Tag: Romania

  • Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Campania di lăhtară ţi u dizvărteaşti askerea arusească tru Ucraina s’dusi ninti şi tu aestă bitisită di stămănă. Uidisitu cu hăbarea-a Forţăloru Aerieani Ucraineani, Rusia ari aminată 67 di droni cu aradză lungă di lucru tru ună atacă babageana faptă tu kiro di noapti tru 11 di reghiuni ali Ucraină. Pi calea-a loru cătă locurli di agudeari, născănti di aesti droni calcă paranomu spaţlu aerianu a craturloru viţini cu Ucraina, aşi cumu iarapoi s’feaţi, tu nopţăli di ma ninti. Ună dronă arusească cădzu sâmbătă aproapea di căsăbălu Rezekne ditu apirita ali Letonie, la vără 50 di kilometri di sinurli aluştui cratu NATO, neise tu sinurlu cu Belarus şi Rusia.

     

    Tru România, echipi terestri şi hălăţ aerieani a Ministerlui ali Apărari Naţională fură ascumbusiti ta s’veadă locărli di ningă hoara Periprava, ditu giudeţlu Tulcea, tru notu-data a văsiliillei, iu avea hăbări că vahi avea cădzută cumăţ ditu dronili ufilisiti di aruşi tru atacurli nkisiti tru porturli ucraineani di la Dunaru, apropea di sinurlu cu România. Administraţia di Bucureşti hăbărisi că ună dronă arusească intră, aprindu dumănică, tru spaţlu aerian ali Românie, a deapoa, nkisi cătă locărli ditu Ucraina.

     

    Ca apandisi, Forţăli Aerieani Români alinară tu catastisi di ananghi dauă aeronavi F-16 ta s’monitorizeadză catandisea, a deapoa Inspectoratlu Gheneral ti Catandisili di Ananghi ascumbusi bănătorlli ditu giudeţili Tulcea şi Custanţa, ditu notu-dată, că ari piriclliulu ta s’cadă cumăţ pi teritoriulu naţionalu. Tru tahinima a dzuuăllei di dumănică, Ministerlu ali Apărari Naţională dimăndă a structurloru aliati ti catandisea la cari s’agiumsi şi pitricu un mesaju sertu di cutugurseari a aluştoru atacuri fapti di Federaţia Rusă contra a născăntoru obiectivi şi elementi di infrastructură ţivilă ucraineani, pi cari partea română li lugurseaşti „nintimilleati şi tru greauă ncuntrari cu normili di dreptu internaţionalu”.

     

    Ună hăbari di cutugurseari vini şi di la Ministerlu Român di Externi. Diplomaţia di Bucureşti spusi că radarili ali Askeri Română aflară ună dronă cari intră tru spaţlu aerianu românescu, ţi deapoa işi ditu teritoriulu naţionalu di dusi cătă Ucraina şi feaţi căftari tra s’dănăsască sila iresponsabilă nkisită di Rusia tu ligătură cu catandisea di securitate. MAE român căftă, tutunăoară, s’tiñisească normili di dreptu internaţionalu, nica şi s’nu calcă spaţlu aerianu ali României e şi năpoi cundille cu zboară serti aesti atacuri nkisiti paranomu.

     

    Di la călcarea ali Ucraină, meslu şcurtu 2022, askerili ali Moscovă lansară ñilli di racheti şi droni cu aradză lungă di agudeari tu niscănti obiectivi militari, ama şi ţivili di muriră mulţă oamiñi ditu arada a bănătorloru. Dupu aesti atacuri, ma multi droni aruseşti cădzură tu locărli ali Românie, nai multi ori tru locări iu nu avea bănători. Tra s’curmă ahtărli atacuri aerieani, România s’feaţi ună cu statili cari deadiră ali Ucraină sistemi americani di racheti solu-aeru Patriot.

    Autoru: Sorin Iordan
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Candidatulu a Partidlui Suțial-Dimucrat, Marcel Ciolacu, ș-ațelu a Partidlui Naționalu Liberalu, Nicolae Ciucă, la potisea di prezidentu ali Românie s-poati sâ s-alumtâ la alidzerli prezidențiali ditu soni, ditu meslu andreu di estanu – aspunu rezultatili a unlui sondaj CURS, adratu tu kirolu 6-22 di agustu. Pi protlu locu tu mirakea a electoratlui ti scrutinlu prezidențialu easti candidatlu PSD, cu 32%, dapoia, alargu, ațelu di la PNL, cu 19%. Aestu easti talonat, cu 15 proțenti, di Mircea Geoană, secretarlu gheneralu adjunctu di tora ali NATO, ți va s-candideadzâ ca independentu, ș-di naționalistul George Simion, liderlu ali formațiuni AUR, ți va s-aibâ 14% ditu sufragii. Ațeali dauâ doamni ți ș-aspusirâ, pânâ tora, mirakea, ta s-antreacâ ti nai ma marea potisi tu cratu suntu… Elena Lasconi, ditu partea ali Suțatâ Ndreapta faptâ Unâ – 11%, ș-ațea ti cari s-feați multâ lafi, Diana Șoșoacă (partia SOS România) – 5%.
    S-aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali ditu România va s-facâ tu dzuua di 24 di brumaru (protlu turu) ș-tu 8 di andreu (doilu turu). Eali va s-facâ tu idyul kiro cu ațeali ti Parlamentul național, minduiti ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali vâsilie. Ti parlamentari, campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, psifisirea va s-ahurheascâ tu 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu 1 di andreu, tu oara 21:00 localâ.
    Pânâ atumțea, uidisitu cu sondajlu CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu, protili dauâ partii tu vrearea a alegătorlor au ma multi proțenti di candidațlli a loru la prezidențiali: dirmi, PSD ari 34% ditu psifuri, iara PNL – 24%. Pisti praglu electoralu easti ș-AUR – cu 14%, Suțata Ndrepta faptâ Unâ – 12%, SOS România – 5% și UDMR – 5%. Ma s-nu s-alâxeascâ țiva pânâ di iarnâ, românii pot s-hibâ cumândârsiț di idyili dauâ partii ți adarâ suțata la puteari di tora – Suțialu-Dimocratu și Liberalu – ți s-hârseaști, ș-tu oara aesta, di unâ andrupari susto tu Parlamentul di București. Iara, la livelu a personalitățloru, sțena politicâ ndophi poati s-hibâ ursitâ/stâpuitâ di misu-idyili prosupi ți u cumândârsescu ș-tora. Mași că, ma s-amintâ prezidențialili, Marcel Ciolacu, ți easti tora protu-ministru, va s-agiungâ protlu capu di statu suțial-dimucratu ditu aesțâ 20 añi ditu soni. Iara, ma s-iasâ, Nicolae Ciucă, caplu a Senatlui di tora, va s-hibâ tutu ditu partea a liberaliloru, cata cumu easti ș-prezidentul di tora – Klaus Iohannis. Cu alti zboarâ, ti dauli partii scupolu easti mari!
    Tu soni, s-aduțemu aminti că, estanu, România andreadzi ti prota oarâ tu idyiul kiro tuti ațeali patru turlii di alidzeri. Ș-alidzerli locali ș-evroparlamentari ți s-feațirâ tu meslu cirișaru, s-feațirâ tutu deadunu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Raportul di cathi anu a Consiliului Fiscal

    Raportul di cathi anu a Consiliului Fiscal

    România poati s-aibâ estanu unâ crişteari icunomicâ ma ñicâ di cum s-așteaptâ chivernisea, di 3,4 tru sutâ, dzâți Consiliul Fiscal. Tu raportul a lui di cathi anu, elu fați tâmbihi, tutnâoarâ, că deficitlu bugetar va s-treacâ tu bitisita a anlui di 7% ditu PIB, tma s-nu s-adarâ niscânti misuri di anvârtușari fiscal-bugetarâ. Consiliul Fiscal aduți aminti că deficitlu dat di hărgi ma mări di câț pâradz llia tricu, dupâ proțlli şasi meși di estanu, di 3,6% ditu PIB, hiindalui cu aproapea 1,3% ma mari di ațelu ditu idyiul kiro di anlu ți tricu.
    Ankisindalui di la aesti dati, isăkili aspunu că ari piriclliu s-ducâ deficitlu câtrâ optu proțenti ditu PIB, dicara fu datu ș-năulu nomu a pensiilor, pi ninga crişterli a tiñiiloru di cathi mesu ți s-deadirâ tu sectorlu public ș-va s-ducâ la hărgi ma multi tu daua giumitati a anlui.
    Tu aestu contextu, reprezentanţâlli a Consiliului facu tâmbihi că, ma s-nu aibâ niscânti politiț salami ș-di pistusini, ți s-andrupascâ anvârtușarea fiscalu-bugetarâ ti unu kiro di mesi ti loarea di pâradz, ama și criştearea a gradlui di colectari, ziga a riscurlor easti limbid ancllinatâ câtâ direcţia a ânreghistrarillei a unlui deficit ma ndzeanâ di cumu fu minduitu di autorităţli naţionali ş-evropeani ti kirolu 2025-2027.
    Consiliul Fiscal easti adratu ditu reprezentanțâlli a BNR, ali Suțatâ Româneascâ a Bănțâloru, ali Academie Românâ, ali Academie di Științi Icunomiți și a Institutlui Bancar Român, elli suntu numâsiț di Parlamentu ti unu kiro di nauâ añi. Hiindalui kiola tu proțedurâ di deficit multu mari spusu di Bruxelles, România ari unu kiro di șapti añi ta s-toarnâ la unu deficit bugetar di 3% ditu PIB, dupâ cumu dzâcu năili nomuri fiscali evropeani. Scâdearea aluiștui indicator, pri ayalea, va s-poatâ s-hibâ adartu mași pi thimelliu a unlui programu realistu şi, siyura, pritu tiñisearea a lui, dzâcu spețialişțâlli.
    Tu raportul faptu di pțânu kiro „România – Zona Euro MONITOR”, adratu di unâ parei di experţâ ditu BNR coordonatâ di academicianlu Daniel Dăianu, s-aspuni că easti fârâ di altâ ananghi di unâ crișteari a pâradzloru bugetari și nu putemu s-nâ dâsnâsimu mași la unâ adunari di taxi ş-impoziti ma bunâ, ama easti ananghi di alâxeri tu reghimlu fiscal, iara unâ ândriptari bugetarâ ti unu kiro di cama di patru añi easti lipsitu. Di arada, deficitlu bugetar iasi ditu hărgi para mări, tu unu contextu cându tu execuţia bugetarâ yinu pâradz nominali ma mări, iara hărgili criscurâ para ayoñea, dupâ cum scoati tu migdani raportul. Presiunea pi bugetlu public va s-creascâ ma s-acâșămu tu isapi ş-naetea ta s-avemu hărgi ti cu scupo militar di 2,5% ditu PIB, ți iasi ditu ligâtura cu NATO – dzâcu autorlli ali analizâ.
    Livelul dipu scâdzut a pâradloru fiscali easti mași rezultatlu a unlui reghim fiscal ți âlli agiută niscânțâ ta s-nu-și pâlteascâ pâradlli câtrâ cratu, agiută practiț cata cumu bâgarea a hărgiloru personali tu hărgili a firmilor, ama ș-pâltearea a tiñiiloru di cathi mesu pi laia, s-aspusi nica tu raportul adratu di pareia BNR.

    Autor: Mihai Pelin
    Apriduțeara: Aurica Piha

    bugeti, Consiliul Fiscal, inflatie, Romania

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.08-10.08.2024

    Interconectoru di gazi anamisa di Românie și Sârbie
    Ministrulu românu ali Energhie, Sebastian Burduja, simnă, stâmâna aesta, deadun cu ministrulu a Mademilor ş-ali Energhie ditu Sârbia viținâ, Dubravka Dedovic Handanovic, Memorandumul di Achicâseari ti Proiectul di Adrari a Interconectorlui di Gazi anamisa di Românie şi Sârbie. Dauli vâsilii va s-adarâ gaireț ta s-ahurheascâ s-lu adarâ di anlu ți yini ș-va s-hibâ bitisit pânâ di 2028. Proiectul easti unâ jgllioatâ mari ti anvârtușarea a securitatillei energheticâ a daulor vâsilii ş-ti integrarea reghionalâ a pâzărlor, pritu diversificarea a călliurlor di zaire/psunsirillei. Uidisitu cu ministrulu Burduja, pritu aestâ investiţie, tuț româñilli va s-veadâ hâiri: unâ pâzari cama competitivâ, ți va s-ducâ la un pâhă ma ñic ti consumatori, securitati energheticâ, tindearea a sistemilor energhetiți şi fâțearea ma largâ a zairelui. Proiectul va s-conecteadzâ sistemlu di transportu a gazilor naturali dit Sârbie cu magistrala BRUA dit Românie.

    Yiatrisi loati di poliție preventiv ti vâtâmari minduitâ di ninti
    Instanța apruche câftarea a procurorlor ti loarea di poliție, preventiv, ti 30 di dzâli, a dauâ yiatrisi di la un spital ditu București, acuzati că lu vâtâmarâ pi unu pacientu internatu la terapie intensivâ. Anchetatorlli dzâcu că pacientul di 54 di añi, eara pi halâ multu lai, avea intratâ tu stop cardio-respirator, dicara âlli ñicurarâ dinapandica doza di noradrenalinâ, unâ substanţâ di thimelliu tu terapia intensivâ, cu rolu di țâneari a tensiunillei arterialâ. Tu idyiul dosar fu acuzatâ ş-unâ asistentâ medicalâ ti mârtirie mincinoasâ. Procurorlli dișcllisirâ unu dosaru penalu ti infracţiunea di vâtâmari calificatâ, dicara, tu apriru, apruchearâ unâ hâbari di la unâ asistentâ medicalâ a spitallui ti moartea a 17 pacienţâ tu kirolu 4-7 di apriru tu secţia ATI.
    Reacția a autoritățlor la plândzerlli tu ți mutreaști actili di arușinari a featiloru tu mediulu universitaru
    Chivernisea di București apufusi s-alâxeascâ nomlu tu ți mutreaști actili di arușinari a featilor ș-da izini la plândzeri anonimi / iu nu s-cunoaști numa şi s-aproachi misuri ți s-aibâ angâtanu di victimi. Easti reacția a autorităţlor la catastisili raportati tu kirolu ditu soni tu mediulu universitaru ditu Românie – iu studenti di ma ninti adusirâ tu spaţiulu publicu acuzaţii ti trei profesori universitari, iara ti niscânțâ furâ dișcllisi și dosari la poliţie. Unlu di elli, Alfred Bulai di la SNSPA, fu scosu di pi scamnul di cumânduseari a facultatillei, anda alanțâ doi – Dorin Ştefan Adam di la Universitatea di Arhitecturâ di Bucureşti şi Marius Pieleanu di la SNSPA, câftarâ elli singuri s-hibâ scoși ditu activitati. Kirolu di consultari publicâ ti proiectul a Ministerlui a Educaţillei tu ți mutreaști nomlu a comisiilor di eticâ universitarâ fu faptu ma lungu pânâ tu dzuua di 23 di augustu. Uidisitu cu documentul, reclamaţiile ti abuzuri i âncâlcări a nomlui pot s-hibâ dusi ş-anonim (fârâ s-hibâ cânâscutâ numa) la registratura ali instituţie universitarâ.

    Unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’
    Executivlu apruche, gioi, unâ nauâ ediţie a programlui ‘Start Up Nation – România’, ți ari unu bugetu di aproapea 450 di miliuni di evradz ti nai ma multu ținți añi. Programlu ari dauâ componenti: unâ di acțes la cursuri di formari ti tinirlli sum 30 di añi, iara daua easti ti ațelli ți au 30-35 di añi ți vor s-adarâ unâ emburlâki. Start Up Nation easti ti tinerlli antreprenori, cata cum ș-ti ațelli ți bâneadzâ tu zoni oarfâni i facu parti ditu categorii cu ma pțânâ tihi. Proiectul easti coordonat di Ministerlu ali Economie, iara ministrul di resortu, Radu Oprea, dzâsi că, estanu, va s-da ma mulțâ pâradz ti cathi partițipantu andicra di añilli di ma ninti. 80% suntu fonduri evropeani şi 20% di la bugetlu di stat.

    Unâ nauâ ediție a festivallui UNTOLD
    Cluj-Napoca, tu arațili-ascâpitata ali Românie, s-dizvârteaști unâ nauâ ediţie a festivallui UNTOLD. Tu ațeali patru dzâli di festival, cama di 250 di artişțâ ditu Românie şi ditu tutâ lumea va s-da conțerti pi ațeali optu sțeni a evenimentului. Prit elli ari ș-cântâtori multu cânâscuț ți au cântatâ ș-ma ninti tu Românie, cata cum leghenda pop rock Lenny Kravitz ică DJ-lu Salvatore Ganacci, ama și niscânțâ ți yinu ti prota oarâ aua, cum easti britaniclu Sam Smith i Burna Boy – singurlu artistu africanu ți avu dauâ evenimenti sold-out, doi añi arada, pi London Stadium. UNTOLD, festival ți easti pi locul 3 tu clasamentul a aților 100 nai ma mărli festivaluri, adunâ cathi anu fani ditu tuti kioșili a lumillei.

    Bilanțu di etapâ ti sportivii româñi la Agiocuri Olimpiți
    România lo, pânâ tora, la Agiocuri Olimpiți di vearâ di Paris, optu nișeñi – trei di malmâ, patru di asimi ş-unâ di bâcâri. Malmâ amintarâ anotătorlu David Popovici la 200 meatri liberu, canotorlli Andrei Cornea şi Marian Enache la diplo vâsli masculinu şi echipajlu femininu di optu plus unâ (Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu). Asimea u loarâ Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la diplo vâsli femininu, Ioana Vrînceanu şi Roxana Anghel la diplo rami femininu, Gianina van Groningen şi Ionela Cozmiuc la diplo vâsli femininu – categorie lişoarâ, halterofila Mihaela Valentina Cambei, la categoria 49 kg. Tu soni, bâcârea u lo David Popovici la 100 meatri liberu.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Pâradz publiț ti sportu

    Pâradz publiț ti sportu

    Ta s-andrupascâ sportul românescu și ta s-dezvoltâ unâ bazâ di selecție, Chivernisea di București apruche un actu normativ ți alâxeaști Nomlu a sportului şi da izini ca dit bugetlu di Stat s-hibâ daț pâradz ș-ti cluburli privati. Pâradzlli pot s-hibâ filisiț maș ti secţiili fciori ş-di juniori, iara aesti cluburi privati lipseaști s-hibâ atestati di instituţiili a statlui ta s-poatâ s-hibâ acțesaț. Ma multu, dau tu șteari autoritățli, va s-hibâ adrati investiţii tu bazi sportivi dit Capitalâ și dit anvârlia, ama va s-ducâ ma largu şi lucrărli la alti 380 di obiectivi idyea, ma multu săli di sportu şi bazini di anot dit tutâ vâsilia.

    Uidisit cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, tu aeșțâ doi añi dit soni, statlu român bitisi 200 di săli di sportu, 50 di bazi sportivi şi 16 bazini di anot. Fu, tutnâoarâ, bitisit fondul di premieri ti sportivlli româñi ți loarâ nișeñi la Olimpiada di Paris. Tu aestu contextu, protlu ministru dzâsi că gimnastili Sabrina Voinea şi Ana Maria Bârbosu, ți contestarâ/nu apruchearâ notili ți li loarâ la Olimpiada di Paris câțe minduirâ că furâ dezavantajati di arbitrili a astrițearillei, va s-hibâ și eali premiati di Stat. ‘A daulor lâ si cadi ahtari lucru’, dzâsi Marcel Ciolacu.

    Comitetlu Olimpic și Sportiv Român deadi tu șteari că sportivlli va s-llia 140.000 di evradz ti malmâ, 100.000 di evradz ti asimi şi 60.000 di evradz ti bâcâri. Anotătorlu român David Popovici, campion olimpic di pțân chiro la 200 m liber, dzâsi, tora ayoñia, că va ca medaliili ți li lo Paris s-aducâ ma multi investiții tu aestâ domeni. Ti unâ Românie prâxitâ, sânâtoasâ, lipseaști s-investim ma multu tu sportu – dzâsi anotătorlu dupâ ațeali dauâ nișeñi, ațea di malmâ ș-unâ di bâcâri, amintati la Agiocurli Olimpiți.

    Dupâ cum dzâțea primarlu a munițipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, bazinlu olimpic dit giudeț, ți ahurhi s-hibâ adrat tu primuveara aluștui anu, va s-poartâ numa a anotatorlui român. Bazinlu, ți easti adrat ti sportului ti tutâ duñeaua, ama ș-ti performanţâ, ș-ți va s-hibâ bitisit tu inșita a anlui ți va s-yinâ, va s-poatâ s-aibâ astrițeri la livel naţional ş-mondial. Primarlu ali Capitalâ, Nicușor Dan, dzâsi câ Primâria a Bucureștiului lipseaști s-aproachi ma multâ pâradz, ta s-poatâ s-implicâ tu dezvoltarea a infrastructurillei sportivâ.

    Tutnâoarâ, prezidenta ali Federaţie Română di Nataţie şi Pentatlon Modernu, Camelia Potec, dzâsi că ari pisti că anvârliga di David Popovici va s-poatâ s-creascâ un bârnu di anotători ți s-ducâ ma largu nișeñilli ali Românie. Tu arada a llei, prezidenta ali Aghenţie Naţionalâ ti Sportu, Elisabeta Lipâ, dzâsi că, la Agiocurli Olimpiți di Paris, România lo deja ma multi nișeñi di malmâ, asimi ș-bâcâri di cum lo la alantâ ediție di m aninti di Tokyo. “Am umutea că România va s-bitiseascâ mșatu aesti Agiocuri, ș-mea videm că sportul românescu nu muri. Sportul românescu anyie, ama aesta nu v ata s-dzâcâ că nu ari ananghi di agiutor.” – adâvgă Elisabeta Lipâ.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • România ş-trițearea la energhia veardi

    România ş-trițearea la energhia veardi

    “Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi astrițeari icunomicâ putem s-adrăm jgllioata ți s-angreacâ nai ma multu ti scupolu a nostu di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu furnia a andamusillei a Suțatâllei ti Lucru deadun Transatlantic tu energhie şi Hâvai di București, iu loarâ parti reprezentanţâlli a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti.
    ‘Sistemili a noasti energhetiți lipseaști s-hibâ axi s-da energhie tu ițido oarâ ș-tu condiţii di stres internu i externu a tâtâlor consumatorlor, iuțido” – dzâsi premierlu. Uidsit cu spusa a lui, lipseaști s-avem len-turlii di izvuri di energhie şi tehniț ta s-li adrăm, iara tu contextul a polimlui ditu Ucraina, vâsilie viținâ şi, că s-aproachi iarna, easti ananghi di acţiuni unâșunâ ta s-u adrupâm Republica Moldova, Ucraina, tuti vâsiliili ditu reghiuni cu vulnerabilităţ. Ti furnia aesta, dzâți premielu, România fați ma buni capațităţli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria ș-Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan ș-Georgia.
    Dupâ spusa a lui, Bucureștiul investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi va ta sâ-și dipluseascâ capațitatea nuclearâ. Scupolu, dzâți Marcel Ciolacu, easti modernizarea a sectorlui energhetic, ți s-agiungâ cama sârcos la şocuri reghionali ică globali.
    Protlu ministru zburâ ș-ti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor tu Amarea Lai, ți va s-adarâ diplo capațitatea di producţie di gazi ali Românie şi va u alâxeascâ vâsilia tu nai ma marli producâtor ditu UE ahurhindalui cu 2027. El scoasi tu migdani andruparea datâ ali României di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ, zburândalui aoa di adrarea a reactoarilor 3 şi 4 di la chentrala Cernavodâ, ditu not-apiritâ. Tutnâoarâ, tu arada a forumlui di București fu simnatâ unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ pi cârbuni easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ cari va s-adarâ energhie cu zero siligheri di dioxid di carbon.
    “România lucreadzâ multu ta s-adarâ efcula trițearea la energhie veardi tu unâ turlie pragmaticâ, s-hibâ unâ paradigmâ tu reghiuni ş-tu lumi şi aesta va s-dzâcâ filisearea a gazilor ti un kiro șcurtu ş-di mesi, ama ş-ti energhie nuclearâ”, dzâsi, tu arada a lui, ministrul ali Energhie, Sebastian Burduja. Minili şi termochentralili pi cârbuni ditu Românie va s-lucreadzâ ma largu, dzâți ministrul, nai pțân nica un an ş-giumitati, ti ispetea că vâsilia ari ananghi di termochentralili convenţionali/di arada, ți ș-aspusirâ pânâ tora hâirea, ma multu anda s-fați dalga aesta di câñinâ ditu kirolu dit soni. Moabețli di București s-fac, dzâlili aesti, pi tema a yinitorlui ali energhie tu tutâ lumea, ama ș-pi tema a dezvoltarillei a energhillei a yinitorlui, energhie siyurâ, acțesibilâ ş-ma multu, energhie ți s-nu ânfarmâcâ hâvaia, zburârâ ti bâgarea tu practico a niscântor izvuri di adrari ali energhie, a că easti ea termicâ i electricâ, ama ș-ti lucrul deadun anamisa di craturli evropeani şi SUA.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Andamasi tră Ucraina

    Andamasi tră Ucraina

    Luminița Odobescu și Volodimir Zelenski (Foto: mae.ro)

    România andrupă, ditu ahurhită, formula di irine a prezidentului ucrainean Volodimir Zelenski, a deapoa „aşi-dzăsa formulă di irineˮ ali Rusie easti ti nipistipseari, spusi caplu a diplomațiillei di București, Luminiţa Odobescu, cari lo parti la Summitul Global tră Irine ndreptu ti catandisea ditu Ucraina, disvărtitu, tu bitisita-a stămânăllei ţi tricu, tru Elveţia. Luminița Odobescu cundille că poziția ali Românie easti aţea că irinea tru statlu viţinu lipseaşti s’aibă la thimelliu Carta ONU şi printipiili a ndreptului internaţionalu.

     

    Ministurlu român di Externe spusi că summitlu a curi nicukiru eara Elveţia avu hăirlătică, pritu numirlu mari di participanţă, ama şi pritu acordul a statiloru că irinea tru Ucraina lipseaşti s’aibă la thimelliu Carta ONU şi ndreptul internaţional. Evenimentul fu ndreptu cu căftarea a prezidentului ali Ucraină, Volodimir Zelenski, cu scupolu ti nkisearea a proţeslui mutrindalui ună irine justă, comprehensivă şi pi lungu kiro tru Ucraina. La lucrărli a summitului s-nreghistră ună largă partiţipare internaţională – cama di 100 di state şi organizaţii internaţionale di pi tuti continentele.

     

    Ministrul român di Externe cundille, tu arada ali declarație națională, responsabilitatea exclusivă ali Federaţie Rusă tră agresiunea contra ali Ucraină, cari easti ună călcari greauă a normilor di thimelliu a ndreptului internaţional. Isa-isa, nu apruke spusili a propagandăllei arusă mutrindalui aşi spusili naeţ ali Moscova ta s’păzărăpsească.

     

    „Feaţiră muabeti tră trei temi di amprotusa di tu arada a catastisillei ali Ucraină, tru cadrul ali formulă di irine părăstisită di prezidentulu Zelenski şi easti zborlu ti securitatea nucleară, securitatea alimentară şi lucărli uminintari. Practic, fură zburăti, cama pi largu, prinţipiili cari s’hibă la thimellilu a unăllei yinitoari iriniˮ, cundille Luminița Odobescu. Aesta adăvgă că easti un proces ţi caftă kiro, ama di itia că eara dipu mulţă participanţă di pi tuti continentili aestă spuni sinferlu a văsiliiloru ta s’află cearei nica şi aţea că arada internaţională thimilliusită pi reguli armâne un fundamentu importantu a ligăturloru internaţionali.

     

    La muabetea ahărdzită ti securitatea alimentară, șefa a diplomațiillei di București părăstisi rolu dinamic ali Românie tră licşurari exporturli ucrainene, cum şi gaereţli dizvărtiti tru plan naţional ică tru coordonari cu partenerlli externi tră creastirea niacumtinată a axiillei di purtari/ tranzitari tră produsili agricole ucrainene. Ufiţialu di București părăstisi, tutunăoară, gaereţli pi cari România li faţi, deadunu cu Vărgăria şi Turchia tră asiguripseari urdinarea tu Amarea Lae, pritu acordul di deminare vulusitu di aţeali trei stati.

     

    Tu bitisita-a a summitului, fu adoptatu un Comunicat comun cari cundilleadză ananghea că iţi yinitoari muabeti ică gaereţ ti irine tru Ucraina s’hibă thimilliusiti pi Carta ONU, respectiv pi tiñisearea a printipiiloru ndreptului internaţional.

    Autoru: Leyla Cheamil
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Tiñia minimâ di cathi mes creaşti tu Românie

    Tiñia minimâ di cathi mes creaşti tu Românie

    Tiñia minimâ di cathi mes tu Românie va s-hibâ criscutâ ahurhiindalui cu 1 di alunar, deadi tu șteari Chivernisea di Bucureşti. Valoarea a llei va s-creascâ di la 3.300 di lei (vârâ 660 di evradz) la 3.700 di lei (anvârliga di 740 di evradz). Easti zborlu di unâ crișteari netâ di 284 lei (57 di evradz), pâradz ți oamiñilli va-lli aproachi tu augustu ti meslu alunar. Tora di oarâ, tu Românie vârâ 760.000 di arugaț, ți va s-dzâcâ 13,9% dit numirlu acutotalui a arugațlor, aproachi cathi mes tiñia minimâ brutâ di 3.300 lei, iara Chivernisea luyursești că, dit intrata a melsui alunar, cama di 1.870.000 di arugaț va s-llia tiñia minimâ di cathi mes criscutâ.
    Aestâ apofasi nu âlli acațâ tu isapi ama arugațlli dit agriculturâ ş-industria alimentarâ, câțe aesti categorii intrâ tu pruviderili legali ți suntu tora tu practico. Ma multu, suma di 200 lei (vârâ 40 di evradz) dit tiñia di cathi mes minimâ, ți nu pâltea impozitlu ş-contribuţiili suțiali obligatorii, va s-creascâ cu nica 100 di lei (vârâ 20 di evradz).
    Ministrul român a Lucrului, Simona Bucura-Oprescu, luyursi că aestâ crișteari a tiñillei minimâ di cathi mes va s-aibâ efecti pozitivi pi di unâ parti la livel suțial, câțe va s-creascâ locărli tu sectoarili iu easti ananghi di forţâ di lucru şi va sâ scadâ lucrul pi laia ş-pi di altâ parti la livel icunomic, prit criştearea a consumului, cu influenţâ şi pi importurli di lucri di consum şi criștearea a putearillei di ancupârari a arugațlor. Dupâ spusa a ministrului, arugațlli va s-aibâ ași unâ banâ ma bunâ, iara urfâneața va s-ñicureadzâ.
    Tutnâoarâ, Oprescu dzâsi că prit criștearea a tiñillei brutâ minimâ di cathi mes va nâ apruchem di pâltearea ți nâ easti câftatâ di Directiva UE 2041 dit 2022 ți zburaști di tiñilii minimi di cathi mes dit Uniunea Evropeanâ. Ma multu, dzâsi ea, dit experienţa dit añilli di ma nâpoi, criştearea a tiñillei minimâ di cathi mes adusi şi unâ cristeari pi verticalâ a crișterlor a tiñiilor, nu maș ațeali minimi.
    Criştearea a tiñillei minimâ va s-ducâ pâhălu orar tu Românie la livelul di 22,024 lei/sâhati (vârâ 4,42 evradz/sâhati) ti un program di lucru normal di arada di 168 sâhăț/mes. Tu arada a lui, şeflu a Chivernisillei româneascâ, Marcel Ciolacu, dzâsi că Ministerlu a Lucurlui lucreazâ deja deadun cu partenerilli suțiali la mecanismul ți va s-bagâ tu practico tiñia minimâ evropeanâ di cathi mes tu Românie pânâ tu melsu brumar ş-că formula apufusitâ va s-acațâ tu isapi putearea di ancupârari, di livellu a tiñillei medie brutâ di cathi mes ş-di productivitatea a lucurlui.
    Tutnâoarâ, premierlu dzâsi că năulu nom di pâlteari unitarâ, un jalon di simasie dit Planlu Naţional di Ândridzeari şi Rezilienţâ, va s-hibâ bâgat tu practico di anlu ți yini şi easti ligat di reforma a sistemlui bugetar şi di ațea fiscalâ. Uidisit cu proiectul, nomlu mutreaști s-hibâ isa ti tuț și s-hibâ și transparenţâ tu sistemlu di pâlteari a arugațlor dit sistemlu public. Ași, sporurli va s-hibâ dânâsiti la 20% şi niți unâ tiñie di cathi mes nu va u astreacâ ațea a prezidentului ali Românie, ți llia cathi mes 25.000 di lei (vârâ 5.000 di evradz) brut.

    Autor: Sorin Iordan
    Apriduțeara: Mirela Sima Biolan

  • Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

    Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 02.06 – 08.06.2024

    Alidzeri locale și europeani tru România

    Tu stămână ditu soni ali campanie ninti di alidzerli ditu 9 di cirişaru, autoritățli române deadiră asiguripseri că sunt tru călindari cu andridzearea-a aţiloru dauă scrutinuri – local, şi aţelu europeanu – la cari 19 miliuñi di români sunt griţ s’yină la urni. Tutu cu tutu, fură tipusiti apropea 100 di miliuñi di buletini di vot, spusi purtătorlu di zboru a Guvernului, Mihai Constantin.
    ”Fură tipusiti cama di 22 di miliuñi di voturi tră alidzeari membrillli ditu România tru Parlamentul Europeanu și aproapea 80 di miliuñi di buletine di vot tră alidzearea a autoritățlor ali administrație publică locală. Structurli a MAI disvărtiră activităț speţifiţi tră s’li supervizeadză, tru colaborare cu prefecturli, ampărţarea a tutăloru cărţăloru tu secțiile di votari și sunt andreapti s’asiguripsească ditu 9 cirişaru și deapoa, până la ncllidearea ti pridari tuti materialili electorali, arada publică anănghisită ti exercitarea-a aluştui ndreptu democratic.”
    Tră scrutinlu local, alegătorllii pot s’voteadza maş tu localitatea tru cari şedu cu casa ică reședința anregistrată ninti di 11 di apriliu. Tră europarlamentari, românii pot s’voteadză la iţi secție di votu ditu văsilie ică ditu xinătati. Cama di 900 di secții di votare lli-așteaptă româñilli ditu xinătati, a deapoa lista aluştoru easti pi site-ul a Ministerlui di Externe, mae.ro. Arădăpsearea-a secțiilor s-feaţi proporţionalu cu numirlu di cetăţeni români ditu cathi văsilie. Aşi nai ma multi secții di votu suntu tru Italia -150, tru Spania – 147 și tru Marea Britanie -104. Tutu cu tutu, numirlu a candidaţloru easti di 207.000 ş-cama, ditu arada-a aluştoru 494 s-angrăpsiră ti antriţearea tră Parlamentulu Europeanu.

    România, cooperari cu văsilii ditu Balcani

    Trei miniștri di Externi ditu Balcañilli ditu Ascăpitată eara viniţ volti ufiţiali București aestă stămână, cooperarea bilaterală și reghională eara anamisa di arada di muabeti ţi li avură cu ufiţialli di București. Tru arada-a muabeţloru, di ñiercuri, cu ufiţialu ditu Bosnia și Herțegovina, Elmeditu Konakovic, șeflu a statlui român, Klaus Iohannis haristusi tră tiñia di cari s’hărsescu aşkirladzlli româñi ţi llia parti la Operaţia EUFOR ALTHEA a UE tru aestă văsilie, România hiinda unu di proţlli sturi ti asiguripseari ună hăvaie sigura şi stabilă tru Balcañilli ditu Ascăpitată.
    Prezidentulu Iohannis năpoi adusi zborlu ti agiutorlu ţi Bucureștiul va lu-da ti imnaticlu european şi euroatlantic a Balcanilor ditu Ascăpitată, catacum şi ti asigurarea-a securitatillei şi stabilitatillei tu reghiuni. Tut ñiercuri, ministurlu român di Externe, Luminiţa Odobescu, avu muabeti București, cu omologlu a lui arbinesu, Igli Hasani, ti andruparea a imnaticlui european a văsiliillei ditu Balcañilli ditu Ascăpitată, cundillinda vrearea ali Românie ta s’aibă alăxeari di expertiză tru aestă dumeni. Tutunăoară, Luminița Odobescu scoasi tu migdani „simasia pi cari România u da ti identitatea etnică, culturală şi lingvistică a minoritatillei naţională armânească ditu Arbinişieˮ.

    Tu ahurhita-a stămânălli, Luminița Odobescu avu consultări și cu omologlu a lui muntenegreanu, Filip Ivanoviće, consultări tru cari cundille că România easti şi va s’armână un sturu ţi andrupaşti aderarea aliştei văsilie la UE. Atelli doi miniştri simnară planlu di lucru mutrindalui cooperarea tru kirolu 2024-2025. Un documentu ti idyea turlie fu simantu di șefa diplomațiillei di București și cu omologlu ditu Bosnia și Herţegovina.

    România andrupaşti planlu a prezidentului Joe Biden mutrindalui Gaza

    Prezidentulu Klaus Iohannis easti unu di tu arada-a şefañiloru di stat ţi simnă ună declaraţii comună ţi ndrupaşti ună akicăseari ti dănăsearea-a alumtiloru ti ceamauna anamisa di Israel şi Hamas. Vini oara că polimlu s’hibă dănăsitu, iarapoi aestă akicăseari easti nkisita anănghisită, cundilleadză declaraţia, cari căndăseaşti ateali dauă părţă s’aproaki planlu a prezidentului american Joe Biden, ţi pruveadi tu prota hopă un armistiţiu di 6 stămâni, deadu cu trădzearea năpoi, israeliană, ditu locărli cabaia bănati tu Cumata Gaza, silighearea-a născăntoru ditu ostatiţlli Hamas şi a născăntoru prizonieri palestinieni, a deapoa tu a daua hopă, a curi detalii armâne s’hibă apufusiti, ună dănăseari a aumtiloru şi elefteriseari tuţ ostatiţlli.

    Andamasi a prezidentulu Klaus Iohannis

    Prezidentulu a Româniillei, Klaus Iohannis, avu, gioi, ună andamasi cu ambasadorlli a statilor membre ali UE acreditaţ Bucureşti, cu furñia că tu bitisita a meslui dănăseaşti mandatlu a Prezidenţiillei belgieană la Consiliului UE. Andamasea fu ună furñie ta s’facă isapi catandisea tu cari easti tu aestu kiro Uniunea şi tră planurli ditu yinitoru. Anda adusi aminti contextulu ivrupeanu complexu, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că promovarea a unăllei agendă europeană vărtoasă, thimilliusită pi unitati, coeziune, şi solidaritati pi livelu ali UE easti di mari simasie, căţe maş pritu unitatea di acţiune şi solidaritati Uniunea aprăftăsi s’hibă ma vătoasă cafi oară.

    Tru ţi mutreaşti catandisea dtu Ucraina, prezidentulu ali Românie spusi că easti ananghi di agiutorlu ali UE neise tu multili planuri. Di altă parti, tut gioi, prezidentulu Iohannis lu-aştiptă Prezidentulu a Comitetlui Olimpic Internaţional, Thomas Bach, ţi eara vinnitu deadunu cu Spyros Capralos, Prezidentulu a Suţatăllei Comitetiloru Olimpiţi Europeani, Octavian Morariu, membru a Comitetlui Olimpic Internaţionalu tră România, şi Mihai Covaliu, Prezidentulu a Comitetlui Olimpic şi Sportivu Român.

    Andamasea cu reprezentanţălli ali delegaţie cu numa, Minarea Olimpică s’arădăpseaşti tu şingirlu a gaereţloru nkisiti di prezidentulu Klaus Iohannis tră s’dimănă pi nai analtu livelu, un mesaj ti andrupari sportivlli români cari va s’llia parti la Agiocurli Olimpiţi di Paris, s’cundilleadză tu un comunicat ali Prezidenţille. Tru arada ali andamasi fu yilipsită axia di suţăllie a sportului pritu Agiocurli Olimpiţi di veară, cari va s’dizvărtească tu kirolu 26 di alunaru – 11 di agustu tru Franţa.

    Autoru: Corina Cristea
    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    Nai ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 31.03 – 06.04.2024

    România easti tu Schengen, ama…

    România intră, dit dzuua di 31 di marțu, tu spaţiul Schengen, ama maș cu sinurli aerieni ş-maritimi. Pi ațeali 17 aeroporturi internaționali, catacumu ș-tu ațeali 4 porturi si la Amarea Lai, di dumânica ți tricu, ațiloru ți yinu ditu vâsilii i s-ducu tu vâsilii ditu spaţiul di libirâ urdinari nu mata lâ suntu mutriti /controlati documentili di câlâtorie. Cu tuti aesti, poliţişțâlli pot s-mutreascâ cându ș-cându actili a niscântpor oamiñi ta s-bagâ oarâ maca vârâ ari acti falsi, ică nu ari izini s-fugâ ditu vâsilie, i ma s-hibâ oamiñi câftaț di poliție, s-veadâ maca suntu tiñisiti nomurli ti fciorilli sum 18 di añi, ta s-alumtâ contra a migraţillei ş-a traficlui di oamiñi. Călliurli terestri armân, tora di oarâ, nafoara a spațiului Schengen, di itia a veto-ului ali Afstrie, ți s-feați ma multu di ispetea a niscântor isâchi electorali interni.

    Di Bruxelles, Comisia Evropeanâ deadi asiguripseri că va s-facâ gaireț ti unâ apfasi bunâ tu ți mutreaști apruchearea ș-cu sinurli terestri di estanu. Tu Românie, di la politițieñi, la cetâțeñi aplo, intrata, a că parțialâ, tu zona di libirâ urdinari adusi harauâ. Premierlu suțial-dimucrat Marcel Ciolacu dzâsi că Chivernisea ari unu planu limbidu și susto ti apruchearea acutotalui pânâ tu bitisita a anlui 2024. Aestu lucru țâni,ama, sh-di evoluţii ş-catastisi politiți externi ți nu sunt tu sfera di intervenţie diplomaticâ a Românillei – dzâsi nica ministrul di Interni, Cătălin Predoiu.

    Di 20 añi membrâ ali NATO

    Ancllidearea a 20 añi di la apruchearea a Românillei la NATO, catacum ş-yustusearea a 75 di añi di anda fuadratâ Alianţa Nord-Atlanticâ furâ yurtusiti, marţâ, Bucureşti, prit unâ şedinţâ comunâ, cu sâltânati, a aților dauâ cameri a Parlamentului. Deputaţlli ş-senatorlli apruceharâ unâ declaraţie tu cari cundilleadzâ că apartenenţa a Românillei la Alianţâ easti unâ garanţie a protecţillei a cetâţeñilor, a dimucraţillei ş-a libirtâţlor a cathiunlui omu. Prezidentul a Senatlui ș-caplu a PNL, Nicolae Ciucâ, gheneral di ashceri tu rezervâ, luyursi că, tu 20 añi di la aprucheari, România putu s-agiungâ unu membru-clleai ali NATO. Ti România, intrata tu Alianțâ fu adrarea a unlui yisu istoric ş-un imperativ a securitatillei – dzâsi ș-ministrul di Externi, Luminița Odobescu, ți reprezentă România, Bruxelles, la evenimentili ti yurtusearea aților 75 di añi di cându s-adră NATO. Unu sondaj faptu di Institutul Român ti Evaluari şi Strateghie scoasi tu migdani că, cama di 80% ditu româñi minduescu că aprucheara a vâsilillei tu NATO fu unu lucru bunu ş-că aliaţlli va u apărâ România ma s-ibâ atacatâ.

    Di Uniunea Evropeanâ, București

    București s-feați, stâmâna aesta, unâ andamusi di lucru ti prioritățli ali Uniuni Evropeanâ tu aeșțâ ținți añi ți va s-yinâ. Andamusea, iu loarâ parti ş-premierlli ditu Belgie, Ungarie ş-Croaţie, lu avu nicuchiru prezidentul a Românillei, Klaus Iohannis, deadun cu prezidentul a Consiliului Evropean, Charles Michel. Tuț mutrirâ acţiuñli ti umplearea a scupadzlor comuni di ânvârtușami a profilului ali Uniuni, proțes iu – uidisitu cu spusa a prezidentului Iohannis – România poati s-agiutâ multu. Uniunea Evropeanâ ahurhi, anu, unu proțesu di definiri a priorităţlor a llei strateghiți, scoțândalui tu migdani temili: securitatea ş-apărarea, tindearea, rezilienţa ş-competitivitatea, energhia ică migraţia. Aghenda Strateghicâ ti ciclul instituţional 2024-2029 lipseaști s-hibâ apruchearea di Consiliul Evropean la andamusea ți va s-facâ tu bitisita a meslui cirișaru

    Ghidi anti-deepfake

    Ta s-bagâ oarâ la riscurli di securitati ciberneticâ, Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ di București scoasi tu padi, luni, unu ghidu ți sâ-lli agiutâ româñlli s-ducheascâ materialili di turlie deepfake. Ghidlu ari informații minuti ti ți va s-dzâcâ deepfake, proțeslu ti cum s-adarâ ş-cum cum putem s-lâ bâgămu oarâ a aluștor materiali. Tora ghidlu eaasti pi site-ul dnsc.ro și-âlli anveațâ cetățeñlli ți lipseaști s-adarâ ma s-hibâ victimi a unlui deepfake. Directoratlu Naţionalu di Securitati Ciberneticâ fați tâmbihi că, estanu, tu Românie, s-facu tuti ațeali patru turlii di scrutini electorali, iara dumenea dighitalâ poati s-agiungâ unu locu complexu di alumtâ ideologhicâ, iara tehnologhiili deepfake, suntu axi s-da aproapea farsi /fârâ câsuri imaghini ș-boț, pot s-lâ alâxeascâ minduita a ș-votlu/psiflu a oamiñloru.

    BNR ș-toclu-clleai

    Banca Naţionalâ a Românillei apufâsi, gioi, s-lu ţânâ toclu-clleai di 7% tru anu, nialâxitu di unu anu ş-patru meși. Furâ țânuti ș-livelurli di tocu la cari potu s-amprumutâ bănțâli comerțiali di la BNR ş-ațeali ți li aproachi aesti, atumțea cându țânu pâradzlli tu depoziti adrati la banca țentralâ. Uidisitu cu luyurserli ali BNR, rata di cathi anu a inflaţillei s-adră cama mari, tu yinaru, la 7,41%, ama scâdzu tu meslu șcurtu la 7,23%. Uidisitu cu evaluărli di tora, inflația va sâ scadâ ma largu, ama, di cara nu sâ știi cum va s-ducâ lucârli ş-niți riscurli ți va s-facâ ditu misurli fiscali bâgati tu practico di pțânu chiro ta s-andrupascu proțeslu di ânvârtușami bughetarâ, cata cumu ş-ditu plafonarea a adaoslui comerțial la produsi alimentari di thimellu. Lucri nisiguri ş-riscuri ti evoluţia ti unu vade di mesi a inflaţillei va s-facâ ș-di ispetea a polimlui ditu Ucraina, conflictul ditu Orientul di Mesi ş-evoluţiili icunomiți ditu Evropa, ma multu ditu Ghirmânie.

     

    Autor: Roxana Vasile

    Apriduțearea: Lala Tașcu

     

  • România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

    România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

    Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu. Aestâ dzuuâ ari ș-unâ noimâ istoricâ ahoryea ti româñi, câțe easti adusâ aminti Dzuua anda fu aspusâ Independenţa di Stat. Tu mesajlu pitricut ti Dzuua a Evropâllei, prezidentul Klaus Iohannis dzâsi că evropeañilli vor ta s-bâneadzâ tu suțităț libiri/elefteri, cu stat di ndreptu funcţional, iu ndrepturli ş-libirtăţli suntu tiñisiti. Uidisit cu spusa a lui, ‘problemili di tora scot tu migdani că u avem borgea andicra di alanțâ oamiñi ta s-u țânemu irinea pi continentu, iara nai ma siyura culai easti fâțearea ma sânâtoasâ a construcţillei evropeanâ ş-ânvârtușearea a unitatillei anamisa di miletea a noastâ’.
    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu adusi aminti că, dupâ aderarea la Uniuni, România s-hârsi di cama di 64 di miliardi di evradz ditu fonduri evropeani, pâradz ți âlli si deadirâ, ma mulțâ andicra di suma acutotalui ți u deadi ea la bugetlu ali UE. Tu unâ emisiuni la Radio România, Iulia Matei, ambasador ş-reprezentantu permanentu ali Românie pi ninga UE, cundille că unitatea easti clleaia ti unâ Evropâ vârtoasâ.
    Iulia Matei: Ma s-mutrim niheamâ nâpoi ș-ma multu tu añilli ditu soni putem s-videm că avem deadun un singir di rezultati ți, vahi altâ turlii va nâ pârea zori ti umpleari și, vahi, imposibili. Ş-aoa mindueascu prota ș-prota că Uniunea agiumsi un actor geopolitic ma vârtos. Scoasim tu migdani că himu un partener di pistusini ti Ucraina, tu contextul anda easti atacatâ di Arusie, ama ș-ti loarea aluștor apofasi istoriți ți angreacâ multu ligati di dișcllidearea a pâzârâpserlor di aderari cu Ucraina ș-cu Republica Moldova.
    Arcul di Triumf di Bucureşti fu luñinat tu ñirlu tu dzuua di 9 di mai, dicsearâ, ta s-yiurtuseascâ Dzuua ali Evropâ, iara hlambura ali UE fu proiectatâ pi faţada a Pâlatillei a Parlamentului. Tu mărlli câsâbadz, Dzuua ali Evropâ fu yiurtusitâ cu paradi militari și momenti artistiți.
    Și Chişinâu furâ yiurtusiti em Dzuua ali Evropâ, em ațea a Azvindzearillei. Maia Sandu, membrâ a chivernisillei ş-a leghislativlui, bâgă chitchi/lilici la memorialul Eternitati, ti aduțearea a minti a aților câdzuţ tu Doilu Polim Mondial. S-feați ș-unâ țeremonie ahoryea tu pâzarea ditu mesea a Chișinăului, dinintea a prezidentâllei ş-a comisarlui evropean ti buget şi administraţie, Johannes Hahn, ți tu vizitâ tu Republica Moldova.
    9 fi mai 1945 fu prota dzuuâ di irini tu Evropa dupâ Doilu Polim Mondial, ti cari canâ nu poati sâ zburascu cu haraua a azvindzearillei, di cara tora him martorilli a unlui nău polim tu Evropa, dzâsi Maia Sandu anda zburâ tu Pâzarea ali Mari Adunari Naţionalâ. Ea cundille hâirli ți va li aducâ apruchearea tu Uniuni, pritu cari nai ma marea garanţie hiindalui irinea ș-securitatea naţionalâ.
    Maia Sandu: Noi nu vrem s-neamu iuva, noi vrem s-armânem acasâ, iara acasâ s-hibâ Uniunea Evropeanâ. Ti mulțâ añi, Uniunea Evropeanâ, Moldova evropeanâ! „
    Dzuua a Evropâelli easti dzuua anda âlli tiñisim tuț ațelli ți u vor ş-u apărâ Uniunea Evropeanâ, irinea, stabilitatea ş-prucupseara pi continentul a nostu, tamam ș-țetăţeañilli ali Republicâ Moldova”, dzâsi, tu arada lui, comisarlu evropean Johannes Hahn.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Bravo Simona Halep !

    Bravo Simona Halep !

    Nu putui s-mutrescu mecilu, cã maş aoa şi aclo, că inima bătea cu silă, canda va s-cripa di emoţii. Ama, ca vărnăoară nu avui căndăsearea că vini oara ali Simona, că yislu va s-facă dealihea. Că tora vini oara!

    Şi Doxã-L’i, cripă draclu, aţel ţi u ţănu largu aeşţă an’i, di multi ori maş la ună jgl’ioată, ta s-amintă un Mari Slam ti aţea tu cari noi, aţel’i ţi u vrem, şteam că poati su-l l’ia, ama canda ti nitihiseari, nu s-făţea dealihea aestu lucru.

    Şi durearea eara ma mari că ea, ţi eara prota tu lumi, nica nu avea amintată aestu trofeu. Ama căţe eara ahăt di simasii? Prota că aşi cum dzăsi un comentator sportiv, Simona avea căruna, ama nu avea “atributili” ţi să-l’i da valoarea alihea, ţi să-l’i da noima că easti prota dit dun’iaua a tenislui mondialu şi nu maş ună tihiseari di lideru.

    Dapoia, că unăoară cu aestă anăchiseari vahi va s-arşuneadză niheamă aţel’i comentatori ama nu maş, ţi dzăţea canda cu nchismă că Simona nu ari axia, nu poati s-l’ia aestu titlu, că nu easti ună di nai ma bunili sportivi.

    A, născănţă u adra di aryia a căn’ilor anda chirea vără finală i vără meciu (di multi ori di furn’iii fiziţi, fu agudită la cicioru) i făţea şi dgheafureaua etnică că atumţea anda aminta eara “marea româncă” şi atumţea anda chirea, eara “machidoancă” di la hoarã, ţi nu poati s-hibă isa cu stealili mondiali a sportului albu.

    Eara născănti ori ti puvrii, cum putea născanţă să-şi strămbã` gura. Maş ea, Simona li apruchea tuti cu chischineaţă, aplo, ca ună alghina ţi ştii cã ma s-alumţă spăstritu ti cafi ună topă, ună dzuuă va s-yină şi anãchisearea aştiptată.

    Şi cu arăvdari, cu doară, cu pidimo niacumtinatu, Simona ş-umplu adză yislu cu ocl’iii. Haraua ţi nă u adusi ama a nauă, a tutlor, easti ti niaspuneari…

    A armân’ilor lă adusi pirifan’iea, a taifăl’iei, dhoara multu aştiptată ti ndruparea ţi u ari dipriună di partea a lor, a român’ilor ună anami tu lumi iara a dun’ieaul’iei di iuţido, ună cali muşeatã ti cum poţ s-agiundză Prota.

    Cu lucru, cu chischineaţă, cu tapinami şi cu pistusinea că Aţelu di Analtu nu alasă nipăltiti tuti aesti…Că ma s-ai pistusini, yini oara multu aştiptată, amănă, ama yini căndu lipseaşti. Şi tora fu oara anda Simona, şi spusi hărli prit cari putu s-l’ia trofeulu di Grand Slam, ţi muşeat ăl băşe.

    Al’i si cãdea, l-u amintă cu sãdoari şi multu lucru ama şi cu umutea că ea poati să spună tu lumi aţea ţi easti dealihea. Ună mari agiucatoari, cu mări hări şi tehni tu agioc, cu sănătoasã psihologhii, cu măsturlachi şi iţrăl’i ti agudeari topa di tenisu. Simona şi spusi ază alithea axiili!

    Ea plămsi di harauă că işi tu padi ca un giuvaerică şi noi nă hărsim ca cilimean’il’ii ti vruta a noastă Armâna campioană, că putu să s-facă alithea yislu a l’ei ţi eara şi anostu. Nu maş că eara ună presii tu aştiptarea aiştui amintatic ti aţea că Simona Halep lipsea s-treacă cheadiclu, vahi psiholoyic, şi dupu 8 meşi di anda easti pi protlu loc tu lumi, tora amintă şi titlul di Grand Slam, baş aclo iu anyisa – la Roland Garos.

    Americanca contra a curi agiucă, Sloane Stephenes, nu avea chirută pănã tora aestu titlu şi dzăsi cu tin’ie: ”Nu-n’i pari arău că chirui dinăintea a Aţil’iei ţi easti prota tu lumi”. Dimi Simona fu pricunuscută nu maş că easti pi loclu 1 ama, easti prota tu lumi, nu maş ca easti un lideru ama, unã dealihea valoroasă sportivă di tenisu. 

    Dzăţea Cristian Tudor Popescu, cunuscutlu jurnalistu şi scriitoru, ţi tu ahurhită fu şi el sertu născănti ori cu Simona, că ază easti nai ma hărioasă dzuuă a lui. Şi tut el dzăţea că Simona va s-armănă nu maş tu isturia a tenislui mondialu, di aoa şi-nclo, ama va s-armănă ti daima tu memoria a publiclui ţi-lu va sportulu albu, ea va s-intră tu leghendă.

    Dimi putem s-dzăţem că cripã un dracu şi s-amintă ună leghendă. S-bănedz Simona Halep, leghenda yii nu maş a tenislui ama şi a calil’ei di umpleari a unui yisu muşeatu pritu un purtaticu tapin a pirifan’il’ei armânească !

    Cu mari ihtibari şi harauuă, 

    Aurica Piha