Radio România Internațional

Tag: ro2019eu

  • Preşedinţia României la Consiliul UE se va axa pe securitate cibernetică şi promovarea compeţentelor

    Preşedinţia României la Consiliul UE se va axa pe securitate cibernetică şi promovarea compeţentelor

    Președinția română este
    concentrată atât pe obținerea celor mai bune rezultate în negocierile pe
    marginea dosarelor legislative curente, cât și pe dezbaterea unor teme europene
    de interes deosebit precum strategia viitoare a UE privind digitalizarea post
    2020, a spus eurodeputatul Claudia Țapardel:





    Încă de la începutul mandatului meu am susținut cât
    de importantă este revoluția digitală, mai ales pentru sectorul de transporturi
    și turism și cu siguranță în viitor economia europeană se va axa pe o piață digitală
    foarte puternică. În acest sens mă bucur că un dosar foarte important referitor
    la promovarea echitații și transparenței dintre platformele online și
    furnizorii de servicii va fi finalizat pe durata președinției României fiind
    primul act legislativ european care reglementează acest sector și mă bucur de
    asemenea că am fost raportor pe acest dosar. Raportorul propune o reglementare
    la nivel european care să asigure transparența în ceea de privește modul în
    care operează agenții economici pe platformele online și care să asigure un
    echilibru între formele tradiționale de business și cele bazate exclusiv pe
    tehnologiile digitale așa cum este cazul economiei colaborative. În calitatea
    mea de raportor pe acest dosar am încercat să creez un echilibru și să obțin
    cele mai bune beneficii pentru cei trei actori implicați în acest sector:
    furnizorul de bunuri și servicii, platformele online și consumatorul final, adică cetățeanul european.

    Printre prioritatile Presedintiei române mai sunt
    inteligența artificială, calculul de înaltă performantă și accesul la date 5G.


  • Premierul român la Bruxelles

    Premierul român la Bruxelles

    Prioritatea României în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii
    Europene, în prima jumătate a acestui an, este politica de coeziune, iar negocierile
    vor continua într-un ritm dinamic, pentru adoptarea la timp a pachetului legislativ
    aferent. Este mesajul transmis, miercuri, de premierul român, Viorica Dăncilă,
    în plenul Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles. Potrivit
    oficialului, demararea viitoarelor programe operaţionale va permite ca
    beneficiile politicii de coeziune să se reflecte în viaţa de zi cu zi a
    cetăţenilor, a oraşelor şi a regiunilor Europei. Totodată, Uniunea trebuie să
    demonstreze că are capacitatea de a avansa în întărirea politicilor europene,
    de a obţine rezultate concrete pentru cetăţeni.


    Viorica Dăncilă: Întărirea
    coeziunii sociale presupune asigurarea convergenţei economice la nivel
    european. Avem nevoie, aşadar, de o piaţă unică deplin funcţională, de
    concurenţă liberă şi reguli transparente şi echitabile, de mobilitate activă în
    toate dimensiunile acesteia    .


    Potrivit premierului român, în perspectiva alegerilor europene, UE trebuie să
    ofere un răspuns pe măsură la tentaţia discursului eurosceptic şi populist,
    promovând o Uniune mai democratică şi mai aproape de cetăţenii săi. De
    asemenea, mai spune Viorica Dăncilă, educaţia şi cultura reprezintă cheia
    viitorului Europei atât din perspectiva individuală a cetăţeanului european,
    cât şi prin prisma consolidării proiectului european. Autorităţile şi
    comunităţile locale şi regionale pot juca un rol important în acest domeniu.     Gestionarea
    procesului de retragere a Marii Britanii din spaţiul comunitar, negocierile pe
    marginea Cadrului Financiar Multianual, migraţia, extinderea Uniunii, securitatea
    – sunt câteva din dosarele care vor marca mandatul României la conducerea
    Consiliului UE.


    Pe plan intern, statul de drept este respectat, iar priorităţile
    României sunt lupta anticorupţie şi drepturile cetăţenilor. Sunt asigurări date
    de premierul Viorica Dăncilă, marţi, la Bruxelles.


    Viorica Dăncilă: În
    România este respectat statul de drept şi vă garantez că atât lupta
    anticorupţie, cât şi statul de drept, dar şi drepturile cetăţenilor vor fi
    pentru mine o prioritate. Toate aceste acuze referitoare la Guvernul României,
    la faptul că nu punem în vigoare anumite aspecte, nu sunt demonstrate de
    realitate.


    În ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen,
    prim-ministrul a precizat că Bucureştiul a îndeplinit criteriile încă din anul
    2011, iar decizia este una politică.


    Viorica Dăncilă: România
    şi-a îndeplinit toate obiectivele ca şi cum ar fi fost membru în Spaţiul
    Schengen. Cred că este timpul ca decizia politică să fie aceea care să aducă
    România în Spaţiul Schengen.


    În cadrul vizitei de la Bruxelles,
    oficialul de la Bucureşti a discutat şi cu importanţi oficiali europeni despre
    viitorul Europei.

  • Întâlnirea preşedintelui cu ambasadorii

    Întâlnirea preşedintelui cu ambasadorii

    Președintele român, Klaus Iohannis, a declarat, la întalnirea cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, că va face tot ce ține
    de el, ca președinte, pentru ca valorile statului de drept, ale democrației
    liberale și ale justiției independente și eficiente să nu fie afectate    . Şeful
    statului a dat asigurări că, indiferent de scena foarte dinamică a politicii
    interne românești, toți factorii de decizie vor acţiona unitar astfel încât
    președinția Consiliului UE, în prima jumatate a lui 2019, să se desfășoare în
    cele mai bune condiții. Şeful statului a amintit că mandatul preşedinţiei
    României are loc într-un context dinamic, cu provocări precum Brexit, migraţia,
    negocierea Cadrului financiar multianual şi alegerile pentru Parlamentul
    European    . Totodată, summitul de la Sibiu din 9 mai va fi un
    moment cheie, consideră preşedintele, în care va fi formulată o viziune clară asupra
    liniilor de acţiune prioritare ale UE.


    Cât priveşte Brexitul, acordul negociat
    reprezintă cel mai bun instrument pentru limitarea consecințelor negative ale
    retragerii Marii Britanii din UE. În urma primei respingeri a acestui acord, ca
    președinție a Consiliului UE, România va întreprinde acțiunile necesare în
    orice scenariu posibil în coordonare cu instituțiile europene și celelalte
    state membre. Şeful statului a dat asigurări că Bucureştiul va depune toate
    eforturile pentru avansarea negocierilor pe acest dosar. Totodată, siguranța
    cetățenilor este un element crucial și, potrivit preşedintelui, România va
    continua să lucreze consecvent pentru consolidarea frontierelor externe ale UE.
    Preşedintele a reiterat că aderarea la spatiul Schengen reprezintă o prioritate
    pentru Bucureşti    . Klaus Iohannis şi-a exprimat convingerea că acest demers
    poate contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul
    de liberă circulație din UE. Cât priveşte politica externă, preşedintele a
    precizat că dincolo de creşterea rolului României în cadrul UE şi al NATO, va
    fi păstrat obiectivul central al consolidării şi extinderii Parteneriatului
    Strategic cu SUA.


    Klaus Iohannis: Profit de acest prilej pentru a saluta
    recunoaşterea efortului României de participare la sistemul NATO antirachetă,
    prin Baza Deveselu, în Missile Defense Review al Statelor Unite, recent
    prezentată de către preşedintele Trump. În ceea ce priveşte NATO, acest an va
    marca un moment important: aniversarea a 70 de ani de la crearea celei mai
    puternice alianţe politico-militare din istorie, dar şi a 15 ani de la aderarea
    României la NATO. Vom continua să alocăm 2% pentru cheltuielile de apărare, aşa
    cum ne-am asumat la nivel aliat.


    Pe de altă parte, Klaus Iohannis a
    reiterat sprijinul României pentru Organizaţia Naţiunilor Unite, amintind de
    candidatura Bucureştiului pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de
    Securitate al ONU.



  • Priorităţi româneşti în perspectiva alegerilor europene

    Priorităţi româneşti în perspectiva alegerilor europene

    Euroscrutinul de la sfârşitul lui mai e una
    dintre cele mai importante borne ale mandatului românesc la preşedinţia
    semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene    . De altfel, încă înainte de
    preluarea acestuia, responsabilii comunitari anunţau Bucureştiul că, în total,
    257 de dosare vor fi dezbătute în doar patru luni, fiindcă, în mai, scena
    europeană va fi, deja, acaparată de campania electorală. În perspectiva
    acesteia, una dintre priorităţile preşedinţiei româneşti este combaterea
    dezinformării în mediul online.


    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene în
    Guvernul de la Bucureşti, George Ciamba, speră că un acord pe această temă între
    instituţiile comunitare va fi obţinut cât mai repede, astfel încât pachetul
    legislativ privind alegerile să intre în vigoare în aprilie. Cetaţenii statelor
    membre, subliniază el, trebuie să poată vota liber, fără imixtiuni în procesul
    electoral. De aceea, combaterea dezinformării este pe agenda de priorităţi a
    României, iar securitatea cibernetică face parte din planul strategic     ce le va
    fi prezentat partenerilor comunitari în februarie. Analiştii avertizează, de
    altfel, de multă vreme că avalanşa de ştiri false care circulă online minează,
    deliberat, credibilitatea instituţiilor comunitare şi împing în derizoriu
    însăşi principiile fondatoare ale Uniunii. Iar printre beneficiarii
    dezinformării sunt politicieni ori formaţiuni extremiste, fie de dreapta, fie
    de stânga, populiste, secesioniste, antieuropene.


    În faţa eurodeputaţilor din
    Comisia pentru afaceri constituţionale, ministrul declara:
    Am
    discutat despre cum comunicăm mai bine despre Europa tocmai ca să nu lăsăm un
    loc liber care să fie acoperit de campanii de dezinformare. Să nu uităm că o
    mare parte din dezinfomare priveşte exact instituţiile europene. Am fost de
    acord că prioritatea României este şi prioritatea Parlamentului European şi că
    nivelul nostru de ambiţie de a avea concluzii în Consiliu în luna februarie
    pentru discuţia pe dezinformare este un nivel normal şi necesar, pentru că se
    apropie alegerile pentru Parlamentul European.


    Corespondenta Radio
    România la Bruxelles aminteşte că au fost, deja, promovate noi reguli, care
    permit sancţioarea financiară a partidelor politice şi fundaţiilor ce folosesc
    în mod abuziv datele personale ale virtualilor alegători, în vederea influenţării deliberate a
    rezultatului de la euroscrutin    . Sancţiunile ar urma să se ridice la 5% din
    bugetul anual al partidelor ori fundaţiilor vinovate. În plus, odată supuse
    unei astfel de sancţiuni, acestea nu ar mai putea beneficia de finanţare de la
    bugetul Uniunii Europene în anul următor. Noile norme nu vor putea,
    însă, intra în vigoare decât după ce vor fi aprobate în mod oficial în plenul
    legislativului comunitar.

  • Prioritățile Consiliului Agrifish – principalele rezultate

    Prioritățile Consiliului Agrifish – principalele rezultate

    Președinția Română a Consiliului UE și-a prezentat prioritățile în cadrul Consiliului Agrifish de săptămâna aceasta, după cum a declarat președintele Consiliului, Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

    Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a prezentat, la începutul acestei săptămâni, prioritățile și programul, obiectivul global al acestora fiind asigurarea coeziunii ca valoare comună europeană.

    În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma politicii agricole comune (PAC) în contextul următorului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Printre celelalte priorități se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor.

    În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului.

    Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și președintele Consiliului, a declarat: În cadrul discuțiilor pe reforma PAC, am abordat problematici ce vizează: noul model de performanță, rezerva pentru agricultură și disciplina financiară, precum și autorizarea unor soiuri de struguri pentru vinificație care au generat dezbateri constructive și au generat soluții pe măsură. Tot în cadrul reformei PAC, Comisia a propus să se permită utilizarea anumitor soiuri de struguri de vinificatie care au fost interzise în urmă cu câțiva ani din rațiuni pe care unii le consideră valide.

    Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la noul model de performanță propus în cadrul pachetului de reformă a PAC post-2020, axându-se în special pe elemente precum termenul anual, o abordare progresivă vizând obiectivele, precum și posibile abateri. De asemenea, miniștrii au discutat despre rezerva pentru agricultură și disciplina financiară.

    În ceea ce privește organizarea comună a piețelor, Consiliul a dezbătut chestiunea dispozițiilor legate de vin și, în special, posibilitatea deschiderii pieței pentru noi soiuri de struguri de vinificație. În sfârșit, Comisia a informat miniștrii cu privire la arhitectura verde.

    Consiliul a fost informat cu privire la raportul Comisiei referitor la dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană și a examinat modalități de a intensifica producția acestora prin metode raționale din punct de vedere economic și din perspectiva mediului. Miniștrii s-au axat, în principal, pe instrumente practice și potențiale oportunități, precum și pe rolul sprijinului cuplat facultativ.


  • Sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European

    Sesiunea plenară a Comitetului Economic şi Social European

    Brexit-ul și prioritățile
    președinției României la Consiliul Uniunii Europene au fost temele de dezbatere
    ale sesiunii plenare de la Bruxelles a Comitetului Economic și Social European,
    organism consultativ al Uniunii Europene format din 350 de reprezentanți ai
    organizațiilor lucrătorilor, angajatorilor și ai altor grupuri de interese. A
    fost a 540-a sesiune plenară a CESE, care organizează nu mai puțin de 9 astfel
    de reuniuni pe an, la care se adaugă conferințe, audieri publice și dezbateri
    la nivel înalt.


    Recentele evoluții din dosarul
    Brexit arată că UE și Marea Britanie sunt departe de de o separare pe baza
    acordului de retragere, negociat de cele părți timp de 18 luni    . Invitat în
    sesiunea plenară a CESE, negociatorul-șef al Uniunii Europene, Michel Barnier,
    a subliniat că Europa trebuie să fie pregătită pentru scenariul fără acord.

    Pe de altă parte, președintele CESE, Luca Jahier, a menționat că, deși Marea Britanie ar deveni o țară terță după Brexit, nu ar
    putea fi niciodată ca alte țări terțe după mai bine de 40 de ani petrecuți în
    Uniunea Europeană. Suntem ferm angajați în societatea civilă din Marea
    Britanie. CESE este bine pregătit pentru orice viitor scenariu și își va
    consolida relația cu omologii noștri britanici     a declarat președintele
    acestui organism consultativ al Uniunii Europene. Reprezentanți
    ai CESE au solicitat o poziție fermă a Uniunii Europene privind frontiera dintre
    Irlanda și și Irlanda de Nord, în condițiile unei retragerii fără acord a Marii Britanii din
    Uniune. Acordul de retragere prevede un aşa-numit backstop nord-irlandez, un mecanism care trebuie să prevină
    o frontieră dură pe insula Irlanda după Brexit. De altfel, Camera Comunelor s-a
    pronunţat ieri prin vot pentru negocieri cu UE care să înlocuiască dispoziţia
    privind backstop-ul cu aşa-numite aranjamente alternative.


    A doua zi a sesiunii plenare a Comitetului Economic şi Social European a fost dedicată dezbaterii
    privind prioritățile președinției României la Consiliul Uniunii Europene,
    prezentate de premierul cabinetului de la București, Viorica Dăncilă. Președintele CESE a subliniat cât de
    important este ca, înaintea alegerilor europarlamentare din luna mai a acestui
    an, să se restabilească încrederea cetățenilor în viața politică.

    Luca Jahier: Sper să fim capabili să contribuim pentru a da un discurs
    pozitiv, care să-i reapropie pe cetățeni de proiectul european și să restabilească
    încrederea acestora în sfera politică, să consolideze coeziunea și să combată
    tendințele populiste.


    Motto-ul
    actualei președinții a Consiliului UE este Coeziunea, o valoare comună
    europeană    , iar președintele CESE a felicitat România pentru larga consultare
    publică pe baza căreia și-a stabilit prioritățile. De asemenea, Luca Jahier a
    subliniat că a venit momentul unor rezultate concrete, referindu-se nu numai la
    summitul de la Sibiu     al șefilor de stat și de guvern ai statelor membre, unde
    va fi dezbătut viitorul Europei, ci și la alte dosare importante. Pe lângă
    Brexit, președintele CESE a ținut să menționeze negocierile privind cadrul
    financiar multianual, politica de coeziune, precum și problema migrației.


  • Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Transformarea digitală, în interesul coeziunii UE

    Inovaţie,
    digitalizare, siguranţă cibernetică, protecţia datelor personale sunt unele
    dintre dezideratele decidenţilor europeni, pentru dezvoltarea sectorului
    digital.     Şi deşi aceste aspecte au prezentat interes de mult timp, şi digitalizarea
    este una dintre priorităţile României în cele şase luni cât se află la preşedinţia
    Consiliului UE.


    Roberto Viola,
    director general al DG Connect, Comisia Europeană, a declarat după vizita la
    Bucureşti de la jumătatea lunii ianuarie: Ne aflăm aici, echipa Comisiei, cu
    mine şi am petrecut două zile intense cu membrii guvernului României, pentru a
    discuta despre preşedinţie şi despre cum putem beneficia la maximum de poziţia
    României la preşedinţia Consiliului UE. Cum ar fi dacă România nu s-ar afla de
    preşedinţie? Cum ar fi dacă nu ar aceste şase luni? Ar fi un dezastru major:
    pentru că multe dintre aspectele legislative ce se află în aşteptare în UE în prezent,
    precum reforma legii drepturilor de autor, noua platformă de lucru pentru
    afaceri, noile reglementări privind datele personale, noile regulamente privind
    securitatea cibernetică, centrul european pentru reţele şi siguranţă
    cibernetică, legislaţia privind accesul la date – open data – politicile privind ţările
    vecine UE, precum şi planificarea judicioasă şi cheltuirea judicioasă a
    resurselor UE pentru cadrul financiar următor, în cazul nostru particular,
    ambiţiosul program al UE pentru digitalizare. Precum şi planificarea celor de
    făcut pe viitor. Toate acestea nu s-ar mai petrece.


    Toată lumea ar
    trebui să posede nivelul necesar de abilităţi digitale care să-i permită să ia
    parte la viaţa societăţii,     a afirmat Roberto Viola şi a adăugat: Am pornit de la scenariul ce-ar fi dacă doar pentru a sublinia cât
    de importantă urmează să fie preşedinţia românescă pentru Europa. De aceea
    suntem foarte hotărâţi să facem din acest moment un succes. Echipa este
    excelentă şi aici la Bucureşti şi la Bruxelles, aşa că nu ne îndoim că împreună
    vom forma o alianţă foarte puternică pentru a duce la bun sfârşit toate aceste
    dosare complicate şi idei, ceea ce nu s-ar întâmpla fără susţinerea tuturor.


    Sunt multe de
    făcut în toată UE în aceste privinţe, iar pentru o mai bună coeziune trebuie să
    ne asigurăm că nu există mari diferenţe între o regiune sau alta, în special
    între mediul urban şi mediul rural – o provocare colectivă la nivelul UE. De
    asemenea, trebuie încurajată diversitatea, în domeniul digital, ea referindu-se
    la cooperarea dintre companii complet digitalizate cu companii tradiţionale, ce
    trebuie să găsească mijloace de colaborare    . Ideea aplicaţiilor de inovare
    digitală – digital innovation apps – este de a crea nuclee de excelenţă, la
    care să poată apela şi companiile ce nu sunt echipate corespunzător pentru o
    eficientă funcţionare digitală. Aceasta este calea spre coeziune, confirmată
    şi de Roberto Viola.


  • Preşedinţia României la Consiliul UE – Summitul de la Sibiu

    Preşedinţia României la Consiliul UE – Summitul de la Sibiu

    În discursurile rostite şi în declaraţiile
    de presă făcute cu ocazia lansării, la Bucureşti, a primei Preşedinţii a
    României la Consiliul UE, liderii europeni au subliniat reperele celor şase
    luni: Brexit, alegerile europene, Cadrul Financiar Multianual, aderarea la
    Schengen, dar şi Summitul de la Sibiu, văzut ca reper al Preşedinţiei române    .




    Primul summit european după ieşirea Marii Britanii
    din UE sau summitul în care se va decide viitorul Europei    . Aşa este apreciată
    reuniunea informală a şefilor de stat, care va avea loc la Sibiu, chiar în data
    de 9 Mai, de Ziua Europei. Ideea organizării summitului la Sibiu a apărut în
    2017, la solicitarea făcută de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker, în cadrul discursului său privind Starea Uniunii. Acum, la întâlnirea
    de la Bucureşti cu preşedintele executivului european, preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a vorbit despre summitul de la Sibiu ca despre o piatră de
    hotar a preşedinţiei României, un moment în care se vor defini priorităţile şi
    strategiile europene pentru perioada 2019-2024.


    Privind
    către viitorul nostru comun, summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, credem
    că va constitui un reper pentru preşedinţia noastră, dar şi pentru Uniunea
    Europeană, în ansamblul său, ţinând cont de rolul său important în pregătirea
    viitoarelor priorităţi şi abordărilor strategice pentru perioada de după
    alegerile europarlamentare. Am discutat aceste chestiuni. Am fost de acord că
    orientările care vor fi trasate cu această ocazie cu privire la viitorul
    proiectului european trebuie să aibă o bază consensuală şi să răspundă aşteptărilor
    cetăţenilor europeni.


    La summitul de la Sibiu, Uniunea va trebui să dea
    un semnal că renaşte şi vine cu noi strategii după plecarea Marii Britanii,     a
    afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


    Va fi o
    reuniune a stabilităţii. Pentru că, în ziua în care Regatul Unit va părăsi UE,
    va trebui să ne demonstrăm nouă înşine şi celor care ne observă din afară, că
    UE nu a ajuns la finalul său, ci are un nou început. Este o nouă etapă în lunga
    sa istorie, care nu a fost niciodată un curs de apă prea liniştit.


    Responsabilitatea României este foarte mare la
    summitul de la Sibiu, mai ales că, două săptămâni mai târziu, în perioada 23-26
    mai 2019, vor avea loc alegerile europarlamentare. Ceea ce va însemna o nouă
    configurație a Parlamentului European şi a Comisiei Europene.


    Va trebui ca, la Sibiu, să ne convingem
    concetățenii că, în aspectele esențiale, împărtășim aceeași viziune asupra scopului
    Uniunii noastre. Popoarelor europene nu le plac incertitudinea și scopurile
    vagi. Le plac orientările clare, nu aproximările și jumătățile de măsură     – a
    fost mesajul transmis de Jean-Claude Juncker toamna trecută, în timpul
    discursului privind starea Uniunii din 2018.




  • BREXIT – una dintre priorităţile Preşedinţiei României

    BREXIT – una dintre priorităţile Preşedinţiei României

    Uniunea Europeană ar putea extinde termenul de 29 martie pentru Brexit dacă Marea Britanie solicită acest lucru şi are un motiv valid. Acordul pentru ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar este una dintre priorităţile majore ale preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.

    Liderii Uniunii Europene ar putea decide să extindă perioada de negociere pentru ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar în cazul în care Londra furnizează un motiv valid pentru o astfel de cerere.

    În acest moment, Uniunea consideră că Acordul convenit de guvernul de la Londra și negociatorii de la Bruxelles privind ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din blocul comunitar este unul echilibrat şi răspunde adecvat preocupărilor părţilor implicate. Ca deţinător al preşedinţiei Consiliului Uniunii, România susţine dialogul şi cooperarea în vederea atingerii unui rezultat care să aibă ca principal obiectiv interesele cetăţenilor europeni.

    După cum a arătat şi premierul Viorica Dăncilă, la Strasbourg, când a prezentat priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, în cadrul reuniunii Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Brexit-ul constituie o preocupare majoră, iar acest proces ar trebui să se finalizeze înainte de alegerile europene.

    Urmărim cu toţii deciziile din parlamentul britanic şi este evident că Brexit-ul va fi în centrul atenției pe durata președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Vom întoarce această filă a istoriei Uniunii, dar trebuie să tragem învățămintele din această situaţie.

    Într-o scrisoare trimisă luni premierului britanic Theresa May, preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker, precizează că acordul de retragere încheiat între cele două părţi reprezintă un compromis corect şi nu va fi renegociat, iar deciziile adoptate la summitul extraordinar din decembrie anul trecut au valoare juridică, fapt ce obligă Uniunea Europeană să respecte angajamentele luate. Cei doi înalţi responsabili mai precizează că soluţia de rezervă privind Irlanda de Nord, care ar implica rămânerea Regatului Unit în uniunea vamală a blocului european, va fi implementată temporar, până când va fi înlocuită de un acord ulterior, prin care se asigură evitarea unei graniţe stricte între Republica Irlanda, ţară membră a Uniunii Europene, şi provincia britanică Irlanda de Nord.

    La rândul său, Theresa May a afirmat că asigurările scrise date Londrei de către oficialii Uniunii Europene au ”forţă juridică” şi ar trebui să fie salutate de parlamentarii britanici care au rezerve privind acordul de retragere a Regatului Unit din blocul comunitar.

    Între timp, atât Marea Britanie, cât şi statele membre ale Uniunii Europene au accelerat pregătirile pentru eventalitatea unui Brexit fără nici un acord, deşi toate părţile implicate consideră că această situaţie va fi o catastrofă.


  • Donald Tusk, despre Presedinția României la Consiliul UE

    Donald Tusk, despre Presedinția României la Consiliul UE

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi-a exprimat încrederea că România va interpreta ”cu energie şi înţelepciune o adevărată Rapsodie română” în timpul celor şase luni în care ţara noastră va exercita preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene.

    Omul sfinţeşte locul și sunt convins că România va acţiona în spiritul proverbului a spus Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. În discursul său rostit integral în limba română pe scena Ateneului Român, în cadrul ceremoniei de marcare a preluării preşedinţiei române a Consiliului UE, Tusk şi-a exprimat convingerea că România va face tot posibilul pentru apărarea intereselor Europene:


  • Românii şi Brexit-ul

    Românii şi Brexit-ul

    După înfrângerea suferită,
    marţi, de premierul Theresa May în Camera Comunelor, care a respins acordul
    pentru Brexit negociat cu Uniunea Europeană, Guvernul conservator din Marea
    Britanie a supravieţuit, miercuri seara, unui vot de neîncredere, iniţiat de
    opoziţia laburistă. Premierul britanic a anunţat că va începe imediat
    consultările cu toate partidele parlamentare, pentru a găsi soluţii care să
    ducă la aprobarea acordului de ieşire din blocul comunitar.

    Prevăzută pentru 29
    martie, ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniune ar urma să aibă loc în
    timpul preşedinţiei României a Consiliului UE    . Şeful statului român, Klaus
    Iohannis, consideră regretabilă decizia Parlamentului britanic privind acordul
    pentru Brexit, negociat de Theresa May, apreciind că Guvernul de la Londra
    trebuie acum să-şi clarifice poziţia, pentru a se şti ce se va întâmplă cu
    această ţară. Klaus Iohannis este de părere că nu s-au epuizat procedurile care
    pot duce, în cele din urma, la aprobarea acestui acord. Peste 400 de mii de români se află, în prezent, în Regatul Unit, formând a doua cea mai mare
    comunitate de străini    . Cum sunt afectaţi după Brexit aceştia este întrebarea aflată
    pe buzele multora. Preşedintele Klaus Iohannis a dat asigurari că drepturile
    lor vor fi respectate:


    Foarte mulţi români au rude şi prieteni care
    muncesc sau trăiesc în Marea Britanie şi îşi pun întrebarea: ce se întâmplă cu
    românii noştri din Marea Britanie? În cazul în care, în final, se aprobă acest
    acord, românii din Marea Britanie vor avea asigurate toate drepturile şi
    garanţiile pentru şederea lor acolo. Însă noi suntem pregătiţi pentru negocieri
    care vor fi duse cu succes şi în alte scenarii. Aşadar, la acest moment, nimeni
    nu trebuie să îşi facă probleme pentru românii din Marea Britanie. Suntem aici,
    suntem pregătiţi, vom avea soluţii.

    La rândul său, şeful diplomaţiei de la
    Bucureşti, Teodor Meleşcanu, a estimat că o ieşire a Marii Britanii din blocul
    comunitar fără nici un acord ar putea crea probleme directe şi pentru cetăţenii
    români şi pentru toţi cetăţenii europeni care trăiesc, studiază, lucrează în
    Marea Britanie    .

    Într-un interviu acordat pentru Radio România, Teodor Meleşcanu
    a precizat că România beneficiază de baza solidă a unui parteneriat strategic
    cu Marea Britanie. Vom avea un alt instrument în ceea ce
    priveşte România, care este parteneriatul strategic încheiat între Marea
    Britanie şi România, un parteneriat strategic care va trebui să fie, evident,
    revăzut din poziţia în care Marea Britanie nu mai este membră a Uniunii
    Europene.

    Potrivit ministrului Meleşcanu, acest parteneriat ar trebui să
    acopere nu numai probleme politice de securitate, probleme economice şi
    financiare, dar să se ocupe şi de problemele sociale, inclusiv situaţia
    românilor din Marea Britanie şi de statutul lor.

  • Preşedinţia română a Conisliului UE – primul dosar încheiat

    Preşedinţia română a Conisliului UE – primul dosar încheiat

    Parlamentul European şi statele membre au ajuns la un acord
    provizoriu privind protecţia datelor personale, în perspectiva alegerilor europarlamentare
    din luna mai. Noile reguli sancţionează cu amendă utilizarea abuzivă de către
    partidele politice a datelor cu caracter personal pentru a influenţa
    comportamentul alegătorilor    . Noile dispoziţii urmăresc să protejeze procesul
    electoral de campanii de dezinformare online, bazate pe utilizarea abuzivă a
    datelor cu caracter personal ale alegătorilor.

    Cu câteva luni înainte de
    alegerile europene, s-a convenit asupra unui amendament care va face posibilă
    introducerea de sancţiuni financiare pentru partidele sau fundaţiile politice
    europene care încalcă regulile de protecţie a datelor în mod deliberat, pentru
    a influenţa rezultatul alegerilor. Sancţiunile ar reprezenta 5% din bugetul
    anual al partidului sau al fundaţiei politice europene în cauză. În plus, cei
    care se fac vinovaţi de aceste încălcări nu vor putea solicita finanţare din
    bugetul general al Uniunii Europene în anul în care este impusă sancţiunea.
    Textul trebuie adoptat rapid în mod formal de Parlamentul European şi de
    Consiliul Uniunii Europene, în următoarele săptămâni, astfel încat să existe
    norme pentru alegerile europene din luna mai.

    Ministrul afacerilor europene,
    George Ciamba, a lăudat închiderea acestui dosar, primul sub preşedinţia
    României la Consiliul Uniunii Europene. Este vorba de o modificare a unui regulament
    care vizează finanţarea partidelor politice şi fundaţiilor, dar el, de fapt,
    vizează protecţia datelor personale, în sensul că un partid politic nu are voie
    să solicite informaţii sau să solicite de la un alt operator un anumit tip de
    acţiune care să presupună faptul că acesta îi pune la dispoziţie date care nu
    sunt supuse protecţiei. Forţele politice, fundaţiile au folosit serviciile unei
    firme şi există nişte obligaţii în această directivă, inclusiv de notificare la
    autorităţile pentru protecţia datelor, dacă se observă astfel de fenomene, şi,
    bineînţeles, la autorităţile electorale.

    Propunerea agreată face parte
    dintr-un pachet mai larg de măsuri lansat de Comisia Europeană, care vizează
    alegeri europene libere şi corecte. Printre acestea se numără o mai mare
    transparenţă cu privire la materialele pubicitare cu caracter politic postate
    online, protecţia împotriva incidentelor de securitate cibernetică şi
    combaterea campaniilor de dezinformare. Comisia susţine că autorităţile
    naţionale, partidele politice şi presa ar trebui, la rândul lor, să ia măsuri
    pentru a-şi proteja reţelele şi sistemele informatice în faţa ameninţărilor la
    adresa securităţii cibernetice.

  • Priorităţile preşedinţiei române, prezentate la Strasbourg

    Priorităţile preşedinţiei române, prezentate la Strasbourg

    La două săptămâni după ce România a preluat, în
    premieră, şefia Consiliului Uniunii, premierul Viorica Dăncilă a mers la
    Strasbourg, ca să le prezinte eurodeputaţilor priorităţile acestui mandat de
    şase luni. Ea le-a întors, practic, după doar câteva zile, vizita principalilor
    responsabili politici comunitari –     preşedinţii Comisiei, Jean-Claude Juncker, Consiliului,
    Donald Tusk, şi Parlamentului European, Antonio Tajani -, care au fost la
    Bucureşti pentru inaugurarea preşedinţiei româneşti.


    Dacă reuniunea de sub
    cupola Ateneului Român a fost preponderent festivă, discuţiile din hemiciclul
    de Strasbourg au avut un caracter aplicat şi nu de puţine ori polemic.     Brexitul
    şi negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027 se numără printre
    dosarele cele mai complicate pe care le va avea de gestionat Bucureştiul în
    următoarea perioadă – a amintit primul ministru. În total, 257 de dosare vor fi
    dezbătute în doar patru luni, fiindcă în mai începe campania electorală pentru
    europarlamentare şi este important    , a spus doamna Dăncilă, să le arătăm
    cetăţenilor europeni că instituţiile Uniunii lucrează pentru ei”    . Europa a
    ştiut mereu să depăşească obstacolele şi să renască după episoadele mai puţin
    faste ale istoriei, a mai afirmat premierul, care a promis că în centrul
    agendei româneşti la preşedinţie se va afla coeziunea, ca principiu de bază.


    Viorica Dăncilă: Coeziune politică, ilustrată de nevoia de
    unitate între statele membre, coeziune economică şi teritorială, în vederea
    reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni,
    coeziune socială, importantă prin prisma prezervării celor patru libertăţi ale
    pieţei interne a UE.


    Bucureştiul îşi mai propune reglementarea Uniunii
    Energetice, gestionarea coerentă a fluxurilor migratorii, prin cooperarea
    dintre statele de origine şi cele de tranzit, precum şi extinderea atribuţiilor
    Parchetului European. O atenţie sporită va acorda România şi Balcanilor de
    Vest.


    Pe de altă parte, Viorica Dăncilă a repetat că amânarea admiterii în Spaţiul Schengen este privită ca o inechitate de către
    români    . Potrivit procedurilor de la Strasbourg, după alocuţiunea sa     au
    urmat punctele de vedere ale grupurilor politice din legislativul comunitar. Previzibil,
    socialiştii şi democraţii europeni, la care e afiliat şi PSD, vioara-ntâi a
    guvernării de la Bucureşti, au susţinut agenda prezentată de premier. Ei
    consideră ca foarte importantă realizarea unei pieţe energetice unice,
    rezolvarea problemei migraţiei şi securitatea spaţiului european. Eurodeputaţi populari,
    liberali sau ecologişti n-au ezitat, în schimb, să critice starea de lucruri de
    la Bucureşti, unde perseverenţa cu care majoritatea PSD-ALDE ignoră protestele
    civice şi vrea să schimbe legile justiţiei şi codurile penale e percepută ca o
    încercare a de a-şi subordona magistraţii şi de a stopa lupta anticorupţie.

  • Incertitudini privind BREXIT

    Incertitudini privind BREXIT

    Referendumul din 23 iunie 2016 privind ieşirea Regatului Unit din
    Uniunea Europeană a avut, în primele ore după comunicarea rezultatelor,
    valoarea unei glume proaste. Replicile deloc grosolane ale britanicilor – probabil
    singurii din lume pentru care umorul este o trăsătură definitorie – sunt, de regulă, înţepate, pline de
    subînţeles şi de auto-derâdere. Nimic din toate acestea de aproximativ doi ani
    şi jumătate, răstimp în care europenii – ceilalţi 27 – asistă, parcă, la o dramă cu final deschis!


    Actul de marţi
    seară i-a avut în prim-plan pe parlamentarii de la Londra, care au respins
    masiv acordul de ieşire din Uniune propus de premierul conservator Theresa May:
    432 au votat împotriva textului negociat cu Bruxelles-ul, în timp de numai 202
    s-au exprimat pentru    . A fost cea mai grea înfrângere
    suferită de un lider britanic începând din anii 1920.


    Încotro, acum, Regatul Unit?
    Avertismentele repetate ale dnei May privind ‘incertitudinea’ în care plonjează
    ţara cu doar
    două luni şi jumătate înainte de Brexit, în principiu prevăzut pe 29 martie, ţin loc de orice
    explicaţie. Scenarii de plan B sunt multiple: s-ar putea organiza un al doilea
    referendum, s-ar putea solicita amânarea datei ieşirii    , controlul acestui
    proces ar putea fi preluat de către Parlament sau, în cel mai rău caz, s-ar
    putea ajunge la un Brexit fără niciun acord, variantă ce provoacă îngrijorare
    îndeosebi în rândul mediilor economice.


    De marţi seară, reacţiile
    internaţionale nu încetează să curgă. De la Bruxelles, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că acordul negociat este cel mai bun
    posibil şi reprezintă un compromis corect    , care reduce prejudiciile cauzate de
    Brexit cetăţenilor şi întreprinderilor din spaţiul comunitar. Mai mult,
    Jean-Claude Juncker a declarat că nu doreşte o ieşire dezordonată a Regatului
    Unit din Uniunea Europeană şi a cerut Marii Britanii să-şi clarifice intenţiile
    cât mai repede, pentru că timpul aproape a expirat. Marea Britanie va avea cel
    mai mult de pierdut în cazul ieşirii din Uniunea Europeană fără un acord     – a
    avertizat Franţa, iar Austria a transmis că un Brexit reglementat încă este
    posibil.


    La Bucureşti, autorităţile se tem, în cazul unui Brexit fără acord,
    pentru viitorul numeroşilor români care muncesc sau studiază în Marea Britanie.
    Totuşi, preşedintele ţării, Klaus
    Iohannis, a punctat că nimeni nu trebuie să intre în panică    . Pe de o parte, nu
    s-au epuizat procedurile care pot duce la aprobarea unui acord, pe de alta,
    Uniunea Europeană este pregătită pentru toate variantele posibile. La rândul
    său, fostul şef al statului, Traian Băsescu, vede în votul de marţi din
    Parlamentul de la Londra o şansă pentru convocarea unui nou referendum, la care
    electoratul britanic va vota, de această dată, împotriva Brexit-ului. Astfel, România,
    care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, ar avea
    şansa de a fi ţara sub a cărei conducere Uniunea Europeană se va consolida, în
    loc să fie ţara pe mandatul căreia Uniunea Europeană se va micşora.

  • Discursul lui Donald Tusk la ceremonia de deschidere a Președinției României la Consiliul UE

    Discursul lui Donald Tusk la ceremonia de deschidere a Președinției României la Consiliul UE

    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a susținut un impresionant discurs în limba română, cu prilejul ceremoniei de preluare a președinției Consiliului UE de către România.

    Liderii celor mai importante instituţii de la Bruxelles, printre care Comisia Europeană şi Parlamentul European, au participat alături de liderii politici de la Bucureşti la ceremonia oficială de preluare a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene care a avut loc pe 10 Ianuarie 2019 la Ateneul Român.

    Donald Tusk: Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei. Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:

    Se apropie viitorul, se aude, se vede

    Gândurile pe care le trimit spre el

    se-ntorc mai repede ca altădată.

    Și-mi trec scântei șuierând în viteză

    prin suflet, vestindu-l întruna.

    În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei.

    România deține preşedinţia Consiliului Uniunii Europene la Bucureşti și au loc întâlniri oficiale şi evenimentele culturale dedicate acestui eveniment.

    Participă Jean Claude Juncker, preşedintele Comisiei, Antonio Tajani, preşedintele Parlamentului, şi Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.