost însoţită de ambasadorul României la Roma, George Bologan, care le-a mulţumit pentru munca şi profesionalismul de care au dat dovadă.

    Ne-aţi umplut sufletele de bucurie şi mândrie naţională (…) Exemplul dumneavoastră de responsabilitate ne ajută să redăm societăţii reflexele normalităţii, a declarat diplomatul.

    La sosirea în România, medicii şi asistenţii au fost întâmpinaţi de premierul Ludovic Orban și de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat. Aeronava care i-a adus pe medici acasă a transportat şi echipamentele donate de Papa Francisc – cinci ventilatoare pulmonare pentru spitalul din Suceava şi alte materiale medicale. Ludovic Orban le-a mulţumit membrilor echipei pentru efortul depus în Italia.

    Le transmit respectul, aprecierea mea şi de asemenea le mulţumesc enorm pentru faptul că au transmis o imagine extrem de frumoasă despre România, nu numai în Italia, ci şi la nivel european, a spus Orban, care i-a mulţumit şi Suveranului Pontif, pentru ajutorul acordat României.

    Medici şi asistenţii români s-au aflat în Lombardia, în perioada 7-24 aprilie, şi au sprijinit comunitatea medicală din regiune în lupta pentru salvarea de vieţi omeneşti. Misiunea personalului medical din România s-a desfășurat sub egida Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene – rescEU.


    Românii nu trebuie să îşi imagineze că se vor putea întoarce brusc la viaţa de dinainte de pandemia de COVID-19 odată cu relaxarea măsurilor de distanţare socială, a avertizat şeful Departamentului pentru Situații de Urgență Raed Arafat. El a atenţionat că ridicarea restricţiilor se va face gradual şi cu o măsurare a impactului acestora. Este vorba de măsuri graduale, atent decise, atent alese şi cu monitorizare (…) depinde totul de cum se va comporta virusul şi depinde foarte mult de noi, a declarat Arafat. Secretarul de stat a mai spus că este foarte important ca, până pe 15 mai, oamenii să respecte restricţiile impuse de autorităţi.

    Şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a menţionat că deocamdată România se află în faza de dinţi de fierăstrău, adică numărul cazurilor de COVID-19 înregistrează mici urcuşuri şi coborâşuri de la o zi la alta. Potrivit acestuia, din 15 mai, fiecare sector va avea parte de o relaxare a restricţiilor progresivă, graduală, în ordinea inversă în care au fost impuse, urmând să fie menţinute o serie de măsuri de siguranţă, precum purtarea măştilor şi distanţarea fizică.

    Accademia di Romania in Roma organizează proiectul online Muzicieni români la Roma, în contextul restricţiilor impuse de criza sanitară globală. Mini-stagiunea muzicală virtuală se desfăşoară până pe 24 iunie în colaborare o serie de asociaţii culturale din România şi Italia. Vom deschide publicului o fereastră către marea muzică clasică și contemporană și către interpreții ei, care ne-au oferit cu mare generozitate piese în înregistrări profesioniste sau în interpretări live, transmite organizatorul. Programul a început pe 16 aprilie cu transmisiunea piesei Buenos Aires de Thierry Huillet, în interpretarea Clarei Cernat – la vioară şi a lui Thierry Huillet – la pian şi a continuat, pe 23 aprilie, cu piesa Capriccio de Joachim Andersen interpretată la flaut de Matei Ioachimescu. Programul complet al stagiunii este disponibil pe site-ul Institutului Cultural Român, www.icr.ro, iar concertele pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania in Roma.

  • Mai multă solidaritate europeană

    Mai multă solidaritate europeană

    Unitatea și
    sprijinul reciproc sunt două dintre căile prin care poate fi câștigat războiul
    împotriva crizei declanșate de noul coronavirus, care afectează tot mai multe
    domenii: sanitar, economic, educațional. Greu încercată de pandemie, Europa
    caută soluții pentru a depăși aceste momente dificile, când salvarea de vieți
    omenești a devenit o prioritate în lupta cu perfidul virus.


    Ţara cea mai afectată de pe bătrânul
    continent este Italia, care a înregistrat un număr record de cazuri de
    infectări și decese, deși localnicii se află în cea de-a patra săptămână de
    izolare în propriile locuinţe. O dovadă de solidaritate europeană vine și din
    partea României, care a anunțat, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, că
    trimite în Peninsulă, în zona Milano, o echipă formată din 11 medici și 6
    asistenți medicali.


    De altfel, Comisia Europeană a făcut, încă o dată, un apel
    la solidaritate în faţa crizei generate de noul coronavirus. Preşedintele
    instituției europene, Ursula von der Leyen, a menționat, într-un interviu
    acordat în exclusivitate pentru Radio România, că Executivul comunitar a luat o
    serie de măsuri, între care accelerarea producerii de echipamente medicale și
    ajutor financiar pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
    În același timp,
    oficialul european a apreciat contribuţia României cu personal medical la
    spitale din Milano:


    Într-adevăr,
    este o criză fără precedent, care a lovit fiecare ţară din Uniunea Europeană,
    dar mai ales Spania şi Italia. Suntem alături de aceste ţări şi le susţinem cu
    tot ce putem. Sunt foarte fericită că România a trimis în Italia 11 medici şi 6
    asistenţi medicali. Aceasta arată solidaritatea europeană. În acest sens, am
    lansat operaţiunea de protecţie civilă rescEU, care va permite constituirea
    unui stoc de echipamente de importanţă vitală.


    Ursula von der Leyen a
    precizat că vor fi cumpărate cu bani europeni echipamente medicale ce vor fi
    trimise ţărilor care au cea mai mare nevoie:

    Sunt bucuroasă şi recunoscătoare
    că România s-a oferit voluntară pentru a fi prima ţară care cumpără şi
    stochează ventilatoare, în numele UE. Deja a comandat 150 de ventilatoare şi,
    de îndată ce vor ajunge în România, vom putea să le trimitem rapid în ţările
    care au nevoie de ele, inclusiv în Spania şi Italia
    – a spus oficialul
    european.


    În plan economic,
    prioritatea Comisiei Europene este aceea de a salva locurile de muncă ale
    oamenilor, a adăugat Ursula von der Leyen, care a anunțat o schemă prin care
    vor fi alocate 100 de miliarde de euro
    pentru a ajuta statele membre ale blocului comunitar să îşi plătească
    angajaţii, chiar dacă lucrează doar câteva ore.


    Oficialul European a amintit și
    importanța fondurilor structurale care reprezintă o sursă de locuri de muncă,
    precizând faptul că a propus flexibilizarea acestora pe deplin.


  • În 2018, număr record al țărilor afectate de incendii forestiere

    În 2018, număr record al țărilor afectate de incendii forestiere

    Incendiile au distrus, anul trecut, aproximativ 178.000 de hectare de pădure și terenuri din Uniunea Europeană. Deși această suprafață nu reprezintă nici a șasea parte din cea distrusă de incendii în 2017 și este sub media pe termen lung, numărul țărilor care au fost afectate de incendii de proporții, anul trecut, a fost mai mare ca niciodată.

    Anul trecut, Sistemul european de informații privind incendiile forestiere a cartografiat cele mai multe astfel de calamităţi în Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie și Suedia. În Suedia, sezonul incendiilor de pădure a fost cel mai grav înregistrat vreodată. Cu o suprafață totală distrusă de incendii de peste 21.000 de hectare, Suedia s-a aflat pe locul al doilea, după Portugalia, printre cele mai afectate state membre ale Uniunii Europene – o situație neobişnuită pentru o țară nordică. Ediția 2018 a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, dat publicităţii zilele trecute, la Bruxelles, mai arată că, deși cea mai mare suprafață distrusă de incendii a fost înregistrată tot în Portugalia, ea a fost, totuşi, mică în comparaţie cu suprafața distrusă în 2017, a avut una dintre cele mai mici valori totale din ultimii 10 ani.

    La prezentarea raportului, comisarul pentru Mediu Karmenu Vella a avertizat că în prezent, mai mult ca niciodată, pădurile fac față unei grave amenințări: la fiecare oră, incendiile înghit o suprafață echivalentă cu 800 de terenuri de fotbal în lume. Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu țările partenere pentru a proteja atât pădurile din blocul comunitar, cât și din lume, investind în prevenirea incendiilor forestiere – a mai spus Karmenu Vella.




    Comisia Europeană arată că, anul trecut, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a fost activat de cinci ori pentru a face față incendiilor de pădure din Suedia, Grecia, Letonia și Portugalia. Iar anul acesta, în martie, a fost modernizat mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene și a fost lansat rescEU, pentru a îmbunătăți protecția cetățenilor împotriva dezastrelor și gestionarea riscurilor în Europa și în afara ei. În această vară, Uniunea Europeană a reunit o flotă de tranziție de aeronave de stingere a incendiilor, pe care a mobilizat-o deja de două ori în Grecia și în Liban. Iar în iulie, Comisia a publicat o comunicare în care a făcut apel la intensificarea acțiunii de combatere a despăduririlor și a degradării pădurilor la nivel european și s-a angajat să întreprindă ea însăși acțiuni suplimentare, inclusiv prin transformarea Sistemului european de informații privind incendiile forestiere într-un instrument de monitorizare a incendiilor la scară mondială.

  • Strategia de adaptare a UE la schimbările climatice

    Strategia de adaptare a UE la schimbările climatice

    Schimbările climatice constitue, fără doar și poate, cea mai mare provocare a UE pentru următorii ani. Conferința de la Lisabona, din aceste zile, dedicată acestui subiect, a prezentat o serie de instrumente inovatoare în contextul adaptării la schimbările climatice și al reducerii riscului de dezastre, după cum a afirmat și Comisarul european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides .

    Raportul anual privind riscurile globale, publicat de Forumul Economic Mondial, clasifică evenimentele meteorologice extreme și eșecul acțiunii privind schimbările climatice drept cele două riscuri cele mai probabile pentru societate în următorii zece ani. Adaptarea la schimbările climatice necesită o abordare coordonată și sinergică a unei game variate de actori din diferite sectoare, precum și interogarea ipotezelor privind factorii de risc, vulnerabilitatea și schimbările de mediu.

    Organizată pentru prima dată în sudul Europei, Conferința europeană de adaptare la schimbările climatice, de la Lisabona, a patra ediție, se bazează pe evenimentele anterioare, aducând cercetători, factori de decizie politică și practicieni din Europa și din afara ei pentru a discuta despre progresele recente în ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, pentru a găsi soluții și a inspira acțiuni colective pentru a spori rezistența Europei.

    Aceasta este prima conferință majoră care s-a concentrat pe armonizarea și pe colaborarea dintre adaptarea la schimbările climatice și reducerea riscului de dezastre. De ce este relevant acest lucru? Activitățile celor două comunități se suprapun: ambele vizează reducerea impactului negativ al schimbărilor climatice și al dezastrelor asupra mediului natural, asupra societății umane și economiilor, prin anticiparea riscurilor și a incertitudinilor și prin abordarea vulnerabilităților. Cu toate acestea, fiecare domeniu s-a dezvoltat în mod independent, cu diferiți actori și instituții care se concentrează pe orizonturi diferite de timp, metodologii de cercetare și într-un cadru politic diferit.

    Comisarul european pentru ajutor umanitar și managementul crizelor, Christos Stylianides, a declarat:

    Trebuie să găsim căi pentru a face față consecințelor imediate datorate schimbărilor climatice, inundațiilor, incendiilor forestiere și altor catastrofe naturale, iar răspunsul nostru pentru aceste consecințe imediate este «Riscul UE». «Riscul UE» este răspunsul nostru colectiv pentru a face față dezastrelor naturale la nivel european și reprezintă o plasă de siguranță atunci când capacitatea resursele naționale este suprasolicitată. Nu ne concentrăm doar asupra echipamentelor, ci și asupra pregătirii și prevenirii.

    Acest lucru va fi posibil numai printr-un efort eficient de colaborare prin toate sectoarele societății, la toate nivelurile de guvernare, inclusiv la nivel public și la nivel privat.


  • RescEU de la proiect, la realitate

    RescEU de la proiect, la realitate

    În ultimii ani, Europa a fost martora unor grave
    catastrofe: incendii forestiere, inundații, furtuni și cutremure, ce s-au
    soldat cu pierderi de vieți omenești. În 2018, acestea au provocat peste 100 de
    morți. Pentru a proteja mai bine cetățenii în dificultate, anul trecut a fost
    lansat proiectul RescEU, menit să consolideze capacitatea colectivă a Uniunii
    de prevenire, pregătire și răspuns împotriva dezastrelor care vor afecta
    societățile noastre de acum înainte.


    În vederea pregătirii pentru riscul de incendii
    forestiere din această vară, Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută prima
    flotă de aeronave de combatere a incendiilor. Şapte avioane și șase elicoptere
    de stingere a incendiilor vor face parte din flota rescEU pe parcursul
    perioadei inițiale de tranziție, iar Comisia colaborează cu țările participante
    pentru includerea unor active suplimentare în următoarele săptămâni.


    Comisarul european responsabil pentru ajutor
    umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a declarat:

    RescEU este o plasă de
    siguranţă ce se activează atunci când capacitatea naţională de protecţie
    împotriva dezastrelor este depăşită. Astăzi RescEU intră în acţiune. Îmi face
    plăcere să anunţ lansarea unei flotile de pompieri a UE, pregătită pentru a
    lupta cu focurile de sezon ce se aşteaptă să apară anul acesta. Ne respectăm
    astfel anagjamentul de a îmbunătăţi protecţia împotriva incendiilor, de a fi
    mai bine pregătiţi, mai bine echipaţi şi să abordăm intensitatea şi
    complexitatea dezastrelor naturale cu care ne confruntăm zilele noastre.

    Am
    fost martorii incendiilor de păduri din Europa, de la nord la sud, de la est la
    vest. Incendiile nu respectă graniţele. Şi de aceea statele membre UE şi-au
    unit forţele şi au făcut din RescUE o realitate. Statele membre şi-au unit
    forţele pentru a crea RescEU. Astăzi facem primul pas major în acest sens.
    Pornim cu forţa noastră aeriană de tranziţie, iar pe măsură ce dezvoltăm RescEU
    vom avea din ce în ce mai multe mijloace. Iar acestea se adaugă structurilor ce
    funcţionează în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă.


    Croaţia, Franţa, Spania, Italia şi Suedia sunt ţările
    cărora comisarul european le-a mulţumit în mod expres pentru contribuţia adusă
    la cearea acestei forţe aeriene RescUE, un exemplu tangibil de solidaritate
    europeană, dovedind ce înseamnă să fii membru implicat al familiei
    noastre europene.


    Pe lângă crearea flotei rescEU, Comisia Europeană
    își consolidează capacitățile de monitorizare și de coordonare în vederea
    pregătirii pentru sezonul incendiilor forestiere.






  • March 21, 2019 UPDATE

    March 21, 2019 UPDATE

    CONFERENCE – As a strategic partner of the
    USA, Romania considers its mandate at the rotating EU presidency as an
    opportunity to promote a positive agenda of cooperation between the EU and the
    USA, Romanian president Klaus Iohannis said on Thursday at the annual
    Transatlantic Conference staged by AmCham in Brussels. Iohannis went on to say
    that annual trade exchanges between the two entities exceed one trillion
    dollars creating 7 million jobs in the USA and 5 million in the EU. On Thursday
    and Friday the Romanian official is attending the European Spring Council where
    he is expected to urge the EU members to carry on efforts towards the
    consolidation and streamlining of the single market in all its dimensions. Several
    other issues are also high on the summit’s agenda, such as the consolidation of
    Europe’s economic base, climate change, the future summit with China as well as
    ways of fighting disinformation. The European leaders are also to discuss a
    request by Prime Minister Theresa May for postponing Britain’s leaving the bloc
    until June 30th.




    PROTESTS – Trade unionists from Bucharest’s underground picketed the building of
    the Transport Ministry in Bucharest on Thursday. They are denouncing the
    authorities’ indifference towards the safety issues present in some of the trains.
    Transporters have again rallied in downtown Bucharest for their second day of
    protest. After the protest rally staged by FORT Federation on Wednesday, the
    Confederation of Authorized Operators and Transporters COTAR has mounted its
    own protests during which taxi drivers in Bucharest are calling on the
    authorities to amend the present legislation to be able to regulate alternative
    city transportation, which they consider disloyal competition.




    MIGRATION – 4.4 million migrants entered
    the EU countries in 2017, a figure, which includes migration inside the EU,
    data released by Eurostat show. The statistical office of the European Union
    registered 2.8 million migrants in the 28 member states from outside the union
    as well as 1.9 million people who already were in a member state and migrated
    to another. At the same time, 3.1 million migrants have left a state in the EU.
    More immigrants than migrants have been registered in 22 EU countries. The
    number of emigrants exceeded immigrants in six countries, Bulgaria, Croatia,
    Latvia, Lithuania, Poland and Romania. The largest number of immigrants was
    reported by Malta (46 per 1,000 inhabitants. Luxembourg reported the largest
    number of emigrants in 2017 (23 per 1,000 inhabitants).




    VISIT – EU Commissioner for Regional
    Policy Corina Cretu on Friday will visit Bucharest to discuss investment
    priorities in the next EU budget. Corina Cretu will attend the presentation of
    the country report as part of the European semester and the conference titled
    Investment priorities for Romania 2021-2027. According to a Commission
    release, Corina Cretu said Romania should direct its European funds to
    innovation, SMEs, and the transition towards a low-carbon economy, improving
    transport networks and employment and social inclusions measures.




    rescEU
    – The consolidate civil protection mechanism, rescEU, aimed at strengthening
    collective response to natural disaster across the EU, has come into force on
    Thursday, the European Commission reports. To ensure a better protection of
    citizens, the European Parliament, the EU Council and the Commission reached an
    agreement in December last year to consolidate the current civil protection
    mechanism. Under the new mechanism member states will be able to access an
    additional response capacity in case of disasters, medical emergencies,
    chemical, biological, radiological and nuclear incidents. Europe has been
    affected by scores of disasters in recent years, which left hundreds dead and
    produced damages in the billions of euros.




    MOLDOVA
    – The Moldovan Parliament has convened in its first plenary session on
    Thursday, despite the lack of a Parliament majority. Attending the meeting was
    the pro-Russian President Igor Dodon. The new Parliament comprises 35 Socialist
    MPs, 30 Democratic MPs, 26 MPs representing the ACUM pro-European alliance, 7
    MPs representative of the SOR populist party and three independent MPs.
    According to Radio Chisinau, the Democrats and Socialists have invited the ACUM
    alliance for negotiations over a Parliament majority, but the representatives
    of the opposition said they refused to side with oligarchic and anti-European
    parties.




    (Translated by D. Bilt & V. Palcu)

  • Parlamentul întărește capacitatea UE de reacție în fața dezastrelor

    Parlamentul întărește capacitatea UE de reacție în fața dezastrelor

    Parlamentul European a aprobat reguli pentru ameliorarea reacției la dezastre aducând la zi mecanismul UE de apărare civilă și lărgind capacitatea de rezervă. Mecanismul UE de protecție civilă este un sistem de colaborare și ajutor reciproc. În cazul în care capacitatea unei țări de a reacționa la un dezastru este depășită, aceasta poate cere ajutor.

    Deputații europeni au aprobat consolidarea mecanismului Uniunii Europene de apărare civilă, pentru a ajuta statele membre să reacționeze mai rapid și mai eficient la urgențe și dezastre. Aceștia propun ameliorarea ciclului de gestionare a riscului de dezastre punând în comun în mod mai eficient resursele de protecție civilă. Se va asigura o reacție mai eficientă a statelor membre la dezastrele naturale sau provocate de om. Va fi înființată o rezervă de resurse de urgență, numită RescEU, care va veni în completarea resurselor existente ale statelor membre. Aceasta urmează să fie activată numai atunci când resursele desfășurate de statele membre nu sunt suficiente. Rezerva comună europeană ar include resurse necesare precum avioane pentru stingerea incendiilor, pompe de apă speciale, spitale mobile și echipe medicale. Scopul este de a susține statele membre care au nevoie de resurse suplimentare pentru a face față unui dezastru – mai ales dacă mai multe țări se confruntă cu aceeași urgență în același timp. În anul 2017, 200 de oameni au murit în Europa din cauza dezastrelor naturale, iar pagubele materiale s-au ridicat la 10 miliarde de euro.

    Dezastrele din Grecia (2018) și Portugalia (2017) au demonstrat că statele nu au îndeajuns de multe resurse pentru a reacționa eficient, a declarat raportoarea Elisabetta Gardini (PPE, Italia): Acest lucru este foarte departe de cetăţeni care, potrivit Eurobarometrului, continuă să-si dorească protecție civilă iar UE să fie alături de ei ori de câte ori se confruntă cu dezastre, deoarece autoritățile locale și naționale nu pot face faţă singure. Experiența ne-a arătat că aşa stau lucrurile. Din păcate, cu incendiile de vară din Portugalia și Grecia, unde s-au pierdut sute de vieți omenești, împreună cu daune economice imense, am văzut că Europa nu avea un mecanism de protecție civilă și nu era capabilă să abordeze simultan un număr de dezastre.

    În urma negocierilor cu miniștrii UE, deputații au reușit să întărească noua rețea UE de informații asupra protecției civile, care va facilita mai multe schimburi între toți cei implicați în acțiuni de protecție civilă, în special tinerii profesioniști și voluntarii.

    Textul final al mecanismului de apărare civilă va intra în vigoare după acordul final al Consiliului UE și se va aplica începând cu aceasta vară.