Radio România Internațional

Tag: rezolutie

  • Jurnal Românesc – 23.03.2021

    Jurnal Românesc – 23.03.2021

    Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei – APCE
    – a adoptat, cu unanimitate de voturi, o rezoluţie şi o recomandare privind
    impactul migraţiei forţei de muncă asupra copiilor rămaşi în statele de origine
    ca urmare a unei propuneri a senatorului Viorel Badea.     Parlamentarul român a
    arătat că starea copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate este una
    extrem de îngrijorătoare, fiind generată în cele mai multe cazuri de situaţia
    economică precară a părinţilor. El a evidenţiat că efectele dăunătoare pe
    termen lung ale acestui fenomen reclamă abordări cuprinzătoare din partea
    statelor membre ale Consiliului Europei cu privire la migraţia forţei de muncă,
    în special din perspectiva respectării principiului interesului superior al
    copilului. APCE denunţă practica statelor de destinaţie de a recurge în mod
    excesiv la forţă de muncă flexibilă şi ieftină, precum şi dependenţa statelor
    de origine de banii transmişi în ţară de lucrătorii din străinătate.

    Rezoluţia
    le recomandă statelor membre să îşi modifice legislaţia în concordanţă cu
    prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi
    să revizuiască politicile publice relevante în consultare cu comunităţile din
    diaspora şi cu organizaţiile societăţii civile care îi reprezintă pe migranţi
    şi familiile acestora. De asemenea, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei
    îndeamnă statele membre să adopte măsuri care să privilegieze sprijinul social
    şi educaţional pentru copiii rămaşi în ţările de origine, precum şi politici
    juste în materia reîntregirii familiei. Conform datelor Autorității Naționale
    pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție în decembrie 2019 peste
    86.000 de copii români aveau unul dintre părinţi plecați la muncă în
    străinătate, iar aproape 16.000 dintre aceştia aveau ambii părinţi la muncă
    peste hotare.




    81% dintre români consideră că direcţia înspre care
    trebuie să se îndrepte România din punct de vedere al alianţelor politice şi
    militare este Vestul, adică Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi
    NATO, relevă un sondaj realizat de INSCOP.     De partea cealaltă, 10,4% dintre
    respondenţi apreciază că ţara noastră ar trebui să se îndrepte spre Est, adică
    Rusia şi China. 61,4% dintre români sunt de părere că aderarea României la
    Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, iar 64,2% au răspuns că România
    trebuie să îşi apere interesele naţionale atunci când sunt în dezacord cu
    regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să îşi piardă poziţia de stat
    membru al blocului comunitar.

    De asemenea, 77,5% dintre români sunt de părere
    că Uniunea Europeană nu ar trebui să se destrame în următorii ani. Sondajul mai
    arată că în cazul unei agresiuni externe 66,6% dintre respondenţi cred că NATO
    va apăra România şi doar 29,3% consideră că ţara noastră va trebui să se apere
    singură. Totodată, 75,4% dintre
    respondenţi spun că existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta
    la apărarea ţării în cazul unei agresiuni, iar 71,3% dintre cei intervievaţi
    sunt de părere că Statele Unite au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra
    României. Sondajul a fost realizat telefonic în perioada 1 – 12 martie, pe un
    eşantion reprezentativ de 1.100 de oameni şi are o marjă de eroere de +/-2,95%.




    Secretarul de stat al Departamentului pentru
    Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, s-a întâlnit cu Arhiepiscopul Mitropolit
    de București al Bisericii Romano-Catolice, Aurel Percă    . Cei doi au discutat
    despre stabilirea unor relații inter-instituționale, menite să vină în
    sprijinul românilor de pretutindeni prin proiecte și acțiuni comune.
    Departamentul precizează că acordă o importanță deosebită muncii pe care
    reprezentanții bisericilor o depun în societate, printre care se numără și
    oferirea de sprijin românilor din afara granițelor țării. Şefa DRP a avut la
    finalul săptămânii trecute şi o întâlnire cu Principele Radu al României. În
    cadrul discuţiei, care a avut loc la Palatul Elisabeta, s-a discutat despre
    prezența Casei Regale în comunitățile din diaspora, despre posibilitatea
    introducerii, în cadrul cursurilor de limba română din străinătate a unui modul
    dedicat Istoriei Casei Regale a României, dar și despre sărbătorirea la data de
    10 mai a Zilei Regalității în diaspora și în comunitățile istorice. DRP arată că
    membrii Casei Regale și-au manifestat interesul de a participa la evenimentele
    pe care instituţia urmează să le organizeze în 2021.




    Programul Conferințele Leon Feraru,
    organizat online de reprezentanța Institutului Cultural Român la New York,
    continuă pe 24 martie cu profesorul de artă teatrală şi regizorul Andrei
    Șerban, care va vorbi despre cariera sa și va reflecta la constrângerile morale
    și estetice ale teatrului contemporan.     Programul a început pe 13 ianuarie, se
    desfăşoară până pe 9 iunie şi are drept scop crearea unui spațiu al dialogului
    intelectual româno-american care să scoată în evidență cele mai valoroase
    contribuții românești, americane și internaționale, în domeniile istorie,
    literatură și arte, politologie şi relații internaționale. Seria de conferinţe
    este realizată împreună cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al Universității
    Columbia. Programul complet al manifestării se găseşte pe site-ul icr.ro şi pe
    pagina de Facebook a ICR New York.

  • Siguranța centralelor nucleare în spațiul european

    Siguranța centralelor nucleare în spațiul european

    Deși Europa geografică nu este identică cu Uniunea Europeană, blocul comunitar se preocupă și ia atitudine față de tot ce este comun pe continent. Astfel, Comitetul pentru Industrie, Cercetare și Energie al Parlamentului European a adoptat o rezoluție prin care se face un apel la Comisia Europeană să se asigure că centrala de la Astraveț din Belarus nu va porni înainte ca toate măsurile de siguranță să fie la standarde internaționale.

    Europarlamentarul Carmen Avram din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților Europeni a explicat motivul pentru care a votat rezoluția.

    Existau foarte multe temeri în Parlamentul European despre siguranța acestei centrale. Să ne amintim că abia se împlinesc 35 de ani de la tragedia de la Cernobâl, efectele acelui accident se simt astăzi și le resimt milioane de oameni. Ultimul lucru de care avem nevoie este ca pericolul să se apropie din nou de Uniunea Europeană și de România. Să nu uităm că Ostroveț și Cernobâl sunt la aproximativ aceeași distanță de România. E o rezoluție care se impunea pentru că au avut loc niște incidente foarte ciudate și foarte frecvente la această centrală din Belarus. Au fost niște comunicări oficiale foarte vagi. Este o lipsă de transparență și atunci există această îngrijorare că acolo s-ar putea produce la un moment dat un accident care să afecteze din nou Uniunea Europeană și, în principal, Țările Baltice. pentru că Ostroveț e la doar 50 de kilometri de Vilnius, capitala Lituaniei.

    Această rezoluție, s-a și văzut din votul ei, era necesară, ea a fost votată copleșitor cu 642 de voturi pentru și 29 împotrivă. Ea cere Comisiei Europene să nu se grăbească și să nu permită funcționarea centralei înainte ca toate cerințele de siguranță să fie îndeplinite, înainte ca ea să respecte ceea ce spune Agenția pentru Energie Atomică și să nu facă din această centrală, indiferent care ar fi interesele comerciale, un risc la adresa europenilor. Faptul că ea este construită de către rușii de la Rosatom este o îngrijorare că centrala de la Ostroveț ar putea să devină la un moment dat nu doar un risc ci o permanentă sursă de disconfort și de presiune asupra cetățenilor europeni. Dacă nu este gestionată cum trebuie, o centrală nucleară care este controlată de un stat cu apucături dictatoriale cum este Rusia, ar ptuea fi transformată oricând într-o armă.


    Belarusul a acceptat voluntar asistența experților europeni pentru realizarea unui test de stress al centralei în urmă cu doi ani. Câteva protocoale ar trebui implementate și un nou raport este așteptat acum.


  • Accesul la locuinţe decente şi la preţuri abordabile pentru toţi

    Accesul la locuinţe decente şi la preţuri abordabile pentru toţi

    În sesiunea de la finalul lunii
    ianuarie, Parlamentul European a votat o rezoluție referitoare la accesul la
    locuințe decente și la prețuri abordabile pentru toți. Acest demers a fost
    inițiat de Grupul Socialiștilor și Democraților, iar unul dintre motive, de dată recentă, incidă faptul că,
    după declanșarea pandemiei de COVID-19, recesiunea economică și pierderea
    locurilor de muncă pot crește și mai mult pe termen mediu, costurile
    suplimentare pentru locuințe, precum și numărul persoanelor fără adăpost din
    Uniunea Europeană. Nici în acest moment situația nu se prezintă mai bine, după
    cum a remarcat europarlamentarul Victor Negrescu, din Grupul Socialiștilor și Democraților, care a votat
    această rezoluție.

    În primul rând costurile locuințelor au
    crescut foarte mult și, a achiziționa o locuință sau a plăti o chirie, mai ales
    în acest context, devine foarte dificilă. Foarte multe locuințe sunt
    supraaglomerate. România are cea mai mare rată în rândul statelor membre în
    ceea ce înseamnă supraaglomerarea locuințelor, deci aproape jumătate din
    locuințele existente în România sunt ocupate de foarte multe persoane,
    conducând la o supraaglomerare. Nu în ultimul rând, 4,3% din populația
    europeană nu are o locuință și sunt în jur de 700 de mii de persoane care, în
    fiecare seară, dorm pe stradă pentru că nu au acces la o locuință. Noi am
    considerat că este oportun să lansăm un plan de acțiune, la nivel european, cu
    măsuri concrete și să alocăm din banii europeni tocmai pentru a întâmpina
    aceste probleme și a oferi condiții de trai decente pentru cetățeni și accesul
    la locuințe adecvate.

    Parlamentul
    European a propus un obiectiv ca, la nivelul Uniunii Europene, să se pună capăt
    lipsei de adăpost până în anul 2030. Prin această rezoluție, legislativul
    european invită Comisia să ia măsuri mai eficiente pentru a sprijini statele
    membre în reducerea și eradicarea lipsei de adăpost, ca prioritate în contextul
    planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale.

    L-am
    întrebat pe europarlamentarul Victor Negrescu cum ar putea fi îndeplinit
    acest deziderat, ca toți cetățenii Uniunii Europene să aibă acces la locuințe
    decente, în condiții de pandemie în care la nivel european toate cheltuielile
    sunt minuțios analizate:

    Planul de Redresare reprezintă o
    soluție. Recomandările noastre din Parlamentul European sunt foarte clare! De
    exemplu, am putea să facem lucruri simple: să avem o bază de date cu locuințele
    accesibile, dar și o bază de date cu cele mai bune practici în domeniu. Ar fi
    bine să avem o evidență a locuințelor care nu sunt ocupate. Ar trebui ca
    autoritățile locale să fie sprijinite în a achiziționa locuințele neocupate
    pentru a le da o destinație socială. Ar trebui să investim în construcția de
    locuințe adaptate categoriilor care au dificultăți în a achiziționa o locuință,
    idei și proiecte care, poate, au mai fost implementate, dar nu într-o manieră
    coerentă la nivel național. Planul de Redresare și Reziliență ne-ar permite
    nouă să investim din respectivele sume tocmai pentru a face față acestei
    situații și, pe lângă planul de redresare, avem și bugetul european unde ar
    trebui să creăm un program de finanțare.


    Poate
    fi realizat acest plan nu numai în mediul urban, ci și în mediul rural?
    Europarlamentarul Victor Negrescu:

    În acordul pe care
    îl semnăm atunci când se lansează un nou program financiar european, noi
    trebuie să spunem acolo unde vrem să
    ducem acești bani. În principiu, prin programul european dedicat dezvoltării
    mediului rural, am putea să alocăm bani pentru această zonă și aceste
    investiții, inevitabil, revin în economie. Atunci când modernizăm locuințe,
    construim locuințe noi, sprijinim sectorul de construcții care este extrem de
    important la nivel național și, ulterior, acest lucru are consecințe pozitive
    în economie. De fapt, inclusiv în raportul nostru vorbim despre beneficiile
    unor astfel de investiții, adică mai exact pentru fiecare trei euro investiți
    în îmbunătățirea condițiilor de locuit, doi euro ar fi recuperați sub formă de
    economii într-un an, ceea ce înseamnă nu doar generarea de creștere economică,
    dar și acumularea de economii, ca urmare a acestor tipuri de investiții, extrem
    de importante.




  • Accesul public la documente în Uniunea Europeană

    Accesul public la documente în Uniunea Europeană

    Parlamentul European a adoptat o
    rezoluție cu 676 de voturi pentru, 14 împotrivă și o abținere în privința
    raportului privitor la accesul public la documente în Uniunea Europeană.
    Dreptul publicului de a avea acces la documentele instituțiilor este un drept
    fundamental consacrat în tratate și în Carta drepturilor fundamentale și este
    indisolubil legat de natura democratică a instituțiilor. Este esențial ca acest
    drept să fie exercitat la scară cât mai largă și într-o fază cât mai timpurie
    deoarece el asigură controlul democratic al activității instituțiilor blocului
    european drept denumit transparență. Iar acum, în perioada pandemiei,
    transparența este cu atât mai importantă pentru menținerea încrederii.


    Europarlamentarul
    Rareș Bogdan din partea Partidului Popular European a rezumat succesul
    raportului.

    Cel mai
    important punct, în afară de transparentizare și tocmai în spiritul în care
    cetățeanul european să știe ce se întâmplă cu banul contribuabilului din
    Europa, pe care l-am adăugat în ultimele zile datorită situației specifice din
    această perioadă, este acela că am reușit să introducem contractele de
    achiziție a vaccinurilor împotriva covid-19 pentru a fi desecretizate.

    În
    momentul acesta, cetățenii europeni, inclusiv români, vor ști cu cât se
    achiziționează vaccinurile Pfizer, AstraZeneca și Moderna respectiv numărul de
    vaccinuri Sputnik. Este foarte importantă această chestiune și arată că
    instituțiile europene își înțeleg menirea de a nu ascunde nimic în fața
    dorinței cetățeanului de a afla. A mai fost un punct care nu a trecut, pe care
    recunosc că nici eu nu l-am susținut, legat de partea de a desecretiza și
    persoana care a întocmit raportul. Expunerea mea de motive a fost că în cazul
    în care vor desecretiza numele celor care fac diferite acte și contracte riscăm
    să vulnerabilizăm funcționari publici europeni. Deciziile sunt politice,
    deciziile sunt administrative, oamenii de multe ori sunt doar niște semnatari.
    Ei nu trebuie vulnerabilizați, puși sub lupă.

    Totodată am cerut ca toate
    instituțiile Uniunii Europene să aibă un pachet similar de reguli de
    transparentizare, o bază de date comună ușor de consultat privind stadiul
    dosarelor legislative în curs în Parlament. Transparența totală, părerea mea,
    este că va reduce numărul celor ca se îndoiesc de legitimitatea politicii
    bugetare a Uniunii Europene și va întări solidaritatea europeană. Prin
    transparentizare vom reuși să reducem euroscepticismul.




  • Dreptul la deconectare după programul de telemuncă, în atenția Parlamentului European

    Dreptul la deconectare după programul de telemuncă, în atenția Parlamentului European

    Într-un studiu realizat de Eurofound se arată că 27 %
    dintre respondenții care lucrează de acasă au declarat că au lucrat în timpul
    liber pentru a îndeplini sarcini profesionale.



    În aceste condiții, deputații europeni au aprobat o
    rezoluție prin care cer Comisiei Europene să elaboreze o directivă prin care
    lucrătorii să aibă asigurat dreptul de a se deconecta de la mijloacele de
    comunicare online, la finalul programului de lucru. Deși susține această
    rezoluție, europarlamentarul Vlad Botoș consideră că acest drept poate fi
    negociat, individual, și în prezent.


    Angajatul are dreptul de a-și negocia singur orele de
    muncă. Poate prefera să muncească în weekend, poate prefera să muncească seara
    sau noaptea. Nu ne dorim să îngrădim evoluția pe care o avem la ora aceasta în
    modalitățile de muncă însă autoritățile naționale trebuie să fie atente chiar
    și în această perioadă pentru că există abuzuri iar oamenii să nu fie nevoiți
    să muncească mai mult decât prevăd contractele lor.


    Parlamentarii europeni subliniază că dreptul de
    deconectare la finalul programului de lucru este vital pentru protejarea
    sănătății lucrătorilor și ar trebui consemnat inclusiv în acordurile colective
    de muncă dar nu toți partenerii sociali agreează ideea ca aceste reglementări
    să fie date la nivel european.

    Europarlamentarul Iuliu Winkler: Am primit scrisori de la patronatele europene dar și de
    la confederațiile sindicale, inclusiv unele care au ca parteneri și mișcări
    sindicale din România, care insistau asupra dreptului partenerilor sociali,
    deci sindicate împreună cu patronate, de a stabili regulile pentru dreptul de a
    te deconecta și aduceau argumente împotriva unei directive a Uniunii Europene care
    să reglementeze în acest domeniu.



    Procedura la nivel european va fi de durată consideră
    europarlamentarul Maria Grapini care crede că este necesar ca țările europene
    să introducă reglementări privind programul de lucru și dreptul la deconectare.


    Suspiciunea este că s-ar putea lucrătorii să fie puși la
    ore suplimentare care nu sunt plătite. Dar calea este lungă până să se
    transforme într-un act legislativ și noi vrem să recomandăm statelor membre să
    se gândească cum pot, în legislațiile naționale, să clarifice aceste drepturi
    ale lucrătorilor.


    Conform legislației muncii din România, în anexele
    contractelor individuale de muncă sau în regulamentele interne, trebuie să se
    precizeze clar programul de lucru, să se prevadă modalitatea de evidențiere a
    orelor de lucru și modul în care angajatorul are dreptul să verifice
    activitatea tele-salariatului. Legislația prevede și posibilitatea de a presta
    ore suplimentare dar doar cu acordul salariatului.




  • Uniunea Europeană și criza din Mozambic

    Uniunea Europeană și criza din Mozambic

    Pe 11 august 2020, forțele Al-Shabaab, considerate grupare
    teroristă afiliată miliției islamiste intitulate Statul islamic, a capturat
    portul Mocimboa da Praia din nord-estul Mozambicului, provincia Cabo Delgado, cu
    importanță strategică. Portul are acces către un proiect de gaze naturale
    lichefiate cu o valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari. Forțele de
    securitate mozambicane au replicat extrem de violent și s-au înregistrat
    încălcari grave ale drepturilor omului. În această situație, Parlamentul
    european a conceput un proiect de rezoluție despre care ne-a vorbit Ramona
    Strugariu, europarlamentar din grupul Renew Europe.

    În acest context, care evident că subliniază că insurgența
    de acolo, care durează de o vreme, crește și se extinde în sofisticare. Există
    un pericol că același tip de manifestare și influență se poate extinde și la
    țările vecine. Și aici discutăm de un context de securitate și stabilitate
    regională. Mozambic este considerat un stat eșuat unde conflictele sunt foarte
    puternice, contradicțille istorice socio-economice au fost exploatate de
    diverse mișcări religioase radicale și foarte violente. Este un stat foarte
    fragil din punct de vedere economic, sunt nemulțumiri majore în rândul
    tinerilor care se simt excluși, iar din punctul de vedere al capacității
    militare și experienței de luptă, soldații trimiși efectiv de guvern la Cabo
    Delgado au rămas fără muniție în timpul conflictului militar.


    Intenția
    Parlamentului european este de a face ca situația să nu devină contagioasă și
    să se conceapă un dialog și o strategie de pace.

    Ce se întâmplă cu rezoluția din Parlamentul european și ce
    înseamnă ea ca reacție? Înseamnă că Parlamentul european reacționează la
    încălcarea drepturilor omului și a democrației în lume, este un capitol special
    dedicat acestei rezoluții de ugență pe care îl adoptăm la fiecare sfârșit de
    plenară și care la asta se referă. Ce a motivat acum introducerea pe agendă?
    Forțele de securitate ale guvernului din Mozambic au răspuns practic atacurilor
    acestor extremiști cu o violență foarte mare, disproporționată, în contradicție
    clară cu angajamentele internaționale și cu drepturile omului.

    Pe scurt, ce
    relatează presa și ce informații au ajuns la noi vorbesc despre execuții sumare
    semnalate de Amnesty International, cazuri de tortură, gropi comune și așa mai
    departe. Avem chiar declarații de la președintele țării care a recunoscut că au
    fost aceste încălcări ale drepturilor omului, reprimarea libertății de
    exprimare, hărțuirea jurnaliștilor, sunt multe elemente acolo care ne-au
    determinat să reacționăm. Pe de altă parte este și un alt semnal în rezoluția
    Parlamentului european: că pentru soluționarea conflictului din Cabo Delgado
    este nevoie de cooperare regională și de asistență militară coordonate la nivel
    regional. În mod normal, Comunitatea de Dezvoltare Africană și Uniunea Africană
    ar trebui să ofere această asistență. Practic, nu există o strategi    e regională
    închegată. Iar rezoluția PE transmite și acest semnal foarte puternic în zona
    de cooperare regională.


    Semnificația
    acțiunii Parlamentului european este una de rezolvare a crizei umanitare și de
    cooperare regională. Sprijinul celorlalte instituții europene este și el
    asigurat.


  • Parlamentul cere statelor membre să exploateze la maximum programul Garanția pentru Tineret

    Parlamentul cere statelor membre să exploateze la maximum programul Garanția pentru Tineret

    Deputații europeni au solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să ia măsuri mai ferme pentru a contracara impactul crizei de COVID-19 asupra tinerilor, în contextul creşterii şomajului în rândul acestora.

    Într-o rezoluție adoptată, săptămâna trecută, Parlamentul European îndeamnă statele membre să se asigure că tinerilor care se înscriu la schemele de garanție li se oferă locuri de muncă, formare sau stagii de bună calitate, variate și adaptate, precizează forul comunitar într-un comunicat.

    Cu o rată a șomajului în rândul tinerilor, la nivelul Uniunii, de 17,6% în luna august, care se așteaptă să crească în continuare, Parlamentul solicită mai multe fonduri pentru consolidarea schemei de garanție pentru tineret pentru 2021-2027.

    Deputații regretă faptul că, în iulie, Consiliul European a redus semnificativ, de la 15 la 10%, resursele Fondului Social European Plus destinate sprijinirii acțiunilor de stimulare a ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, ceea contravine ambiției Uniunii de a investi în tineri.

    Parlamentul condamnă obiceiul de a nu li se plăti tinerilor stagiile de practică sau ucenicie, în care li se exploatează munca şi li se încalcă drepturile. Şi propune Comisiei să întocmească un cadru legal de interzicere a acestor practici, care să fie aplicabil şi eficient.

    Europarlamentarii subliniază că programul Garanția pentru tineret ar trebui să fie încorporat într-un set coerent de politici sociale și de bunăstare pentru a se asigura că au acces la acesta şi diferitele subgrupuri de tineri care nu sunt încadraţi în muncă, dar nici într-un proces de educație sau formare.

    Garanția pentru tineret este un angajament asumat de toate statele membre pentru ca toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani să aibă acces la o ofertă de calitate pentru un loc de muncă, un curs de formare continuă, un program de ucenicie sau un stagiu în termen de patru luni de la momentul în care devin șomeri sau își termină studiile.
    Înființat în 2013, acest program a creat oportunități și a ajutat peste 24 de milioane de tineri să își găsească un loc de muncă sau să participe la un program de formare continuă, de stagiu sau ucenicie.


  • Parlamentul European cere Comisiei să asigure reciprocitatea cu SUA în privinţa vizelor

    Parlamentul European cere Comisiei să asigure reciprocitatea cu SUA în privinţa vizelor

    Bulgaria, Cipru, Croaţia şi România sunt cele patru state ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul Statelor Unite. Ceilalţi cetăţeni europeni sunt exceptaţi de la această cerinţă pentru sejururile de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), la fel cum se întâmplă şi cu cetăţenii americani atunci când vizitează Uniunea Europeană.

    Potrivit legislaţiei comunitare, dacă un stat terţ nu ridică obligativitatea vizelor în termen de 24 de luni de la notificarea oficială a unei situaţii de non-reciprocitate, Comisia Europeană trebuie să adopte un act delegat prin care se suspendă scutirea de vize pentru cetăţenii ţării respective timp de 12 luni. Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul pot formula obiecţii cu privire la un astfel de act delegat.

    Situaţia de non-reciprocitate care afectează Bulgaria, Ciprul, Croaţia, şi România a fost notificată în mod oficial la 12 aprilie 2014 (la acea vreme, pe listă se afla şi Polonia, însă cetăţenii polonezi au primit scutire de viză începând de anul trecut), aşa încât termenul limită până la care Comisia trebuie să acţioneze a expirat la 12 aprilie 2016. Printr-o rezoluţie adoptată în plen în martie 2017, Parlamentul a cerut deja Comisiei să se conformeze reglementărilor.

    Acum, eurodeputaţii din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne subliniază că este o problemă de solidaritate între statele membre ale Uniunii Europene, dar şi una instituţională, în care Parlamentul şi Consiliul sunt în prezent privaţi de prerogativa unei implicări adecvate în aplicarea mecanismului de reciprocitate.

    Proiectul de rezoluţie, adoptat cu 37 de voturi pentru, 21 împotrivă şi şase abţineri, cere Executivului comunitar să prezinte un act delegat care să suspende pentru 12 luni scutirea de vize a cetăţenilor americani, în conformitate cu mecanismul de reciprocitate. Proiectul de rezoluţie mai arată că reintroducerea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii americani va deveni efectivă doar în cazul în care Parlamentul sau Consiliul nu vor formula obiecţii la actul delegat.


  • Către o Uniune Europeană a Sănătății

    Către o Uniune Europeană a Sănătății

    Pandemia de COVID-19 a subliniat necesitatea de a conferi Uniunii Europene un rol mai important în domeniul sănătății. De aceea, într-o rezoluţie recentă, Parlamentul European a cerut instituțiilor europene și statelor membre să desprindă învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de pandemie și să se angajeze într-o cooperare mai strânsă în domeniul sănătății, inclusiv prin adoptarea măsurilor necesare creării unei Uniuni Europene a Sănătății. Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru o asistenţă medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență ale sistemelor de sănătate din statele membre, pentru a vedea punctele slabe și a verifica dacă întreg spaţiul comunitar este pregătit pentru o posibilă revenire a pandemiei.

    Rezoluția cere crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a întări coordonarea la nivelul Uniunii și pentru a monitoriza constituirea și folosirea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

    Viitoarea strategie farmaceutică a Uniunii Europene trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

    Eurodeputații au salutat noul program al Uniunii Europene EU4Health (Uniunea Europeană pentru Sănătate) în valoare de 9.4 miliarde de euro dedicat domeniului sănătății, având în vedere necesitatea investițiilor și angajamentelor în domeniu pe termen lung. Europarlamentarii solicită de asemenea instituirea unui fond european pentru consolidarea infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie întărite Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor şi Agenţia Europeană pentru Medicamente, alături de cercetarea comună în domeniul sănătății.

    Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, atunci când acestea vor fi disponibile. Achizițiile publice comune ale Uniunii Europene trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.


  • PE solicită un plan de redresare a spaţiului Schengen după pandemie

    PE solicită un plan de redresare a spaţiului Schengen după pandemie

    Parlamentul
    European consideră că un Spaţiu Schengen deplin funcţional este necesar
    pentru a garanta libertatea de circulaţie și pentru redresarea economică a UE. Redeschiderea
    granițelor, chiar dacă pandemia de coronavirus încă nu s-a încheiat, este
    necesară, susţin eurodeputații, care, cu o largă majoritate, au adoptat, pe 18
    iunie, o rezoluție în care este exprimată clar această poziție. Ei cer
    de urgenţă o dezbatere privind un plan de redresare pentru spaţiul Schengen,
    inclusiv măsuri pentru situaţii neprevăzute în cazul unui potenţial al doilea
    val al pandemiei, pentru a se evita ca orice controale temporare la frontierele
    interne să devină un aspect semipermanent.


    Dana Popp, ofiţer de presă în
    cadrul Parlamentului European ne dă mai multe detalii:

    O revenire completă la libera circulaţie, într-un
    mod nediscriminatoriu, este absolut esenţială pentru asigurarea redresării
    economice, în primul rând. Mai mult, această liberă circulaţie este considerată
    ca una dintre cele mai importante şi mai concrete realizări ale integrării
    europene.

    Şi atunci, în ultima sesiune plenară, Parlamentul a adoptat această
    rezoluţie prin care, pe de o parte, se cere această revenire rapidă la zona
    Schengen pe deplin funcţională, în urma diverselor restricţii şi controale la
    frontierele interne introduse pe timpul pandemiei, iar pe de cealaltă parte,
    rezoluţia solicită statelor membre ca împreună cu instituţiile europene să
    discute urgent un plan de redresare al spaţiului Schengen, care să includă
    nişte modalităţi de a reveni la
    normalitate, fără controale la aceste frontiere interne, precum şi planuri de
    urgenţă în eventualitatea unui al doilea vârf al pandemiei.


    Având în vedere noile provocări,
    eurodeputaţii invită Comisia să propună o reformă cu adevărat europeană a
    guvernanței Schengen şi extinderea spaţiului de liberă circulaţie. Ei cred că
    fără revenirea la un spațiu Schengen pe deplin funcțional lipsește o piatră de
    temelie esențială în drumul către redresare și reamintesc că încrederea
    reciprocă și solidaritatea sunt valori centrale ale UE. În context, PE a
    solicitat admiterea Bulgariei, României și Croației în spațiul Schengen.


    Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul
    Parlamentului     European: Aceasta
    rezoluţie cere, din nou, Consiliului, statelor membre, să prezinte un proiect
    de decizie privind aplicarea integrală a dispoziţiilor spaţiului Schengen
    pentru cele trei ţări. Este necesară, în acest context, o reflecţie pe termen
    mediu, asupra modalitaţilor de consolidare a încrederii între statele membre şi
    pentru a oferi un nou imbold, o noua guvernanţă cu adevărat europeană la
    nivelul spaţiului Schengen. Eurodeputatii, din acest motiv, solicită Comisiei o
    propunere de reformare a acestei
    guvernanţe.


    Potrivit Danei Popp, nu este prima dată când vine în discuţie
    refacerea guvernanţei spaţiului Schengen pentru că, acest cadru al frontierelor
    este deja supus unui proces de revizuire încă din toamna lui 2017, în urma
    introducerii controalelor temporare la frontieră în faţa provocărilor produse
    de migraţie, iar la acel moment negocierile intre Consiliu si Parlament
    au fost suspendate în lipsa unui acord. Noile provocări aduc în discuţie, acum
    şi mult mai urgent necesitatea unei reforme a guvernanţei Schnegen.



  • Rezoluția Parlamentului European ca răspuns la criza provocată de Covid 19

    Rezoluția Parlamentului European ca răspuns la criza provocată de Covid 19

    Sporirea sprijinului pentru sistemele de sănătate din
    ţările membre, o strategie coordonată de ridicare a măsurilor de urgență și
    propunerea unui pachet masiv de investiții sunt câteva dintre măsurile propuse
    de europarlamentari ca răspuns la criza provocată de Covid 19.


    De la Ramona Strugariu, europarlamentar USR
    PLUS, am aflat cum a luat naștere acest text de rezoluție.

    Aș vrea, în primul rând, să specific că
    această rezoluție a fost o inițiativă a grupului Renew Europe, pentru că noi am
    simțit nevoia unui răspuns politic rapid și coerent la această criză. Au
    existat foarte multe voci care au spus că poate UE nu face suficient, că nu
    sunt vizibile acțiunile Comisiei Europene, că statele membre sunt nehotărâte. În
    acest context era nevoie de o reacție politică foarte fermă a Parlamentului
    European. Noi am propus această rezoluție și am susținut organizarea acestei
    sesiuni plenare pentru a adopta rezoluția. Astfel că în mare parte, textul
    respectiv este rezultatul contribuției grupului Renew Europe și al unor
    negocieri foarte susținute de a avea un răspuns curajos politic la criză.


    Acțiunea comună la nivel
    european de combatere a pandemiei de COVID-19 este indispensabilă, așa spune
    textul rezoluției, iar europarlamentarul Ramona Strugariu ne dă amănunte:

    Rezoluția s-a uitat la trei dimensiuni. S-a uitat la dimensiunea de
    solidaritate și de răspuns foarte rapid și coerent în domeniul sănătății, acolo
    unde știm că nu există o competență directă prin tratate și că este un domeniu
    cu probleme foarte mari de coordonare. Rezoluția propune ca răspuns un mecanism
    european care să coordoneze o reacție comună, transfrontalieră, la orice tip de
    criză sanitară viitoare. Avem mare nevoie de acest tip de mecanism, ceea ce
    înseamnă competență sporită în zona de sănătate.

    După aceea, având în vedere că
    avem deja niște structuri, ele au nevoie de competențe sporite, este iarăși o
    chestiune adresată în rezoluție. Trebuie să creștem bugetul și să mărim schemele
    de personal pentru Centrul European de Prevenirea și Combatere al Bolilor,
    pentru Agenția Europeană a Medicamentului. Dincolo de dimensiunea de sănătate,
    ne-am uitat la dimensiunea economică. Redresarea economică, investiții masive,
    linii de finanțare dedicate și măsuri complementare de sprijin în cazul
    întreprinderilor grav afectate de criză.

    Avem practic nevoie de soluții pe
    termen lung și aici ne uităm la Cadrul Financiar Multianual care va trebui
    reconfigurat. Avem nevoie de injecții de capital, avem nevoie de o implicare
    mult mai fermă a Băncii Europene de Investiții. Toate aceste elemente au fost
    adopate în acest pachet ambițios pe care îl propune Parlamentul European și în
    această rezoluție.

    Al treilea lucru la care ne-am uitat a fost dimensiunea
    drepturilor și libertăților de respectare a statului de drept și a valorilor
    europene în perioadă de criză. Și sunt câteva elemente cheie acolo. Am avut, în
    primul rând, în vedere sancționarea fermă a tuturor derapajelor antidemocratice
    , dând exemplele din Ungaria și Polonia. Sunt state în care guverne și lideri răstoarnă
    valorile și echilibrul statului de drept, decizând arbitrar instaurarea stării
    de urgență pe perioadă nedeterminată, cum a procedat premierul Viktor Orban. Sau,
    continuând cu exemplul Poloniei, unde a existat presiunea de a organizarea de
    alegeri legislative, s-a ignorant sănătatea publică și dimensiunea democratică
    și de monitorizare a acestor alegeri, imposibil de realizat în aceste condiții.


  • Situația din Polonia și Ungaria, din nou în atenția Parlamentului European

    Situația din Polonia și Ungaria, din nou în atenția Parlamentului European

    Parlamentul European a adoptat joi o rezoluţie care atenţionează că discuţiile cu Polonia şi Ungaria nu au determinat încă aceste ţări să se realinieze valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Rezoluția, adoptată cu 446 de voturi pentru, 178 împotrivă şi 41 de abţineri, menționează că rapoartele şi declaraţiile Comisiei Europene şi ale organismelor internaţionale indică faptul că situaţia din Polonia şi din Ungaria s-a deteriorat de la declanşarea articolului 7 din Tratatul UE (TUE).



    Eşecul Consiliului UE în a face uz efectiv de articolul 7 din TUE continuă să submineze integritatea valorilor comune europene, încrederea reciprocă şi credibilitatea Uniunii în ansamblu”, susţine Parlamentul European.



    PE cere măsuri împotriva încălcării valorilor europene



    Eurodeputații au inclus în textul rezoluției o invitație către Comisia Europeană de a utiliza pe deplin instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a lua măsuri în legătură cu existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia şi Ungaria a valorilor pe care se întemeiază UE, în special procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi cererile de măsuri provizorii adresate Curţii de Justiţie.



    În final, rezoluţia PE subliniază nevoia stringentă” a unui mecanism al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale, după modelul propus de Parlament. Aceasta ar trebui să fie o revizuire independentă anuală care evaluează, în condiţii de egalitate, conformitatea tuturor statelor membre cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratat.



    Votul rezoluției privind situația din Ungaria și Polonia în ședința PE de la Strasbourg:




    Viktor Orban amenință cu ieșirea din grupul Popularilor Europeni



    Budapesta a reacționat imediat după adoptarea rezoluției, prin vocea premierului Viktor Orban. Liderul partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a declarat că formațiunea sa a fost la un pas” de a părăsi joi Partidul Popular European (PPE) majoritatea acestei familii politice ne-a trădat”, informează Agerpres care citează agenţia ungară de presă MTI.



    Premierul maghiar a reiterat ideea lansării unui nou proiect european creştin-democrat dacă PPE decide să nu mai sprijine Ungaria.


    Tot joi, ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, a criticat aspru opinia legală emisă Comisia de la Veneţia cu privire la un proiect de lege dezbătut în parlament şi care permite sancţionarea judecătorilor, organul consultativ al Consiliului Europei apreciind că amendamentele propuse subminează şi mai mult independenţa justiţiei, amendamentele propuse subminează şi mai mult independenţa justiţiei.



    Vom apăra cu fermitate mândria şi interesele poloneze în ce priveşte reforma justiţiei pe care o vom duce la bun sfârşit, în ciuda unor astfel de opinii şi a poziţiilor colonialiste pe care unii încearcă să ni le impună”, a declarat Zbigniew Ziobro.

  • Uniunea Europeană și situația din Sudan

    Uniunea Europeană și situația din Sudan

    Istoria contemporană
    a Sudanului, de la proclamarea independenței în 1956, și până azi, este una a
    instabilității politice și economice, a succesiunii loviturilor de stat, a
    războaielor civile și a susținerii terorismului internațional. Mai mult,
    conflictul interetnic din Darfur, care a durat din 2004 până în 2010, s-a
    soldat cu 300.000 de morți și cu relocarea a aproximativ 3 milioane de oameni.
    În 2011, Sudul Sudanului, locuit în majoritate de populație non-arabă, a
    devenit, prin referendum, stat independent. În 2010, alegerile la nivel
    național pentru președinția Sudanului l-au adus în fruntea statului pe Omar
    al-Bashir.

    Militar de carieră, Al-Bashir a apărut în politica sudaneză în 1989
    când a condus o lovitură de stat militară. De atunci, a fost ales președinte de
    trei ori și a fost făcut responsabil de către comunitatea internațională de
    crime împotriva umanității în războiul din Darfur. Pe 11 aprilie 2019, al-Bashir
    a fost înlăturat de la putere de către armată după câteva luni de proteste și
    revolte civile, iar pe 23 mai procurorii l-au acuzat de incitarea și
    participarea la uciderea contestatarilor săi.


    Uniunea Europeană a
    reacționat la derularea evenimentelor din Sudan prin apelul la retrocedarea
    puterii, cât mai curând posibil, către autoritățile civile. Înaltul
    reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și securitate Federica
    Mogherini a spus în luna aprilie 2019 că blocul european nu va recunoaște
    legitimitatea actualului Consiliu Militar de Tranziție.

    Maja Kocijancic,
    purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a afirmat că pentru blocul comunitar
    posibilitatea ca autoritățile civile să revină la atribuțiunile lor este o
    prioritate: Pot repeta
    poziția Uniunii Europene prin care aceasta susține tranziția către guvernul
    civil. În acest sens, pe măsură ce tranziția către guvernul civil se produce,
    Uniunea Europeană va fi gata s-o asiste atât politic, cât și economic. Pot
    spune că prioritatea pentru Uniunea Europeană rămâne transferul rapid al
    puterii către autoritățile civile. Este ceva similar a ceea ce Uniunea Africană
    a făcut deja. Această chestiune cere atenția noastră constantă.


    Pe 15 ianuarie 2019, Parlamentul
    European a adoptat o rezoluție prin care președintele și guvernul sudanez erau
    somați să pună capăt reprimării demonstrațiilor, erau condamnați pentru
    încălcarea brutală a drepturilor omului, a libertății presei, a minorităților
    religioase și cereau să asigure un calendar pentru tranziția către democrație.
    Legislativul european cerea Comisiei măsuri pentru oprirea migrației ilegale,
    acțiuni umanitare pentru victimele războiului, embargou pe vânzarea de arme
    către Sudan, pe echipamente de supraveghere video și tehnologie informațională
    precum și susținerea organizațiilor civice care militează pentru democrație.


  • ‘Marea Adunare Centenară’, rezoluţie în favoarea unirii cu România

    ‘Marea Adunare Centenară’, rezoluţie în favoarea unirii cu România

    Mii de persoane au participat duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale din centrul Chişinăului la Marea Adunare Centenară, pentru a marca 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, manifestaţia încheindu-se cu adoptarea unei proclamaţii prin care se cere din nou unirea Republicii Moldova cu România.



    În rezoluţia votată se spune că unirea Basarabiei cu România este “unica soluţie de supravieţuire şi progres”.



    Cerem celor două parlamente să primească delegaţii ale Marii Adunări Centenare, iar la şedinţa solemnă din 27 martie 2018, Parlamentul de la Bucureşti să adopte o decizie prin care să se implice reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki, se arată textul proclamaţiei.



    Participaţii la adunarea din centrul Chişinăului au purtat pancarte şi drapele şi au scandat unire. La eveniment au participat şi mai multe persoane din România.



    Prezent la Chişinău, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a cerut duminică parlamentelor României şi Republicii Moldova să voteze unirea celor două ţări.



    Organizatorii manifestaţiei au spus că în centrul capitalei Republicii Moldova au fost 100.000 de oameni, în timp ce poliţia a estimat numărul participanţilor la 7.000. Amănunte, pe site-ul colegilor de la Radio Chişinău.

  • Vize pentru SUA?

    Vize pentru SUA?

    Ca o dovadă în plus că, după ce republicanul Donald Trump s-a instalat la Casa Albă, relaţiile UE cu SUA au devenit complicate, Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care cere Comisiei Europene să reintroducă obligativitatea vizelor pentru cetătenii americani care călătoresc în spaţiul comunitar. Motivul, unul mai vechi, dar trecut cu vederea în timpul fostei administraţii americane, cea a democratului Barack Obama, este că SUA încă menţin vize pentru cinci state membre – România, Bulgaria, Croaţia, Polonia si Cipru. Rezoluţia, pregătită de Comisia pentru Libertăti Civile a PE, prevede că Executivul comunitar de la Bruxelles are termen două luni să aplice măsurile care se impun.



    Potrivit legislaţiei UE, în cazul în care aşa-numitul principiu al reciprocităţii nu este respectat, Comisia Europeană trebuie să adopte un “act delegat” prin care să suspende pentru 12 luni regimul fără vize oferit cetăţenilor statului în cauză.



    Pe de altă parte, eliminarea vizelor pentru toţi cetăţenii Uniunii a fost o temă majoră în discuţiile pe care comisarul european pentru Migratie, Afaceri Interne si Cetăţenie, Dimitris Avramopoulos, le-a avut, recent, la Washington. El a amintit că, potrivit unei analize a Executivului comunitar, introducerea vizelor pentru cetăţenii americani ar avea efecte nefaste asupra economiei europene, în principal în turism şi comerţ. Totuşi, comisarul a declarat că dosarul poate fi rezolvat în cheie diplomatică, aşa cum s-a întâmplat, într-o situaţie oarecum similară, cu Canada. Intrarea în vigoare a Acordul economic şi comercial cuprinzător între UE şi Canada (CETA) a fost precedat, între altele, de îndelungi discutii privind eliminarea vizelor pentru cetăţenii români şi bulgari, singurii din blocul comunitar care au nevoie de vize pentru a călători în ţara nord-americană. Măsura vizei obligatorii pentru români şi bulgari va fi eliminată de autorităţile canadiene pe 1 decembrie, anul acesta.



    Pe măsură ce CETA va intra în vigoare, se estimează că volumul relaţiilor comerciale dintre Canada si Uniunea Europeană va creşte simţitor: exporturile din Uniune către Canada vor creşte, anual, până la 17 miliarde de euro, iar creşterea produsului intern brut la nivelul Uniunii va fi, în fiecare an, de peste 11 miliarde. Că o întelegere de asemenea anvergură a fost, realmente, condiţionată de problema vizelor, pe de-o parte, dă măsura importanţei pe care Uniunea, în ansamblu, o acordă acestui capitol. Pe de alta, este un precedent demn de luat în seamă în perspectiva negocierii uriaşului acord comercial între UE si SUA – Parteneriatul transatlantic de comerţ şi investiţii.