Radio România Internațional

Tag: romani in Ucraina

  • Jurnal românesc – 23.07.2019

    Jurnal românesc – 23.07.2019

    Românii din regiunea Cernăuţi vor avea un reprezentant în Parlamentul de la Kiev. Gheorghe Mazuraşu, care a candidat pe listele partidului “Slujitorul Poporului” al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a obţinut cel mai mare număr de voturi, transmite Agenţia BucPress. El a fost ales deputat de peste 27% din votanţii circumscripției nr. 203, care cuprinde raioanele Herța, Hliboca, Noua Suliță, Storojineț și Sadagura, zone locuite de etnici români, dar și de ucraineni din regiunea Cernăuți.


    Gheorghe Mazuraşu are 48 de ani, s-a născut în satul românesc Pasat din ținutul Herței şi a absolvit școala de cultură generală din satul Buda Mare. Este de profesie jurnalist sportiv şi a colaborat cu mai multe ziare și televiziuni ucrainene din Cernăuți. În prezent administrează câteva site-uri sportive. Alegerile parlamentare anticipate din Ucraina au fost câştigate detaşat de partidul preşedintelui Zelenski, creditat cu aproximativ 43% din sufragii. Pe locul al doilea s-a clasat alianţa apropiată Moscovei “Platforma de Opoziţie”, urmată de trei formaţiuni pro-occidentale.



    Campania Națională “Informare acasă! Siguranță în lume!” va include și elemente pentru informarea corectă a românilor despre programele guvernamentale de stimulare a întoarcerii acasă, a hotărât Comitetul Interministerial care se ocupă de problematicile românilor de pretutindeni, reunit luni la Bucureşti. Prezentă la şedinţă, ministrul de resort Natalia Intotero a declarat că este foarte important ca în cadrul sesiunilor de informare să fie scos în evidență faptul că este vital ca cetățenii români care își doresc să muncească în străinătate să nu accepte oferta de muncă, în situația în care contractul pe care urmează să-l semneze nu este tradus și în limba română.


    A doua etapă a programului “Informare acasă! Siguranță în lume!”, care se va derula în perioada august-septembrie, li se adresează persoanelor interesate să lucreze pe teritoriul altor state. În cadrul proiectului se urmărește informarea eficientă a românilor cu privire la drepturile și responsabilitățile pe care le au în țările în care intenționează să muncească, să studieze și să locuiască, inclusiv la drepturile sociale specifice fiecărui stat în parte. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a anunţat că intenţionează să extindă campania şi în Republica Moldova pentru a răspunde solicitărilor venite din partea românilor de peste Prut.



    Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni organizează cursuri de perfecționare pentru 16 profesorii care predau limba română sau în limba română în regiunea Vidin — Bulgaria și în Valea Timocului — Serbia. Acţiunea se desfăşoară la Craiova, în perioada 23 — 28 iulie, în colaborare cu “AVE” — Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria și Asociația pentru cultură a românilor/vlahilor din Serbia “Ariadnae Filum”. Stagiul de perfecționare se va desfășura pe parcursul a 6 zile, şi are două teme majore: Metodica predării limbii române și Psihopedagogie școlară. Cu acest prilej, profesorii vor putea vizita şi diferite obiective culturale și spirituale din Craiova. Proiectul se încadrează în Programul de Educație “Apostol Mărgărit”, din Planul de activități al Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 12.07.2019

    Jurnal românesc – 12.07.2019

    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni va derula proiectul Cursuri de perfecţionare a cadrelor didactice care predau limba română sau în limba română, în Republica Moldova, în special în Găgăuzia, la Paşcani, în perioada 13-18 iulie. Stagiul de perfecţionare se va desfăşura pe parcursul a şase zile, având două teme majore: Metodica predării limbii române şi Psihopedagogie şcolară. Cursurile vor fi predate de profesori metodişti de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi. La cursuri vor participa 20 de profesori care predau limba română sau în limba română, în Republica Moldova. Acţiunea îşi propune promovarea şi susţinerea învăţării în limba română, precum şi creşterea calităţii şi atractivităţii actului educaţional în limba română, în special în zonele în care ponderea românilor în populaţia localităţilor respective este mică sau foarte mică. Proiectul se încadrează în Programul de Educaţie Apostol Mărgărit, din Planul de activităţi al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru anul 2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.



    Sâmbătă, 13 iulie, în arealul Bisericii Grădiște I din Arad se va desfășura a XI-a ediție a Festivalului Românilor de Pretutindeni, informează BucPress. Evenimentul va reuni grupuri folclorice ale românilor din Timoc — Serbia, Chișinău — Republica Moldova, Cernăuți și Maramureșul Istoric — Ucraina. Manifestarea va beneficia de participarea extraordinară a Ansamblului ”Hora-Horița” din Chișinău, precum și a formației ”Rapsozii Zarandului” și a solistei Mariana Deac. Festivalul — organizat de Parohia Ortodoxă Arad Grădiște I în parteneriat cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Aradului, Consiliul Județean Arad și Centrul Cultural Județean Arad – s-a impus la nivel național și internațional ca o manifestare de referință destinată românilor din jurul granițelor României.



    Ambasadorul României în Ucraina, Cristian Leon Ţurcanu, s-a aflat, recent, la Cernăuți, unde a avut întrevederi cu conducerea regiunii si cu lideri ai asociațiilor românești, noteaza BucPress. În cadrul întrevederii cu șeful interimar al Administraţiei Regionale de Stat Cernăuți, Mihailo Pavliuk, au fost discutate modalitățile de aprofundare a cooperării transfrontaliere între România și Ucraina. Ambasadorul României a reiterat importanța demersurilor concrete de sprijinire a identității comunității românești din regiune și de prezervare a drepturilor etnicilor români.


    În acest sens, au fost discutate aspecte privind deschiderea unei grădinițe cu predare în limba română în Cernăuți, precum și perspectivele renovării sediului Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina ”Mihai Eminescu”. În cadrul întrevederii cu preşedintele Consiliului Regional Cernăuți, Ion Muntean, au fost reluate subiectele legate de modalitățile concrete de sprijinire a comunității românești din regiune, inclusiv în ceea ce privește proiectul privind renovarea casei Aron Pumnul. Cu ocazia prezenței la Cernăuți, diplomatul român a vizitat o grădiniță aflată în ultimele etape de renovare și modernizare, unde vor învăța în limba materna și două grupe de preșcolari etnici români, precum și un imobil avut în vedere pentru înființarea unei grădinițe de limbă română.

  • Guvernul acordă încă 3 milioane de lei pentru elevii români din Ucraina

    Guvernul acordă încă 3 milioane de lei pentru elevii români din Ucraina

    Guvernul va suplimenta cu trei milioane de lei fondurile alocate finanţării programului care dă posibilitatea elevilor de etnie română care studiază în şcoli cu predare în limba maternă din Ucraina să beneficieze de burse de studiu, a anunţat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

    Viorica Dăncila: Guvernul României este preocupat de respectarea şi promovarea drepturilor la identitate lingvistică ale etnicilor români din afara graniţelor. Astăzi vom lua măsuri pentru a da posibilitatea cât mai multor elevi de etnie română care studiază în şcoli cu predare în limba română din Ucraina să beneficieze de burse de studiu. Vom suplimenta cu trei milioane de lei fondurile alocate finanţării acestui program, având în vedere că numărul elevilor care doresc să studieze în limba română şi să primească o bursă a crescut în acest an şcolar cu 60% faţă de precedentul an de studiu.

    Acest program a condus la creşterea numărului etnicilor români care doresc să îşi înscrie copiii în şcoli cu predare în limba maternă şi contribuie semnificativ la aprofundarea cunoştinţelor în materie ale acestora, a adăugat premierul Viorica Dăncilă.

  • Jurnal românesc – 02.07.2019

    Jurnal românesc – 02.07.2019

    Senatul a adoptat proiectul de lege privind votul în străinătate cu 75 de voturi “pentru” şi 9 abţineri. Noua lege stabileşte că, pe lângă votul clasic, pentru cetăţenii români din diaspora vor funcţiona atât votul prin corespondenţă cât şi cel anticipat. Pentru votul prin corespondenţă, românii din afara graniţelor se pot înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în care vor trece numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze. Formularul trebuie însoţit de o copie scanată sau de o fotografie a actului de identitate.


    Votul anticipat presupune organizarea scrutinului pe durata a trei zile, vineri, între orele 12.00 şi 21.00, sâmbătă şi duminică, între 7.00 şi 21.00 ora locală. De asemenea, la ora 21.00, când se închid urnele, alegătorii care se află în sediul secţiei de votare, precum şi cei care stau la rând pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot până cel târziu la ora 23 şi 59 de minute. De asemenea, senatorii au mărit şi cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor birourilor electorale de la 100 la 150 de lei şi au stabilit că listele electronice suplimentare din străinătate vor fi generate automat în format electronic pe baza datelor înregistrate în sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Un alt articol modificat se referă la faptul că numărul membrilor Biroului electoral poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate, în cazul în care se constată că este insuficient. Modificările adoptate de Senat au fost trimise Camerei Deputaţilor, care este for decizional, şi urmează să fie dezbătute şi supuse votului miercuri.



    Românii care merg în vacanţă în Grecia sau în Turcia au de aşteaptat aproximativ 4 ore la frontiera bulgaro-elenă, iar cozile de autoturisme se întind pe câţiva kilometri, transmite corespondentul Radio România la Sofia. Potrivit acestuia formalităţile vamale durează destul de mult. La punctul de trecere a frontierei Makaza – Nimfea, preferat de turiştii români care merg spre Tracia Elenă, Kavala şi insula Thassos, cozile de maşini depăşesc 2 km la orele prânzului. La celelalte vămi de la graniţa cu Grecia situaţia este normală. Poliţia de frontieră din Bulgaria a explicat întâzierile prin faptul că, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, traficul este cu 25% mai intens şi deşi verificarea documentelor unui autoturism durează, în medie, 30 de secunde, mulţi călători nu pregătesc dinainte cărţile de identitate, fapt care duce la creşterea timpilor de aşteptare. Potrivit directorului Poliţiei de Frontieră din ţara vecină, autorităţile vamale bulgare aplică un regim de control rapid în cazul cetăţenilor Uniunii Europene.



    Etnicii români din Ucraina, absolvenți de liceu, care doresc să urmeze cursurile unuia dintre programele de licență oferite de Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava vor putea depune dosarele pe 5 iulie, la Consulatul General al României de la Cernăuți, transmite Agenţia BucPress. Actele sunt primite în intervalul orar 9.00 – 15.00. Absolvenții se pot înscrie însă şi direct, la sediul Universităţii din Suceava, începând cu data de 15 iulie. Candidații etnici români nu pot depune dosare în regim on-line sau prin intermediul poștei electronice. Potrivit Comisiei de admitere, dosarele de înscriere trebuie să cuprindă doar documente în original. Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina de Internet a Universitatăţii “Ștefan cel Mare” din Suceava, www.admitere.usv.ro la secţiunea Români de Pretutindeni.

  • Jurnal românesc – 03.04.2019

    Jurnal românesc – 03.04.2019

    Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, cu care a discutat despre reformele întreprinse recent de cele două ţări în domeniul educaţiei. Ecaterina Andronescu a subliniat necesitatea menţinerii la standarde adecvate a învăţământului în limba maternă pentru minoritatea română din Ucraina. Oficialul român şi-a exprimat disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri cu omologul ucrainean, Lilia Hrinevich, în vederea identificării unor soluţii concrete pentru finalizarea negocierilor protocolului de colaborare bilaterală în domeniul educaţiei şi menţinerea învăţământului în limba maternă pentru românii din ţara vecină.



    Europarlamentarul Siegfried Mureşan solicită Guvernului să depună “urgent” candidatura pentru găzduirea de către România a Autorităţii Europene a Muncii. El aminteşte că, pe 14 martie, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene a lansat procedura pentru alegerea sediului nou-înfiinţatei entităţi. “România are o nouă oportunitate de a găzdui în premieră o instituţie a Uniunii Europene. (…) Cer Guvernului României să pregătească de urgenţă o candidatură serioasă pe care să o depună în termenul stabilit. Ţara noastră porneşte cu cele mai mari şanse să găzduiască această nouă agenţie fiind unul dintre cele 5 state membre care nu găzduiesc nicio instituţie a Uniunii Europene, alături de Bulgaria, Croaţia, Cipru şi Slovacia. În plus, dintre toate aceste state, România are cea mai mare întindere şi o populaţie mai mare decât toate celelalte 4 state la un loc”, a declarat eurodeputatul. Termenul pentru depunerea candidaturilor este 6 mai, iar decizia ar urma să se ia prin vot în Consiliul privind Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Consumatori din data de 13 iunie.



    Ministrul Economiei și Infrastructurii din Republica Moldova, Chiril Gaburici, a declarat, la Bucureşti, că pe fondul incertitudinilor privind viitorul tranzitului de gaze spre Balcani pe teritoriul Ucrainei și al Republicii Moldova este foarte important ca până la finele acestui an gazoductul Ungheni-Chișinău să fie operațional. Oficialul s-a întâlnit cu conducerea Transgaz căreia i-a transmis că asigurarea unei rute alternative de livrare a gazelor naturale este indispensabilă pentru Republica Moldova. Chiril Gaburici a subliniat că prin construcția conductei vor fi create condiții de competitivitate în sector, astfel încât consumatorii casnici să aibă parte de tarife mai mici, iar agenților economici să li se ofere posibilitatea de a se dezvolta. Radio Chişinău transmite că gigantul rus Gazprom a început să notifice oficial țările din vecinătatea Ucrainei că, de la începutul anului viitor, va fi oprit transportul de gaze pe teritoriul acestei țări. În aceste condiții, autoritățile moldovene au decis urgentarea construcției gazoductului Ungheni-Chișinău pentru a putea cumpăra gaze din România.



    Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură din Constanţa şi Asociaţia Industriaşilor din Bulgaria au lansat portalul informaţional jobmobility.info. Portalul cuprinde o hartă economică, cataloage de competenţe pentru ocupaţii cu potenţial de mobilitate din sectoarele economice cheie din regiunea transfrontalieră România-Bulgaria, instrumente de evaluare a competenţelor, e-training-uri specializate, informaţii despre locuri de muncă vacante din regiune şi o secţiune cu informaţii utile, pe de o parte persoanelor care doresc să lucreze în zona transfrontalieră şi pe de altă parte companiilor care caută oportunităţi de angajare a personalului de peste graniţă. Cu o valoare totală de aproape 600.000 de euro, proiectul a fost cofinanţat de Uniunea Europeană, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

  • Jurnal românesc – 28.02.2019

    Jurnal românesc – 28.02.2019

    Operatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 794 de locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în Marea Britanie – 175, unde sunt căutaţi 100 de lucrători în agricultură, 50 de îngrijitori persoane la domiciliu, 15 farmacişti şi 10 infirmieri. Olanda are nevoie de 167 de lucrători în sere, în grădinărit și horticultură, iar Spania de 150 agricultori, 4 tehnicieni şi 2 tâmplari. Locuri de muncă mai pot fi găsite în Germania – 89, Irlanda — 55, Danemarca — 50, Finlanda — 34, Suedia — 24, Norvegia — 19, Ungaria — 13 şi Slovacia — 12. Persoanele interesate pot viziona ofertele pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona de reşedinţă, unde pot fi indrumate de consilierul Eures.



    Executivul de la Chișinău a aprobat Acordul de cooperare cu Guvernul României în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei, transmite Radio Chişinău. Prin acest acord, Republica Moldova și România vor face schimb de experţi pentru a însuși practici de luptă împotriva corupţiei, vor intensifica schimbul de date şi informaţii operative şi vor spori numărul echipelor comune de anchetă. În baza acestei înțelegeri, părţile pot să organizeze activităţi comune de pregătire a personalului şi să facă schimb de informaţii în cazuri de corupţie. Acordul de Cooperare între Guvernele Republicii Moldova şi României în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei a fost semnat la 19 decembrie 2018, la Chişinău.



    Guvernul Ucrainei a acordat regiunii Cernăuți aproximativ 53 milioane grivne, echivalentul a aproximativ 1,73 miloane de euro, sumă ce reprezintă subvenția pentru dezvoltarea socio-economică a regiunii. Potrivit Agenţiei BucPress, cea mai mare parte din sumă, 8 milioane grivne – peste 260 de mii de euro, va fi destinată achiziţiei de tehnică medicală pentru Maternitatea Nr.2 din Cernăuți, pentru policlinica de copii şi pentru dotarea grădinițelor. O altă parte a subvenției va fi direcţionată către reabilitarea instituțiilor de învățământ din raioanele Kelmenți şi Hliboca. Totodată, bugetul orașului Cernăuți va primi circa 7,8 de milioane grivne, adică peste 250 de mii de euro.



    Custodele Coroanei Române, Margareta, a primit a primit o delegaţie de copii din Ucraina, însoţiţi de ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Oleksandr Bankov, care i-a oferit “Cartea Binelui”, un proiect social care cuprinde 50 de poveşti şi ilustraţii despre bine, bunătate şi binefacere trimise de copii din toate zonele Ucrainei. Ceremonia s-a desfăşurat în Sufrageria Palatului Regal din capitală. “Este o inspiraţie, o iniţiativă foarte bună pentru omenire şi-mi dă speranţă pentru viitor. Copiii au puterea de a schimba lumea”, a declarat principesa Margareta pentru Agerpres.


    La rândul său, ambasadorul Oleksandr Bankov a explicat că darul oferit Custodelui Coroanei “conţine povestiri despre milostenie, caritate şi curaj, despre război şi pace, despre dârzenia celor care luptă pentru libertate”. La eveniment au participat copii şi voluntari din Ucraina, beneficiari ai programelor Fundaţiei Principesa Margareta a României, ai The Duke of Edinburghs International Award Romania, ai Crucii Roşii Române, precum şi elevi ai Şcolii Gimnaziale “Principesa Margareta” din Bucureşti.


    În cadrul proiectului social internaţional “Cartea Binelui” se preconizează realizarea a 100 de exemplare exclusive şi a 10.000 de copii tipărite. În perioada prezentării proiectului, cele mai bune echipe creative vor face parte din delegaţia ucraineană care transmite “Cartea Binelui” uneia din ţările lumii. În 2018, delegaţia ucraineană i-a oferit Papei Francisc un exemplar al volumului.

  • Jurnal românesc – 02.01.2019

    Jurnal românesc – 02.01.2019

    2018, Anul omagial al unităţii de credinţă şi neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, a fost cel în care s-a împlinit un ideal de 140 de ani – sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, a afirmat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba oficiată cu ocazia Anului Nou. Înaltul Prelat le-a transmis românilor să privească cu încredere, speranţă, dar şi cu responsabilitate fiecare clipă a vieţii. El a mai spus că anul 2019 a fost consacrat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al satului românesc – al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari.




    2018 a fost un an al căutării de soluții, al concluziilor vechi și provocărilor noi, un an al luptelor identitare și istorice, transmite Centrul Media BucPress. Școala românească, presa și biserica continuă să fie piloni ai coeziunii sociale și ai păstrării identității naționale în rândul comunității românești din Ucraina, care se confruntă în continuare cu situații dificile (procese (geo)politice mai puțin așteptate, modificări ale configurațiilor social-economice, apariția unor bariere în calea consolidării capitalului cultural și social al națiunilor din estul Europei). Inclusiv jurnalismul independent în limba română din Ucraina are de suferit din cauza lipsei mijloacelor financiare, a influenței contradictorii a patronilor de presă asupra politicilor editoriale, a lipsei de viziune și experiență de management de presă sau a conjuncturii politice și economice tot mai instabile (dezetatizarea presei scrise, introducerea cotelor lingvistice în audiovizual, adoptarea unor proiecte de legi deconstructive, criza de cadre). Fondat în 2014, la Cernăuți, cu scopul de a dezvolta presa de limba română din Ucraina, Centrul Media BucPress a primit în 2018 și sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Cele mai importante proiecte ale sale sunt: Agenția de știri BucPress (www.bucpress.eu), Radio Cernăuți — unicul post de radio din Ucraina care emite 24 de ore din 24 în limba română (http://bucpress.eu/radio) și televiziunea online, BucPress TV. În 2018 Centrul Media BucPress a semnat și un acord de parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune – primul de acest gen încheiat între Radio România și o asociație de presă de limba română din Ucraina. Potrivit acestuia, Radio România Internațional autorizează BucPress să preia în programele proprii, să distribuie şi să comunice publicului larg, prin difuzare/redifuzare pe postul Radio Cernăuţi, câte o emisiune zilnic, în limbile română şi ucraineană, produsă de Radio România Internaţional, respectiv să preia pe www.bucpress.eu un număr nelimitat de ştiri.




    Din 25 ianuarie, Centrul Cultural Româno-German din Nürnberg va găzdui, în ultima vineri a fiecărei luni, un cerc de literatură și cultură la care sunt invitați pasionații de literatură, istorie și film – români, dar și germani vorbitori de limba română sau interesați de cultura română, informează publicația www.asiiromani.com. Întâlnirile se vor desfășura anul acesta după un program prestabilit, conform mai multor teme propuse. Astfel, pe 25 ianuarie, discuțiile se vor purta în jurul întrebării: ”Ce înseamnă să fii poet național?”, pe 22 februarie e programată pentru dezbatere tema: ”Literatură și film. Cultura între literatură și ecranizare. Filme de scurt metraj”, iar pe 29 martie tema aleasă va fi ”Nichita Stănescu — poezia ca existență.” Coordonatoare a Cercului Cultural Româno-German din Nürnberg este Alina Dobre, născută la Tulcea în 1975, absolventă a Facultății de Drept de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, emigrată în Germania în 2000. Între 2004 și 2006 ea a fost vicepreședintă a Asociației culturale româno-germane ”Apoziția” din München. În 2008 s-a numărat printre membrii fondatori ai Asociației tinerilor ortodocși români din Germania. A terminat în 2009 un program de masterat în Drept comercial European și Internațional la Ludwig Maximilien Universität din München. În 2012 s-a reîntors în România și a lucrat la Parchetul General din Bucureşti până în 2016, an în care a revenit în Germania, la Nürnberg, sperând, la fel ca în anul 2000, că se va întoarce în România. A publicat, sub numele Alina Cozan, în 2001, la editura Arania, lucrarea ”Persia Antică”, iar în 2015, la editura Ideea Europeană, un eseu despre emigrație intitulat ”Trăirea pe interval”. Alina Dobre a mai publicat numeroase articole atât în mediul online, cât și în presa scrisă din România sau în reviste românești din Germania.

  • Jurnal românesc – 25.09.2018

    Jurnal românesc – 25.09.2018

    Una dintre principalele probleme ale românilor care pleacă în străinătate la studii sau la muncă e faptul că nu se informează, a declarat, marţi, secretarul de stat din cadrul Ministerului Românilor de Pretutindeni, Veaceslav Şaramet, prezent la Zalău în cadrul campaniei Informare acasă! Siguranţă în lume. El a adăugat că ministerul pe care îl reprezintă derulează, în prezent, aceasta campanie care are ca scop tocmai informarea românilor care intenţionează să meargă la muncă sau la studii în străinătate. “Încercăm să venim cu nişte recomandări clare, astfel încât atunci când românii merg în orice stat să nu devină victime ale diferitelor abuzuri, de muncă, sexuale şi aşa mai departe”, a precizat Veaceslav Saramet.


    El a amintit ca sunt comunităţi importante de români in strainatate: peste un milion de români în Italia si aproape un milion în Spania. Demnitarul a mentionat, de asemenea, şi alte comunităşi, între care cele din Marea Britanie, SUA. Secretarul de stat s-a întâlnit, marţi, la Zalău, cu reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale din Sălaj pentru a le transmite informaţiile pe care cetăţenii români trebuie să le ştie în momentul în care aceştia hotărăsc să plece din ţară.



    Consiliul Județean Vaslui, prin Biblioteca Judeţeană Nicolae Milescu Spătarul”, organizează Ediţia I a Concursului de creaţie literară în limba română Treptele devenirii noastre”, finanțat de către Ministerul Culturii și Identităţii Naţionale. Potrivit BucPress, concursul are drept reper emblematic sărbătorirea Centenarului Unirii şi îşi propune stimularea actului creativ şi întărirea sentimentului de apartenenţă la cultura românească a creatorilor din România, Republica Moldova şi Ucraina. Concursul se va desfășura pe două categorii: elevi şi adulţi. Lucrările pot cuprinde atât creaţii în proză, cât şi poezie, scrise în limba română, având în centrul atenţiei Centenarul Marii Uniri. Până pe 30 decembrie, lucrările premiate vor fi tipărite, iar fiecare câștigător va primi gratuit un volum.



    Pe 28 şi 29 septembrie, la Rădăuţi şi Cernăuţi se vor desfăşura lucrările celei de a XXVI-a sesiuni anuale de referate şi comunicări ştiinţifice, organizată de colaboratorii Institutului Bucovina” din Rădăuţi al Academiei Române, în parteneriat cu Centrul Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi. În prima zi, la Galeria de Artă din Rădăuţi vor fi prezentate peste 20 de comunicări ,,BUCOVINA ŞI BUCOVINENII. UN SECOL DE LA MAREA UNIRE”. La lucrările conferinţei vor participa şi oameni de ştiinţă din Polonia şi din Germania. Comunicările ştiinţifice susţinute de conferenţiari vor cuprinde o arie tematică deosebit de largă din istoria social-politică şi cultural-ştiinţifică a Bucovinei.



    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a primit-o, recent, în vizită de prezentare pe Excelenţa Sa Doamna Isabel Rauscher, ambasadorul Austriei în România. În cadrul dialogului, au fost abordate subiecte importante, precum situaţia dificilă din Siria, problema migraţiei în Europa, schimbările sociale şi culturale ale continentului. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh a menţionat faptul că la Viena se construieşte cea de-a treia biserică ortodoxă românească menită să slujească nevoilor numeroasei comunităţi româneşti din capitala Austriei.

  • Jurnal românesc – 10.09.2018

    Jurnal românesc – 10.09.2018

    Copii și profesori din Ismail, Ucraina, au fost premiați de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, pentru aportul constant în menținerea și promovarea identității românești. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Centrul de Informare al României din cadrul Universității Umaniste de Stat din smail, a avut loc pe 8 septembrie, cu ocazia Zilei Limbii Române. Adrian Brădeanu, referent relații în cadrul Institutului, a transmis celor prezenți faptul că Institutul Eudoxiu Hurmuzachi îi susține în eforturile pe care le fac pentru păstrarea și promovarea identității românești. Programul manifestației a inclus o conferință pe tema importanței limbii române în comunitățile istorice, un recital de poezie dedicat Zilei Limbii Române și s-a încheiat cu un spectacol de muzică românească, muzică ușoară și dansuri populare, susținut de ansambluri folclorice, colective populare și muzică instrumentală din raioanele Ismail și Reni.



    La sediul Societății pentru Cultura Românească Mihai Eminescu” din Cernăuți a avut loc deschiderea filialei Asociației pentru Civilizația Ortodoxă — Cernăuți. Preşedintele fondator al filialei este Vladimir Acatrini, istoric, doctorand. Au fost prezenți la eveniment alţi fondatori ai Asociaţiei, poeţi, profesori, ziarişti, bibliotecari şi oameni de cultură din România şi Cernăuţi.



    Senatorul PNL Viorel Badea, aflat la al treilea mandat de parlamentar de Diaspora, a declarat, pentru Mediafax, că liberalii vor depune, începând cu sesiunea din această toamnă, două proiecte de lege. Unul prevede introducerea votului electronic, iar cel de-al doilea va viza creşterea numărului de aleşi în Diaspora de la 6 la 12. Viorel Badea crede că votul electronic nu a fost introdus până în prezent din cauza lipsei de voinţă a majorităţii parlamentare şi apreciază că românii din străinătate pot influenţa votul doar în măsura în care Diaspora este lăsată să îşi exercite acest drept.



    RePatriot, platformă de inspirație, informație și consiliere dedicată românilor din străinătate, invită sâmbătă, 15 septembrie, românii aflaţi în capitala Italiei la Conferința RePatriot de la Roma. Aceasta promite participanţilor că vor afla în mod direct de la antreprenori de succes din România și Diaspora cum să valorifice oportunitățile de afaceri din țară, care sunt modelele pe care le pot urma, pașii necesari și cum se pot întoarce acasă, ca antreprenori.


    Obiectivul principal al conferinţei îl reprezintă informarea românilor din Diaspora asupra importanței dezvoltării competențelor antreprenoriale și atragerea lor din străinătate înapoi acasă, fizic sau mental, prin prezentarea oportunităților de afaceri pe care le au în România. Conferința va reuni ca speakeri antreprenori din România care vor prezenta studii de caz și povești de succes, precum și modalități concrete de dezvoltare a unui business. Cei interesaţi se pot înscrie la conferință completând formularul de pe pagina de internet a asociaţiei www.repatriot.ro/conferinta-roma-15-septembrie-2018, până pe 12 septembrie.

  • Jurnal românesc – 19.06.2018

    Jurnal românesc – 19.06.2018


    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, prin care valabilitatea paşapoartelor simple electronice creşte la 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 18 de ani. Valabilitatea paşapoartelor simple electronice este stabilită la trei ani pentru persoanele care nu au împlinit 12 ani şi cinci ani pentru cele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 de ani. De asemenea, actul normativ stipulează că paşapoartele de serviciu electronice se eliberează cu o valabilitate de cinci ani, respectiv de trei ani pentru minorii sub vârsta de 12 ani.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a anunţat reluarea procesului de selecţie a asociaţiilor, fundaţiilor şi a altor organizaţii nonguvernamentale prin intermediul cărora se vor colecta documentele necesare acordării de burse etnicilor români cu domiciliul în Ucraina. Potrivit legii publicate în Monitorul Oficial, se aprobă plata de burse sau stimulente financiare în cuantum de 200 lei/lună/bursă sau stimulent financiar, pentru elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa I a anului şcolar 2017-2018, care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de învăţământ preuniversitar din Ucraina.


    Sunt eligibile pentru a participa la procesul de selecţie toate asociaţiile, fundaţiile sau organizaţiile nonguvernamentale care aparţin etnicilor români din Ucraina şi au ca obiect de activitate păstrarea, afirmarea şi/sau promovarea identităţii culturale, lingvistice, religioase, etnice a românilor de pretutindeni, cu sediul în regiunile din Ucraina în care trăiesc comunităţi de români. Termenul pentru transmiterea cererilor este 25 iunie.2018.



    O delegație formată din veterani ai războiului de la Nistru a pornit, luni, spre Alba Iulia pentru a duce Flacăra Unirii. Un marș al unioniștilor de pe ambele maluri ale Prutului va trece prin zeci de orașe și județe din România și Republica Moldova. Acțiunea este o inițiativă a Alianței pentru Centenar în parteneriat cu administrațiile locale din cele două state. Startul Marșului Centenar se va da la 1 iulie la Alba Iulia, cetate-simbol pentru românii de pretutindeni, urmând ca Flacăra Unirii să fie dusă de către reprezentanți din peste o mie de localități de pe ambele maluri ale Prutului prin mai multe orașe printre care Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Sibiu, Curtea de Argeș, Târgoviște. Pe parcursul a două luni, participanții vor traversa peste o mie de kilometri, trecând Carpații și Prutul și vor descoperi locurile semnificative pentru Marea Unire și Primul Război Mondial. Marșul se va încheia pe 1 septembrie, la Chișinău.



    Veaceslav Șaramet, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a avut luni., la sediul ministerului o întrevedere cu un grup de etnici români din Ucraina, regiunea Cernăuți, aflați în vizită în România printr-un proiect educațional transfrontalier. În cadrul discuțiilor, secretarul de stat a prezentat proiectele Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, făcând referire atât la posibilitățile de finanțare nerambursabilă ale unora dintre ele de care pot beneficia românii de pretutindeni, cât și la programele și acțiunile proprii, precum taberele ARC. Veaceslav Șaramet a vorbit si despre programul Descoperă și Cunoaște România”, unde, în ediția a treia, au fost 50 de participanți din zona Cernăuți.

  • Burse pentru organizațiile românilor din Ucraina

    Burse pentru organizațiile românilor din Ucraina

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) anunță reluarea procesului de selecție a asociațiilor, fundațiilor și a altor organizații nonguvernamentale prin intermediul cărora se vor colecta documentele necesare acordării de burse etnicilor români cu domiciliul în Ucraina.



    Prin Legea nr. 122/04 iunie 2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina, au fost modificate condițiile de acordare a burselor. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 471/07 iunie 2018.



    În baza Legii nr. 122/4 iunie 2018, Art. I, alin. 3 (1), se aprobă plata de burse sau stimulente financiare în cuantum de 200 lei/lună/bursă sau stimulent financiar, pentru elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa I a anului şcolar 2017-2018, care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de învăţământ preuniversitar din Ucraina.



    Sunt eligibile pentru a participa la procesul de selecție toate asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care aparțin etnicilor români din Ucraina și au ca obiect de activitate păstrarea, afirmarea și/sau promovarea identității culturale, lingvistice, religioase, etnice a românilor de pretutindeni, cu sediul în regiunile din Ucraina în care trăiesc comunități de români.



    Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care intenționează să participe la procesul de colectare a documentelor necesare acordării de burse etnicilor români cu domiciliul în Ucraina, trebuie să transmită la MRP următoarele documente:


    a) Cererea de participare a asociațiilor, fundațiilor sau organizațiilor neguvernamentale pentru identificarea beneficiarilor burselor sau stimulentelor financiare, colectarea documentaţiei necesare pentru plata burselor sau stimulentelor financiare, conform modelului anexat


    b) statutul asociațiilor, fundațiilor sau organizațiilor neguvernamentale prin care se demonstrează că aparțin etnicilor români din Ucraina și au ca obiect de activitate păstrarea, afirmarea și/sau promovarea identității culturale, lingvistice, religioase și etnice a românilor de pretutindeni, în copie certificată conform cu originalul de către reprezentantul legal. Obiectul de activitate este cel înscris în statut;


    c) dovada că sunt înregistrate din punct de vedere legal și fiscal în Ucraina, în copie certificată conform cu originalul de către reprezentantul legal;


    d) copie după actul de identitate al reprezentantului legal, cu mențiunea ”conform cu originalul”;


    e) copie după actul de identitate al coordonatorului de proiect, cu mențiunea ”conform cu originalul”;


    f) CV-ul reprezentantului legal şi al coordonatorului de proiect;


    g) declarația privind apartenența la identitatea culturală română, dată conform Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexat.


    h) declarația privind evitarea conflictelor de interese, conform modelului anexat


    i) extrasul de cont al asociației, fundației sau organizației neguvernamentale, în original.


    Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale care au depus dosare complete în urma anunțului precedent din luna martie 2018, vor transmite la MRP doar cererea de participare, conform modelului anexat.


    Termenul pentru transmiterea cererilor este 25.06.2018. Modelul cererii și documentele solicitate se regăsesc pe site-ul MRP (www.mprp.gov.ro).


    Selecția asociațiilor, fundațiilor sau organizațiilor nonguvernamentale se va face de o comisie constituită la nivelul MRP.


    Asociațiile, fundațiile sau organizațiile nonguvernamentale selectate vor avea obligația de a încheia un acord de finanțare cu MRP, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care a fost publicat anunțul privind rezultatul selecției.


    Detalii suplimentare pot fi solicitate la adresa secretariat.burse@mprp.gov.ro



    Comunicat MRP

  • Vizita secretarului de stat, Dan Neculăescu, în Ucraina

    UPDATE: În contextul vizitei pe care o efectuează în Ucraina în perioada 12-14 aprilie 2018, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut o întâlnire cu cei doi co-președinți ai Grupului pentru relații interparlamentare cu România din Rada Supremă a Ucrainei, Maksym Burbak și Grigorie Timiș.


    Secretarul de stat român a exprimat încrederea că prin activitatea la nivelul Radei Supreme, Grupul pentru relații interparlamentare poate contribui semnificativ la prezervarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române, inclusiv dreptul la învățământ în limba maternă. În același timp, a subliniat necesitatea consultării susținute și cuprinzătoare a reprezentanților minorității române.


    De asemenea, secretarul de stat Dan Neculăescu a subliniat importanța cooperării și dialogului pe linie parlamentară.


    Secretarul de stat român a reafirmat sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statului vecin în granițele sale recunoscute internațional.


    ——————-



    În cadrul vizitei pe care o efectuează în Ucraina în perioada 12-14 aprilie 2018, secretarul de stat Dan Neculăescu a participat, la 12 aprilie, la Kiev, laSecurity Forum, unde a susținut o intervenție în cadrul Panelului “Sensitive Eastern Europe and Burning Black Sea Region: Conflicts to Resolve”.



    În mesajul său, Dan Neculăescu a evidențiat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și a reliefat rolul jucat de solidaritatea aliată în gestionarea amenințărilor și provocărilor, inclusiv la nivel regional. A reamintit, totodată, atenţia specială acordată de țara noastră consolidării în continuare a prezenței NATO pe flancul estic, precum și cooperării dintre Alianță și partenerii săi estici.



    De asemenea, în contextul vizitei în Ucraina, secretarul de stat Dan Neculăescu a avut o rundă de consultări cu ministrul ucrainean adjunct al afacerilor externe, Vasyl Bodnar.



    Cele două părți au discutat principalele problematici de pe agenda relațiilor bilaterale, cu accent pe necesitatea soluționării durabile a aspectelor legate de dreptul la învățământ în limba maternă pentru persoanele aparținând minorității române din Ucraina.



    Oficialul român a reiterat preocuparea constantă a autorităților române în ceea ce privește protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina. În context, a transmis omologului ucrainean necesitatea de a identifica soluții, care sa răspundă interesului legitim al minorității române din Ucraina de a beneficia de exercițiul dreptului la educație în limba maternă.



    Totodată, în cadrul discuțiilor a fost confirmat interesul pentru dezvoltarea cooperării economice, inclusiv pe dimensiunea transfrontalieră, în beneficiul celor două țări.



    De asemenea, secretarul de stat român a reamintit susținerea constantă acordată de România parcursului european al Ucrainei și a încurajat continuarea procesului cuprinzător de reforme necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. Oficialul român a reiterat sprijinul ferm al României pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.



    La 13 aprilie, secretarul de stat Dan Neculăescu va avea, în calitate de co-președinte al Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene pe tema protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, o întrevedere informală cu omologul ucrainean, Svitlana Fomeko, prim-adjunct al ministrului Culturii.



    Comunicat MAE

  • Jurnal românesc – 05.03.2018

    Jurnal românesc – 05.03.2018

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a făcut prima sa vizită de lucru de la preluarea mandatului în Ucraina, la Cernăuţi şi în Transcarpatia. Intotero a solicitat autorităţilor din Ucraina să modifice articolul din Legea Educaţiei care îngrădeşte dreptul comunităţii româneşti de a studia în limba maternă. Ea a spus că minoritatea românească din Ucraina, din regiunile istorice Cernăuţi şi Transcapatia, este bine integrată şi trebuie să aibă mai departe dreptul de a învăţa limba română. Intotero s-a întâlnit cu consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, cu care a discutat despre posibilitatea deschiderii unei grădiniţe româneşti în oraş, despre bursele pentru elevii români din Ucraina şi despre proiectele pentru jurnaliştii români din comunităţile istorice. Oficialul a propus autorităţilor locale şi regionale din Cernăuţi colaborarea pentru renovarea şi amenajarea Casei Memoriale Aron Pumnul. În Transcarpatia, la Slatina, Intotero a avut o întrevedere cu primarul oraşului, cu care a discutat despre amenajarea şi dotarea în perioada următoare a Centrului de Informare al României din oraş. Ea a vizitat şi liceul cu predare în limba română Mihai Eminescu din localitatea de peste Tisa şi s-a întâlnit cu directorii de şcoli româneşti.



    Primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea, se află, în perioada 5-6 martie, intr-o vizită oficială la Chişinău pentru a discuta implementarea Programului de cooperare între cele două oraşe, semnat pe 14 februarie. Protocolul vizează trei domenii – Cultura, Educaţia şi Sănătatea. Astfel, Primăria Capitalei va oferi tabere elevilor olimpici din Chişinău, iar în ceea ce priveşte domeniul Sănătăţii, va oferi posibilitatea medicilor rezidenţi de la Chişinău să participe la programe de internship în spitalele administrate de municipalitatea bucureşteană şi va sprijini Chişinăul în ceea ce priveşte renovarea şi consolidarea Maternităţii nr. 1 şi a Liceului Mihai Eminescu din localitate. În plus, PMB va sprijini Primaria Municipiului Chişinău pentru înfiinţarea unei linii de transport în comun culturale. Colaborarea culturală presupune şi un program de cooperare între Biblioteca Metropolitană din Bucureşti şi Biblioteca Municipală “Bogdan Petriceicu Haşdeu”, urmând să se facă o donaţie de carte către Chişinău. Reamintim că primarul interimar al oraşului Chişinău, Silvia Radu, a fost într-o vizită oficială la Bucureşti pe 14 februarie, când s-a întâlnit cu primarul general, cu care a semnat un Program de cooperare între cele două oraşe.



    Un steag al Uniunii Europene lung de zece metri şi lat de şapte metri a fost desfăşurat, duminică, pe înscrisul Braşov de pe Muntele Tâmpa, timp de o jumătate de oră, apoi în Piaţa Sfatului, alături de steagul României. Demersul a pornit de la faptul că într-o fotografie de grup a Cabinetului Viorica Dăncilă nu apărea şi drapelul comunităţii europene, aşa cum a fost semnalat pe reţele sociale. Steagul a fost expus la Bruxelles, Munchen, Berlin, Budapesta, Oradea, Arad, Timişoara, Deva, Alba Iulia, Tg-Mureş, Sibiu, Braşov, Piteşti, apoi pe 6 martie, în Capitală, la Guvern. Steagul a fost donat de români din diaspora.

  • Sprijin de la Bucureşti pentru românii din Ucraina

    Sprijin de la Bucureşti pentru românii din Ucraina

    Guvernul României a adoptat, joi, măsuri concrete de sprijin pentru elevii de etnie română şi profesorii lor din Ucraina vecină. Astfel, cei mai buni o mie de elevi vor primi din partea statului român burse de studiu în valoare de 200 de lei lunar. De asemenea, 300 de cadre didactice din şcolile româneşti din Ucraina vor putea efectua stagii de specializare la universităţile din Cluj, Suceava, Iaşi şi Galaţi. Vor putea candida pentru aceste stagii cadrele didactice care deţin diplome de studii ce le permit exercitarea profesiei pe teritoriul Ucrainei şi fac dovada declarării apartenenţei la spaţiul identitar român. Selecţia lor se va face de către instituţiile de învăţământ superior care organizează stagiile de specializare, cu sprijinul asociaţiilor, organizaţiilor şi fundaţiilor etnicilor români din Ucraina.



    Iniţiate la propunerea ministerului pentru Românii de Pretutindeni, aceste măsuri vizează, potrivit unui comunicat al acestuia, respectarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina, prin pârghii care să le asigure studiul în limba maternă. Bucureştiul încearcă, astfel, să atenueze efectele noii legi ucrainene a educaţiei, adoptate în toamnă, ce limitează drastic accesul la învăţământ în limba maternă pentru numeroasele minorităţi etnice.



    Potrivit actului normativ, copiii din etniile minoritare vor putea studia în limba maternă doar la grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în ucraineană. Luna aceasta, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, i-a propus omologului său, Pavlo Kilimkin, ca România şi Ucraina să elaboreze un document comun referitor la aplicarea Legii educaţiei. Anterior, Meleşcanu şi miniştrii de Externe ungar, bulgar şi grec au semnat o scrisoare comună, prin care-şi exprimau îngrijorarea şi profundul regret faţă de adoptarea noii legi.



    Ministrul român al Educaţiei, Liviu Pop, a mers la Kiev, pentru a pleda împotriva acesteia. Parlamentul de la Bucureşti a cerut, într-o declaraţie votată unanim, reexaminarea actului normativ şi a avertizat că urmăreşte cu îngrijorare şi maximă atenţie” evoluţiile generate de prevederile sale. La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a decis să-şi amâne, pentru o dată neprecizată, vizita programată luna trecută la Kiev. Analiştii califică drept absolut legitimă preocuparea Bucureştiului, fiindcă aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.

  • Retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018

    Retrospectiva săptămânii 07.01-13.01.2018

    Scandal de pedofilie în poliţia română




    Un poliţist de la Brigada Rutieră care a agresat sexual doi minori într-un
    cartier bucureştean a provocat un scandal de proporţii în România şi a
    zdruncinat serios Poliţia şi Ministerul de Interne. Ministrul de resort, Carmen
    Dan, a acuzat conducerea Poliţiei de lipsă de reacţie şi de insuficiente
    explicaţii publice în dosar. Ea a precizat că se impune demisia mai multor şefi
    din cadrul Poliţiei Române, după ce s-a confirmat că agresorul lucra din 2010
    în Poliţie, perioadă în care a trecut cu bine toate testele psihologice făcute.
    Carmen Dan a spus ca poliţia trebuie reformată şi că
    este nevoie de o verificare psihologică serioasă a angajaţilor din sistemul de
    siguranţă publică. Premierul
    Mihai Tudose s-a opus măsurilor adoptate de ministrul
    de interne şi i-a cerut, mai mult sau mai puţin direct, demisia. Poliţistul
    acuzat de agresarea sexuală a copiilor a fost arestat preventiv pentru 30 de
    zile. Cazul a fost preluat de Parchetul General, care a anunţat că
    cercetează si alte dosare privind
    posibile infracţiuni de agresiune sexuală comise de acelaşi poliţist încă din 2009. Revoltată, o parte a
    opiniei publice crede că superiorii săi ar fi muşamalizat faptele.





    Disensiuni în Guvernul României


    Scandalul
    poliţistului pedofil a creat disensiuni în interiorul guvernului de
    centru-stânga, de la Bucuresti. Primul ministru a
    declarat căşi-ar
    dori un alt titular în locul ministrului de interne Carmen Dan, pe care o acuză
    că l-ar fi minţit. În replică, aceasta afirmă că nici vorbă de aşa ceva. Iar în
    ceea ce priveşte demisia sa, Carmen Dan a ţinut să precizeze că executivul este
    unul politic, miniştrii sunt nominalizaţi şi validaţi în forurile statutare ale
    partidelor din coaliţie şi tot acolo se aprobă retragerea lor din Guvern.
    Disensiunile dintre premier şi ministrul de Interne, susţinută pentru această
    funcţie de liderul social-democraţilor Liviu Dragnea, accentuează şi mai mult
    ideea existenţei unor tensiuni la vărf în PSD, principala componenta a
    coaliţiei la guvernare. Negate de către cei vizaţi, aceste tensiuni transpar
    inclusiv din lipsa de susţinere din partea lliderului social-democrat pentru
    ideea de restructurare a Executivului, avansată, recent, de premier. O decizie în acest
    sens ar urma să fie luată la sfârşitul lunii, în cadrul unui nou Comitet
    Executiv.


    Măsuri
    de politică monetară anunţate de BNR


    Banca Naţională
    a României
    a majorat, de la 1,75 la 2%, rata dobânzii de politică monetară, utilizată în
    principalele sale operaţiuni de piaţă, după aproape trei ani în care a fost
    neschimbată. Banca Centrală a luat această decizie după ce a luat în calcul
    faptul că inflaţia urcă într-un ritm accelerat, dar şi că România are un nivel
    foarte ridicat al creşterii economice, determinat într-o proporţie covârşitoare
    de consum. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a precizat că o majorare a
    dobânzii cheie nu implică neapărat o mărire a ROBOR, indice în funcţie de care sunt calculate dobânzile la
    majoritatea creditelor în lei. Mugur Isărescu: Această majorare a ratei dobânzii nu
    înseamnă în sine că se va majora rata ROBOR pe baza căreia se calculează
    dobânda la creditele în lei acordate populaţiei. S-ar putea ca efectul în piaţă
    să fie uşor deosebit. Oricum, noi nu vedem mişcări ample ale dobânzilor, sub
    nici o formă.     BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor
    rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale
    instituţiilor de credit. Pe de altă parte, Mugur Isărescu a anunţat că, în
    primăvară, Banca Centrala ar putea lua măsuri de restricţionare a creditării
    populaţiei. La sfârşitul lunii noiembrie 2017, românii aveau restanţe de 5,46
    miliarde de lei (1,17 miliarde euro) la creditele în moneda naţională şi de
    6,25 miliarde lei (1,34 miliarde euro) la împrumuturile în valută.





    Vizita ministrului român
    de externe, Teodor Meleşcanu în Ucraina




    Şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, şi omologul
    sau de la Kiev, Pavlo Klimkin, au convenit, joi, la Cernăuţi,
    începerea negocierilor pentru încheierea unui protocol privind aplicarea noii
    Legi a Educaţiei din Ucraina, care să garanteze dreptul membrilor comunităţii
    româneşti de a învăţa în limba maternă. Teodor Meleşcanu:
    Am convenit împreună cu domnul Klimkin să deschidem şi să închidem cât mai
    rapid negocierile pentru elaborarea unui document comun de colaborare, un
    protocol referitor la temele legate de aplicarea legii educaţiei şi mai ales de
    dezvoltarea ulterioară a legislaţiilor secundare, însoţit probabil şi de un
    program care urmează să fie elaborat şi prezentat de către ministerele
    educaţiei din Ucraina şi din România şi care să aibă nişte prevederi foarte
    clare în legătură cu garantarea reciprocă a drepturilor lingvistice ale
    minorităţilor naţionale înrudite de pe teritoriile celor două state.     Meleşcanu a spus că Bucureştiul îşi va menţine
    îngrijorarea până se va găsi o soluţie realistă, fiindcă actul normativ are un
    impact negativ asupra dreptului la educaţie al minorităţii române din Ucraina. Cu prilejul vizitei,
    Meleşcanu s-a întâlnit cu reprezentanţii minorităţii române din regiunea
    Cernăuţi, a participat la ceremonia de inaugurare a unei şcolii cu predare în
    limba română din localitatea Iordăneşti şi a vizitat un liceu cu predare în
    limba română. El a anunţat că Guvernul
    de la Bucureşti intentionează să acorde burse elevilor români din Ucraina cu
    rezultate deosebite la învătătură, iar profesorii se vor putea recalifica în
    ţară Bucureştiul urmând să initieze un astfel de demers.Meleşcanu a mai spus că în acest an
    vor fi deschise două noi puncte de trecere a frontierei între România şi
    Ucraina.