Radio România Internațional

Tag: rezolutie

  • Jurnal românesc – 03.03.2017

    Jurnal românesc – 03.03.2017


    Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru cetăţenii americani care călătoresc în spaţiul comunitar, întrucât SUA încă menţin vize pentru cinci state membre, între care şi România. Rezoluţia, pregătită de Comisia pentru Libertăţi Civile a PE, prevede că Executivul comunitar are termen două luni să aplice măsurile care se impun. Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care aşa-numitul principiu al reciprocităţii nu este respectat, Comisia Europeană trebuie să adopte un “act delegat” prin care să suspende pentru 12 luni regimul fără vize oferit cetăţenilor statului în cauză. În prezent, cetăţenii români, bulgari, croaţi, ciprioţi şi polonezi încă au nevoie de viză pentru SUA.



    Avocatul Poporului (AP) din România s-a sesizat din oficiu şi urmează să facă demersurile legale în cazul celor doi copii români preluaţi din familie de către autorităţile din Finlanda şi duşi în centre de plasament diferite. Potrivit unui comunicat al AP, mama, cetăţean român, de profesie medic, s-a stabilit de mai mulţi ani în această ţară. După despărţirea de soţul finlandez, el a reclamat-o că intenţionează să plece, alături de copii, în Romania, motiv pentru care, în primăvara lui 2015, autorităţile i-au preluat pe minori. Mama a apelat, deja, la Ambasada Finlandei în România şi la Comisia pentru diaspora din Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Pe de altă parte, MAE de la Bucureşti, prin Ambasada României la Helsinki, a făcut cerere de repatriere pentru cei doi copii, pentru a fi crescuţi de către bunicii materni, se mai arată în comunicatul AP.



    Preţurile pentru asigurările auto, plafonate acum şase luni, ar putea creşte din nou în luna mai, pentru că societăţile de profil au înregistrat pierderi în ultima perioadă. Este avertismentul lansat de preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare, Viorel Vasile, cu prilejul lansării oficiale a acestui nou patronat. El a subliniat că într-o piaţă liberă, competiţia decide evoluţia tarifelor.



    2016 a fost cel mai bun an pentru piaţa muncii din România, începând din 2008, iar trendul se păstrează şi anul acesta – apreciază platformele de recrutare. Potrivit statisticilor, în 2016, numărul de joburi noi a crescut cu 70%, iar numărul de candidaţi a crescut cu 30%. Totodată, din ce în ce mai multe companii îşi anunţă intenţia de a deschide birouri în România sau de a-şi reloca anumite activităţi aici. Specialiştii în IT şi inginerii sunt cei mai căutaţi în prezent pe piaţa românească a muncii, însă puţini dintre ei mai sunt dispuşi să lucreze în ţară – spun experţii.



    Peste 200 de întreprinderi româneşti mici şi mijlocii din sectoarele culturale şi creative vor putea să acceseze, în următorii doi ani, împrumuturi de 10 milioane de euro, cu garanţii de 70% de la Fondul european de investiţii. Anunţul a fost făcut după ce a fost semnat un prim acord de garantare cu o bancă din România, inclus în programul “Europa creativă” al UE. La nivel comunitar, companiile care activează în sectoarele creative şi culturale acoperă aproape 4% din PIB şi oferă peste 7 milioane de locuri de muncă.



    Compania de Drumuri permite din nou, de la începutul lunii, achitarea rovinietei şi prin SMS, la numărul dedicat 7500, după ce serviciul a fost suspendat în ianuarie, când au fost modificate tarifele pentru autovehicule comerciale. Taxa de drum se poate plăti prin SMS doar pentru maşinile înmatriculate în România şi variază între 2,8 euro pe o săptămână – la autoturisme, până la cel mult 9,6 euro pe zi – la camioane grele.


  • Habari dit bana romaneasca si internationala – 20 di Agustu 2016

    Habari dit bana romaneasca si internationala – 20 di Agustu 2016

    BUCURESTI — Aradzli di ngrupari ali Vasiloan’e Ana bagara diadun, su semnul a Carunal’ei, România şi Ripublica Moldova, Basearica Ortodoxă şi atea Catolică, suflitili şi nădiili a românilor di tuta lumea, spuni Principesa Moştenitoare Margareta, Custodili a Carunal’ei Române, tru un mesaj di haristuseari. Principesa cundil’eadza că Vasiloan’ea Ana fu una paradigma di divotamentu andicra di Vasil’e şi Naţiune, a diapoa vrearea, tin’ia şi admiraţia cu cari român’il’i u pitricura calea dit sonio dau cabaia nadie tra yinitor. Vasiloan’ea Ana fu trumurmintată, sâmbăta ti tricu, tru Naua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, analtata tru vitinata a mănăstirlui di Curtea di Argeş, iu suntu inmurmintat vasil’eadzl’I ali Romanie. Vasiloan’ea muri tu 1 di agustu tru un spital dit Elveţia, la ilikia di 92 di ani. Greu landdzuatu, Vasil’elu Mihai nu putu s-l’ia parti la aradzli di ngrupari.




    BUCURESTI — Reprezentanţal’ii a comunităţlor istoriti di români ti suntu anvarliga di sinuri şi dit diaspora, participanţa la Universitatea di Veară di la Izvurlu a Mureşlui (centru), caftara, tru una rezolutie, timil’iusearea a unlui Minister a Românilor di Iutido, licsurari tra s-l’ia cetăţenia româna şi s-discl’ida nai instituti culturali. Roman’il’i di nafoara a sinurlor nica cafta cristearea a numirlui di deputaţ şi senatori care s-repredzuanta proporţional numirlu a cetăţenilor români dit diaspora şi Republica Moldova( ex-sovietica, majoritar romanofona). Rezolutia va s-hiba pitricuta la Predzuadentil’ie, a Parlamentului, Guvernului şi a partidilor polititi.





    WASHINGTON – Agiucătoarea română di tenis Simona Halep, numirlu patru mondial, s-califica tru semifinalele a turneului WTA di Cincinnati (SUA), dotat cu premii totali di 2,5 miliun’i di dolari, după ti u azvimsi poloneza Agnieszka Radwanska, 5 WTA. Halep agioaca aza, tra un loc tru finala, cu germanca Angelique Kerber, numirlu doi mondial, cari tricu tru cirecuri di Carla Suarez Navarro (Spania/N. 9). Kerber, vicecampioana olimpică, are nadie tra s-alina pi protlu loc tru ieararhia mondială ma s-aminta turneulu di Ohio. Isapea spuni ca Halep ari amintari cu 4-2 tru meciurile directi cu Kerber. Tru semifinali la Cincinnati agiumsi si romanlu Horia Tecau, vicecampion olimpic la dublu deadun cu Florin Mergea. Partenerlu a lui tru proba di dublu di la turneulu american easti olandezlu Jean-Julien Rojer.





    BUCURESTI – Premierlu roman Dacian Cioloş va s-faca gioi, 25 di augustu, una vidzuată oficială tru Republica Moldova vitina (ex-sovietica, majoritar romanofona) — pitricu habrea, sâmbătă, Biroulu di presă a Guvernului di Bucuresti. Vizita u fati dupa ti, tru ahurhita a meslui, Guvernul aproba elibeararea, pi 24 di agustu, a protal’ei tranşa, tru valoari di 60 di miliun’I di euro, dit asistenţa financiară rambursabilă di 150 di miliun’i tra Republica Moldova. Livrarea a imparmutului fu conditionata di un singir di borgi di partea a autoritatlor di Chisinau, ntra cari apufusearea a cartil’ei di imnaticu tra un acord cu FMI, reformarea ali Justiţie şi combaterea ali arusfeti. Timil’iusita pi una parti a teritoriilor romanesti dit apirita arachiti di URSS, dupu un ultimatum, Ripublica Moldova s-proclama indipendenta aoa si un cirec di secol, tu 27 di augustu 1991, dupa eseclu a pucilui neo-bolsevic di Moscova.





    BRASILIA — Maratonistil’i Marius Ionescu si Nicolae Soare si alumtatorlu Albert Saritov reprezinta Romania, dumanica, tru dzua dit soni a Agioculor Olimpice di Rio di Janeiro. Dupa doaua satamani di antriteri, delegatia ali Romanie easti pi loclu 45 tru clasamentul pe medalii, cu una di malama, prit echipa feminina di spadă, una di asimi, amintata di Florin Mergea si Horia Tecău la tenis dublu masculin si doauă di brunzu, tru contul a halterofilui Gabriel Strucrăian si, respectiv, echipajlu feminin di canotaj 8 si nica 1. Rezultatili di la Olimpiada alu featira pi prezidentul a Comitetlui Olimpic si Sportiv Roman, Alin Petrache, s-dimanda, ca va s-dipuna mandatlu. Isapea slaba dit Brazilia easti dublata di cavgalu di coruptie dit vasilie, iu, sum subeia di contrafaatiri a unei mărchi, Poliţia investigheadză lucarlu a firmal’ei cari vindu echipamentu a lotlui olimpic român. Sportivl’ii s-plânsira ca echipamentul s-arupsi după masi ndaua dzali, iara hroma a aistui armasi alichita pi chealea a lor. Presa spuni ca firma Pax Creative, cari vindu echipamentul ufitial tra Rio 2016, fu timil’iusita di atel di ma ninti prezidentu COSR, Octavian Morariu, tru aestu chiro mebru a Comitetlui Iinternational Olimpic, si di secretarlu ghenearal tru ipotisi, Ioan Dobrescu.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Jurnal românesc – 25.06.2014

    Jurnal românesc – 25.06.2014

    Includerea României în programul Visa Waiver a fost principala temă a vizitei pe care ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut-o în SUA. El a discutat, la New-York, cu un membru al Camerei Reprezentanţilor, Loretta Sanchez, despre acţiunile ce ar putea fi întreprinse în mod special în Legislativul american pentru facilitarea intrării României în programul Visa Waiver. Cei doi au participat, apoi, la ceremonia de deschidere a Festivalului România Broadway, eveniment tradiţional, ajuns la a 15-a editie, al românilor din metropola americană. Ministrul pentru românii de pretutindeni a avut o întrevedere şi cu preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane, Mark Meyer. Discuţiile s-au centrat pe contribuţia concretă pe care această instituţie, cea mai veche asociaţie de comerţ bilateral, o poate avea pentru impulsionarea schimburilor economice. Agenda ministrului Stanoevici a inclus şi întâlniri cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din New-York.



    Comisia pentru Relaţii Externe a propus Senatului Statelor Unite o rezoluţie de susţinere a reformelor din Republica Moldova. În textul rezoluţiei se declară sprijinul SUA pentru aspiraţiile democratice ale Republicii Moldova şi pentru efortul depus de autorităţile de la Chişinău în procesul de asociere cu Uniunea Europeană. Totodată, comisia se declară convinsă că Guvernul Republicii Moldova a depus toată munca necesară pentru a se conforma criteriilor stipulate în Acordul de Asociere, prin implementarea reformelor menite să asigure funcţionarea statului de drept şi lupta împotriva corupţiei. Nu a fost trecută cu vederea nici menţinerea trupelor ruse în Transnistria. Astfel, Federaţiei Ruse i se cere să-şi îndeplinească angajamentele asumate în cadrul summitului OSCE de la Istanbul, din 1999 de a retrage aceste trupe.




    Din această lună, pacienţii vor putea să îşi ridice medicamentele compensate sau gratuite de pe reţeta electronică, într-o perioadă de trei luni de la emiterea acesteia. Pacienţii pot lua din farmacii fie tot tratamentul recomandat de medici, fie doar o parte. Farmaciştii pot da doar cantitatea necesară pentru o lună, însă vor trebui să menţioneze totul într-un formular ce va fi înmânat pacienţilor. În luna următoare, când vor veni din nou pentru a-şi lua tratamentul, pacienţii vor prezenta atât reţeta, cât şi formularul, fără să fie nevoiţi să trecă pe la medic.




    Comisiile de politică externă şi de cultură din Senat au dat aviz favorabil propunerii ca diplomatul Seraphina-Ivona Fulicea să fie noul director general al ICR Paris. Seraphina-Ivona Fulicea, în prezent ministru consilier la Ambasada României la Paris, a declarat că se va concentra pe proiecte mari, precum participarea României la Târgul de Carte de la Paris şi la marile festivaluri, ca Avignon şi Cannes. De asemenea, comisiile de politică externă şi de cultură din Senat au avizat favorabil propunerea privind numirea lui Constantin Lupeanu, fost ambasador în China, în funcţia de director general al ICR Beijing. Sediul acestuia va fi într-un mall, după ce autorităţile chineze nu au fost de acord ca el să fie gădzuit de Ambasada României la Beijing. Inaugurarea sediului ICR este programată în septembrie.


  • Parlamentul European cere respectarea dreptului la liberă circulaţie

    Parlamentul European cere respectarea dreptului la liberă circulaţie

    Ministerul român de Externe salută adoptarea Rezoluţiei privind respectarea dreptului fundamental la liberă circulaţie de către Parlamentul European. Documentul a fost adoptat în sesiunea plenară de joi, fiind votat de larga majoritate a europarlamentarilor.



    Prin rezoluţia PE se reiterează dreptul la libera circulaţie în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv pentru lucrătorii români şi bulgari care beneficiază de aceleaşi drepturi ca restul cetăţenilor UE după ridicarea restricţiilor începând cu 1 ianuarie 2014. Astfel, ţăriledin spaţiul Uniunii sunt invitate să respecte libertatea de circulaţie şi să se asigure că principiile egalităţii sunt respectate de către toate statele membre.



    Totodată, Parlamentul European consideră că niciunul dintre statele membre care au reclamat presupuse abuzuri ale sistemelor de securitate socială nu au putut prezenta Comisiei dovezi în acest sens.



    Parlamentul European acordă importanţă respingerii oricăror poziţii şi încercări îndreptate în sensul restrângerii liberei circulaţii în spaţiul intracomunitar, precum şi invitaţia adresată statelor membre de a evita orice măsuri care ar putea afecta nejustificat sau ar putea crea obstacole în aplicarea acestui drept fundamental. Ministerul Afacerilor Externe salută, de asemenea, reiterarea de către PE a ideii de valoare reală la creşterea competitivităţii economiei europene a mobilităţii forţei de muncă”, se mai arată în comunicatul de presă emid de Ministerul Afecarilor Externe.



    Sursa: Ministerul Afecerilor Externe

  • Terorismul internaţional şi închisorile CIA

    Terorismul internaţional şi închisorile CIA

    Când dosarul părea definitiv clasat, Parlamentul European a cerut României şi altor 12 state membre ale UE să redeschidă ancheta privind închisorile CIA de pe teritoriul lor.



    Într-o rezoluţie votată în plenul legislativului comunitar, europarlamentarii cer, în premieră, şi audierea miniştrilor care aveau acces la informaţiile pe această temă. Semnatarii rezoluţiei se declară dezamăgiţi de tăcerea de până acum a Bucureştiului şi acuză autoritatile române ca acoperă Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite. Pentru precizie, Bucureştiul oficial nu a păstrat, de fapt, tăcerea.



    Reprezentanţi ai guvernelor succesive, fostul şi actualul şef al statului, Ion Iliescu şi, repectiv, Traian Băsescu, au negat în mod consecvent existenţa pe teritoriul României a închisorilor secrete în care agenţii americani ar fi anchetat, sub tortură, suspecţi de terorism. Aceeaşi a fost şi concluzia cercetărilor întreprinse de o comisie specială, creată de Parlamentul de la Bucureşti.



    Actualul premier, Victor Ponta, a mărturisit, la rându-i, că nu ştie despre ce închisori e vorba. Iar ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat ca Bucureştiul va examina cu atentie rezoluţia adoptată de Parlamentul European. El a subliniat că rezoluţia este, de fapt, un document politic şi nu are un conţinut juridic obligatoriu. Corlăţean a reamintit că în România s-a întreprins deja o anchetă extrem de amănunţită şi de transparentă.



    Numeroasele audieri şi documente verificate s-au soldat cu aceeaşi concluzie: existenţa aşa-numitelor închisori murdare e nedemonstrabilă. Analişti neutri afirmă că România e o falsă ţintă, iar suspiciunile s-ar datora doar faptului că Bucureştiul s-a raliat coaliţiei internaţionale antiteroriste imediat după antentatele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite.



    Acum, cuvântul tuturor oficialilor români e pus în balanţă cu afirmaţiile unui prezumptiv terorist. Considerat unul dintre liderii reţelei Al-Qaeda, sirianul Muhammad al-Nashiri susţine ca a fost torturat într-o închisoare secretă a CIA din România. Faptele pentru care este suspectată România ar data din 2003, iar programul CIA ar fi fost închis trei ani mai târziu — afirmă un raport publicat la începutul anului de organizaţia neguvernamentala americană Open Society Justice. Potrivit aceluiaşi raport, România a fost doar o haltă folosita de CIA în drum spre destinaţia finală, închisoarea de înaltă securitate de la Guantanamo.



    Dezbaterile promit să se prelungească, fiindcă, dincolo de subiectul strict al închisorilor, este firesc ca democraţiile să se interogheze mereu care sunt limitele acţiunilor şi mijloacelor antiteroriste şi dacă libertatea poate fi apărată cu metode brevetate de adversarii ei.