Radio România Internațional

Tag: rescEU

  • PE și Consiliul UE fac pași importanți în direcția unui acord politic privind rescEU

    PE și Consiliul UE fac pași importanți în direcția unui acord politic privind rescEU

    Uniunea Europeană face pași importanți în consolidarea răspunsului său în cazul unor dezastre naturale. Actualul său Mecanism de protecție civilă urmează să fie înlocuit de un alt sistem, rescEU, iar Parlamentul și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu.

    Vară 2017. Este caniculă în Portugalia, izbucnesc incendii de pădure, 114 oameni își pierd viața. Flăcările fac prăpăd în aceeaşi perioadă și în mai multe regiuni din Spania. Vară 2018. O stațiune întreagă din Grecia, din apropierea Atenei, arde. Aproape 100 de oameni mor, sute de case sunt distruse şi suprafeţe mari de teren arse. Mulţi dintre cei care au scăpat cu viaţă rămân doar cu hainele de pe ei şi cu amintirile. Restul este transformat în scrum şi ruine. Toamnă 2018. Peste 30 de oameni mor în Italia în urma inundațiilor provocate de ploile puternice.

    Sunt doar câteva dintre dezastrele naturale cu care Uniunea Europeană s-a confruntat recent. Pe lângă pierderile de vieți omenești, costurile economice sunt uriașe. Statistici oficiale arată că doar în 2016, pe continentul european s-au înregistrat pagube de aproape 10 miliarde de euro.

    În toate aceste situații, statele membre au apelat la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. În actuala sa formă, sistemul se bazează pe contribuțiile voluntare ale statelor membre, iar ajutorul este coordonat de la Bruxelles.

    Sunt mândru de ce am realizat în cadrul actualului sistem. Ne-am dus la îndeplinire multe misiuni. Realitatea de pe teren se schimbă însă. Trenbuie să ținem cont de schimbările climatice ale căror consecințe sunt tot mai vizibile. Sistemul nostru a fost conceput în alte timpuri pentru alte timpuri. Efectele devastatoare ale dezastrelor sunt mult mai frecvente. Mult mai violente. Până acum, răspunsul nostru în cazul dezastrelor naturale s-a bazat pe contribuția voluntară a statelor membre. Dar este greu ca o țară să ajute o altă țară dacă amândouă se confruntă în același timp cu aceleași riscuri, cu aceleași dezastre. Este o nouă realitate. Nici o țară nu poate face față acestor fenomene singură. Actualul mecanism și-a atins limitele, crede comisarul pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides.

    Potrivit noilor planuri, Uniunea Europeană vrea să renunțe la acest principiu al contribuţiei voluntare în sprijinul unui stat membru care are nevoie de ajutor şi își propune crearea unei rezerve comune de capacități de răspuns în caz de dezastre.


  • Experienţe virtuale în campania UE salvează vieţi

    Experienţe virtuale în campania UE salvează vieţi

    Sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai au dat ocazia
    publicului interesat din România să se familiarizeze cu funcţionarea Mecanismului
    de protecţie civilă al Uniunii Europene, prin organizarea unei campanii, UE
    salvează vieți    , în care operațiuni spectaculoase au fost ilustrate cu
    ajutorul realității virtuale.


    Bucureștiul a devenit astfel al doilea oraș în care, prin
    intermediul unor imagini filmate la 360 de grade    , participanţii au putut
    experimenta într-un mod unic operaţiunile de protecţie civilă şi asistenţă
    umanitară     desfășurate în Europa și în alte părți ale lumii.


    De la Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței Comisiei
    Europene în România, am aflat: Campania de informare UE slavează
    vieţi este organizată de Comisia Europeană pentru a explica în mod interactiv
    ce înseamnă acest lucru, adică prin intermediul unor imagini filmate la 360 de
    grade, să ilustreze care este concret contribuţia Uniunii la coordonarea
    răspunsului de urgenţă, în cazul, fie
    unor dezastre naturale, sau altor crize, provocate chiar de om, în Europa şi în
    restul lumii.



    Uniunea Europeană este principalul donator la nivel global de ajutor
    umanitar    . Mai mult decât atât, UE contribuie la coordonarea răspunsului la
    dezastre în Europa şi în lume, prin intermediul Mecanismului de protecţie
    civilă, a mai spus Ştefan Turcu, purtătorul de cuvânt al Reprezentanței
    Comisiei Europene în România, şi a adăugat: De la lansarea sa din
    2001, acest Mecanism de protecţie civilă a monitorizat peste 400 de dezastre şi
    a primit aproximativ 250 de cereri de asistenţă. România a făcut apel la acest
    mecanism de protecţie civilă de trei ori din 2003 încoace, cel mai recent în
    luna martie, când a primit 50 kg de imunoglobulină. La rândul ei, România a
    ajutat, între 2014-2018, a răspuns la 4 apeluri de urgenţă. Dar toate aceste
    ajutoare sunt pe bază de voluntariat. Mecanismul de protecţie civilă
    funcţionează pe bază de voluntariat. UE îşi doreşte să facă mai mult, de aceea
    a propus crearea unei rezerve dedicate, care se numeşte RescEU, această rezervă
    ar urma să includă, odată aprobată, avioane destinate stingerii incendiilor,
    pompe speciale de apă, echipe de căutare, echipe de salvare sau chiar spitale
    de campanie.



    Tot de la Ştefan Turcu am aflat care sunt experiențele virtuale prin
    care sunt prezentate operațiuni de protecție civilă și asistență umanitară: Prin intermediul acestei campanii UE salvează vieţi înţelegem cu
    ajutorul realităţii virtuale: vom putea pătrunde în cea mai mare tabără de
    refugiaţi din Bangladesh, vom fi într-un avion care survolează Italia alături
    de pompieri din diferite ţări, care se pregătesc să intervină. Turneul UE
    salvează vieţi va ajunge la Berlin, Marsilia și Madrid în următoarele luni.


  • România, partener viabil în RescEU

    România, partener viabil în RescEU

    Sistemul de
    gestionare a situaţiilor de urgenţă la nivel european     se îmbogăţeşte cu RescEU.
    O iniţiativă a Comisiei Europene de modificare şi îmbunătăţire a Mecanismului
    de Protecţie Civilă al Uniunii    , urmărind trei obiective: consolidarea
    eficacităţii acţiunilor preventive, consolidarea capacităţii colective a
    Uniunii de a răspunde la dezastre şi simplificarea acţiunilor administrative în
    sprijinul situaţiilor de urgenţă. Ideea
    creării unei capacităţi suplimentare de protecţie civilă la nivel european, RescEU,
    precum şi participarea României la astfel de acţiuni au fost subiectele
    principale ale discuţiilor avute de Comisarul european pentru ajutor umanitar
    și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, cu ministrul afacerilor interne,
    Carmen Dan și cu secretarul de stat, șeful DSU, Raed Arafat.


    Christos Stylianides: Am discutat propunerea Comisiei
    de a creşte capacitatea Uniunii de răspuns în faţa dezastrelor naturale, precum
    şi propunerea de a crea RescEU. După cum mă aşteptam, România este un aliat
    cheie în încercarea noastră de upgradare a sistemului existent. Ca urmare a
    schimbărilor climatice, dezastrele sunt mai violente şi mult mai frecvente.
    Aceasta este realitatea în întreaga Europă, de la sud la nord şi de la vest la
    est. Suntem martorii incendiilor şi inundaţiilor şi ni s-a dovedit cum
    capacităţile noastre colective nu sunt suficiente în niciuna dintre situaţii.
    În special atunci când dezastrele naturale se petrec în mai multe ţări în
    acelaşi timp. Trebuie să ne adaptăm la această nouă realitate, să fim mai bine
    pregătiţi să răspundem acestor provocări. Şi cred cu tărie că trebuie să fim
    mai bine pregătiţi să ne protejăm
    cetăţenii şi bunurile lor. Aceasta este ceea ce dorim să obţinem prin
    propunerea noastră de a crea RescEU. RescEU este o evoluţie a sistemului
    existent, nu e o revoluţie, dar prin RescEU putem îmbunătăţii sitemele
    existente, astfel încât să ne protejăm cetăţenii. RescEU va fi creat în cadrul
    capacităţilor operaţionale ale UE, pentru protejarea cetăţenilor în faţa dezastrelor
    naturale, atunci când capacităţile şi resursele naţionale nu fac faţă, sunt
    depăşite. Aceste capacităţi la nivel UE nu sunt menite să înlocuiască
    capacităţile naţionale, ci să le completeze. Solidaritatea europeană este
    esenţială. Şi în această privinţă cred cu tărie că UE poate să dovedească o
    solidaritate eficientă care să folosească cetăţenilor ei în momente critice.



    Comisarul Christos
    Stylianides     a afirmat că solidaritatea este un element cheie a legăturii
    noastre ca cetăţeni europeni şi a lăudat solidaritatea dovedită de România în
    situaţiile de criză la nivel european    .


    În cadrul
    sistemului RescEU statele membre trebuie
    să păstreze comanda şi controlul resurselor RescEU, Comisia urmând să menţină
    coordonarea operaţională.


  • rescEU: un nou sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

    rescEU: un nou sistem european pentru gestionarea dezastrelor naturale

    Comisia Europeană a dezvăluit noile sale planuri
    ambițioase de consolidare a capacității Europei de a face față dezastrelor
    naturale. Iniţiativa apare în contextul înmulțirii și al caracterului tot
    mai complex al dezastrelor naturale care au lovit grav în ultimii ani multe
    țări europene.

    Un element-cheie al propunerii îl reprezintă crearea rescEU,
    o rezervă la nivel european de capacități de protecție civilă, incluzând
    avioane destinate stingerii incendiilor forestiere, pompe speciale de apă,
    echipe de căutare și salvare în zonele urbane, spitale de campanie și echipe
    medicale de intervenție în situații de urgență. Aceste capacități vor veni în completarea
    celor naționale și vor fi gestionate de Comisia Europeană cu scopul de a acorda
    asistență țărilor lovite de dezastre cum ar fi inundațiile, incendiile
    forestiere, cutremurele și epidemiile.


    Comisarul pentru ajutor
    umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, a explicat în ce
    constă acest program:     Progamul rescEU are
    două direcții: în primul rând, vom avea propria noastră structură
    europeană capabilă să gestioneze și să răspundă dezastrelor, în al doilea rând,
    aceasta va funcționa ca o plasă de siguranță acolo unde resursele naționale nu
    fac față. Ceea ce înseamnă că nicio țară europeană nu va mai înfrunta singură
    dezastre precum incendii, inundații, uragane, cutremure, epidemii. Prevenirea
    și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre nu sunt cuvinte goale. Cred
    cu tărie că solidaritatea implică responsabilitate. Tocmai de aceea prevenirea
    și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre sunt esențiale pentru a
    putea răspunde prompt în fața unor calamități naturale. În acest fel le
    răspundem cu maximum de eficiență și minimum de birocrație cetățenilor noștri
    care vor mai multă solidaritate. Le răspundem nu în teorie, ci în practică,
    prin acțiuni concrete, care pot salva vieți și mijloace de trai.

    Numai
    în 2017, peste 200 de persoane și-au pierdut viața în Europa din cauza
    dezastrelor naturale și aproximativ un milion de hectare de pădure au fost
    distruse. Dezastrele naturale au însă și un impact economic considerabil. Din
    1980 până în prezent, statele membre ale UE s-au confruntat cu pagube de peste
    360 de miliarde de euro ca urmare a unor evenimente meteorologice și climatice
    extreme.