Radio România Internațional

Tag: Romania

  • Malmâ ivropeanâ ti atletismul românescu

    Malmâ ivropeanâ ti atletismul românescu

    La cathi doi añi, astrițerli, tu atletismul ivropean, ahurhescu, tu anchisitâ di primuvearâ, cu campionatili continentali tu salâ. Aoa nâ adrămu unâ protâ idei ti ațelli ți au doarâ pi plan internaţional ti aestu sportu. Ași, imaghinea ți nâ u adrămu la Campionatili Ivropeani indoor bitisiti di pțânu kiro, Apeldoorn, tu Vâsiliili di nghiosu, fu ti ciudii ș-mulu hârioasâ ti ațelli ți au miraki ti atletismul românescu.

    Pareia tricolorâ bitisi astrițearea cu dauâ medalii/nișăñi: malmâ tu astrițearea la mascuru di arcari a greutatillei, pritu Andrei Rareş Toader, ş-asimi la triplusalt feamin, pritu Diana Ion. Fu cama bunlu palmares tricolor tu unâ astrițeari continentalâ atleticâ tu salâ tu añilli di ma nâpoi. Dupâ 8 añi fârâ medalii, di la ediţia ditu 2015, româñilli alinarâ pi podium bași tu 2023, anda, Istanbul (Poli), Claudia Bobocea amintă asimea la 1500 di meatri, iara Gabriel Bitan, la lundzimi, lo medalia di bâcâri.

    Di 20 añi ama, România nu mata avea amintatâ unu titlu ivropean la unu campionat indoor, ma multu di ațelu loat di Elena Buhăianu, Madrid, tu proba feaminnâ di 1500 di meatri, tu 2005. Ninti di astrițeari, umutea a tehnițieñilor româñi eara apridunatâ.

    Scupolu ți lu avea federaţia di atletismu di Bucureşti eara locurli 4 i 6 ş-alti dauâ calificări tu soni.

    Tu unu interviu datu ali aghenţie Agerpres, Oana Pantelimon, antrenoari la lotlu naţional, alâvda şansili al Andrei Rareş Toader, ți avea unâ anchisitâ bunâ. Dumânicâ, aesta sâ spusi dealihea. S-califică tu sonea di greutati pi loclu 4, cu unâ arcari di 20 meatri şi 59 di țentimeatri. Tu ațelu ditu soni actu putu, ama, 21 di meatri şi 27 di țentimeatri, cu 23 di țentimeatri cama ghini di doilu clasat, suedezlu Wictor Petersson. Ma multu, isapea spusi unu nău recordu naţionalu ali Românie.

    Prota medalie a pareillei româneascâ, Apeldoorn, fu ama ațea loatâ viniri, di Diana Ana Maria Ion – asimi la triplusaltu. Cu isapea di 14 meatri şi 31 di țentimeatri, ea lo nai ma di simasie performanţâ ditu cariera a llei. Malma u lo atleta spaniolâ Ana Peleteiro – Compaore, cari ansâri cu şasi țentimeatri ma multu di Diana. Medalia di bâcâri u lo finlandeza Senni Salminen, cu 13 meatri şi 99 di țentimeatri. Lipseaști s-adâvgămu că Diana Ion avea intratâ tu soni pi loclu 7 tu calificări.

    Tora lipseaști s-facâ Mondialili indoor di China, ditu Nanjing, tu chirolu anamisa di 21 şi 23 di marțu. Astrițerea lipsea s-facâ tu 2020, ama di itia ali pandemie ea fu amânatâ trei añi arada și, pânâ tu soni, fu apufusitâ tu aestu vadé.

    Autor: Florin Orban
    Apriduțearea: Mirela Sima

  • Piricllul a focurloru di veghetaţie

    Piricllul a focurloru di veghetaţie

    Focurli vârtoasi di veghetaţii ditu dzâlili ditu soni, adusirâ zñii pi locuri mări ditu Românie, dusirâ ș-la moartea ș-arănirea a niscâtoru oamiñi. Dzăț di focuri preșcavi s-apreasirâ ditu ahurhita a meslui, iara foclu s-apruche di casili a oamiñiloru ditu ma multi reghiuni. Chivernisea scoasi pompieri pi ațeali locuri ta s-alumtâ cu pirili. Pompierilli furâ agiutaț ș-di lucrâtori di la alti structuri, ta s-astingâ focurli, niscânti di eali cu zori s-poț s-agiundzâ. Ei furâ misticaț tu dzăț di hori ditu șapti giudeți.

    S-misticarâ, deadunu cu pompierilli și salvamontişțâlli, ama și piloţlli a Ministerlui di Interni ș-di Apârari. Ațeali dauâ elicopteri Black Hawk a Inspectoratlui Gheneral di Aviaţi silighirâ cama di 77 di toni di apâ ti astindzearea a focurloru, iara unu altu elicopter feați unâ misiuni di mutreari a zonâllei. Tutnâoarâ, unâ aeronavâ Spartan a MApN acţionă ti andruparea a forţilor di lucru, ta s-astingâ foclu.

    Chivernisea lâ feați tâmbihi a oamiñiloru s-aibâ angâtanu și s-nu mata ardâ ierghili di pi locurli agricoli. Tutnâoarâ, chivernisea dzâsi că catastisea easti lai: 650 di ihtări arsirâ tu meslu yinaru, meslu ți tricu alti 4.400 di ihtări, iara meslu aestu, maș tu optu dzâli, arsirâ 4.600 di ihtări. Tu mași trei dzâli furâ cama di 300 di focuri. Tu minduita a șeflui a Departamentului ti Catastisi di Ananghi, Raed Arafat, mași oamiñilli suntu câbati ti aesti zñii. El exighisi că focurli di veghetație nu ahurhirâ di itia a fenomenilor meteorologhiți. Raed Arafat:

    “Easti limbidu, tu aestu kiro focurli di veghetație di pâduri nu s-feațirâ di furnia a temperaturâllei mari i a chiritlui. Noi putem sâ zburâmu ti acțiuni adrati castiné di oamiñi cari i că s-anvițarâ s-adarâ ahtari lcuru i că vor s-curâ niscânti câmpuri tu zona iu ari veghetaţie uscatâ, furnie ti cari noi minduim că suntu adrati castiné.”

    Di altâ parti, Raed Arafat âlli feați tâmbihi ali chivernisi localâ s-lâ dzâcâ a oamiñiloru ti piricllul a focurloru di veghetație, cu agiutor ditu partea a prefțâloru, ta s-poatâ, ași, s-apărâ fisea, ama și s-agiutâ la afirearea a comunitatillei/isnafillei.
    Pompierilli militari lâ aducu aminti a țetățeañiloru că ardirea a veghetațillei uscatâ nu easti datâ cali pritu nomu. Nitiñisearea a nomlui s-pâlteaști cu ghizai di pânâ di 15.000 di lei (vârâ 3000 di evradz) ti persoanili fiziți ş-di pânâ di 100.000 di lei (vârâ 20.000 di evradz) ti ațeali giuridiți.

    Ma multu, fermierilli ți nu tiñisescu nomlu ți nu da cali la arderi potu s-chiarâ ndreptulu ti pâltearea directâ ică di cathi anu la cari au ndreptu. Tu niscânti cazuri, elli potu s-hibâ daț nanâparti di la agiutorlu finanțiar ti unu i ti ma mulțâ añi arada.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

    Moţiuni di cenzură băgată Bucureşti

     

    Parlamentarllii AUR, SOS şi POT (formaţiuni apufusitu-suveraniste, tru opoziţie tru Parlamentul di Bucureşti) dipusirã, marţã, prota moţiuni di cenzură contra guvernuluui PSD-PNL-UDMR, bãgatu pi lucru tu bitisita meslui andreu şi cumãndusitu di suţialu-dimocratlu Marcel Ciolacu. Moţiunia ari numa „Premierlu Nordis lipseaşti s’fugã, româñilli suntu sãtulli cu nitiñisearea faptã” – easti spusa ti aşi dzãsili ligãturi anamisa di Ciolacu şi autorlli a unãllei mega-escrocherii/ unã babageanã-furlãki imobiliarã. Tu ahurhita di mesu, aţea di ma ninti diputată PSD Laura Vicol şi nicukirlu a llei, emburlu Vladimir Ciorbă, eara plãsaţ, ti unu kiro, cu ncllideari ta s’nu facã vãrã lãeaţã/ preventivu. Şi trã alţã trei inculpaţ s’apufusi ncllidearea preventivu tru idyiulu dosaru. Tru cazlu alţãloru şasi, instanţa lo apofasea ti ncllidearea/ arestulu acasã icã aţea cu controlu judiţiaru.

    Ancheta-a procurorlor DIICOT (parchetlu anti-Mafia ditu România) ari tu lucru 40 di inşi şi 32 di firmi, stipsiti cã loarã di la persoani fiziţi icã juridiţi cama di 195 di miliuñi di ivradz, ama nu deadirã a muştiradzloru, ti aeşţã pãradz, apartamentili şi locãrli di parcari trã cari aeşţã pãltirã. Uidisitu cu spusa-a anchetatorlor, avea și cazuri tru cari idyiulu apartamentu fu vindutu la ma mulţã muştiradz. Tu harea di capu/ şeflu politicu ali Laura Vicol, prezidentã a comisillei juridicã tu Camera-a Deputațlor tru aţea di ma ninti leghislatură, premierlu Ciolacu pricãnãscu că azbuirã tru Franţa şi Spania cu avioani privati, deadunu cu ex-deputata și cu nicukirlu Ciorbă. S-ari dusã deadunu cu elli şi ministurlu a Transporturlor, Sorin Grindeanu.

    Semnatarllii a moţiunillei di cenzură spun că actualu executiv easti ileghitimu, numata easti cu pistipseari, tamamau pritu ligãtura-a nãscãntoru membri a cabinetlui cu dosarlu Nordis, şi nu-şi tiñisescu a loru işiş programlu di guvernari, tru cari tãxea, ntrã altili, criştearea-a alocaţiiloru şi a pensiiloru. Guvernulu ari agiumtã di ma multu kiro pi unã isapi arşunoasã ti cãlcarea nomlui/ abuzuri şi eşecuri, cari yilipsescu ampãrţarea pãnu di mardzinã anamisa di putearea politică şi populu român – nica stipseaşti opoziţia naţionalistă. Tutu ditu opoziţie, USR, apufusitu proeuropeanu, dimãndã cã nu ari s’voteadzã moţiunea di cenzură. Unia spuni că, pritu aestã nkisitã ţi nu ari nãdii ta s’treacã ma largu, opoziţia tutã numata va s’aibã nãdia s’nkiseascã cu unã altã proţedurã ti surparea-a Guvernuluui tru aestã sesiuni parlamentară.

    Reprezentanţãllii ali coaliţie majoritarã spunu că România ari ananghi di cearei salami/ soluţii salami, emu nu di strateghii di imaghini, şi tãxescu s’tãnã keptulu/-hercatoru anvãrliga a pareiillei al Ciolacu. Cama multu, liderllii suţialu-dimocraţ şi liberalli spun că iţi slãbinţã pi bãnţãli a majoritatillei va s’hibã sancţionată vãrtosu, iarapoi aţelu ţi va u voteadzã moţiunia va s’hibã scosu ditu partie. AUR, SOS şi POT au deadunu 154 di parlamentari. Trã s’hibã vulusitã moţiunea di cenzurã easti ananghi, ama, di 232 di voturi favorabili, dimi giumitati şi nica unu di tuţ senatorlli şi deputaţlli.

     

    Autoru: Bogdan Matei
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Ortodoxia la români

    Ortodoxia la români

    Alithili isãki cu ţifri nu potu s’hibã limbidu apufusiti, maxus cându easti zborlu di pistusini, ama ştimu că bãnãtorlli ali Românie sã spsuirã ortodocşi cama di 85 tru sutã. Mulţã etniţ români ţãnu di pisti, maxus di aţea catolicã icã protestantã, şi mulţã cetăţeni români di altă etnie suntu ortodocşi. Acã niţi exacti, nu suntu, isãkili spunu cã bãnãtorlli ţãnu vãrtosu di bisearica ortodoxă. Trã români, creștinismulu ortodoxu easti unã minari istorică. Româñilli nu ambãrţitarã, nu lu-au loatã creștinismulu, nu avurã unã altă pistusini pi cari s-u-alãxeacã cu aţea criştinã, s’clleamã cã elli fitrusirã ca populu tru aestã pisti, tru pistea criştinã.

     

    Statili a românilor s’thimilliusescu după Marea Schismă ditu 1054, cari amparti creștinismul tru catoliţ și ortodocși, aestã turlie româñilli sã spunu di totna embistimeñi ţi ţãnu di ortodoxie. Istoria creștinismului la români easti idyealui cu istoria lor. Tru Moldova și Muntenia, bisearica fu deadunu cu cratlu și cumãndarlli a lui, tru Transilvania, bisearica ortodoxă a românilor fu fuvirsitã şi aguditã cu lenu turlii di apofasi emu di unguri, emu di austrieţ. Vuivudadzlli aţiloru dauă prinţipati analţã biseariţ și mănăstiruri și fac filotimie cu dãrli ti Muntili Athos.

     

    Eta XIX-ţi, cari anvãrtuseaşti sinidisea națională a populiloru, aduţi a bisearicãllei ortodoxã a românilor modernizarea și vãrtuşamea. Alidzearea al Cuza tu ipotisea di domnu și ali Muntenie, tu 24 di yinaru 1859, după ţi fu aleptu domnu ali Moldovã, s-feaţi sumu cumãndusearea şi cu vluyisearea a mitropolitlui Nifon și alãntoru prefţã. Tru 1865, tut tru yinaru, el agiundzi s’hibã protlu mitropolitu-primatu a românilor. Easti unã protã ceapã cãtã autocefalia cari easti pricãnãscutã tru 1885, aoa şi 140 di añi, di patriarhulu ecumenicu di Constantinopol.

     

    Tru 1877, România amintã a llei independența andicra di Turchia otomană, dupu un polimu. Aestã turlie, anvãrtuşearea a cratlui nsimnã, istoricu, și anvãrtuseamea bisericãllei cari, tu aestu kiro, avea apufusitã deadunu cu populu, alfavitarlu latinu tru loclu a aţilui slavu iarapoi româna avea agiumtã limba di cultu tru bisearica ortodoxă română. Tru 1919, bisearica româñilor ditu Ardealu s’faţi unã cu bisearica ortodoxă ditu România, di u-aduţi nãpoi dupu etili anda eara ahoryea şi eara ţãnutã şi tru un reghim di nu avea dotu ndrepturi. Tru 1925, aoa şi unu seculu, Bisearica ortodoxă română fu adusã pi livelu di Patriarhie, pritu unã apofasi a Sinodlui di București.

     

    Tu 25 di şcurtu 1925, eara vulusitu Nomlu trã thimilliusearea ali Patriarhie Românã, cu scamnulu București. Aestã turlie, BOR easti cumãndusitã di un patriarhu, ţi ari dupu elu pi scara ierarhică mitropoliț și arhiepiscopi. Suntu tu lucru 6 mitropolii și cama di 15 di ñilli di biseriţ. Avutlu tezauru ţi lu-ari bisearica ortodoxă română easti ţãnutu s’pãstritu și poati s’hibã mutritu tru 275 di muzee și colecții muzeali, ama și tru 42 di ţentri zonali di depozitari.

     

    Tru 2007, aşi cum easti adetea, mitropolitlu ali Moldovã, ditu aţelu kiro, Daniel, agiumsi 6-li patriarhu a Bisericãllei Ortodoxã românã. Unãoarã cu arãkearea ali Basarabie, bisearica ditu aesti locãri ali Românie easti tricută cu zorea sumu jurisdicția ali Patriarhie di Moscova. Easti cadealihea unã apofasi ti acãţari tru mãnã pritu naua cumãnduseari, comunistã, cari ãlli urghisescu româñilli ditu Basarabia.

     

    Tru 1992, după declararea independențãllei ali Ripublica Moldova, aoa fu dişcllisã diznãu Mitropolia ali Basarabie, ţi fu ncllisã di sovietiţ. Bisearica românilor avu mãri provlimi di itia cã yilipsea vrearea națională tru ma marea parti ditu bãnãtori di arãzgã română ditu Ripublica Moldova. Mitropolia ali Basarabie, cari țãni di patriarhia di București, fu pricãnãscutã tru 2002 și ari, tru aestu kiro, cama di 100 di eparhii tru Republica Moldova ama și tru Ucraina, Rusia și Estonia, dealihea aclo iu bãneadzã moldoveañi.

     

    Neise, BOR ari adratã trei mitropolii, cu ma multi episcopati, trã româñilli ţi bãneadzã nafoara a sinurloru. Ari unã mitropolie ali Europã Occidentalã și meridionalã, unã mitropolie ali Europã Centralã și di Nordu și unã mitropolie a aţiloru dauă Ameriţ sumu autoritatea directă ali Patriarhie Românã easti dişcllisã Episcopia Dacia Felix a româñilor ditu Sãrbie, unã episcopie trã româñilli ditu Ungaria și unã trã aţelli ditu Australia și Noua Zeelandă.

     

    Dupã un seculu di la thimilliusearea ali Patriarhie românã, bisearica ortodoxă iasi tu videalã vãrtosu, ca vãrnãoarã, tu harea di bisearică națională, cu dizvultarea și modernizarea ţi ţãni di unã suţiitati democraticã, tru cari elefteria a pistillei easti asiguripsitã.

    Autoru: Marius Tiţa
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

    Simona Halep s’trapsi ditu tenisu

    Easti zori s’vedz unã ahtari mari campioană s’lu-alasã sportulu, angrãpsirã americañilli di la Tennis Letter, platformă ţi da hãbãri ditu aestu sportu, după hãbarea a marillei campioanã Simona Halep că tradzi mãna di tenisu.
    Simona Halep: „Nu ştiu desi easti nvirinari icã harauuã, minduescu cã dauli dukimãseri. Ama u lliau aestã apofasi cu suflitlu ampăcatu. Totna avui dukearea practicã tu suflitlu a melu. Truplu a melu numata ari hãştea ţi easti ananghi, tra s’agiungu aclo iu earamu un kiro ma ninti. Easti zori s’agiungu aclo căţe ştiu ţi va s’dzãcã s’agiundzã aclo”.
    Suntu zboarãli ali Simonã, ţi li gri dupu ţi fu azvimtã di italianca Lucia Bronzetti, marţã, Cluj, tru protlu turu a turneului Transylvania Open. Şi spusi cama minutişu, deapoa, tu unã conferinţă di presă aesti di ma nghiosu:

    „Escu ampăcată, ştiu că dotu nu alãthusiiu andicra di tenisu. Tru aestã oarã voi s’facu maş arihati, escu unã agiucãtoari profesionistă di tenisu cãpãitã ditu videala profesionalã şi voi s’facu arihati. Numata voi s’facu planuri, voi s’bãnedzu aşi cumu caftã bana şi va s’vedu ti ma nclo ţi va s’adaru”.

    Simona Halep easti, u spunu isãkili, nai ma marea agiucãtoari di tenisu ditu istoria ali Românie. Fu numirlu unã mundialu kiro di 64 di stămâñi, anamisa di añilli 2017 și 2019, añilli di kipitã tu a llei carierã. Ari tru palmaresu dauă titluri di Grand Slam – Roland Garros 2018 şi Wimbledon 2019 – ama şi alti trei finali agiucati tru competiţiili nai cama di simasie ditu tenisu: dauă la Roland Garros (2014, 2017) și unã la Australian Open (2018). Ari agiucatã și finala Turneului Campioaniloru. Ahurhinda cu anlu 2013, anlu a protiloru alãnceri pi mãrli areni, amintã, tutu cu tutu, 24 di titluri.

    Amintã cama di 40 miliuñi di dolari ditu tenis, hiinda pi loclu 3 all-time, după surãrli Williams. Pi aţea ñicã, Serena, u azvimsi, sertu, tru aţea ditu soni hopã ţi u agiucã pi kilimea veardi londonedză di Wimbledon. Istoria sportului albu adunã tu sfinduki, meciuri anãmusiti ali Simonã cu adversari di idyea axizeari, cata cumu Maria Sharapova, Angelique Kerber şi Caroline Wozniacki.

    NAI ma GREAUA ş-ma LUNGA PARTIDA ditu carieara a llei nu s-agiucã, ama, pi arinã aroşe, iarbă icã hardu, cãţe taxiratea u adusi tu tribunalu. Unu tribunal ti arbitraju sportivu, cãnãscuta instanţă elveţiană di Lausanne, gritã s’apufuseascã desi românca s-ari dopatã cu a llei naeti.

    Tru 2022, Halep eara aflatã pozitivu cu unã substanţă niaprukeatã şi suspendată, cama deapoa, trã patru añi. Lungu kiro tru tenis şi tru multi alti sporturi, maxus că, tru atelu kiro, românca avea umplutã 31 di di añi.
    Tru marţu anlu ţi tricu, TAS apufusi că Halep nu cãlcã nomlu cu naeti mutrindalui arada antidopingu, iarapoi duriroslu meci trã nãmuzea a llei işiş fu amintatu.

    Ea nãpoi vini tru antrițerli, ama nu pi livelu ţi ş-lu vrea, di itia a provilimiloru fiziţi. Organizatorlli a turneului di Roland Garros şi aţelli di Wimbledon apãndãsirã unã-ş-unã dupu hãbarea cã românca u ncllidi cariera profesonistã, ama li scoasirã tu videalã, cu mari tiñie, a llei performanţi şi vinirã cu nai cama muşeati urãri tru naua banã, aţea di dupu tenisu.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    România şi Vâryâria acutotalui tu Schengen

    Țeremonii simboliți s-feațirâ, tu noaptea anamisa di añi, ti intrata acutotalui tu spaţiul Schengen ali Românie ș-ali Vâryârie, ți furâ aprucheati ș-cu sinurli terestri tu spaţiul evropeanu di libirâ urdinari. Tu naia Giurgiu-Ruse, reprezentanţâ a autorităţlor ditu dauli vâsilii, ama și țetățeañi ți tricurâ ti prota oarâ sinurlu româno-vâryaru, fârâ s-lâ si caftâ actili, yiurtusirâ aestu sticu di oarâ.

    “Unâ hopâ dealihea istoricâ, cu conseținţi practiți multu mări ti cathi țetăţeanu românu, ti companiili româneşțâ. Integrarea tu Uniunea Evropeanâ ali României easti acutotalui ş-fârâ turnari.”, dzâsi ministrul românu di interni, Cătălin Predoiu, ți lo parti la aestu evenemintu deadunu cu omologlu a lui vâryaru, Atanas Ilkov.

    Unâ altâ țeremonie șcurtâ s-feați la unlu ditu punctili di trițeari a sinurlui anamisa di Ungaria şi România, cu unâ andamusi anamisa di şefanlu ali poliţie naţionalâ ditu Ungarie ş-inspectorlu şefu ali poliţie di sinuru ditu Românie. Membri ali Uniuni Evropeanâ ditu 2007, dauli vâsilii lucrarâ deadunu tu proțeslu di aderari tu Schengen. A că tiñisea criteriili tehniți nica ditu 2011, România ș-Vâryâria puturâ s-aderâ parţialu la spaţiul di libirâ urdinari tâși tu meslu marțu di anu, unâ oarâ cu scutearea a mutreriloru tu aeroporturi şi porturi maritimi.

    Ândoi meși ma amânatu, tu giumitatea a meslui andreu, dauli vârilii apruchearâ pân’ tu soni, vula di la tuț partenerl’i evropeañi ta s-veadâ idyea hâiri la punctili di sinuru terestru. Aestu lucru s-feați di cara Austria trapsi mânâ di la âncuntrari. Viena s-plândzea di numirlu mari di câftări di azil, maca Schengen va ș-tindâ sinurlu terestru, ama câtrâ inșita a anlui 2024 dzâsi că misurli bâgati tu practichie tu meșl’i ditu soni dusirâ la unâ “scâdeari multu mari a trițeriloru”.

    De la 1 di yinaru, șoferillii şi pasagerilli nu mata lipseaști s-aspunâ canâ documentu di identitati, iara aftuchinili potu s-treacâ fârâ s-hibâ mutriti. Tamamu ș-transportatorilli rutieri, ți șidea pânâ tora și 20 sâhăț la coadâ ta s-poatâ s-treacâ sinurlu, ascâparâ tora di mutreari. Cu tuti aesti, nai pțânu tu proțlli şasi meși, va s-facâ mutreri cându ș-cându la sinuru, ta s-ambudyuseascâ activităţli infracţionali/contra a nomlui, cu unu acțentu ahoryea pi mărli aftuchini.

    Tu idyiul chiro, vigllearea a sinurlui vâryaro-ânturțescu, ți agiumsi sinuru di nafoarâ a spaţiului Schengen, va s-hibâ ânvârtușatu. Pi partea di turismu, giucâtorilli ditu sector s-așteaptâ la unâ crișteari a numirlui di câlâtori, tamamu ș-ațiloru ți s-ducu tu Gârție. Di cara va s-intrâ di dipu tu Schengen, suntu aștiptati hâiri icunomiți multu mări, ți va s-creascâ produsulu internu brutu (PIB) cu nai pțânu 1% tu dauli vâsilii, uidisitu cu luyurserli.
    Spațiul Schengen, ți fu adratu tu 1985, ari tora 25 ditu ațeali 27 di vâsilii membri ali Uniuni Evropeanâ, cata cumu și vițiñilli a loru: Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Biolan

    Varyaria, Romania, Schengen, UE

  • Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Schengen-Austria numa s’ncuntreadză

    Ministurlu austriac ti lucre di năuntru, Gerhard Karner, dimăndă că văsilia a lui numata va s’ncuntreadză ti aprukearea ali Românie şi Vărgărie tru Cumata Schengen şi cu sinurli terestri. Ună apofasi va s’hibă loată, stămâna aesta, Bruxelles, la andamasea miniştrilor europeañi ti lucre di năuntru şi justiţie, iu, tra s’poată s’hibă vulusită, ari ananghi di unanimitatea di voturi di partea statilor membre ali UE. Austria s-ncuntră tră lărdzearea Schengen aoa şi doi ani, acă eara fapti urminii di Comisia Europeană (CE), di itia că lugursi că sinurli externi ali UE nu suntu dipu ghini viglleati tru România şi Vărgăria dinintea ali imigraţie paranomu. Gerhard Karner exighisi căţe căftărli ali Austrie mutrinda combătearea imigraţillei paranomu feaţiră tra să scadă numirlu di migranţă interceptaţ tru aprukearea a sinurlui cu Ungaria, nai ma ufilisită cali ti intrari arifugaţlli tru văsilia a llei.

     

    Aestă ñicurari babageană cu triţearea paranomu a sinurlui nu  vrea s’facă cara nu vrea nă ncuntramu pănă tora – cundille ufiţialu di Viena. Avum anlu ţi tricu 70.000 di interceptări maş până tru sumedru şi maş 4.000 tru idyiulu kiro di estanu nica adăvgă Karner, ama dotu nu easti sigura că migranţălli paranomu agiundzea tru Austria pritu România. Tru andreu 2023, Consiliul UE apufusi s’aproaki tru cumata di urdinari eleferisită Vărgăria şi România, membri ali UE ditu 2007. Ateali dauă văsilii eara aprukeati ama parţialu ti Acordul Schengen tru marţu 2024, controalili paşapoartiloru ditu zona Schengen hijnda scoasi di pi lucru tră aţelli cari trecu sinurlu pi calea aerlui şi pri amari.

     

    Miniştrilli ti lucre di năntru ali Austrie, Românie şi Vărgărie, cata cumu  şi prezidenţillea ali Ungarie tru cadrul a Consiliului UE, s’akicăsiră, nu di multu kiro, ti ună nău mănuclliu di misuri di securitati la sinuru. Uidisitu cu documentulu simnatu Budapesta, tamamu şi dupu aderarea terestră, va s’aibă un kiro di tranziție, di 6 meşi, ti controali la sinurlu ali Românie cu Ungaria și cu Vărgăria, hiinda ună căftari bagată di Austria. La sinurlu vărgaru-gărţescu eali ama numata va s’hibă tu practico. România tricu pritu ma multi rapoarti di evaluari Schengen ninti di 2011, protlu vade borgi ti intrarea tru aestă arădăriki. Cama deapoa, pi hiotea a kirolui, văsilii, cata cumu Franța, Ghirmănia, Belgia, Suedia, Finlanda, Olanda ică Austria s-ncuntrară ti aderarea ali Românie cu aduteari aminti problimili ligatu di aruşfeti, crima organizată, reformili judiţiari și migrație.

     

    Tru mai 2022, CE năpoi făţea urminii că Vărgăria, România și Croația s’hibă aprukeati tu arădărikea Schengen. Văsilia ditu soni, membră ali UE ditu 2013, intră, la 1 di yinaruu 2023, emu tu ardărikea di urdinari elefterisită emu tu naeaua euro, kiro tu cari România și Vărgăria nica aştiptară. Tru sumedru 2024, Parlamentul Europeanu vulusi ună nauă rezoluție – patra di aestă turlie ditu 2011 pănu di adză – pritu cari căfta aprukearea ntrăoară ali Vărgărie și Românie. Schengen easti nai ma marea arădăriki di urdinari elefterisită ditu lume. Tru aestu kiro, anvăleaşti cama di 4 miliuñi di kilometri pătraț, cu ună populație di aproapea 420 di miliuñi di oamiñi și cu aţeali 27 di văsilii.

     

    Autoru: Mihai Pelin

    Armănipsearea: Taşcu Lala

     

  • Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Cari intră tru Parlamentulu ali Românie?

    Anlu 2024 fu anlu tră tuti alidzerli ţi suntu di căuli, locali, europarlamentari, leghislative şi prezidenţiale, iarapoi nica tinirlu cratu democratic număsitu România nu tricu ghini pritu aestu maraton electoralu. Tru 6 di andreu, cu maş ndauă dzăli ninti di doilu turu a prezidenţialilor, Curtea Constituţională anulă scrutinlu cu furñia că proţeslu electoralu fu aspartu neise s’feaţiră multi alathusi.

    Uidisitu cu spusa CCR, harahtirlu elefteru a votlui fu călcat pritu arădearea alegătorlor, pritu ună campanii tru cari candidatlu independentu Călin Georgescu, atelu cari amintă protlu tur di scrutin, avu hăiri di ună promovari faptă cu zorea, cu niacăţarea tu isapi a leghislaţiillei naţională tru dumenea electorală, pritu ufilisearea abuzivă algoritmillli a platformiloru suţialu media şi xikea cu nseamnili speţifiţi ti publiţitatea electorală.

    Victoria tru protlu tur a unlui extremistu pro-arus adusi hăiri ti curentul işiş număsitu suveranistu, numa hăidipsită tră formaţiuni ultranaţionalisti, pri aoa şi aclo cu noimi xenofobi şi antisemiti, populisti, critiţi vărtoasi ti UE şi NATO, conspiraţionisti. Trei reprezentanti aluştui curentju, Alianţa tră Unirea Românilor(AUR), SOS România şi POT(Partidul Oamenilor Tineri) intrară tru Parlamentu, protlu cu un scor multu bun, dupu alidzerli ditu 1 di brumaru, disvărtiti dupu ună stâmnă di la protlu tur a alidzerloru tră ma marea ipotisi tru cratu. Partidul DREPT cutugursi, tamamu cu aestă furñie, corectitudituea leghislativelor. DREPT spusi că, tru ţiclulu electoral ditu brumaru, vahi aveaq documentati ufiţiali mintearea di nafoara a cratlui, finanţarea paranomu, propaganda neo-legionară şi influenţa interlopilor. Analta Curte di Casaţie şi Justiţie nu lli-apruke, ama căftarea ti anularea alidzerloru parlamentari, aşe că, tru 21 di andreu, România va s’aibă un nău leghislativu.

    PSD (la guvernari deadunu cu PNL), amintă nai ma multi mandati di senatori şi deputaţ, 120, deapoa yini AUR, cu 93 şi PNL, cu 71. Pi paturlu locu ţi angreacă tu yinitorlu legislativ easti Uniunea Salvaţi România, cu 59 di alepţă. Partidul SOS România, cu 40 di parlamentari, UDMR şi POT, cathi unu cu 31, ncllidi lista aţiloru 7 formaţiuni cari ş-pitricură reprezentanţă tru Parlament. La Camera Deputaţlor easti şi pareia a minorităţlor naţionale, cari ari 19 mandate. Nica va s’hibă dati dauă mandate di parlamentari. Doi senatori şi patru deputaţ va-lli reprizinta românii ditu diaspora tru Parlament.

    Nauntrulu aluştui leghislativ fragmentat lipseaşti s’hibă căftată şi aflată ună majoritati stabilă cari s-da un guvernu, ideal până tru bitisita a aluştui. Va s’hibă, orlea zorlea, un cabinet di coaliţie, a curi protu scupo easti s’ndreagă călindarea alidzerloru prezidenţiale. Pro-europeañilli, dimi PSD, PNL, USR şi UDMR, s’avea akicăsită s’hibă parei deadunu contra extremismului, ama ici ţiva numata easti salami după anularea alidzerloru prezidenţiali.

    Przidentu pănu tra s’da giuratlu aţelu ţi va s’hibă aleptu anlu yinitoru armăni Klaus Iohannis, ti cari multu pţăñi s’ayuñiusiră să-lli facă isapea ti lucărlu faptu tu aeşţă 10 añi tu frămtea a văsiliillei.

    Autoru: Stefan Stoica
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Mărli platformi ș-dezinformarea online

    Mărli platformi ș-dezinformarea online

    “Libirtatea a aligâtorilor ta sâ-și adarâ unâ minduitâ a loru easti ndreptul ta sâ-și llia informaţii corecti/salami cându yini zborlu di candidaţ, ași că lipseaști s-nu s-minteascâ niți unâ entitati statalâ i non-statalâ tu adrarea a niscântoru campanii di propagandâ i dezinformari electoralâ”, dzâțea, viniri, Curtea Constituţionalâ, ta s-da giuiapi ti apofasea pritu cari anulă/aștearsi scrutinlu prezidenţial ditu Românie.

    Uidisitu cu notili di informari spusi tu CSAT di servițiili di informații, ți furâ dapoaia desecretizati, “protili câtiyurseri ți âlli si facu a proțeslui electoralu mutrindalui alidzeara a prezidentului ali Românie ditu anlu 2024 suntu ațeali ti manipularea a votlui a aligâtorilor şi aspârdzearea a şansiloru isa a competitorilor electorali, pritu filisearea nitransparentâ ş-cu câlcarea a leghislaţillei electoralâ a tehnologhiilor digitali şi a mintimineațâllei artifițialâ tu dizvârtearea ali campanie electoralâ, cata cumu ș-pritu finanţarea a campanillei electoralâ ditu sursi fârâ s-hibâ spusi, tamamu ș-online”, dzâsi CCR.

    Candidatlu independentu di ma ninti Călin Georgescu, ți agiumsi tu doilu tur a prezidențialiloru ditu poziția di misu-nicânâscut, extremistu, suveranistu ș-miracli alu Vladimir Putin, easti ațelu ți fu aflatu câbâtli. Nica ditu meslu agustu, Autoritatea Naţionalâ ti Administrari şi Reglementari tu Comunicaţii (ANCOM) ș-Autoritatea Electoralâ Permanentâ (AEP) lâ deadirâ hâbari pritu unâ carti ufițialâ a măriloru platformi di borgea ți u au unâ oarâ cu anchisearea a proțeslui electoralu. Dapoaia, AEP pitricu hâbări câtrâ TikTok ti niscânti lucri psefti ş-lâ câfta s-llia misurli di cari easti ananghi ti dizvârtearea tu condiţii legali ali campanie electoralâ ditu Românie, ama reprezentanţâlli a platformâllei nu lucrarâ cușia la câftărli a autoritatillei româneascâ, dzâsi ANCOM.

    Tutnâoarâ, Consiliul Naţional a Audiovizualului și ANCOM lâ deadirâ tu șteari a platformiloru Meta, TikTok, X şi Google borgili ți li au tu ți mutreaști dânâseara a dezinformarillei, uidisitu cu nomurli a regulamentului ivropeanu tu dumeni, și câftarâ ânvârtușearea a mecanismiloru di ângârdeari a ațea ți spunu mesajili. Cu tuti tâmbihili ți s-feațirâ, Ministerlu ali Apârari scoati tu padi năi acţiuni di dezinformari tu mediul online, ma multu pi platforma TikTok. Uidisitu cu portallu InfoRadar, unâ hâlati a MApN di dânâseari a hâbăriloru psefti, mincinoasi, tora menga easti la sinurli ali României ş-la infrastructura portuarâ. Unâ ditu postâri dzâți strâmbu că, taha, sinurli ali Românie va s-hibâ ancllisi şi securizati cu efecti militari, iara alantâ dzâți, fârâ s-aibâ canâ ligâturâ cu ți s-fați dealihea că, taha, unâ tehnicâ militarâ ți nu u ari Ascherea ali Românie easti bâgatâ tu Portul Constanţa, ș-taha aesta easti unâ provâ, dzâcu autorilli ali dezinformari, ti ândridzeri di polimu.

    Ministerlu dzâți că tuti aesti informaţii sunt mincinoasi ş-că structurili a lui di comunicari va sâ scotâ tu migdani ș-di aoa ș-ninti cazurili di dezinformari a minduitâllei a oamiñiloru unâ ș-unâ ți va li aflâ.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Fermierilli ş-Politica Agricolâ Comunâ

    Ministrul ali Agriculturâ, Florin Barbu, şi comisarlu ivrupean ti agriculturâ, polonezlu Janusz Wojciechowski, ți eara tu unâ vizitâ ufițialâ tu Românie, loarâ parti la Conferinţa Naţionalâ a Clublui a Fermierilor Româñi, București. România va s-hârseascâ, tu aeșțâ patru añi ți va s-yinâ, di proțesari di 1,5 miliardi di evradz, lucru ți va u adarâ s-hibâ lider tu not-apirita ali Ivropâ la materii proțesati, dzâsi Florin Barbu.

    Tutnâoarâ, ufițiallu român dzâsi că, tu arada a polimlui dit Ucraina ş-a zñiiloru ți li adră tu agricultura ivropeanâ, el câftă diznău, ațelui dit soni Consiliu ali Agriculturâ și Pescuiari, tindearea di bâgari tu practico a Cadrului Temporar di Crizâ şi Tranziţie tu sector, cata cum şi criştearea a plafonlui individual di agiutor di la 280.000 di ivradz la 560.000 di ivradz ti cathi întreprinderi. El adusi aminti că fu aprucheatâ unâ ordonanţâ di simasie ti ațelli dit sectorlu agricol dit Românie, ți pot s-llia crediti cu un toc di 1,95%, iara ROBOR-lu şi comisioanili va s-hibâ pâltiti di Chivernisi ş-di Ministerlu ali Agriculturâ.

    Florin Barbu deadi asiguripseri că va s-armânâ dipriunâ tu moabeti cu tuti formili asoțiativi și feați tâmbihi că ari ananghi di un mandat limbid tu ți mutreaști poziția andicra di Politica Agricolâ Comunâ (PAC). Pac ari ananghi di un buget ahoryea, iara fermierilli tlipseaști s-hibâ siyuri că va s-aproachi pâradz fârâ moabeț ti statlu di ândreptu ică alti condiţii ți nu suntu ligati di PAC, adâvgă, tu arada a lui, comisarlu ivropean ti agriculturâ, Janusz Wojciechowski. Aestâ easti achicâsearea anamisa di UE şi fermieri: ț-adari borgea, llei pâradz. Maca va s-agiungâ la unâ minduitâ ti bâgari a tâtâlor pâradzlor tu un singur buget ti tuti politițli, aestu lcuru va s-hibâ cu piriclliu ti fermieri, dzâsi ufițiallu ivropean. Tora di oarâ, hârgiuim maș 0,4% dit PIB-lu UE ti fermieri ș-easti unâ problemâ di thimelliu ta s-asiguripsim criştearea a bugetlui ti PAC, nica dzâsi el. Tutnâoarâ, comisarlu cundille că un buget ñic va ta s-dzâcâ ma pțâñi pâradz ti fermieri, di itia a inflațillei, iara unâ convergențâ externâ, ditu punctu di videari politic, nu va s-poatâ s-facâ.

    Declaraţiili furâ fapti tu arada a niscântor plirufurii ți inșirâ tu migdani ș-ți dzâc că prezidenta ali Comisie Ivropeanâ, Ursula von der Leyen, va ta s-alâxeascâ di dip politica bugetarâ ali UE, s-lâ da a statilor membri ma multâ autonomie tu gestionarea a pâradzlor. Controllu dit soni darea ș-filisearea a resursilor va s-armânâ, ama, la Comisia Ivropeanâ. Unâ ditu lucârli pripusi easti bâgarea a tâtâlor pâradzlor UE tu un singur buget național ti cathi unâ ditu ațeali 27 di stati membri. Năulu sistem va s-hibâ bâgat tu practico dit 2028. Tu aestâ aradâ, bugetlu ti agriculturâ poati s-hibâ bâgat tu un buget ma mari, s-șadâ arada cu politica structuralâ ș-di coeziuni.

    Analișțâlli fac tâmbihi că aestâ alâxeari poati sâ scadâ spețifițitatea și simasia a pâradzloru ți suntu minduiț ti agriculturâ, unlu ditu lucârli di prota thesi ti prioritățli bugetari ali UE, lucru ți fu ași nai pțânu pânâ tora.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    14 candidaț ti prezidențiali
    Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu. Tu cursa ti thesea di prezidentu ali Românie intrâ 10 candidaţ andrupâț di formațiuni politiți şi 4 independenţâ. BEC adră, pritu trâdzeari șcurtița, arada tu cari elli va s-hibâ pi buletinili di vot/psif tu protlu turu. Ași, pi protlu loc easti Elena Lasconi – Uniunea Ascâpaț România, iara pi daua poziţie easti George Simion – Alianţa ti Unirea a Româñilor. Treia poziţie u ari premierlu di tora, Marcel Ciolacu, ditu partea ali Parei Suțial Dimucratâ. Dapoaia yini Nicolae Ciucă – Pareia Naţionalâ Liberalâ, Kelemen Hunor – Uniunea Dimucratâ Maghiarâ ditu Românie ș-Mircea Geoanâ, candidat independentu. Candidatura la prezidențillie a liderâllei ali partie S.O.S. România, Diana Şoşoacâ, nu fu aprucheatâ di giudicâtorlli ali Curti Constituţionalâ. Apofasea a loru acâță tu isapi moabetea a llei publicâ, Diana Şoşoacâ nu tiñiseaști borgea di tiñiseari ali Constituţie şi ângâsâeaști la alâxeri di thimelliu a nomurloru dimucratiți a Statlui. Ea dzâsi că apofasea CCR fu abuzivâ. Protlu turu a alidzerloru prezidenţiali va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Campania electoralâ ti alidzerli prezidenţiali ahurheaști ufițialu tu 25 di sumedru.
    Diznău zburâmu ti Schengen
    Apruchearea ali Românie ş-ali Vâryârie la Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestre fu, diznău, pi aghenda a minişțrâloru evropeañi di Interni, ți s-andâmusirâ, gioi, Luxemburg. Afstria easti singurlu stat ți nica easti contra, ministrul afstriac di interni, Gerhard Karner, dzâți că moabetea easti pi calea ațea buna. Ministrul românu di Interni Cătălin Predoiu ți fu la consiliul JAI, dzâsi diznău că România umpli tuti criteriili di aderari. Câtâlin Predoiu: TRACK “România easti etimâ ditu tuti punctili di videari ta s-aderâ la Schengen ş-pi sinurlu terestru. Umplum tuti condiţiili, iara proțeslu di aderari pi sinurli aereani s-dusi ghini. Țifrili aspunu câtu multu scâdzumu migraţia contra a nomlui”. Comisarlu evropeanu ti Emburlâchi di Nuntru, Ylva Johansson, dzâți că aderarea ali Românie şi Vâryârie va s-hibâ diznău zburâtâ tu Consiliul ditu andreu ş-că, pânâ atumțea, va s-facâ pâzârâpseri. “România ş-Vâryâria umplurâ tuti condiţiili ş-adrarâ ma multu di câtu eara ananghi şi hiu multu optimistu ş-amu nâdia că aestâ apofasi va s-hibâ loatâ câtu cama ayoñia, câtu u amu mini thesea aesta” – dzâsi ufițialul evropeanu.
    Jgllioati di simasie ti apârarea ali Românie
    România va s-ancupârâ patru radari di mari puteari di la Statili Uniti. Sistemlu Sentinel easti irbapi s-bagâ oarâ la unu singiru di obiecti aeriani ş-va s-creascâ para multu capațitatea ali Românie di curmari a curailui ş-di apărari contra a potenţialiloru fuvirsitori. Radarli di ațelu ditu soni bârnu va s-completeadzâ capațitățli di apârari aerianâ ali vâsilie, ma multu tu ți mutreaști bâgarea oarâ di cu kiro a vehiculiloru aeriani fârâ pilotu, fuvirseri ți s-vedu ninga sinurli naţionali, anda s-fați polimlu di prișcâvilli ali Arusíi contra ali Ucrainâ, dzâsi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Tutnâoarâ, el fu, dzâlili di ma nâpoi, tu vizitâ tu Balcañilli di Ascâpitatâ, la ahrhita ali unâ nauâ rotaţie ali unâ parti di simasie a detaşamentiloru di aschirladz mutaț tu Priştina, tu Kosovo, ş-tu Sarajevo, tu Bosnia şi Herţegovina. Loarea a cumandului ali misiuni EUFOR easti unâ pricunușteari a profesionalismului ş-a mirachillei a aschirladzloru româñi tu aestâ misiuni di simasie dzâsi ministrul tu Sarajevo, iu s-feați unâ andamusi cu echipili di cumandu a structuriloru UE şi NATO ş-unâ andamusi cu aschirladzlli româñi ți adarâ misiuni tu Bosnia şi Herţegovina. Iara tu câsâbălu Priștina, Angel Tîlvăr deadi asiguripseri că România easti etimâ sâ-şi adarâ borgea ti țânearea a securitatillei tu Balcañilli di Ascâpitatâ. S-adună cu echipa di cumandu ali operaţiuni NATO di țâneari ali irini KFOR, iu România ari unâ contribuţie di simasie ş-cu aschirladz româñi ți suntu tu misiuni tu aestu teatru di operaţiuni. Tut tu arada a securitatillei tu reghiuni, ministrul di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, lo parti, ñiercuri, la Summitlu Ucraina – Evropa di Notu-Apiritâ di Dubrovnik, evenimentu iu statili ți llia parti vulusirâ unâ Declaraţie comunâ ti “borgea colectivâ di andrupari multidimensionalâ ti Ucraina”.
    Apofasi loati București
    Chivernisea româneascâ vulusi unâ apofasi pritu cari da izini la importul di oauâ ş-di carni di gâllinâ ditu Ucraina, maș cara aestea s-uidisescu cu standardili ali Uniuni Evropeanâ. Apofasea yini, anda condiţiili tu cari criscâtorilli româñi di gâllini lâ feațirâ tâmbihi a autoritățloru că pi pâzarea di nuntru alâncirâ produsi avicoli ieftini ditu vâsilia viținâ ți nu s-uidisescu, ama, cu standardili ali UE. Executivlu vulusi nica dauâ misuri ti ţânearea a producătoriloru agricoli ndophi ți au zñii di la xeri: compensaţii finanțiari ş-curmarea a rambursarillei (turnarea a pâradzloru) a creditiloru emu di tora, emu ațeali di ma nâpoi pânâ tu agustu 2025. Pi di altâ parti, tut stâmâna aesta, Parlamentul ali Românie feați ma serti pidepsili ti traficanţâlli di oamiñi, di cara aestu fenomenu criscu multu. Ași, Camera a Deputaţloru vulusi, ca foru ți llia apofasea, unu proiectu di nomu, ți pruveadi că ângâsâirea i fâțearea ma lișoarâ ti bâgari tu practico ali prostituţie i maca ațelli ți li pingu mullerli i featili s-adarâ ahtari lucru, au vârâ hâiri (llia pâradz), va s-hibâ pidipsiț cu ahapsi di la 7 la 15 añi. Ma multu, statlu va s-da asistenţâ giuridicâ fârâ pâradz şi compensaţii finanțiari a victimiloru a abuzuriloru.

    Summit-lu a patrimoniului culturalu Evropeanu di București
    Anamisa di 6 şi 8 di sumedru, Bucureştiul fu nicuchirlu a Summit-lui Evropeanu a Patrimoniului Culturalu, nai ma di simasie evenimentu ti țâneara a patrimoniului culturalu ditu Uniunea Evropeanâ, ama şi țeremonia di ahârdziri a nișeñiloru „Europa Nostra 2024”. Spețialişțâlli ditu dumeni zburârâ ti politițli di finanţari ş-proiectili di restaurari şi viglliari a patrimoniului. Cu aestâ furñie, 60 di organizații niguvernamentali ș-profesionali simnarâ, ti prota oarâ, un memorandum ti viglliarea a patrimoniului culturalu ditu Românie. Documentul ari ținți misuri di ananghi ti fâțearea ma bunâ a cadrului di nomu ş-ti scutearea tu migdani a patrimoniului.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    Cându va s-urdinămu fârâ vizi tu SUA?

    România umplu tuti condițiili/câvulili/sinfuniili tehniți ta s-facâ parti ditu programlu „Visa Waiver”, iara proțlli româñi va s-poatâ s-urdinâ maș cu paşaportea tu SUA, vahi tu prota parti a anlui ți yini. Hâbarea fu faptâ di ambasadorlu ali Românie Washington, Andrei Muraru, pi unu singiru di suțializari.

    Andrei Muraru: S-bitisi anlu fiscal tu Statili Uniti ș-fu adratâ ș-ațea dit soni câvuli/sinfunii ți lli-avea armasâ ali România. Siyura, aştiptăm unâ apandisi bunâ di la partenerilli americañi tu kirolu ți yini, ama evaluarea a noastâ, ți s-thimilliuseaști pi numirlu di aplicaţii ti vizi di estanu, cata cum ș-pi trend-ul vârtos discriscâtor dit añilli di ma nâpoi, easti că România scâdzu sum proțentul di 3% ali ratâ di niaprukeari. Scutearea a vizilor ti Statili Uniti easti nai ma buna pricunuşteari ali unâ solidaritati ți nu poati s-alâxeascâ anamisa di româñi ş-americañi.

    România ari nica te-adrari jgllioati di simasie, tu meșlli ți yinu, ta s-poatâ s-hibâ dealihea aprukeatâ mirakea a llei ta s-llia parti la Programlu Visa Waiver, feați tâmbihi tu arada a lui, ambasadorlu a Statilor Uniti, Bucureşti, Kathleen Kavalec. Adâvgă că tu aestâ toamnâ va s-facâ ș-alti consultări anamisa di dauli guverni ti mutrearea a aderarillei ali Românie la unu singiru di misuri di securitati ti cari zburârâ ma ninti.

    Kathleen Kavalec: Maca Kivernisea a Statilor Uniti va s-llia unâ apofasi bunâ ta s-aproaki România tu programlu a llei di scuteari a vizilor, pruvidemu că va s-facâ unâ andridzeari cu mengâ ş-va s-hibâ scoasi tu padi hâbărli publiți ninti ta s-hibâ bâgati tu practichie ițido câftari actualâ di vizâ. Datili tu ți mutreaști rata di niaprukeari a vizilor ti tuţ ți vor ahtari lucru suntu di-arada scoasi tu migdani nai ma amânatu tu meslu yinaru. Maca tuti câvulili/sinfuniili ti andridzeari s-facu cu sucțesu/hâiri, programlu poati s-hibâ bâgatu tu practikie tu 2025.

    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu tâxi că, dupâ andamusea ți u avu București cu diplomatlu  americanu, executivlu va s-armânâ tutu ahâtu di implicat ta s-hibâ adrati jgllioatili proțedurali di cari easti ananghi ta s-hibâ aprukeatâ România tu programlu Visa Waiver. Di pțân kiro, ministrul di Externi, Luminiţa Odobescu, cundille, tu arada a andamusilor ți li avu New York, tu marja a Adunarillei Gheneralâ ali ONU, simasia ahoryea ti aprukearea ali Românie la programu ș-dâdea hâbarea că apruke semnali pozitivi ti lucurlu aestu.

    Tu aestu contextu, șefa ali diplomaţie dzâsi că fu unu copusu di echipâ ți lipseaști ama dusu ma largu pânâ va s-umplem scupadzlli. Aduțem aminti că Kivernisea ali Românie ș-llia borgea s-umplâ criteriili tehniți di aderari la programlu Visa Waiver pânâ tu 30 di yizmâciuni 2024. Programlu lâ da a țetăţeñilor a vâsiliilor aprukeati s-urdinâ fârâ vizâ tu America ti un kiro di pânâ di 90 di dzâli, tu scopo turistic i di emburlâki.

     

     

     

    Autori: Daniela Budu

    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

     

  • Ahurheaşti năulu an universitaru

    Ahurheaşti năulu an universitaru

    Tru nai multi ditu arada a ţentriloru di nviţămintu superior ditu România s’ţănură, luni, andamasi ti dişcllidearea-a năului an universitaru. La festivităţ loară parti, deadunu cu studenţălli şi profesorlli, personalităţ şi reprezentanţă a autorităţlor ţentrali şi locali. Suntu, ama, şi universităţ, catacum Şcoala Naţională di Studii Politiţi şi Administrativi, cari dişcllidu năulu an tru 1 di sumedru, la data cănăscută cumu easti adetea. Absolvenţălli di liceu aleapsiră, ti aestu anu universitar, facultăţ cu profil di afaceri, administraţie şi dreptu, inginerie, medicină, limbi xeani şi asistenţă suţială.

     

    Prezidentulu ali Alianţă Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti ditu România, Sergiu Covaci, exighisi că vrerli ti studiu a tinirlor suntu di lenu turlii. Dimecu – spusi năsu – criscu, ngheneralu, numirlu a absolvenţăloru cari vor ta s’ducă la studii universitari. Tru Capitală, di luni, s’ducu la cursuri, ntră alţălli, studențăllii di la facultăţli a Universitatillei Bucureşti, di la Universitatea Politehnică ică Academia di Studii Economiţi. Tutunăoară, cama di 14.000 di studenţă ahurhiră un nău an universitar la Universitatea di Medicină și Farmacie ‘Carol Davila’, aproapea 3.000 hiinda tru protlu an di studii. Nălu bărnu di medicinişti va s’poartă simbolic, tru tutu kirolu a añiloru di studii di licenţă, numa ‘Academician Ana Aslan’, personalitati cu anami a medicinăllei românească şi internaţională.

     

    La Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” di Iaşi, anlu academic ahurheasti cu ună admiteri recordu tru aeşţă ditu soni 20 añi. Aoa, concurenţa năstricu, multu di multu, numirlu di locuri ahărdziti, iarapoi numirlu, tut cu tut, a sudențălor năstricu 13.000. Festivităţ di dişcllideari a năului an universitar s’ţănură și tru instituţiili militari di nviţămintu superior ditu văsilie, ntră cari s’arădăpseaşti Academia Tehnică Militară ‘Ferdinand I’ di Bucureşti, Universitatea Naţională di Apărari ‘Carol I’ di Bucureşti, Academia a Forţilor Aeriene ‘Henri Coandă’ di Braşov ică Academia a Forţilor Terestre ‘Nicolae Bălcescu’ di Sibiu.

     

    Studenălli va s’aibă ună adyi di aproapea dauă stămâni aprindu sărbătorli di iarnă, anamisa di Cărciun și Anlu Nău. Semestrul I va s’bitisească tu inşita a meslui yinaru ică ahurhita-a meslui şcurtu. Va s’aibă deapoa un şcurtu kiro di pregătire tră sesiunea di exameni. Deapoa, semestrul II-lu va s’nkisească, cumu easti arada, tru meslu şcurtu. Ună altă vacanță aștiptată easti aţea ti di Paști, cari s’tindi ti un kiro di ună stămănă. Tră majoritatea studențălor, semestrul II-lu va s’bitisească tu inşita meslui maiu ică ahurhita-a meslui cirişaru. Şi, idyealui cu sesiunea ditu protlu semestru, studențăllii va s’aibă ndauă stămăñi adyi tră exameni. Nai ma lungă și aștiptată vacanță a anlui va s’ahurhească dupu bitisearea a sesiunillei di exameni, restanți, reexaminări ică examenlu di licență/disertație și ţăni tut kirolu di veara, până ti di toamnă, cându ahurheaşti un nău an universitaru.

    Autoru: Mihai Pelin
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Tru zborlu ţi lu ţănu tru plenlu ali Adunari Ghenerală a ONU di New York, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că easti ananghi tră ţănearea ma largu a dialoglui, ca elementu di thimelliu a siguranţăllei reghională şi globală. Scoasi tu videală tutunăoară, gareţli şi contribuţia ali Românie ti aflarea ceariiloru tră problemili globali actuali, di la crize di securitate, catacum polimlu ditu Ucraina ică conflictul ditu Orientul di Mesi, pănă la provocări majori tră lumea tută, ntră cari urgenţa climatică, erodarea a ndrepturlor a omlui ică fuvirserli ţibernetiţi.

     

    Dinintea a liderlor adunaţ New York, Klaus Iohannis cundille că România va s’ndrupască daima arada mondială internaţională, cu Organizaţia Naţiunilor Unite nilgica a llei. Prota provocari a organizaţillei mondiali, spuni năsu, easti aflarea ceareiiloru ahătu anănghisiti tră restabilirea şi vigllearea a irinillei. Alliumtrea, arada internaţională şi ndreptul internaţional suntu kiruti. România andrupaşti acutotalui iniţiativa di irine a prezidentului Volodimir Zelenski ditu Ucraina.

     

    Easti goala abordari cari poate s’asiguripsească ună irine ndriptăţită şi durabilă, hiindalui acutotalui simfunu cu Carta ONU şi cu ndreptul internaţional, declară șeflu a statlui di la tribuna Organizaţillei Naţiunilor Unite. Cundille că securitatea nu easti reghională, căţe easti globală şi că polimlu purtat di Rusia tru Ucraina adusi zñie a naţiunilor şi a oamiñiloru ditu tută lumea.

     

    “Aestu polimu adusi nai ma marea criză di securitate ditu istoria a kirolui ditu soni ali Europă, cu călcarea a ndreptului internaţional şi avânda implicaţii cabaia multi anaparti di Europa. Tru aestă noimă, România deadi un agiutoru vărtosu şi multidimensionalu ti Ucraina şi populu a llei şi nă lom borgea s’lu ţănemu ahătu cătu va s’hibă ananghi” – adăvgă Klaus Iohannis.

     

    Tru contextu, șeflu a statlui scoasi tu migdani rolu di mari simasie ti licşurarea a exporturloru di yiptu ditu Ucraina ţi lu avu România pritu porturli a llei di pi Dunaru şi di la Amarea Lae. “Ma s’vremu s’aflămu cearei, lipseaşti s’avemu ună vizie ma responsabilă tră lumi, să-lli akicăsimu provocărli. Ti amărtie, videmu tu lumea tută că insecuritatea, prişcăvillea, conflictili nica şi polimlu u kisară lumea a noastră”, nica spusi şeflu a statlui.
    Tru idyiulu kiro, el cundille că easti ananghi tră ma multă cooperari şi solidaritate, cari va s’reprezinta daima apandisea ti problemili a lumillei. Di altă parte, Klaus Iohannis zbură la ONU şi ti conflictul ditu Cumata Gaza şi căndăsi tră dănăsearea a ostilităţilor, exprimânda şi andrupămintulu tră aflarea a ceareiloru ti ateali doaă state.

     

    “Andrupămu tuti gaereţli ti ahurhearea diznău a proţesului politic thimilliusitu pi ceareia a aţiloru dauă stati, cu bănaticu tu irine şi securitate, năuntrulu a niscăntoru sinuri siguri şi pricunuscute’, cundille prezidentulu ali României. Iarapoi ‘protejarea a tutulor ţivilliloru lipseaşti s’armănă scupolu a nostru comun’, nica declară Klaus Iohannis dinintea ali Adunari Ghenearală a Organizaţiilei Naţiunilor Unite di New York.

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

    Agiutoari ti zñipsiț
    Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ mărli nicări di apâ ți agudirâ apirita ali Românie. Furâ adrati tendzâ ti oamiñilli ți au ananghi di apanghiu di cara ș-alâsarâ nicuchiratili și s-feațirâ ș-operaţiuni di ascâpari dupâ nicărli di apâ ți vâtâmarâ șapti oamiñi ş-asparsirâ ñilli di casi. Unâ țelulâ di crizâ fu-ndreaptâ la Ministerlu a Sânâtatillei ti asiguripsearea ali asistenţâ medicalâ a oamiñiloru ditu giudeţili Galaţi ş-Vaslui, nai ma zñipsitili di nicărli di apâ. Ministerlu di Interni ş-ministerlu ali Apârari bâgarâ pi lucru suti di pompieri, giandarñi, militari, ama ş-echipamenti ta s-agiutâ la scutearea a zñipsițloru ş-la adrarea diznău a infrastructurlor asparti di api.
    Furâ adrati tendzâ di suti di locuri tu localităţli nai ma zñipsitili. Iara Cruțea Aroși Românâ anchisi unâ campanie di agiutari ș-pitricu tu zonâ camioani cu apâ ş-mâcari. Ș-Chivernisea di București deadi mâcari ş-apâ ș-fu di câbuli sâ scoatâ di la rezerveli di stat niscânti adârâminti modulari iu fciorilli s-poatâ s-anveațâ. Vulusirâ, tutnâoarâ, tu ședința ahoryea di luni, agiutoari di ananghi ti tăifurli ți au zñie. Autoritățli româneșțâ tâxescu s-andrupascâ ma largu oamiñilli zñipsiț. Iara prezidenția ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, deadi tu șteari că va s-da unu agiutoru di 10 miliardi di evradz ditu Fondul di coeziuni ali UE ti vâsiliili ditu Evropa Țentralâ ș-ditu Apiritâ, pritu cari ș-România, ți au zñie di la nicărli di apâ.

    Sedințâ CSAT tu București
    București s-feați, gioi, unâ şedinţâ a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsilillei. Polimlu ditu Ucraina viținâ, ancupârarea di echipamenti ti Ascheri tu aeșțâ dzați añi ți yinu, cata cumu ș-anvârtușarea a Suțatâllei Strateghicâ cu Ripublica Moldova furâ pritu subiectili di prota thesi di moabeț. Membrilli CSAT dzâsirâ că România easti interesatâ s-aibâ pi teritoriul a llei capațităț industriali cari s-poatâ s-asiguripseascâ adrarea di tehnicâ militarâ modernâ ti ancupârarea a structurillei di forţi tu chiro di irini, ş-dezvoltarea di năi echipamenti ti crișteara a capabilităţlor militari tu catastisi di crizâ i polimu.
    Acâțândalui tu isapi evoluţiili fapti di pțânu chiro ditu vâsilia viținâ, membrilli CSAT zburârâ di misuri suplimentari di scâdeari a curailui ş-dânâseari a fuvirserloru di securitati, ți s-hibâ bâgati tu practico la livel naţionalu, cata cumu ş-andruparea a aliaţlor tu arada ali NATO. Pi di altâ parti, România ș-aspusi diznău andruparea ti calea evropeanâ a Chişinăului pritu andruparea a bâgarillei tu practico a reformilor ş-a politițloru publiți di cari easti ananghi.

    Andamusi B9 tu București
    NATO lipseaști s-reacţioneadzâ la incursiuñli ali Arusie tu spaţiul aerian a vâsiliiloru membri, tu contextul a polimlui ditu Ucraina, deadi tu șteari ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. La andamusea B9 di Bucureşti a minişțrâloru ali apârari ditu statili aliati di pi partea di apiritâ ali NATO, ufițiallu român dzâsi că catastisea di securitati ditu reghiunea ali Amari Lai armâni gâilipsitoari di itia a fuvirserloru adrati di acţiuñli di preșcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, baș pritu dezinformari ş-atacuri țibernetiți.
    Angel Tîlvăr: “Statili B9 suntu dipu gâilipsiti tu ți mutreaști intrărli dipriunâ a dronilor ş-a rachetilor ali Federaţie Aruseascâ tu spaţiul aerian al NATO tu Polonie, Românie, Letonie, ș-criștearea a catastisillei sirsemâ mardzina di sinurli ali NATO. Ti ațea easti ananghi di unâ apandisi susto ș-coordonatâ la livel aliat, cata cumu ș-bâgarea tu practico cât ma ayoñea a modellui rotaţionalu ali apârari aerianâ ş-antirachetâ integratâ ali NATO”.
    Tut ñiercuri, Bucureşti, ministrul ucrainean di Externi, Andrii Sybiha âlli câftă ali Românie s-mutreascâ posibilitatea ta s-agudeascâ dronili ş-rachetili aruseşțâ ți suntu aproapea di spaţiul aerianu românescu. Tu arada ali andamusi cu omologlu Luminiţa Odobescu, aestu tiñisi andruparea ti apârarea a independenţâllei ali Ucrainâ pritu apofasea ali Românie ta sâ-lli da hari unu sistemu Patriot. Șefa ali diplomație româneascâ dzâsi diznău că România va s-andrupascâ apârarea ali independenţâ, suveranitati ş-integritati teritorialâ ali Ucrainâ.

    Roxana Mînzatu, vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ
    România ari ti prota oarâ unâ thesi di vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ, ți va u aibâ evrodiputata suțial-dimucratâ Roxana Mînzatu, ministrul di ma ninti a investiţiilor ş-a proiectilor evropeani București. Hâbarea fu faptâ di şefa ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți aspusi, marţâ, ditu ți membri easti uadratu năulu Executiv comunitaru. Roxana Mînzatu va s-hibâ Bruxelles ș-comisar ti-Competenţi ş-Educaţie, Locuri di lucru, Ndrepturi suțiali ş-Dimugrafie. Ea dzâsi că dumenea luatâ di Românie, pi pâzarea a lucrului, easti di prota thesi ti competitivitatea ali Uniuni. Dupâ numâseari, premierlu Marcel Ciolacu, luyursi că, ași, România easti parti ali apofasi tu Uniunea Evropeanâ.

    Plan naționalu ti marea industrie
    Coaliţia di guvernari di București apusfusi marţâ s-bitiseascâ câtu cama ayoñea schema di andruapri ti mărli investiţii strateghiți ditu industria prilucrâtoari şi ditu metalurghie, siderurghie ş-industria chimicâ. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, planlu ari trei componenti di prota thesi. Easti zborlu di unu agiutoru di statu di 500 di miliuni di evradz ş-fațilităţ fiscali ti investiţii di cama 150 di miliuni di evradz, unu altu agiutor di statu di unu miliardu di evradz ti şasi añi ti decarbonizarea a proțesilor di adrari ş-efițienţâ energheticâ ş-treilu agiutoru di 1,25 miliardi di lei (vârâ 250 miliuni di evradz) ti 15 companii ți bagarâ tu practico investiţii tu producţia di materii primi industriali.

    Suțatâ ti viglleara ș-dânâsearea a traficlui di cilimeañi
    Chivernisea româneascâ ș-ațea americanâ simnarâ unâ suțatâ-cadru tu dumenea a vigllearillei a cilimeanlui, pruvidzutu s-dizvârteascâ ti unu chiro di ținți añi. Ambasadoarea SUA tu București, Kathleen Kavalec, deadi asiguripseri că Statili Uniti va s-andrupeascâ România tu gairețli a llei ta ș-adarâ unâ strateghie di viglleari a victimâllei, ta s-creascâ afirearea a victimiloru-cilimeañi a traficlui ș-di fâțeari ma bunâ a investigaţiiloru.
    Tu arada a lui, ministrul românu di Interni, Cătălin Predoiu, luyursi că simnarea a suțatâllei easti unâ duțeari ma largu a lucurlui deadunu ş-aspuni apofasea a autoritățloru di Bucureşti ta s-dânâseascâ abuzlu/arăulu/catahrisea contra a cilimeañiloru. România easti prota vâsilie ditu Evropa ți va s-llia pâradz di la America, 10 miliuni di dolari ti fâțeara ma bunâ a sistemului naţionalu di viglleari ș-dânâseari a traficlui di cilimeañi.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan