Radio România Internațional

Tag: ro2019eu

  • Uniunea Europeană pregăteşte preşedinţia română

    Uniunea Europeană pregăteşte preşedinţia română

    Europa şi lumea
    întreagă se află de ani întregi în criză. Cea economică este cea mai izbitoare,
    însă este vorba de mai mult decât atât. Fricile, angoasele, reîntoarcerea
    fantomelor trecutului, reconsiderările faţă de stilul de viaţă care a adus până
    acum prosperitate şi toleranţă, populismele capătă o pondere tot mai mare în
    viaţa europenilor. Criza economică, migraţia din ţările subdezvoltate, lupta
    împotriva terorismului, securitatea colectivă, Brexit    , protejarea industriei,
    promovarea cercetării şi multe alte provocări au făcut ca Uniunea Europeană
    actuală să fie privită ca un ţap ispăşitor de către eurosceptici. De aceea,
    pregătirea preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene este o sarcină
    cu mult mai dificilă decât ar fi fost normal.

    România va prelua preşedinţia
    europeană de la 1 ianuarie 2019    , iar comisarul european pentru buget şi resurse
    umane Gunther Oettinger a dat asigurări că executivul european va sprijini
    orice ţară care urmează să preia preşedinţia rotativă, în ciuda atmosferei
    sumbre de azi. De la 1 ianuarie 2019 până
    la sfârşitul lunii iunie 2019, România este cea mai importantă ţară a Uniunii
    Europene. Trăim vremuri provocatoare timpuri care au adus creşterea
    incertitudinii şi a instabilităţii. Privind în interiorul Europei, domnia legii
    în câteva state membre nu mai este acceptată. Avem probleme cu bugetele
    naţionale, trebuie să vedem ce se poate face împotriva populismului şi
    neo-naţionalismului, cum putem stabiliza Uniunea Europeană văzând că Brexitul
    probabil va avea loc. Aceasta va duce la pierderea unui membru important şi
    competitiv al Uniunii. Şi ne confruntăm cu provocări şi în afara Europei, provocări
    economice şi politice. Avem ca exemplu Turcia unde este o inflaţie de 26%, avem
    ca exemple ţările în curs de dezvoltare ca Brazilia care are un preşedinte nou,
    avem ca exemplu Argentina care are nevoie de multe miliarde de euro, avem ca
    exemplu Venezuela, o ţară în insolvenţă, avem ca exemple autocraţii de la
    Ankara până la Moscova. Autocraţilor nu le plac valorile noastre. Trăim în contestarea
    tuturor valorilor, o contestare a sistemelor tuturor valorilor noastre, democraţia,
    piaţa socială a muncii, solidaritatea, libertatea presei, a cuvântului şi a
    religiei, imaginea noastră şi stilul nostru de viaţă, societatea liberală. Cred
    că acestea trebuie apărate deoarece adversarii lor vor să ne slăbească or chiar
    să distrugă ordinea valorilor noastre. Trebuie să convingem cetăţenii noştri,
    statele membre, regiunile europene şi trebuie să convingem mai ales tânăra şi
    noua generaţie că valorile de azi sunt viitorul lor de mâine până în 2050.
    Cadrul financiar nu este singurul instrument pe care îl avem. Avem reglementări
    şi dereglementări iar investiţiile sunt o parte din setul nostru de instrumente
    politice. În aceste zile negociem drumul nostru din 2021 până 2027.



    În construirea unui
    viitor pentru Uniunea Europeană, valorile care au clădit-o nu sunt negociabile.
    Şi nicio criză nu este de netrecut dacă valorile sunt respectate şi promovate.


  • Viitorul României în UE

    Viitorul României în UE

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a
    participat, în plenul Legislativului comunitar, la o dezbatere privind viitorul
    Uniunii, din perspectiva României. Cu această ocazie, preşedintele Comisiei a
    declarat că România, încă de la aderarea sa la blocul comunitar, în 2007, a
    fost capabilă să se poziționeze în fruntea integrării europene.     El a lăudat, de
    asemenea, România pentru faptul că a susţinut, încă de la început, ideea
    înfiinţării Parchetului European, ceea ce alte state, inclusiv cele fondatoare
    ale Uniunii, nu au curajul să facă.

    Jean-Claude Juncker, despre importanţa pe
    care România o are în arhitectura blocului comunitar: Mă gândesc la poporul român care, de la
    început, a reușit să se integreze în sfera solidarității europene, ca și cum
    România ar fi fost un stat membru fondator. România, astăzi și de mult timp,
    chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, a fost și a devenit un furnizor
    de stabilitate, nu un consumator de stabilitate, într-o regiune tulbure,
    dificilă, dramatica prin istoria sa, dovedită până la sânge. Fără România,
    Uniunea Europeană nu ar fi completă    .

    Pe de altă parte, preşedintele
    Juncker a spus că sprijină aderarea României la Spaţiul Schengen    , amânată în
    repetate rânduri în ultimii ani. Totuşi, şeful Comisiei a insistat asupra
    faptului că este necesar un consens intern privind lupta împotriva corupţiei,
    fiindcă, în caz contrar, va fi greu să se ajungă la un acord privind aderarea României
    la Spaţiul Schengen. În intervenţia sa, înaltul oficial european şi-a exprimat
    convingerea că mandatul României la Preşedintia Consiliului Uniunii Europene,
    din primul semestru al anului viitor, va fi un succes.

    La rândul său,
    preşedintele României, Klaus Iohannis, prezent la dezbatere, a pledat pentru
    consolidarea proiectului european şi a amintit că Uniunea a fost marcată de
    provocări multiple, care i-au testat unitatea și coeziunea, de la criza economică
    și cea a refugiaților până la ascensiunea formațiunilor populiste    . Potrivit lui
    Iohannis, există un element care unește statele comunitare – identitatea
    europeană bazată pe principii, valori și interese comune. Cetățenii europeni
    trebuie să vadă că lucrăm pentru a proteja și consolida simbolurile Uniunii -
    moneda euro, libertatea de circulație și spațiul Schengen – , a mai spus şeful
    statului, care a precizat că, pentru România, intrarea în spaţiul de liberă
    circulaţie şi aderarea la zona euro sunt obiective fundamentale.


  • Preşedintele României despre viitorul Europei

    Preşedintele României despre viitorul Europei

    Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, în premieră,
    într-un discurs în Parlamentul European, viziunea României privind viitorul
    forului comunitar. Şeful statului a pledat pentru unitate, coeziune şi
    solidaritate în eforturile de consolidare a proiectului european, a respins
    ideea unei Uniuni cu mai multe viteze sau a cercurilor concentrice şi a
    subliniat că ţara este profund ataşată proiectului european. Şeful statului a precizat că aderarea la zona euro, cât mai curând
    posibil, atunci când toate condiţiile vor fi îndeplinite, constituie un obiectiv
    naţional, la fel ca admiterea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen.


    Pe de
    altă parte, Klaus Iohannis este de părere că România, care s-a schimbat profund
    de la căderea dictaturii comuniste, crede în continuare în democraţia de tip
    european. Ţara are o economie în creştere şi reprezintă un pol de stabilitate
    în regiune. Mai mult, a subliniat preşedintele, este o ţară apreciată şi
    responsabilă pentru securitatea pe care o livrează la nivel regional şi în
    cadrul NATO. În opinia preşedintelui, Uniunea Europeană trebuie să lucreze
    într-o direcţie în care niciun stat membru şi niciun cetăţean european nu sunt
    lăsaţi în urmă    . Klaus Iohannis a mai afirmat că nu se va abate de la
    standardele sale în privinţa statului de drept şi că va lucra împreună cu
    Guvernul pentru a asigura succesul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii
    Europene în primul semestru din 2019.


    Klaus Iohannis: Din
    punctul meu de vedere, nu sunt deloc pregătit pentru niciun obiectiv din lume
    să îmi cobor standardele în ceea ce priveşte statul de drept sau justiţia din
    România. Statul de drept trebuie să rămână stat de drept. Justiţia trebuie să
    fie independentă şi democraţia neatinsă. Pe de altă parte, este evident că
    toată lumea înţelege nevoia ca preşedinţia română a Consiliului Uniunii
    Europene să fie una de succes, iar eu sunt pregătit să lucrez împreună cu
    Guvernul pentru atingerea acestui deziderat.


    Klaus Iohannis a dat
    asigurări că va rămâne angajat în lupta împotriva corupţiei. Klaus Iohannis: Pot să vă asigur că eu sunt hotărât să rămân implicat pentru a garanta
    românilor păstrarea valorilor democratice, păstrarea regulilor şi principiilor
    unui stat de drept şi continuarea unei lupte foarte dure, grele, dar drepte a
    luptei împotriva corupţiei.


    La rândul său, preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că la nivelul clasei politice
    româneşti este nevoie de consens în privinţa statului de drept şi a luptei
    anticorupţie    , pentru ca aderarea la Spaţiul Schengen să nu fie afectată.
    Oficialul european a reiterat sprijinul său pentru aderarea Bucureştiului la
    spaţiul de liberă circulaţie până la finalul mandatului acestei comisii.


    Discursul Președintelui României, Klaus Iohannis, susținut în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European privind viitorul Europei


  • “Bibliotecile-spaţii publice europene”, la Râmnicu Vâlcea

    “Bibliotecile-spaţii publice europene”, la Râmnicu Vâlcea

    La 12 ani de
    la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie
    2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele
    mai importante instituții – Consiliul Uniunii Europene. Tot anul viitor vor avea
    loc alegeri pentru Parlamentul European. În aceste condiții informarea pe teme
    europene a deveit o nevoie reală pentru a face cât mai bine cunoscute rolul
    instituțiilor europene, drepturile și obligațiile cetățenilor europeni sau
    sursele de finanțare.


    În acest sens, Centrul de Informare EUROPE DIRECT Vâlcea din cadrul Bibliotecii
    Județene, propune o campanie de informare despre rolul anului electoral
    european 2019 în bibliotecile din sudul țării.


    Cu detalii
    doamna Dana Rădulescu, coordonator centru Europe Direct Rm Vâlcea:


  • Preşedinția României la Consiliul UE

    Preşedinția României la Consiliul UE

    România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019,
    pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai
    importante instituții – Consiliul Uniunii Europene la 12 ani de la aderarea la
    Uniunea Europeană    . România pune accent pe coeziunea proiectului european.
    Politica agricolă comună, alături de politica de coeziune, joacă un rol
    important în generarea de creştere economică şi convergenţă economică şi
    sociala. Phil Hogan comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.


  • Priorităţile semestrului românesc la preşedinţia Consiliului UE

    Priorităţile semestrului românesc la preşedinţia Consiliului UE

    Apropierea semestrului românesc la preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene     intensifică eforturile Bucureştiului, precum şi
    contactele între oficiali europeni şi români, centrate pe discuţii legate de
    priorităţile pe care şi le-a stabilit România pentru acest mandat. Pregătirile
    organizatorice şi logistice pentru evenimentele pe care România le va găzdui
    sunt în plină desfăşurare, iar calendarul acestora va fi anunţat spre sfârşitul
    lunii noiembrie, spun autorităţile de la Bucureşti.

    Evenimentele vor avea loc
    în capitală şi la Sibiu – gazdă pe 9 mai a summit-ului Uniunii
    Europene, care va avea ca obiectiv
    o discuție amplă despre viitorul comunitar și pregătirea priorităților
    strategice pentru perioada 2019-2024, în contextul provocărilor actuale cu care se confruntă blocul
    comunitar.

    Invitat la Radio România, Dan Cărbunaru, jurnalist la platforma multimedia
    caleaeuropeană.ro, a trecut în revistă priorităţile României, anunţate de
    responsabilii de la Bucureşti: Prima
    chestiune e legată de dezvoltare durabilă şi echitabilă prin
    convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate, aici fiind şi o
    conexiune de continuitate cu preşedinţia estoniană şi apoi cu cea bulgară şi
    austriacă. Apoi, o Europă sigură, ceea ce cu siguranţă e pe gustul oricăruia
    dintre cetăţenii europeni, consolidarea rolului global al Uniunii Europene -
    apreciat mai degrabă în zona de nord şi de vest a Europei, deci probabil e un compromis şi o consecinţă a
    dorinţei României de a se angaja pe scena internaţională din postura de membru
    al Uniunii Europene, pentru că e un avantaj pe care poţi să îl joci. Nu în
    ultimul rând, Europa valorilor comune
    – sună foarte generic, dar având în vedere că încălcarea valorilor de bază mai
    ales pe stat de drept şi pe justiţie, deja, va aduce sancţiuni pentru statele
    membre după următorul cadru financiar multianual, cred că nu o să fie neapărat
    doar un slogan. Deviza după care România intenţionează să conducă lucrările
    Consiliului Uniunii Europene în acele şase luni e legată de coeziune.

    Odată cu preluarea președinției rotative a
    Consiliului Uniunii Europene, România va avea de gestionat dosare cu greutate,
    precum Brexitul    . Sau închiderea negocierilor pe cadrul financiar multianual – o
    misiune deloc uşoară pentru care este nevoie de 27 de voturi pozitive pentru un
    algoritm care să urmărească o balansare a investiţiilor în scopul creşterii
    coeziunii şi reducerii diferenţelor între vest şi est.

    Premierul Viorica
    Dăncilă: România va acorda pe durata mandatului la preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii Europene o atenţie prioritară avansării negocierilor cu
    privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În ceea ce priveşte
    securitatea internă a UE, obiectivul consolidării Europei siguranţei va
    reprezenta unul dintre pilonii pe care definim priorităţile României pe durata
    mandatului nostru.

    Alegerile
    europarlamentare din luna mai sunt un alt reper al mandatului românesc. Este
    vorba, în acelaşi timp, de zeci de dosare
    legislative esențiale pentru viitorul Uniunii, unele trebuind să fie
    continuate, altele finalizate. Vor avea loc sute de întâlniri, dezbateri,
    negocieri. De asemenea, în timpul mandatului României, ţările membre îşi vor
    prezenta planurile privind domeniul energiei şi schimbărilor climatice, pe baza
    cărora se va lucra şi armoniza strategia energetică europeană, de importanţă
    crucială pentru viitorul energetic al Uniunii Europene.

    Urmează o
    perioadă încărcată, a apreciat ministrul delegat pentru Afaceri Europene,
    Victor Negrescu: Toamna
    acestui an se anunţă foarte intensă din punct de vedere al colaborării cu
    partenerii europeni, foarte multe vizite, practic interesul faţă de România
    creşte şi interesul faţă de preşedinţia României la Consiliului Uniunii
    Europene creşte. Ceea ce e un lucru îmbucurător şi demonstrează că România
    poate veni cu o viziune şi cu o serie de idei.

    În esenţă, ceea ce contează este ca pe toate aceste direcţii, şi nu
    numai, România să ajute Uniunea Europeană să evolueze. România sprijină agenda
    ambițioasă a proiectului european. Viziunea noastră e profund pro-europeană.
    Soluția depinde de noi. Important e să avem această energie pozitivă, dorința
    de a ne depăși și de a identifica soluțiile. Cel mai important lucru în acest
    mandat al Executivului European e să punem bazele evoluțiilor viitoare,
    consideră oficialii de la Bucureşti. Despre
    bugetul final estimat pentru mandatul românesc, Daniel Goşea, director general al
    Unităţii pentru Pregătirea Preşedinţiei, a precizat că s-a decis alocarea unei
    sume comparabile cu cele pentru care state cu putere economică similară
    României au optat. Suma rezultată se va situa, astfel, undeva între 60 şi 80 de
    milioane de euro.

  • Pregătirea României în vederea deţinerii preşedinţiei Consiliului Europei

    Pregătirea României în vederea deţinerii preşedinţiei Consiliului Europei

    Dezbaterea cu tema Pregătirea României în vederea deținerii președinției Consiliului Europei le are ca invitate pe Anca Vlad casnică din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, şi Elena Vasile, pensionară din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov. Participantele la dezbatere apreciază că România ar trebui să se pregătească intens pentru momentul 2019 când va deține președenția Consiliului Europei. Țara noastră ar trebui să depună eforturi pentru a atrage pînă în 2019 cât mai multe fonduri europene extrem de necesare dezvoltării.