Tag: romani in Ucraina

  • Românii de lângă noi – 06.03.2025

    Românii de lângă noi – 06.03.2025

    „Memorabile. Bucovinence în memoria culturală locurilor”. Salon de cultură și reviriment societal organizat pe 8 martie la Igești, comuna Ciudei, Ucraina. Organizații amfitrioane: Școala de Arte din Ciudei, reg. Cernăuți, Centrul pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale „Arboroasa”, Societatea „Doamnele Române” din Cernăuți, Societatea pentru cultură și literatură română în Bucovina din Rădăuți, Consulatul General al României la Cernăuți. Interviu cu Maria Calancea, președintă a Asociației Centrul pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale „Arboroasa”, organizator al evenimentului.

     

  • Românii de lângă noi – 09.01.2025

    Românii de lângă noi – 09.01.2025

    Tradiții și Spiritualitate. Sărbătorile pe rit vechi în dreapta Tisei, la românii din Maramureșul Istoric, Ucraina. Interviu cu profesor Vasile Belia, dedicat educației în limba română și menținerii identității culturale românești în Comunitatea teritorială Solotvino, a cărui carieră didactică este legată de școala cu predare în limba română din Slatina (astăzi, liceul „Mihai Eminescu”).

     

     

     

  • Românii de lângă noi -12.12.2024

    Românii de lângă noi -12.12.2024

    Placă memorială, dezvelită la Sinăuți, regiunea Cernăuți, Ucraina, pentru poeți și scriitori români din nordul Bucovinei originari din Sinăuți: Vasile Tărâțeanu, Ilie Tudor Zegrea și Ilie Luceac. Evenimentul a fost organizat de Societatea scriitorilor români din Cernăuți și de Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. Interviu cu scriitorul Nicolae Șapcă, președinte al Societății scriitorilor români din Cernăuți.

     

     

     

  • Jurnal românesc – 24.10.2024

    Jurnal românesc – 24.10.2024

    Secretarul de stat pentru afaceri strategice din ministerul român de Externe, Ana Tinca, s-a întâlnit cu preşedintele Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică şi Libertatea de Conştiinţă, Viktor Yelenski, aflat în vizită la Bucureşti. Potrivit diplomației de la București, cei doi oficiali au avut un schimb de opinii privind cooperarea în vederea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din cele două state, cu accent asupra dreptului la educaţie şi exercitării libertăţii religioase. Secretarul de stat Tinca a menţionat progresele înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale și ”a arătat că protejarea dreptului la educaţie, precum şi la exercitarea serviciului religios în limba maternă reprezintă un drept fundamental.

    Ea a solicitat continuarea implicării constructive a autorităţilor de resort din Ucraina pentru soluţionarea unor probleme specifice semnalate de comunitatea românească din Ucraina, cu luarea în considerare a intereselor acesteia, făcând referire, în context, şi la evoluţiile consemnate în cazul Capelei Metropolitane din Cernăuţi” – menționează MAE. Potrivit sursei, a fost convenită menţinerea unui dialog constant şi aplicat pe toate subiectele de interes, în vederea identificării de soluţii în beneficiul minorităţii române din Ucraina.

    Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor al URSS. Potrivit ultimului recensământ al populației, în România trăiesc circa 45 de mii de etnici ucraineni, de aproape zece ori mai puțini decât românii din Ucraina. Ca și celelalte minorități naționale recunoscute în România, ucrainenii au, din oficiu, un reprezentant în Camera Deputaților de la București.

     

    “Pe măsură ce ne pregătim pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programat pentru 3 noiembrie, Statele Unite rămân îngrijorate că Rusia va încerca din nou să împiedice cetățenii moldoveni să-și exercite dreptul suveran de a-și alege conducătorii” – afirmă secretarul american de stat, Antony Blinken. El susține că Rusia a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a perturba alegerile și referendumul privind integrarea europeană, cu scopul de a submina democrația din Republica Moldova, inclusiv prin finanțări ilicite, cumpărarea de voturi, dezinformare și activități cibernetice rău intenționate. Blinken a remarcat că, în fața eforturilor Rusiei de a nega dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și alege viitorul, majoritatea acestora au votat pentru modificarea constituției în direcția aderării la Uniunii Europene.

     

    Şedinţa Comisiei Juridice a Senatului de la București, în care ar fi urmat să fie dezbătută iniţiativa cetăţenească “Fără penali în funcţii publice”, a fost amânată din cauza lipsei de cvorum. Cel mai probabil luni va fi programată o nouă întâlnire. Documentul prevede completarea articolului 37 din Constituţie – Dreptul de a fi ales – cu un nou text, potrivit căruia cetăţenii condamnaţi la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie să nu mai poată fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Parlament şi în funcţia de preşedinte al României. Dezbaterile din Senat au întârziat ani în șir, după ce Camera Deputaţilor a adoptat, în 2020, această propunere legislativă privind iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei, susținută și de numeroși români din diaspora.

     

    Centrul Naţional de Studii ‘Mihai Eminescu’ – Memorialul Ipoteşti, instituţie de cultură de importanţă naţională, va încheia un acord de parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe pentru promovarea operei eminesciene şi a culturii române.
    Ministerul va sprijini, inclusiv prin misiunile diplomatice şi oficiile consulare, proiectele comune derulate în ţară sau în străinătate, cu participarea reprezentanţilor diplomaţiei române şi ai Memorialului Ipoteşti. De asemenea, vor fi promovate iniţiativele şi proiectele Memorialului care susțin relația cu diaspora română.

     

    România e prezentă cu un stand propriu şi un program special de evenimente, incluse în Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025, la cea de-a XXVIII-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Cracovia, care are loc în perioada 24-27 octombrie – informează Institutul Cultural Român.
    ICR a pregătit un stand cu circa 60 de propuneri – traduceri din literatura română şi publicaţii poloneze cu tematică românească – dintr-o multitudine de genuri: poezie, proză scurtă şi roman, eseistică, filozofie, memorialistică, teatru, carte istorică, de călătorie, ghiduri turistice. Printre cele mai noi traduceri în limba polonă, apărute în 2024, se numără Virgil Tănase – ‘Camus’ sau Costică Brădăţan – ‘Elogiul eşecului. Patru pilde de umilitate. Matila Ghyka, Numărul de aur’.
    Publicul va fi invitat la lansarea ediţiei polone a cărţii ‘Misterul maşinuţelor chinezeşti’, de Florin Irimia, în traducerea Radoslawei Janowska-Lascar, în prezenţa autorului şi traducătoarei, și la o prezentare dedicată împlinirii a 85 de ani de la refugiul polonezilor în România, atunci când țara le-a fost invadată de trupele Germaniei naziste și ale Rusiei sovietice.

     

     

  • Jurnal românesc – 10.09.2024

    Jurnal românesc – 10.09.2024

    Consulul general al României la Cernăuți, Irina-Loredana Stănculescu, a primit, recent, la sediul oficiului consular, vizita delegației ucrainene din cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Potrivit BucPress, în cadrul intâlnirii, șeful oficiului a subliniat obiectivele României în calitate de membră a Comitetului Executiv Comun al programului de specialitate promovat de ONU, contribuția agențiilor organizației pentru reconstrucția Ucrainei fiind foarte necesară.

    Oaspeții au transmis autorităților române mulțumiri pentru susținere și expertiză, arătând că întâlnirea precede vizita de studiu pe care o efectuează în România în perioada 8-14 septembrie 2024 cu tema ,,Studiul abordărilor și practicilor inovatoare ale asistenței sociale în România pentru adaptarea și implementarea acestora în Ucrainaˮ. După întrevedere, consulul general și membrii delegației s-au deplasat la sediul Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți, unde au asistat la un spectacol artistic.

     

    Ministerul Afacerilor Externe a anunțat rezultatele selecției studenților din statele din afara spațiului Uniunii Europene care vor beneficia de burse oferite de statul român, prin intermediul MAE, pentru studii începând cu anul universitar 2024-2025. În acest an, ministerul a primit un număr fără precedent de solicitări – peste 80.000, de la candidați din 160 de țări, de pe cinci continente, aspect care evidențiază interesul tot mai mare, la nivel global, al studenților pentru oportunitățile educaționale oferite de universitățile din România. 500 de beneficiari ai burselor vor studia în centre universitare de prestigiu din toată țara, printre care în Brașov, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara.

    Aceștia se vor pregăti într-o gamă largă de domenii, precum relații internaționale, inginerie, tehnologia informației, agronomie, drept, artele spectacolului, filologie, economie, administrarea afacerilor și științe ale educației. În acord cu obiectivele, interesele și prioritățile de politică externă ale României, MAE este angajat într-un demers constant de consolidare a instrumentului de acordare de burse pentru studenții străini din afara spațiului Uniunii Europene, care are ca scop atât dezvoltarea și aprofundarea pe termen lung a relațiilor bilaterale cu statele de proveniență a studenților, cât și promovarea mai eficientă a instituțiilor de învățământ superior românești la nivel mondial.

     

    Până pe 29 septembrie, Capela Reconcilierii din Berlin și Ambasada României în Germania găzduiesc o serie de evenimente intitulate „Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanțăˮ. Scopul proiectului este acela de a crea un dialog deschis între artiștii români care abordează în lucrările lor memoria epocii comuniste din România și publicul german. Personalități cunoscute din Germania și România, martori ai schimbărilor politice de acum 35 de ani, sunt invitați să discute despre semnificația acestor repere în istoria europeană. ICR notează că, în contextul sărbătoririi a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului și a revoluției din România din decembrie 1989, această inițiativă subliniază importanța comemorării și reflectării comune asupra acestor evenimente istorice.

    În urmă cu 35 de ani, două evenimente semnificative au marcat istoria lumii: căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 și revoluția sângeroasă din România în luna decembrie a aceluiași an. Aceste repere au marcat sfârșitul regimului comunist și începutul unei noi ere de libertate și democrație în Europa. Unul dintre evenimente îl reprezintă expoziția „Oameni. Putere. Româniaˮ a artistului fotograf Cornel Brad, o invitație la reflecție asupra modului în care istoria a influențat identitatea colectivă a poporului român. Expoziția poate fi vizitată la Capela Reconcilierii.

     

    ICR Lisabona sprijină expoziția TRIUNFO, expoziția personală a sculptorului Virgil Scripcariu. Aceasta se desfășoară în perioada 1 septembrie 2024 – 1 aprilie 2025, în spațiul sitului Mosteiro da Batalha. ICR notează că artistul propune o explorare vizual semantică a veșnicei tensiuni dintre bine și rău, cu nuanțe ideatice subtile și personaje simbolice. Sculptura figurativă și instalația de obiect sunt mijloacele de expresie care generează mesaje clare și totodată deschise, profund poetice. Virgil Scripcariu este licențiat în arte plastice în anul 2003, la clasa maestrului Vasile Gorduz. Din 2004 participă la expoziții de grup în România și în străinătate, realizează expoziții personale și amplasează lucrări în spațiul public.

     

     

  • Jurnal românesc – 30.07.2024

    Jurnal românesc – 30.07.2024

    Compania aeriană româno-moldovenească HiSky a anunțat că va opera zboruri de la București către Paris începând cu 14 octombrie – notează Radio Chișinău. Zborurile de pe aeroportul Henri Coanda din București spre aeroportul Charles de Gaulle din Paris vor fi programate de trei ori pe săptămână – luni, miercuri și vineri. Noua destinație va fi disponibilă și pasagerilor din Chișinău, Cluj Napoca, Timișoara, Oradea, cu un zbor de conexiune la București. Luna trecută, HiSky și-a inaugurat ruta București-New York, devenind prima companie aeriană care oferă o legătură directă între România și Statele Unite, după o întrerupere de aproape 21 de ani.

     

    „Barometru social 2024” e un proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului de la București, pentru a identifica așteptările, atitudinile şi nevoile etnicilor români din Ucraina invadată de trupele ruse, în cel de-al treilea an de război. Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți va sonda opinia reprezentanților comunității românești din trei regiuni: Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Grupul țintă al studiului este reprezentat de elita intelectuală, economică, culturală, politică și confesională a românilor din Ucraina. Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor al URSS.

     

    BucPress din Ucraina aniversează 10 ani de activitate – amintesc colegii de la RADOR, agenția de presă a Radiodifuziunii Române. La sfârșitul lui iulie 2014, pe pagina Agenției BucPress de la Cernăuți, din nordul Bucovinei, apărea prima știre în limba română. Portalului de știri i s-au alăturat, rând pe rând, postul de Radio Cernăuți, platforma BucPress TV și revista BucPress. Din 2015, toate au intrat sub umbrela Centrului Media BucPress din Cernăuți.

     

    Via Transilvanica a fost inclusă în lista celor mai frumoase locuri de vizitat din lume, întocmită de celebra revistă americană Time. Lista mai cuprinde destinații fascinante, precum Cortina d”Ampezzo, din Italia, La Maison Rabelais de pe Valea Loarei, din Franța, precum şi locuri din Indonezia, Mexic, Brazilia sau Kenya. Via Transilvanica se întinde peste şapte regiuni istorice, 10 judeţe şi 12 situri UNESCO. “Călătorii activi, curioşi să descopere pădurile virgine ale României şi ecoturismul său, ar trebui să aibă în vedere noua Via Transilvanica, un traseu care traversează ţara în diagonală, de la Mănăstirea Putna din Bucovina până la Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării. Inaugurat în octombrie 2022, traseul de drumeţii, ciclism şi călărie de 882 de mile a fost fondat de ONG-ul românesc Tăşuleasa Social, pentru a revitaliza peste 400 de comunităţi seculare, marginalizate de depopulare şi constrângeri economice” – scrie Time.

     

    Sezonul Cultural România-Polonia 2024-2025 a fost inaugurat oficial în Polonia cu expoziţia ‘Nicolae Grigorescu, pictor al ethosului românesc’, vernisată la Muzeul Naţional din Gdansk, în prezenţa mai multor oficialităţi din cele două ţări. În cadrul vernisajului a avut loc şi un recital de acordeon şi clarinet, în interpretarea a doi muzicieni de la Opera din Gdansk, care au interpretat lucrări de Grigoraş Dinicu, Vladimir Cosma şi dansuri româneşti de Bela Bartok. Expoziţia Grigorescu este realizată de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) şi include 44 de lucrări de pictură din colecţiile sale, precum şi 49 de obiecte de artă populară provenind de la Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’. Două reprezentaţii ale spectacolului Hamlet, producţie a Teatrului Naţional ‘Marin Sorescu’ din Craiova, au completat programul de deschidere, fiind prezentate în cadrul Festivalului Shakespeare găzduit de marele oraș-port de la Marea Baltică.

     

    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a programat o seară literară dedicată prezentării volumului de poezii ‘Stitching words’ al poetei Debbie Saar, volum tradus în limba română de Menachem Falek – fost vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel, la rândul său poet şi traducător – într-o ediţie bilingvă extinsă, apărută la Editura Emda, Israel, în 2022.
    Poeziile lui Debbie Saar au fost traduse în engleză, franceză, spaniolă, portugheză, română şi idiş şi sunt publicate în numeroase reviste şi antologii, autoarea fiind adesea invitată la festivaluri de poezie, la radio şi la televiziune. Poeta este membră a consiliului executiv al Asociaţiei Scriitorilor de Limba Ebraică din Israel.

     

     

  • Jurnal românesc – 23.07.2024

    Jurnal românesc – 23.07.2024

    Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş organizează, în perioada 15-20 august, ediţia a XXI-a a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului. Evenimentul se va desfășura în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Centrul de Cercetări şi Strategii Regionale şi Asociaţia Răsăritul Românesc din Chişinău. Potrivit organizatorilor, manifestarea a intrat în conştiinţa publică ca un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român’, atât prin conferenţiari, prin reprezentanţi ai românilor din ţară şi din afara frontierelor, cât şi prin tematica abordată.

    La ediţia din acest an vor fi prezenţi aproximativ o sută de tineri din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş cu rezultate deosebite la învăţătura. Lor li se vor alătura tineri români şi reprezentanți ai vieţii publice din Basarabia şi din comunităţile istorice din Nordul Bucovinei, Nordul Maramureşului, Ţinutul Herţa, Timoc şi Voievodina, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi Grecia. Subiectele abordate vor cuprinde, între altele: „Românii din Ucraina între război şi deznaţionalizareˮ și „Diaspora română, riscuri, probleme, soluţii. Consecinţe pe termen mediu şi lung ale declinului demografic al populaţiei Românieiˮ.

     

    Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți realizează, în perioada 1 iunie-1 noiembrie, proiectul de cercetare „Comunitatea românească din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Barometru social – 2024”, anunță BucPress. Obiectivul proiectului finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României este acela de a identifica așteptările, atitudinile, necesitățile etnicilor români din Ucraina în cel de al treilea an de război, potrivit unui comunicat de presă. Institutul va sonda opinia reprezentanților comunității românești din trei regiuni: Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Grupul țintă al studiului este reprezentat de elita intelectuală, economică, culturală, politică și confesională a românilor din Ucraina.

    În urma desfășurării proiectului de cercetare, va fi publicată o broșură, care va fi transmisă autorităților din România și Ucraina, mediului asociativ românesc din cele trei reiguni, iar sinteza studiului interdisciplinar va fi publicată pe website-ului IPSSC. Una dintre dimensiunile orientative ale cercetării este aprecierea de către etnicii români a schimbărilor legislative în domeniul minorităților naționale, introduse în 2023 la solicitarea UE și a unor state membre UE. Proiectul își propune să identifice necesitățile și percepțiile sociale ale comunității românești după doi ani și jumătate de război în Ucraina.

     

    Cu ocazia celei de-a XXXIII-a ediţii a Jocurilor Olimpice, care se va desfășura în perioada 26 iulie – 11 august la Paris, Institutul Cultural Român de la Paris organizează, pentru celebrarea acestui moment important, o serie de evenimente culturale, alături de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Ministerul Culturii, Ambasada României în Franţa, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Opera Națională București și Agerpres.

    Luni, 22 iulie, a avut loc primul spectacol în Franța, la Versailles, din cadrul turneului Operei Naționale București cu prilejul Jocurilor Olimpice şi a inaugurării Casei României la Ambasada României de la Paris. Orchestra și Corul Operei Naționale București au susţinut concertul excepţional „Ethos românesc”, la Potager du Roi. Evenimentul a promovat compozitori români emblematici precum George Enescu, Ciprian Porumbescu, George Grigoriu, Gherase Dendrino, Grigoraş Dinicu, Constantin Dimitrescu.

     

    Institutul Cultural Român de la Varșovia și Institutul „Adam Mickiewicz” organizează o serie de cinci evenimente dedicate limbii române, tradițiilor și naturii din România, în perioada 23 iulie – 10 august, în capitala Poloniei. Sâmbătă, 27 iulie, va avea loc un atelier de prezentare a tradițiilor românești susținut de Julia Obrzut. Absolventă de studii poloneze și române la Universitatea Jagellonă, Julia Obrzut este fascinată de cultura și limba română. Călătorește des în România, de unde se întoarce cu inspirație pentru materiale didactice și povești despre mituri, legende și obiceiuri românești, pe care le împărtășește publicului pe site-ul „Povești din România”.

    Seria va continua, pe 30 iulie, cu o proiecție în aer liber a filmului Oamenii drumului: Terra Banatica / Via Transilvanica: The Road Ahead, în regia lui Mircea Gherase. Documentarul surprinde realizarea traseului de pe teritoriul județului Caraș-Severin și îi pune în lumină pe oamenii care sunt parte din poveste: de la primari la drumeți, de la voluntari la ambasadori.

     

     

  • Românii de lângă noi – 02.05.2024

    Românii de lângă noi – 02.05.2024

    Expoziție de artă și grafică la Cernăuți. Pictorul Leonid Popescu, din Chișinău, și Andrei Jitaru, din satul Mălinești, regiunea Cernăuți. Un eveniment organizat de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți. Radioreportaj preluat de la Bucpress TV (autor Vitalie Zâgrea).

     

     

     

     

  • Jurnal românesc – 18.04.2024

    Jurnal românesc – 18.04.2024

    Aproape 15% din angajaţii din Spania au altă naţionalitate decât cea spaniolă. Dintre aceştia, de peste zece ani, cei mai mulţi sunt români, depăşindu-i ca număr pe angajaţii marocani, columbieni, italieni, venezueleni sau chinezi. Potrivit corespondentului Radio România, numărul de străini care cotizează, în acest moment, la asigurările sociale spaniole este de 2.785.000, din care peste 340.000 sunt români. Principalele activităţi cu care se îndeletnicesc străinii sunt în turism, agricultură şi construcţii, fiecare dintre aceste domenii având aproximativ câte un sfert din numărul total de locuri de muncă ocupate de expaţi. Proporţia se păstrează şi în ceea ce-i priveşte pe români. Un alt domeniu unde sunt angajaţi foarte mulţi români este cel al curăţeniei şi îngrijirii de persoane la domiciliu. În Spania trăiesc 6,5 milioane de rezidenţi străini. Oficial, români sunt 624.000, neoficial – peste 1.000.000.

     

     

    Românii din sudul Ucrainei şi-ar dori redeschiderea Consulatului român de la Odessa, închis la scurt timp după izbucnirea războiului din ţara vecină, dar şi înfiinţarea unuia nou la Ismail. Potrivit trimisului Radio România în regiune, etnicii români sunt nemulţumiţi de faptul că România nu a deschis Consulatul de la Odessa de mai bine de doi ani. Valentin Stroia, preşedintele Asociaţiei de Români “Gavril Muzicescu”, a precizat că acesta este, de altfel, singurul consulat acreditat în Odessa care, încă, nu s-a redeschis. La ora actuală, în Ucraina, la Kiev este deschisă Ambasada României, iar la Cernăuţi funcţionează Consulatul României.

     

     

    Două grupuri de români au rămas blocate pe Aeroportul Internaţional din Dubai, unul dintre cele mai aglomerate din lume, după inundaţiile recente, cele mai puternice din ultimii 75 de ani. Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunțat monitorizarea situaţiei. Potrivit purtătorului de cuvânt al MAE, Radu Filip, reprezentanţii Consulatului General al României la Dubai au întreprins demersuri în regim de urgenţă pe lângă autorităţile aeroportuare şi reprezentanţii companiilor aeriene pentru a se asigura de respectarea drepturilor românilor în situaţia dată. De asemenea, în dialogul permanent cu persoanele în cauză, reprezentanţii oficiului consular le-au recomandat să respecte instrucţiunile autorităţilor, pentru a evita orice riscuri generate de situaţia cu caracter excepţional. Pagubele sunt foarte mari, după ce apele au acoperit străzi întregi din Dubai, care, în mod obişnuit, are o climă aridă.

     

     

    Ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, a avut o nouă întrevedere cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel – a anunţat ambasada într-o postare pe pagina sa de Facebook. Întâlnirea a avut loc la Reşedinţa Patriarhală. Cei doi se mai întâlniseră la 26 martie. Conform sursei, discuţia a oferit prilejul de a fi reafirmată importanţa promovării toleranţei religioase şi respectului între culturi, atât de necesare în prevenirea manifestărilor de ură şi extremism, precum şi în vederea consolidării valorilor democratice, îndeosebi în această perioadă de mare nelinişte şi suferinţă. În cadrul schimbului de opinii, au fost apreciate legăturile dintre România şi Israel, un accent deosebit revenind importanţei dialogului interconfesional. Un subiect de relevanţă constantă a fost legat și de pelerinajele cetăţenilor români în Israel. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a transmis, duminică, un mesaj Patriarhului Ierusalimului, în urma atacului cu drone şi rachete al Iranului asupra Israelului, în care şi-a exprimat îngrijorarea faţă de escaladarea conflictului militar.

     

     

    Un pandantiv din aur descoperit în situl Cârlomăneşti-Cetăţuia, datat în secolele II-I înainte de Hristos, va putea fi admirat în cadrul expoziţiei ‘Dacia, regatul aurului şi argintului’ care urmează să fie prezentată, anul acesta, la Drents Museum din Assen, Olanda. Potrivit Muzeului Judeţean Buzău, care a fost solicitat să expună piesa în cadrul expoziţiei, pandantivul face parte din Tezaurul Naţional. Potrivit specialiştilor, podoaba din aur, având 2,5 centimetri şi o grosime medie de 0,7 mm, ar fi aparţinut unui membru al clasei înalte sau ar putea reprezenta un trofeu de război. Piesa are o stare de conservare foarte bună, ceea ce o face valoroasă din punct de vedere muzeal – a precizat directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache. Expoziţia din Olanda va fi deschisă în iulie 2024.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    7 februarie – dezbateri publice organizate de autoritățile de la Kiev ca reacție la inițiativa Asociației Basarabia” a românilor din regiunea Odesa de instituire a Zilei limbii române în Ucraina. Interviu cu Anatol Popescu, președinte fondator al Asociației Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, organizație membră a Consiliului Național al Românilor din Ucraina.






  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Eminescu în glasurile copiilor din sudul Basarabiei istorice. Centrul de Informare al României din Ismail și Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană, în colaborare cu cadrele didactice de limba română din regiunea Odesa au celebrat Ziua Culturii Naționale. Interviu cu prof. Natalia Ursu – administrator al Centrului de informare al României din Ismail de la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail (Ucraina).






  • Premierul român în Ucraina

    Premierul român în Ucraina

    Vizita de o zi a delegaţiei guvernamentale româneşti, condusă de premierul Marcel Ciolacu, în Ucraina invadată de trupele ruse a adus semnarea unui memorandum privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene către pieţele lumii. Acesta include şi o anexă privind strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere şi a punctelor de trecere a frontierei dintre cele două ţări.



    Comisia Europeană a salutat imediat înţelegerea de la Kiev, care confirmă sprijinul constant acordat de România Ucrainei pentru a-și exporta producția agricolă și industrială, sursă majoră de venituri pentru cheltuielile de război. România are un rol esențial în funcționarea culoarelor de solidaritate și se angajează în mod constructiv cu toate părțile implicate, inclusiv prin intermediul Platformei comune de coordonare a culoarelor de solidaritate Uniunea Europeană-Ucraina. Comisia încurajează o astfel de cooperare strânsă între statele membre ale Uniunii și Ucraina” — precizează un comunicat al Executivului comunitar.



    La întâlnirea dintre premierii Marcel Ciolacu şi Denis Şmîhal au mai fost semnate un acord privind construcţia unui pod rutier de frontieră, peste râul Tisa, precum şi documente de cooperare în domeniile industriei de apărare şi industriei farmaceutice.



    La Kiev, premierul român a fost primit de şeful statului, Volodimir Zelenski, şi a discutat şi cu preşedintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk. Ciolacu le-a amintit amfitrionilor că, pentru a adera la Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să respecte principii clare, printre care şi drepturile minorităţilor naţionale.



    Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După invadarea Ucrainei de către trupele ruse, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean.



    Altminteri, vestea bună cu care premierul Ciolacu s-a întors de la Kiev e că autorităţile de acolo nu mai recunosc aşa-zisa limbă moldovenească, care-i separa arbitrar pe românofoni şi acredita existenţa a doua minorităţi diferite. Respins de toţi lingviştii autentici, conceptul de limbă moldovenească a apărut în primii ani ai regimului bolșevic, cu o motivație pur ideologică: crearea unei indentități etnice diferite de cea română, care să legitimeze pretenţiile imperialiste ale Moscovei.



    Însuși ultimul șef al poliției politice, KGB, din aşa-zisa republică socialistă sovietică moldovenească, generalul Tudor Botnaru, recunoștea, acum mai bine de trei decenii, că s-a făcut totul pentru a diminua dragostea față de o limbă română literară, ca să fie promovat moldovenismul primitiv.”






  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Reabilitarea Liceului “Alexandru Ciplea din Biserica Albă, Transcarpatia, Ucraina – un proiect al Asociației Tinerilor Români din Transcarpatia (ATRT) realizat cu sprijinul Departamentului pentru românii de pretutindeni. Interviu cu prof. Vasile Țiple, președintele ATRT







  • Jurnal românesc – 26.09.2023

    Jurnal românesc – 26.09.2023

    Parlamentul de la Kiev a introdus o serie de amendamente în legea minorităților naționale, care au fost solicitate de Comisia de la Veneția și Uniunea Europeană, însă membrii comunității românești din Ucraina susțin că sunt modificări minore care nu rezolvă problemele grave acumulate în ultimii ani, informează BucPress. Este vorba, în special, despre accesul la învățământ în limba română, potrivit unui articol semnat de Marin Gherman, coordonatorul Centrului Media BucPress din Cernăuți. Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale Comunitatea Românească din Ucraina”, a declarat că cea mai importantă solicitare a etnicilor români este legată de accesul la educație în limba maternă.


    Nu există niciun amendament în acest sens. Versiunea nouă a legii minorităților face referire la Legea Educației din 2017, fără să o modifice. Am avut, în trecut, învățământ integral în limba maternă garantată de Constituție și nu-l mai avem”, menționează reprezentanta comunității românești. Potrivit legii învățământului secundar din Ucraina, începând cu clasa a cincea sunt predate din ce în ce mai multe materii în ucraineană și tot mai puține în română. De exemplu, în clasa a V-a, cel puțin 20 la sută din volumul anual de ore ar trebui efectuat în limba ucraineană, cu o creștere treptată a volumului, astfel încât în ​​clasa a IX-a să se ajungă la cel puțin 40 la sută din materii care sunt studiate în limba de Stat.



    Festivalul internaţional PROPATRIA, care se desfăşoară în șase ţări, începe, pe 1 octombrie, în celebra Piazza di Spagna din Roma cu Ansamblul folcloric Ţara Vranceiˮ. Artişti români din toate colţurile lumii ajung la această ediție a festivalului în comunităţi din diaspora din Italia, Germania, Israel, Franţa, Republica Moldova, evenimentul încheindu-se în România. Realizată cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu instituţii diplomatice şi de cultură din Europa, a XIII-a ediţie va fi şi de această dată itinerantă urmărind, ca de fiecare dată, coagularea prin cultură a diasporei româneşti.


    La Roma, pe 4 octombrie, maestrul Daniel Jinga, Directorul Operei Naţionale Bucureşti, va dirija Orchestra de Cameră a Conservatorului Santa Cecilia. Maratonul cultural rămâne la Roma cu concertul susţinut de soprana Rodica Vica din Austria şi de pianista Mara Dobrescu din Franţa, director artistic al festivalului, urmat de recitalul de pian al Adelei Liculescu din Austria, la sediul Ambasadei României în Italia. Festivalul a luat ființă în anul 2011, cu scopul de a identifica, valoriza şi sprijini excelenţa în rândul românilor rezidenţi în Italia şi în general în străinătate.



    În perioada 26-30 septembrie, rețeaua EUNIC Bruxelles va organiza cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului european TRANSPOESIE, notează ICR. Cu această ocazie, Institutul Cultural Român de la Bruxelles susține participarea poetei Alina Purcaru în cadrul festivalului. Tema acestei ediții este arhitectura, cu accent pe Art Nouveau, mediu înconjurător și decolonizare. Potrivit ICR, anul acesta, TRANSPOESIE celebrează relația unică dintre poezie, natură și arhitectură, creând medii de viață care inspiră și aprind imaginația, sărbătorind, de asemenea, creațiile unice, seducătoare și evocatoare ale perioadei Art Nouveau într-un mod cu totul special.


    TRANSPOESIE celebrează Ziua Europeană a Limbilor și a Diversității Lingvistice marcată pe 26 septembrie, prin traducerea poeziei în cât mai multe limbi, pentru a o apropia de publicul internațional de la Bruxelles. ICR amintește că Alina Purcaru, născută în 1982, este poetă, scriitoare, critic și jurnalist literar. Este membră PEN, poeme de-ale ei fiind traduse în mai multe limbi străine.



    Tot ICR anunță că România va participa, în perioada 28 septembrie – 1 octombrie, la Târgul de Carte de la Goteborg. Sunt invitaţi scriitorul Cătălin Dorian Florescu, cercetătoarea Felicia Waldman, poetul George State, editoarea Arina Stoenescu şi ilustratoarea Oana Achiţei. Dezbaterile şi seminariile celei de-a 39-a ediţii a târgului se vor concentra în jurul a trei teme majore – Cultura iudaică, Oraşul şi Sunetul – pe fundalul perioadei recente de criză şi de schimbări sociale şi politice, în urma pandemiei şi războiului din Ucraina.





  • Jurnal românesc – 12.09.2023

    Jurnal românesc – 12.09.2023

    Aeroportul Iași ia măsuri pentru rezolvarea problemei transportatorilor din Republica Moldova, transmite Radio Chișinău. Astfel, nu va mai fi permisă staționarea în parcarea din fața terminalelor pentru microbuzele licențiate, cu numere de Moldova, care aveau loc asigurat cu permis de la aeroport. Potrivit unui comunicat al Aeroportului Iași, aceste microbuze pot opri în fața terminalelor pentru debarcarea pasagerilor și a bagajelor, dar nu au loc unde să se retragă, lucrările de șantier fiind extinse. În acest mod, se încearcă prevenirea situațiilor neplăcute în care transportatorii moldoveni nelicențiați, care fac curse ocazionale, periclitează tranzitarea aerogării, blocând zona de Sosiri, se arată în comunicat.



    Două comune din România și Ucraina au semnat un proiect de colaborare, informează BucPress. Proiectele în domeniul educației, culturii și sportului vor fi implementate de comunitatea Cuciurul Mare din Ucraina și comuna Vârful Câmpului din România. Părțile au semnat o Declarație de intenție privind procedura de înfrățire. Cooperarea presupune nu doar implementarea de inițiative comune, ci și schimburi culturale între comunități. Sperăm într-un parteneriat pe termen lung și important pentru prosperitatea ambelor comunități”, notează Consiliul comunei Cuciurul Mare.



    Artiştii români şi străini care trăiesc, lucrează sau studiază în România, aflaţi în orice etapă a carierei artistice, inclusiv românii din diaspora sunt invitaţi să participe la prima ediţie a Premiului Art Movements Foundation pentru desen contemporanˮ, apel deschis până la data de 15 septembrie 2023. Din juriu fac parte personalităţi precum Petru Lucaci, Ion Grigorescu, Raluca Ilaria Demetrescu, Aurelia Mocanu, Alexandru Rus şi Radu Pandele. Aplicaţiile se acceptă exclusiv online pe www.artmovements.ro, până pe 15 septembrie, ora 23:59.



    Expoziția Lumile femeiiˮ semnată de artistele Galina Vieru și Natalia Yampolskaia, ambele din Republica Moldova, poate fi vizitată la Galeria ICR Viena, în perioada 7 — 30 septembrie. ICR notează că, prin acest duet cromatic, autoarele își propun să dezvăluie natura interioară a femeii. Gândurile, sentimentele, dorințele, aspirațiile, tânguirile pictate pe pânză vorbesc lumii despre natura femeii, despre aluatul din care este frământată ființa dătătoare de viață și care ascunde încă mult mister. Galina Vieru este artist plastic și poet ce locuiește și activează la Chișinău. S-a născut în 1983 și a absolvit Facultatea de ,,Arte plastice și design” și studiile de masterat în același domeniu, la Chișinău, în 2006. A activat în calitate de lector universitar și profesor de arte în mai multe instituții de învățământ superior din Republica Moldova. La rândul ei, Natalia Yampolskaia s-a născut în 1982 și este conferențiar, profesor asociat în Arte plastice la Colegiul Superior de Artă, membră a Uniunii Artiștilor din Republica Moldova. Lucrările ei au fost expuse în Germania, Austria, Franța, Ungaria, Rusia, Ucraina, Moldova, România, Bulgaria, Turcia, Albania. Natalia Yampolskaia lucrează în tehnici de pictură în ulei și acril, precum și în artă decorativă din pâslă și batic.



    Tot ICR transmite că expoziția retrospectivă Horia Bernea: Pictor al demodernității” este găzduită, la Helsinki, până pe 1 octombrie, de cunoscuta galerie de artă finlandeză Kohta. Pe 27 septembrie, Magda Radu, curator și istoric de artă, va vorbi publicului finlandez despre semnificația artei lui Horia Bernea în spațiul românesc și european. Expoziția include aproximativ 30 de tablouri din serii cheie, printre care Grafice de producție”, Entități”, Prapori” și Coloane”, precum și schițe și documentație fotografică a expozițiilor de la Muzeul Țăranului Român, realizată de fotograful Iosif Király. Operele au fost selectate de Galeria Kohta, în colaborare cu Galeria Ivan și cu istoricul de artă Anca Oroveanu. Scopul expoziției este acela de a prezenta publicului finlandez și internațional, la mai mult de 20 de ani de la moartea prematură a pictorului român Horia Bernea, care a trăit în perioada 1938-2000, opera sa diversă, lipsită de compromisuri și plină de semnificații. Potrivit ICR, arta lui Bernea, pictor asociat atât cu modernismul, cât și cu anti sau contra-modernismul rămâne relevantă pentru publicul contemporan.