Radio România Internațional

Tag: romani in Ucraina

  • Întâlnire cu românii din Ucraina

    Întâlnire cu românii din Ucraina

    Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a avut o nouă întâlnire cu reprezentanții mediului asociativ din Ucraina. Principala temă de discuție a fost programul de granturi dedicat acestor comunități și cum poate fi obținut acest tip de finanțare pus la dispoziție de către DRP.



    În privința nevoilor identificate, comunitățile locuite de români au menționat produsele de strictă necesitate, produse alimentare și generatoare.



    Încurajăm asociațiile, fundaţiile, unităţile de cult și organizaţiile neguvernamentale ale românilor din Ucraina să acceseze granturile DRP care pot acoperi aceste nevoi imediate. Așteptăm propunerile lor la adresa proiecte@dprp.gov.ro. Documentele necesare se regăsesc pe site-ul nostru, aici.


    Vom continua această serie de întâlniri și le stăm la dispoziție pentru informații și clarificări.


    Mulțumim celor prezenți pentru participarea la această sesiune și implicarea în viața comunității românești din Ucraina!”, a transmis DRP.

  • Jurnal românesc – 02.03.2022

    Jurnal românesc – 02.03.2022

    Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Gheorghe-Florin Cârciu, a participat la o întâlnire online cu reprezentanții mediului asociativ românesc și cu profesorii de limba română din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. “Ne dorim să aflăm permanent care sunt nevoile acestora în contextul războiului, cu scopul de a le putea oferi sprijinul material de care au nevoie”, a spus Cârciu. Departamentul transmite că, în prezent, lucrează la un program propriu de susținere a românilor din regiune la elaborarea căruia are nevoie și de sprijinul asociațiilor românești din străinătate. Aproximativ 410.000 de etnici români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Transcarpatia, Cernăuţi şi Odesa.



    Preşedintele Asociaţiei “Basarabia” a românilor din regiunea ucraineană Odessa, Anatol Popescu, le propune autorităţilor române înfiinţarea unei direcţii speciale în cadrul Guvernului de la Bucureşti pentru tinerii etnici români din Ucraina şi operaţionalizarea unei celule de criză care să plaseze copii de etnie română din Ucraina în sistemul de învăţământ românesc. El le-a mulţumit românilor pentru solidaritatea de care dau dovadă în sprijinirea refugiaţilor ucraineni, care fug din calea războiului. “Mulţumesc România, mulţumesc poporului român că ne sprijiniţi, pentru că găzduiţi români din Ucraina, pentru că găzduiţi etnici ucraineni, etnici ruşi, etnici bulgari, etnici găgăuzi fugiţi din faţa tancurilor ruseşti şi care au nevoie pentru o perioadă nedeterminată de un acoperiş deasupra capului, de un pat pentru dormit, de o bancă şcolară, o rugăciune şi o masa caldă”, a mai spus Anatol Popescu.



    Scriitoarea Raluca Nagy cu romanul “Teo de la 16 la 18”, apărut anul trecut la Editura Nemira, a fost selectată drept candidatul României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură. Juriul naţional, alcătuit din Ruxandra Cesereanu, Bogdan Crețu și Radu Vancu, a apreciat că romanul ar putea interesa și convinge juriul final prin faptul că este “un adevărat tur de forță”. Născută în 1979, Raluca Nagy a studiat antropologie și sociologie la București, Rabat și Bruxelles. “Teo de la 16 la 18” este e-al doilea roman al său. Primul roman “Un cal într-o mare de lebede” a obţinut premiile pentru debut “Sofia Nădejde” şi Observator cultural și a fost nominalizat la Festival du Premier Roman de Chambéry, din Franța. Câștigătorul Premiului Uniunii Europene pentru Literatură, ediţia 2022, va fi anunțat pe 21 aprilie, la ceremonia de deschidere a Festivalului Cărţii de la Paris. Înființat în 2009 la inițiativa Comisiei Europene și finanțat prin programul Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmărește să sprijine prozatoarele și prozatorii în curs de afirmare şi să atragă atenția asupra lor și asupra diversității culturale a UE.



    Expoziția “Cu alte cuvinte”, a artistului grafic Adrian Barbu, este deschisă în spațiul exterior al Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia, în Polonia. Proiectul tratează, prin intermediul artei grafice, expresii populare și urbane în limbile română și poloneză. Institutul Cultural Român de la Varșovia, organizator al manifestării, transmite că textele sunt prezentate în traducere lexicală sau literară, cu unele exemple de imposibilitate a conectării lor formale, într-un registru cu mare potențial de amuzament pentru publicul larg. Fiecare planșă conține o pereche româno-poloneză de expresii, cu enunț și ilustrații bilingve. Expoziția va rămâne deschisă până la 17 aprilie.



    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv și principalele institute culturale străine organizează, în perioada 1-18 martie, o serie de evenimente menite să marcheze Ziua Francofoniei în Israel. Pe de o parte este vorba despre Festivalul de Film dedicat Francofoniei, care are loc, până pe 8 martie, la Cinematecile din Ierusalim și Holon. România este reprezentată de pelicula “Mikado” în regia lui Emanuel Pârvu. În cadrul manifestării vor fi proiectate şi filme din Franța, Canada, Elveția, Bulgaria, Irlanda, Belgia şi Grecia. Al doilea eveniment va avea loc, la 18 martie, la Institutul Francez din Tel Aviv şi va include standuri cu materiale informative de interes cultural, turistic și istoric aparținând țărilor participante. Standul românesc este organizat în colaborare cu Ambasada României în Israel.






  • Jurnal românesc – 03.02.2022

    Jurnal românesc – 03.02.2022

    Protecţia identităţii lingvistice a etnicilor români din Ucraina a fost unul dintre subiectele abordate de preşedintele Klaus Iohannis în convorbirea telefonică pe care a avut-o cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Administraţia Prezidenţială transmite că Iohannis a acordat un spaţiu amplu soluţionării problemelor legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi a reiterat aşteptarea ca, pornind de la recunoaşterea identităţii între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească, confirmată de partea ucraineană în aprilie 2021, Kievul să recunoască oficial inexistenţa limbii moldoveneşti. Zelenski a declarat că înţelege preocupările Bucureştiului legate de drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române şi şi-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluţii. Discuţia dintre cei doi lideri a avut loc cu prilejul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-ucrainene.

    Ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, şi-a continuat turneul în comunităţile româneşti din Statele Unite ale Americii cu o vizită în Texas, unde a prezentat priorităţile mandatului său cu accent pe aderarea României la programul Visa Waiver. În Texas, diplomatul s-a întâlnit cu secretarul de stat John Scott, cu primarul oraşului Houston, Sylvester Turner, şi primarul oraşului Dallas, Eric Johnson. În cadrul întrevederilor, Muraru a subliniat impactul pozitiv asupra relaţiilor economice pe care l-ar avea eliminarea vizelor, iar primarul din Houston şi-a exprimat intenţia de a încheia un parteneriat de înfrăţire cu Iaşi, care să cuprindă domeniile energetic şi medical, primul pe care metropola americană l-ar avea cu un oraş din Europa de Est. Ambasada României transmite că reprezentanţii mediului de afaceri din Texas şi-au exprimat interesul pentru dezvoltarea unor proiecte de anvergură în ţara noastră în sectoarele energiei nucleare civile, hidrocarburilor sau energiei regenerabile şi au apreciat potenţialul României în aceste domenii, precum şi capacitatea de a contribui la asigurarea securităţii energetice regionale. Andrei Muraru şi-a început turneul intitulat 50 States, One Community în septembrie 2021, imediat după primirea scrisorilor de acreditare din partea preşedintelui american Joe Biden. Până în prezent, ambasadorul a mai vizitat o serie de comunităţi de români din statele Ohio, Illinois, New Jersey şi Arizona.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a transmis către Guvern o scrisoare prin care cere extenderea programului #DiscoverEU în Republica Moldova şi Ucraina. Acesta solicită acordarea a aproximativ 10.000 de permise de călătorie în cadrul acestei iniţiative europene pentru tinerii de 18 ani din România şi din cele două state vecine care se deplasează pe ruta feroviară Iaşi – Chişinău – Odesa. Sunt sigur că atât tinerii români, cât şi cei moldoveni şi ucraineni vor fi încântaţi să devină Ambasadori #DiscoverEU, să promoveze turismul şi valorile ţărilor noastre, creând o frumoasă comunitate, a declarat Alexe. În prezent, peste 2.300 de tineri români se numără printre cei 60.950 de europeni care au primit câte un permis de călătorie gratuit pentru a vizita Europa în cadrul DiscoverEU. De la lansarea sa de către Comisia Europeană în iunie 2018, programul a finanţat peste 130.000 de permise de călătorie.

    Expoziţia Mustaţa lui Dali, a artistului vizual Felix Aftene, va fi deschisă în perioada 4-28 februarie la galeria Macadam a reprezentanţei la Paris a Institutului Cultural Român. Manifestarea, curatoriată de Cristina Simion, reunește cele 16 lucrări care au stat la baza cărții Mustața lui Dali și alte culori scrise de Lucian Dan Teodorovici şi apărute anul trecut la editura Polirom. Felix Aftene este pictor, sculptor, scenograf, grafician şi artist vizual de instalaţie. În 2016 şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Naţională de Arte George Enescu din Iaşi. A participat la numeroase expoziţii personale naţionale şi internaţionale, precum Memoria Spaţiului la Institutul Francez din Iaşi în 2017, The spirit of blue la 54 Art Gallery din Londra în 2016, Masques et visages la Galeria Paul Amarica din Paris în 2016, World of blue la Galeria Tiny Griffon din Nurenberg în 2015 şi Iasi city of creativity deschisă în 2011 la Galeria de artă din Bruxelles a Parlamentului European.


  • Jurnal românesc – 29.11.2021

    Jurnal românesc – 29.11.2021

    Ministerul Afacerilor Externe face un apel către toţi cetăţenii români aflaţi încă în Africa de Sud, care doresc să părăsească ţara, să-şi notifice intenţia de a se repatria în cel mai scurt timp. MAE arată că Ambasada României la Pretoria şi Consulatul General al României la Cape Town gestionează situaţia cetăţenilor români ale căror curse au fost anulate de către companiile aeriene la care aveau rezervări. Bucureştiul menţionează că reprezentanţii misiunilor diplomatice şi consulare ale României în Africa de Sud se află în contact permanent cu românii care au solicitat ajutor consular şi acţionează în strânsă coordonare cu celelalte instituţii competente pentru buna desfăşurare a operaţiunilor de repatriere, prin organizarea unui zbor special Tarom în aceste zile. Români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei la Pretoria +27 0123 46 42 31 şi Consulatului General la Cape Town +27 0217 61 59 32. Pentru situaţii de urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +27 828 19 17 65 şi a oficiului consular +27 792 72 24 66. MAE le recomandă, totodată, românilor aflaţi în statele afectate de noua tulpină de coronavirus să menţină legătura cu companiile aeriene, operatorii de turism, precum şi cu misiunile diplomatice şi consulare ale României din zonă, în vederea identificării unor alternative de revenire în ţară.



    Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse îşi propune să afle exact câţi copii sunt în situaţia de a fi lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate, a declarat noul ministru de resort, Gabriela Firea. “Ne propunem să avem o legătură mult mai bună cu direcţiile sociale, pentru a prelua cazurile vulnerabile în ceea ce priveşte familiile, acolo unde românii lucrează în diaspora, dar copiii au rămas în grija bunicilor sau a altor membri de familie”, a spus Firea. Ea a precizat că numărul copiilor aflaţi în această situaţie nu este clar şi că în acest demers va colabora cu toate administraţiile publice locale, cu primarii, cu preşedinţii de consilii judeţene şi cu ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii. Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, numărul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate era în martie 2021 de 76.551, cu 1.415 mai mare decât în decembrie 2020. Dintre aceştia, 12.669 aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi se aflau în îngrijirea rudelor.



    Ambasada României în Spania a organizat la sediul Secţiei Consulare un seminar pentru formarea funcţionarilor consulari în identificarea posibilelor victime ale violenţei de gen şi în acordarea de sprijin şi asistenţă de specialitate în astfel de cazuri. Seminarul, susţinut de Unitatea specializată în violenţa de gen din cadrul Poliţiei Naţionale spaniole, a permis realizarea unui schimb de idei constructiv între autorităţile spaniole şi funcţionarii ambasadei în vederea acordării de asistenţă consulară cetăţenilor români, posibile victime ale acestui tip de violenţă. Ambasada la Madrid transmite că, în ultima perioadă, vulnerabilitatea femeilor românce din toate mediile s-a accentuat îndeosebi în condițiile generate de pandemia de COVID-19, multe dintre femei fiind victime ale violenței domestice. Această iniţiativă a misiunii diplomatice face parte din seria de evenimente organizate în contextul campaniei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, ce se desfăşoară în perioada 25 noiembrie-10 decembrie. În cadrul acesteia, pe 8 decembrie, ambasadorul României la Madrid, Gabriela Dancău, va participa la conferinţa internaţională “Violenţa domestică – fenomen transnaţional. Să acţionăm împreună, fără bariere!” alături de oficiali spanioli şi de reprezentantele Asociaţiei femeilor românce din Italia şi Asociaţiei Romanian Womens Lobby.



    O grădiniță românească va fi deschisă la 20 ianuarie 2022 la Apșa de Jos, în raionul Teceu din regiunea ucraineană Transcarpatia, a anunţat primăria comunei Slatina, citată de Agenția BucPress. Potrivit administraţiei comunei Slatina, cea mai mare comună românească din Ucraina, este vorba despre o grădiniță cu 100 de locuri a cărei construcţie a fost finalizată în 2020, dar din cauza modificărilor în costul lucrărilor, a fost necesară ajustarea proiectului. Costul total, de peste 23,4 milioane de grivne, a fost asigurat în proporţie de 62% de la bugetul de stat al Ucrainei, restul fiind acoperit din bugetul local al comunei. Noua instituție preșcolară este prima din Apșa de Jos, cel mai mare sat românesc din Transcarpatia. Informații despre procedura de înscriere a copiilor pot fi obţinute de pe site-ul oficial al administrației comunei și de pe rețelele sociale.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Proiectul de lege cu privire la legalizarea dublei cetățenii urmează să fie depus în Rada Supremă a Ucrainei. Ce presupune legea pentru etnicii români din această țară?

    Interviu cu dr. Marin Gherman, preşedinte fondator al Centrului Media BucPress – asociaţie a jurnaliştilor români din Ucraina.


  • Jurnal românesc – 13.08.2021

    Jurnal românesc – 13.08.2021

    O delegație reprezentativă a liderilor minorității românești din Ucraina a avut, joi, la București, la sediul Ministerului de Externe, consultări cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculaescu. El a subliniat că partea româna a obţinut, în dialogul cu partea ucraineană, recunoaşterea identităţii dintre limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească”, care trebuie sa fie reflectată la nivelul legislaţiei şi normelor ucrainene, respectiv sa fie recunoscută inexistenţa aşa-zisei limbi moldoveneşti”. Alte aspecte abordate au vizat perspectivele operaţionalizarii Institutului Cultural Român de la Kiev şi a filialei acestuia de la Cernauţi, precum şi înfiinţarea unui birou consular la Ismail. De asemenea, delegația liderilor minorității românești din Ucraina a avut convorbiri cu reprezentanți ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, la sediul instituției.


    Unul dintre obiectivele Departamentului este acordarea de sprijin financiar prin oferirea de burse elevilor etnici români din clasele primare care studiază limba română sau în școli cu predare în limba română, dar și prin accesarea de finanțări nerambursabile. Astfel, în 2020, circa 50% din bugetul Departamentului a fost alocat Ucrainei – peste 6,2 milioane de lei, incluzând bursele și finanțările nerambursabile. În 2021, se estimează că acesta va depăși 60%. Pe agenda discuțiilor s-au regăsit și subiecte precum nevoia obținerii de sprijin din partea autorităților române pentru consolidarea mediului asociativ, apărarea drepturilor și păstrarea identității lingvistice a etnicilor români.



    Executivul a aprobat un Memorandum privind semnarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice. Noul Acord cuprinde, printre altele, recunoașterea anumitor diplome de nivel preuniversitar din Republica Moldova care nu intră în domeniul de aplicare ratione materiae al Acordului în vigoare și a căror recunoaștere a fost solicitată în România. Este vorba despre diploma de absolvire a liceului, diploma de absolvire a învățământului mediu general, diplomele de absolvire a colegiilor și a școlilor medicale de bază, cu o durată de minimum 3 ani de studii, după absolvirea școlii generale de 9 ani de studii. Se recunosc, de asemenea, diplomele și certificatele obținute la absolvirea studiilor postuniversitare, a studiilor de specializare postuniversitare și a cursurilor de perfecționare de nivel postuniversitar.



    În comuna Răspopeni din Republica Moldova, a fost redeschisă, joi, o grădinița-creșă renovată cu ajutorul donațiilor primite din partea României în valoare de 500 mii lei, anunță Radio Chișinău. La eveniment a luat parte și ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Proiectul a fost realizat prin intermediul Fondului de Investiții Sociale din Moldova, o instituție creată cu suportul Băncii Mondiale și al țărilor donatoare cu scopul de a contribui la dezvoltarea Republicii Moldova prin gestionarea asistenței externe. Până în prezent, peste o mie o sută de grădinițe din Republica Moldova au fost renovate cu sprijinul statului român, care a contribuit cu mai mult de 29 de milioane de euro.



    Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Zilele filmului românesc”/Muestra de cine rumano”, organizat de Institutul Cultural Român de la Madrid, se desfășoară până pe 5 decembrie, informează ICR. Proiectul anual de promovare a cinematografiei românești, pe care ICR Madrid l-a inițiat în 2010 și care a devenit un punct de referință în rândul cinefililor interesați de cinematografia românească și în rândul profesioniștilor, își extinde, anul acesta, aria de acoperire, ajungând, în premieră, și la Santiago de Compostela. Festivalul are loc în opt orașe din Spania: Madrid, Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza, Oviedo, Tenerife și Santiago de Compostela. În condițiile speciale impuse de pandemie, cinematecile regionale din orașele menționate proiectează cinci filme recente, multe dintre ele cu numeroase premii la nivel internațional. Acestea sunt Malmkrog, regizor Cristi Puiu, Tipografic majuscul, regizor Radu Jude, Între chin și amin, în regia lui Toma Enache, Cardinalul, regizor Nicolae Mărgineanu, și Cărturan de Liviu Săndulescu.






  • Discuții despre drepturile minorităţii române din Ucraina

    Discuții despre drepturile minorităţii române din Ucraina

    O delegație reprezentativă a liderilor minorității românești din Ucraina a avut la București, la 12 august 2021, o rundă de consultări cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Dan Neculaescu, la invitația MAE. Delegația include lideri ai mediului asociativ și academic românesc din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.



    În cadrul consultărilor la sediul MAE a avut loc un schimb amplu de opinii privind impactul modificărilor legislației ucrainene asupra drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, precum și privind modalitățile eficiente și durabile de menținere a nivelului drepturilor etnicilor români, cu prioritate cel privind educația în limba maternă.



    Secretarul de stat Dan Neculăescu a făcut o prezentare a acțiunilor întreprinse de România ca urmare a adoptării de noi reglementări legislative în Ucraina și a subliniat că MAE a acționat consecvent pe lângă partea ucraineană atunci când au fost semnalate evoluții cu impact negativ asupra drepturilor etnicilor români.



    De asemenea, secretarul de stat MAE a arătat că în dialogul bilateral cu autoritățile ucrainene partea română a reiterat constant așteptarea ca Ucraina să ofere o soluție cuprinzătoare la problema dreptului la educație în limba maternă pentru etnicii români.



    Dan Neculăescu a luat notă de preocuparea reprezentanților minorității române față de proiectul unei noi legi ucrainene care vizează să reglementeze modalitatea de exercitare a drepturilor lor identitare și a reiterat poziția privind necesitatea consultării substanțiale a acestora în procesul de adoptare a actului normativ menționat. De asemenea, s-a referit la faptul că partea română a obținut în dialogul cu partea ucraineană recunoașterea identității dintre limba română și așa-zisa limbă moldovenească”, care trebuie să fie reflectată la nivelul legislației și normelor ucrainene, respectiv să fie recunoscută inexistența așa-zisei “limbi moldovenești” .



    Alte aspecte abordate au vizat perspectivele operaționalizării Institutului Cultural Român la Kiev și a filialei acestuia la Cernăuți, precum și înființarea unui birou consular la Ismail.



    Reprezentanții minorității române au subliniat utilitatea și oportunitatea dialogului direct cu autoritățile de la București și au exprimat susținere pentru demersurile României de protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorității sale înrudite din Ucraina.



    Totodată, la sediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), o delegație formată din 19 lideri ai minorității române din Ucraina, a dezbătut alături de secretarul de stat Oana Ursache, reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, MAE și DRP, problematica păstrării și promovarea limbii române în comunitate. Delegația include lideri ai mediului asociativ și academic românesc din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.



    În principal, unul dintre obiectivele DRP este acordarea de sprijin financiar prin oferirea de burse elevilor etnici români din clasele primare care studiază limba română sau în școli cu predare în limba română, dar și prin accesarea de finanțări nerambursabile. Astfel, în 2020 circa 50% din bugetul Departamentului a fost alocat Ucrainei (peste 6,2 milioane de lei, incluzând bursele și finanțările nerambursabile). În 2021, estimăm că acesta va depăși 60% (peste 8,4 milioane de lei, incluzând bursele elevilor din clasele I-IV).



    Mai mult decât atât, în acest an, Ucraina se află în topul beneficiarilor, situându-se pe locul al treilea în ceea ce privește sumele aprobate pentru implementarea proiectelor, valoarea totală ridicându-se la peste 700.000 de lei.



    Pe agenda discuțiilor s-au regăsit și subiecte precum nevoia obținerii de sprijin din partea autorităților române pentru consolidarea mediului asociativ, apărarea drepturilor și păstrarea identității lingvistice a etnicilor români.



    ”Legătura mea cu Ucraina nu se limitează doar la rolul pe care mi l-am asumat aici, la DRP, ci este strâns marcată de faptul că sunt bucovineancă și lector universitar la Universitatea din Suceava, instituție de învățământ superior implicată în proiecte transfrontaliere care includ conservarea și promovarea patrimoniului cultural-istoric”, a declarat Oana Ursache.



    Reprezentanții minorității române au apreciat dialogul deschis pe care l-au avut de-a lungul timpului cu autoritățile centrale române și au subliniat necesitatea formării de cadre didactice care să predea limba română în școlile din Ucraina. De asemenea, s-a menționat și posibilitatea instituirii unui schimb de bune practici între profesorii din țară și cei din Ucraina.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi


    Primul lectorat de limba română al Universității Ştefan cel Mare” din Suceava, deschis în 2014 în cadrul Universității Naţionale Iuri Fedkovici” din Cernăuţi, moment de bilanț. Participă: lector universitar dr. Gina Puică, titulara lectoratului de limbă română, a cărei misiune la Cernăuți se încheie în 2021.







  • Bogdan Aurescu -Dmytro Kuleba, discuţii despre situaţia de securitate la Marea Neagră

    Bogdan Aurescu -Dmytro Kuleba, discuţii despre situaţia de securitate la Marea Neagră

    Situaţia de securitate la Marea Neagră şi aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei s-au numărat printre temele abordate de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, sâmbătă, într-o întâlnire din marja Forumului de Diplomaţie de la Antalya.

    Potrivit unui comunicat al MAE transmis, sâmbătă, miniştrii român şi ucrainean au realizat o evaluare a stadiului implementării aspectelor convenite cu prilejul convorbirii telefonice a preşedinţilor României şi Ucrainei din 12 mai 2021, precum şi în urma consultărilor celor doi şefi ai diplomaţiilor din 23 aprilie de la Bucureşti, când ministrul ucrainean a participat împreună cu omologul georgian la reuniunea extinsă a Trilateralei România-Polonia-Turcia găzduită de ministrul Aurescu.

    Ministrul român de externe a pus accent, în discuțiile cu omologul ucrainean pe necesitatea identificării cât mai curând de soluții durabile pentru drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. Totodată, cei doi miniștri au discutat și despre situația de securitate la Marea Neagră și aspirațiile europene și euroatlantice ale Ucrainei.

    Aurescu a subliniat necesitatea reluării activității Comisiei mixte interguvernamentale privind protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și a finalizării negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală româno-ucraineană în domeniul învățământului. Omologul ucrainean a confirmat deschiderea părții ucrainene pentru finalizarea formalităților necesare cât mai curând.

    De asemenea, ministrul român a reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa limbă moldovenească, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, aceasta să recunoască oficial inexistența limbii moldovenești.

    Cei doi miniștri de externe au discutat despre demersurile aflate în curs privind extinderea reprezentării consulare în cele două state, prin înființarea unui Birou consular la Ismail, parte a Consulatului General al României la Odessa și, respectiv a unui Consulat al Ucrainei la Sighetu Marmației.

    Cu privire la evoluțiile legate de pandemia de COVID-19, ministrul ucrainean de externe a mulțumit șefului diplomației române pentru ajutorul umanitar acordat de țara noastră Ucrainei, la 28 mai 2021, constând în echipamente și materiale medicale în valoare de peste 1,1 milioane euro, precum și pentru decizia Guvernului României din 16 iunie 2021 prin care a fost aprobată acordarea unui ajutor umanitar din Rezerva Ministerului Sănătății, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, constând în 100.800 doze de vaccin anti-COVID-19.

    Ministrul ucrainean de externe a mulțumit părții române pentru susținerea constantă de către România a eforturilor sale de integrare euroatlantică.

    Comunicatul de presă poate fi accesat aici

    Sursa MAE

  • Vizită a secretarului de stat Dan Necăluescu în Ucraina

    Vizită a secretarului de stat Dan Necăluescu în Ucraina

    Secretarul de stat Dan Neculăescu a efectuat, vineri, o vizită de lucru la Cernăuţi, atât pentru realizarea unei donaţii umanitare către Ucraina, în scopul susţinerii luptei împotriva pandemiei de COVID-19, cât şi pentru a continua discutiile privind agenda bilaterală. Din delegaţia României a mai făcut parte şi secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.



    În discursul ţinut la ceremonia de donaţie a ajutorului umanitar al României, în Piaţa Teatrului din Cernăuţi, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat importanţa acordată de România solidarităţii în combaterea pandemiei de COVID-19. De asemenea, a punctat dorinţa părţii române de a dezvolta relaţii de bună vecinătate, reiterând poziţia constantă de sprijin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.



    Programul vizitei secretarului de stat român a mai inclus întâlniri cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina, inclusiv în comun cu şeful delegaţiei ucrainene, ministrul adjunct al afacerilor externe Vasyl Bodnar,



    În întâlnirea cu reprezentanţii minorităţii române şi delegaţia ucraineană, secretarul de stat Dan Neculăescu a evidenţiat locul central al temei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române în ansamblul dialogului cu Ucraina, elemente evidenţiate cu prioritate în cadrul convorbirii telefonice a Preşedinţilor României şi Ucrainei din 12 mai 2021 şi în discuţiile ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu cu omologul ucrainean, Dmytro Kuleba, din 23 aprilie 2021.



    A arătat că transformările prin care trece sistemul educaţional ucrainean şi care afectează învăţământul în limba română reclamă o soluţie asumată la nivel central de autorităţile ucrainene. Secretarul de stat din MAE român a cerut părţii ucrainene să consulte reprezentanţii minorităţii române cu privire la deciziile juridice şi administrative care le afectează drepturile identitare.



    Secretarul de stat Dan Neculăescu a salutat recunoaşterea de către Ucraina a identităţii între limba română şi aşa-zisa limbă moldovenească, confirmată de ministrul de externe ucrainean Kuleba ministrului de externe Aurescu cu ocazia vizitei la Bucureşti la 23 aprilie, şi a evidenţiat necesitatea ca Ucraina să recunoască cât mai curând inexistenţa aşa-zisei limbi moldoveneşti.



    Totodată, a reiterat determinarea părţii române pentru punerea în aplicare a aspectelor convenite la discuţiile bilaterale la nivel înalt între miniştrii de externe şi cei doi Preşedinţi şi a subliniat necesitatea îndeplinirii condiţiilor pentru relansarea cât mai rapide a activităţii Comisiei mixte româno-ucrainene pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv prin nominalizarea co-preşedintelui părţii ucrainene.


  • Jurnal românesc – 13.05.2021

    Jurnal românesc – 13.05.2021

    Preşedintele Klaus Iohannis a avut o convorbire telefonică cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, în care a abordat, printre altele, problemele legate de drepturile minorităţii române din Ucraina, cu accent pe dreptul la educaţie în limba maternă. Iohannis a evidenţiat importanţa încheierii cât mai curând a Protocolului de cooperare bilaterală în domeniul educaţiei şi a reluării cât mai rapide a lucrărilor Comisiei interguvernamentale mixte privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. El a făcut un apel ca autorităţile ucrainene centrale şi locale să îi implice şi pe etnicii români în consultări aprofundate pe teme ce ţin de drepturile minorităţilor şi a accentuat că identificarea eficientă de soluţii durabile în privinţa garantării acestora va conferi un imbold pentru consolidarea relaţiei bilaterale.


    Administraţia Prezidenţială transmite că Volodimir Zelenski a arătat că înţelege pe deplin preocupările legate de drepturile minorităţii române şi a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluţii, astfel încât identitatea culturală şi lingvistică a etnicilor români să fie protejată conform standardelor internaţionale. El i-a mulţumit preşedintelui României pentru sprijinul constant acordat în favoarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, pentru aspiraţiile sale europene şi euroatlantice şi l-a invitat pe acesta să efectueze o vizită la Kiev.



    Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să nu călătorească în Fâşia Gaza, să evite călătoriile în Ierusalim şi în regiunile de proximitate cu Fâşia Gaza, în contextul deteriorării situaţiei de securitate din regiune.De asemenea, MAE îi sfătuieşte pe românii care se află deja în Palestina şi Israel să se adreseze Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah sau Ambasadei României la Tel Aviv, să îşi anunţe prezenţa în regiune, să comunice date de contact; să respecte cu stricteţe recomandările administraţiei locale, să evite deplasările în zona de sud a Israelului, precum şi zonele aglomerate, în care se desfăşoară mitinguri, manifestaţii publice şi alte acţiuni de stradă şi să urmărească mass-media locale pentru a cunoaşte şi evita zonele cu o situaţie de securitate critică. Ministerul aminteşte că români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Oficiului de Reprezentare al României la Ramallah +970 059 201 37 61, precum şi la numerele de telefon ale Ambasadei la Tel Aviv: +972 3529 06 13; +972 3524 46 44 şi +972 3524 24 82. Pentru situaţii de urgenţă conaţionalii au la dispoziţie linia telefonică specială a misiunii diplomatice +972 545 64 32 79.



    Cipru a inclus România în categoria roşie a statelor cu risc epidemiologic, transmite ministerul de Externe de la Bucureşti. Astfel, persoanele care sosesc din ţara noastră trebuie să prezinte un certificat de vaccinare împotriva COVID-19 redactat în limba engleză. Cei care nu deţin un astfel de document pot intra pe teritoriul cipriot doar în urma prezentării unui test de tip PCR cu rezultat negativ, efectuat cu maximum 72 de ore înainte de călătorie. De asemenea, aceste persoane trebuie să efectueze un al doilea test molecular tip PCR, pe cheltuială proprie, la sosirea în Cipru. MAE român aminteşte că toţi oamenii care intră în Cipru trebuie să prezinte o autorizaţie de călătorie, completată cu 24 de ore înaintea deplasării.


    Autorizaţia se obţine prin intermediul portalului Cyprus Flight Pass – Application Process şi include date cu privire la deţinerea unui certificat de vaccinare împotriva COVID-19 sau a unui test PCR, cu rezultat negativ. Documentele care atestă vaccinarea sau efectuarea testului trebuie prezentate autorităţilor cipriote la sosire. Bucureştiul atrage atenţia că atât persoanele vaccinate cât şi cele care prezintă un rezultat negativ pot fi testate în mod aleatoriu la sosire, pe cheltuiala statului cipriot. Românii pot solicita asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la Nicosia, ale cerei date de contact se găsesc pe site-ul nicosia.mae.ro.



    Institutul Cultural Român de la Budapesta difuzează un interviu acordat de cosmonautul român Dumitru Prunariu cu ocazia împlinirii a patru decenii de la zborul spațial al acestuia. Materialul video, subtitrat în limba maghiară, este realizat de cercetătorul științific Virgiliu Pop din cadrul Agenției Spațiale Române şi conţine un dialog purtat între primul și singurul român ajuns în cosmos şi soția sa Crina Prunariu, fost ambasador al României în Armenia. Filmul, cu o durată de 30 de minute, va fi prezentat pe14 mai pe rețelele de socializare ale ICR Budapesta și ale Filialei Seghedin.

  • Părintele Cristofor Gabor, paroh al Capelei Mitropolitane „Sfinţii Trei Ierarhi”

    Părintele Cristofor Gabor, paroh al Capelei Mitropolitane „Sfinţii Trei Ierarhi”

    O rugăciune pentru odihna sufletelor episcopilor bucovineni și pentru toți cei dragi plecați la ceruri. Cu câteva zile înainte de Paștele Blajinilor stăm de vorbă cu părintele Cristofor Gabor, paroh al Capelei Mitropolitane Sfinţii Trei Ierarhi” din Cimitirul vechi din Cernăuţi, ridicată în 1881 drept criptă pentru Mitropoliții Cernăuților și Bucovinei.





  • Discuții despre drepturile minorităţii române din Ucraina

    Discuții despre drepturile minorităţii române din Ucraina


    Cei doi miniștri au discutat despre situația îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră și alte aspecte de interes regional. Cei doi șefi ai diplomațiilor au discutat, de asemenea, despre propunerea părții ucrainene privind ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.



    În ceea ce privește protecția persoanelor aparținând minorităților, ministrul român al afacerilor externe a reiterat necesitatea reluării, cât mai curând posibil, a activității Comisiei mixte interguvernamentale privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, aspect confirmat de omologul ucrainean, care a arătat că partea ucraineană va finaliza formalitățile legate de numirea co-președintelui ucrainean în perioada imediat următoare.



    Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța angajamentului susținut al autorităților ucrainene centrale pentru asigurarea deplină a drepturilor etnicilor români din Ucraina, inclusiv printr-un dialog susținut cu autoritățile regionale și locale ucrainene. A mulțumit omologului său pentru acordul părții ucrainene pentru realizarea Programului de burse al Guvernului României pentru elevii etnici români din clasele I — IV din sistemul educațional de stat ucrainean.



    Ministrul Aurescu a reiterat inexistența unei așa-zise limbi moldovenești”, iar ministrul Dmytro Kuleba a confirmat identitatea între limba română și așa-zisa limbă moldovenească”, aspect care se va reflecta inclusiv în modul în care se implementează regimul limbilor statelor membre UE, adică inclusiv al limbii române, prevăzut de legislația ucraineană în materie. Ministrul Aurescu a luat notă de asigurarea omologului său că Ministerul Educației din Ucraina a transmis deja instrucțiuni autorităților locale de a aplica aceste prevederi ale legislației ucrainene, inclusiv în regiunea Odesa.



    Ministrul ucrainean a acceptat, totodată, propunerea ministrului Bogdan Aurescu, avansată anul trecut, de începere a negocierilor privind convenirea unui Acord cuprinzător privind drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și minorității ucrainene din România.



    În cadrul discuțiilor bilaterale au fost abordate și ultimele evoluții legate de pandemia de COVID-19. În context, șeful diplomației române a anunțat operaționalizarea în etapa imediat următoare a unui ajutor umanitar pentru Ucraina, constând în echipamente medicale în valoare de peste 1 milion de euro, ca răspuns la o solicitare adresată de partea ucraineană prin intermediul NATO.



    Discuțiile au avut loc în marja reuniunii trilaterale România-Polonia-Turcia la nivelul miniștrilor afacerilor externe, găzduită la București de ministrul Bogdan Aurescu, la care au fost invitați pentru prima dată să participe şi șefii diplomațiilor din Ucraina și Georgia.

  • Jurnal Românesc – 24.02.2021

    Jurnal Românesc – 24.02.2021

    Ambasadorul României în Ucraina, Cristian Leon Țurcanu, s-a întâlnit cu Comisarul pentru Protecția Limbii de Stat, Taras Kremin, transmite Agenția BucPress, care preia o postare pe Facebook a reprezentanţei diplomatice a ţării noastre la Kiev. Potrivit acesteia, cei doi oficiali au avut “o discuție deschisă și pragmatică” privind modalitățile de asigurare a funcționării limbii de stat, precum și despre necesitatea conservării identității și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității românești din Ucraina. Ambasadorul României a evidențiat principiile, valorile și standardele europene în materie şi a oferit ca exemplu drepturile extinse de care se bucură etnicii ucraineni în România, atât în ceea ce privește cultura, educația și mass-media, cât și din punct de vedere politic. Reprezentanţii celor aproape 410.000 de români din statul vecin au deplâns faptul că unele Legi adoptate în ultimii doi ani de Rada Supremă de la Kiev conţin prevederi cu impact negativ asupra accesului la educaţie în limba maternă. De asemenea, Uniunea Europeană i-a solicitat Ucrainei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția în această speţă și să le garanteze dreptul la educaţie în limba maternă membrilor minorităților naționale. Recent, şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat în favoarea unei legi care vizează soluționarea problemelor legate de identitatea minorităţilor naţionale şi de egalitatea în drepturi.



    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a avut o întrevedere cu preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, în cadrul căreia a fost discutată şi situaţia vizelor de muncă pentru lucrătorii români în Regatul Unit. “Am abordat şi o problemă stringentă a comunităţii româneşti din Regatul Unit, pentru că este foarte clar că drepturile românilor trebuie protejate. Sunt convins că vom găsi cele mai bune variante pentru vizele de muncă ale lucrătorilor români”, a spus Ciolacu. Recent, guvernul de la Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului vizei de muncă pentru lucrătorii din 22 de state ale UE, semnatare ale Cartei Sociale Europene din 1961. România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Slovenia s-au alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost revizuită, însă Marea Britanie nu a ratificat noua variantă, astfel că reducerea valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din 1961.



    Volumul “Capitolul lipsă — Dragoste și dramă în România interbelică” de Miriam Yahil-Wax a fost prezentat de reprezentanţa în Israel a Institutului Cultural Român în cadrul seriei “Cafeneaua online”. Evenimentul, desfăşurat în limba ebraică, a avut loc la 23 februarie pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv. Invitaţii directorului Institutului, Martin Salamon, au fost autoarea cărţii, criticul de film Dan Romașcanu, istoricul Raphael Vago şi omul de teatru Maya Levy-Yaron. Miriam Yahil-Wax este o figură cunoscută în lumea teatrală și culturală israeliană. Deţine un doctorat în teatrologie obținut la Universitatea Stanford, este dramaturg și autoare de proză și poezie, lector la Universitatea din Tel Aviv, regizor și director de repertoriu al câtorva dintre cele mai prestigioase teatre din Israel. Ediția originală a cărții “Capitolul lipsă – Dragoste și dramă în România interbelică” a fost declarată de ziarul Haaretz cea mai bună apariție editorială a lunii noiembrie 2017. Ulterior, volumul a fost tradus în limba engleză, iar în 2020 a apărut și versiunea în limba română. Înregistrarea “Cafenelei online” poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.



    Institutul Cultural Român “Dimitrie Cantemir” din Istanbul prezintă online, pe 25 februarie, un material video despre influența otomană în viața culturală și socială din Țările Române, la sfârşitul secolului al 18-lea și în secolul al 19-lea. Filmul, realizat de istoricul și antropologul Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, prezintă evoluţia socială a bucureştenilor şi aduce în prim-plan oameni, locuri și spații din București, oraș care mai bine de un secol a balansat între Orient și Occident. Producţia a fost tradusă și subtitrată în limba turcă. Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și are scopul de a scoate în evidenţă influențele și legăturile istorice și culturale dintre România și Turcia. Filmul va putea fi urmărit pe pagina de Facebook și pe canalul YouTube ale ICR Istanbul.

  • Cursuri de limba română pentru elevii din Cernăuţi

    Cursuri de limba română pentru elevii din Cernăuţi

    Consiliul Judeţean Suceava a încheiat un acord de colaborare cu Centrul
    Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii
    Tradiționale Românești     din Cernăuţi şi cu Biblioteca Bucovinei
    I.G.Sbiera pentru promovarea la finanţare a unui proiect destinat elevilor
    români din regiunea Cernăuți.

    Interviu cu Iurie Levcic, președintele cu Centrul Bucovinean de Artă pentru Consevarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuţi.