Radio România Internațional

Tag: rural

  • Rural Tourism in Romania

    Rural Tourism in Romania

    Romania’s tourism potential has been featured prominently in a recent article on Huffington Post. The article states that Romania may be the most beautiful country in Europe. One of the strongest points that the country boasts are the villages in Bukovina, Maramures and Transylvania. Accommodation has become plentiful in those regions lately, thanks to their growing popularity, due to their special landscapes and the preservation of traditions.



    Catalin Catana, with the National Rural, Ecological and Cultural Tourism Association, in short ANTREC, says that a journey there in Transylvania could start with a brunch at a Saxon village in the Critz Viscri area. You can find there an old parish house turned B&B, with traditional cooking and traditional crafts. That can be a starting point for visiting the medieval fortified cities of Sighisoara, Rupea, Viscri and Saschiz.



    If you prefer the seaside, the Danube Delta is ideal for bird watching. Also very popular with tourists are the local homes of the ethnic Russian people. A few special programs are available from May until late in October and November, off season, when accommodation is more widely available.



    Cristian Catana: “We have special packages, with accommodation for five nights plus one night free of charge, or a lunch on the house, in order to attract tourists. Many tourists are interested in our rural tourism programs, running in May-June and October-November. We work with travel agencies and tour operators both at home and abroad. Foreign tourists come mostly from Western countries. French tourists are very interested in visiting our wine making areas, from Buzau to Prahova. The Germans and Austrians are much more focused on the traditional Saxon culture in Transylvania. One thing that helps a lot in terms of promotion among British tourists is the fact that we have been recommended by Lonely Planet.



    Once you get to these areas, you don’t have to worry about the language barrier, and Cristian Catana tells us why:



    Cristian Catana: “A lot of hosts have specialized, and went to school to learn foreign languages. This has contributed to the growth in rural tourism, with better performance on the part of the local staff. We also have lots of guides who speak English, French and German. The number of tourists from Russia and the Baltic countries has also increased. You are welcome to discover the traditions of Romanian villages, and enjoy the hospitality that traditional communities offer here.



    Were now heading towards Prejmer, in central Romania, a locality lying less than 15 kilometers from Brasov. Apart from the charm and beauty provided by the rural flavor of the place, in Prejmer you will find a fortified church, built in the 13th century. The grandiose church takes great pride in its organ, which was famous in Transylvania in the 17th century. Most of the activities in the area revolve around that monument. Mihaela Sima, working for the Prejmer town hall, told us that on Sundays, in the summer and in early autumn, the fortified church plays host to classical music and organ concerts.



    Mihaela Sima: “Prejmer is one of Brasov Countys major localities. Two roads link the village to the county capital, Brasov, so its not very difficult to get here. Tourists mostly come here for the fortified church, which is included on the UNESCO heritage list. It is the foremost attraction in our village, built by the Teutonic Knights beginning 1211. Another site is the Saints Apostles Peter and Paul Orthodox Church. In terms of natural sources of health benefits, I would mention the air and waters, which are very clean, and proof of that are the stork nests in our village, as they say storks only build their nests where the air is very clean.



    The locals of Prejmer also take pride in the culinary recipes that have also been passed on from one generation to another, and which are at least as old as the fortified church. The Pancakes Caravan in Prejmer has already become a traditional event. The Pancakes Caravan is an very successful event held every summer.



    Mihaela Sima: “The Prejmer cuisine is a very interesting mix of traditional Saxon and Romanian cuisine. There are lots of dishes, and guesthouses have most of these in their regular menus. Of them, I should mention a wide variety of pancakes, with meat, cheese or jam filling.



    In short, the Romanian countryside is a great holiday destination, if you want to enjoy ancient traditions, historical monuments, crafts and beautiful sceneries. Accommodation is affordable and the food delicious.


    (translated by: Calin Cotoiu, Eugen Nasta)

  • Rural Tourism in Romania

    Rural Tourism in Romania

    Romania’s tourism potential has been featured prominently in a recent article on Huffington Post. The article states that Romania may be the most beautiful country in Europe. One of the strongest points that the country boasts are the villages in Bukovina, Maramures and Transylvania. Accommodation has become plentiful in those regions lately, thanks to their growing popularity, due to their special landscapes and the preservation of traditions.



    Catalin Catana, with the National Rural, Ecological and Cultural Tourism Association, in short ANTREC, says that a journey there in Transylvania could start with a brunch at a Saxon village in the Critz Viscri area. You can find there an old parish house turned B&B, with traditional cooking and traditional crafts. That can be a starting point for visiting the medieval fortified cities of Sighisoara, Rupea, Viscri and Saschiz.



    If you prefer the seaside, the Danube Delta is ideal for bird watching. Also very popular with tourists are the local homes of the ethnic Russian people. A few special programs are available from May until late in October and November, off season, when accommodation is more widely available.



    Cristian Catana: “We have special packages, with accommodation for five nights plus one night free of charge, or a lunch on the house, in order to attract tourists. Many tourists are interested in our rural tourism programs, running in May-June and October-November. We work with travel agencies and tour operators both at home and abroad. Foreign tourists come mostly from Western countries. French tourists are very interested in visiting our wine making areas, from Buzau to Prahova. The Germans and Austrians are much more focused on the traditional Saxon culture in Transylvania. One thing that helps a lot in terms of promotion among British tourists is the fact that we have been recommended by Lonely Planet.



    Once you get to these areas, you don’t have to worry about the language barrier, and Cristian Catana tells us why:



    Cristian Catana: “A lot of hosts have specialized, and went to school to learn foreign languages. This has contributed to the growth in rural tourism, with better performance on the part of the local staff. We also have lots of guides who speak English, French and German. The number of tourists from Russia and the Baltic countries has also increased. You are welcome to discover the traditions of Romanian villages, and enjoy the hospitality that traditional communities offer here.



    Were now heading towards Prejmer, in central Romania, a locality lying less than 15 kilometers from Brasov. Apart from the charm and beauty provided by the rural flavor of the place, in Prejmer you will find a fortified church, built in the 13th century. The grandiose church takes great pride in its organ, which was famous in Transylvania in the 17th century. Most of the activities in the area revolve around that monument. Mihaela Sima, working for the Prejmer town hall, told us that on Sundays, in the summer and in early autumn, the fortified church plays host to classical music and organ concerts.



    Mihaela Sima: “Prejmer is one of Brasov Countys major localities. Two roads link the village to the county capital, Brasov, so its not very difficult to get here. Tourists mostly come here for the fortified church, which is included on the UNESCO heritage list. It is the foremost attraction in our village, built by the Teutonic Knights beginning 1211. Another site is the Saints Apostles Peter and Paul Orthodox Church. In terms of natural sources of health benefits, I would mention the air and waters, which are very clean, and proof of that are the stork nests in our village, as they say storks only build their nests where the air is very clean.



    The locals of Prejmer also take pride in the culinary recipes that have also been passed on from one generation to another, and which are at least as old as the fortified church. The Pancakes Caravan in Prejmer has already become a traditional event. The Pancakes Caravan is an very successful event held every summer.



    Mihaela Sima: “The Prejmer cuisine is a very interesting mix of traditional Saxon and Romanian cuisine. There are lots of dishes, and guesthouses have most of these in their regular menus. Of them, I should mention a wide variety of pancakes, with meat, cheese or jam filling.



    In short, the Romanian countryside is a great holiday destination, if you want to enjoy ancient traditions, historical monuments, crafts and beautiful sceneries. Accommodation is affordable and the food delicious.


    (translated by: Calin Cotoiu, Eugen Nasta)

  • Health Legislation and Rural Customs in the 19th Century

    Health Legislation and Rural Customs in the 19th Century

    Officially, the Romanian health system started functioning in 1874, when the first modern healthcare law came into effect. There had been previous attempts to regulate health, many of them upon the initiative of physician Carol Davila. One of the regulations instituted upon his proposal was the creation of the position of sub-county physician. It was introduced in 1862, marking the birth of the rural health system. Health regulations had been around, as part of broader laws, since the 1830s, as part of the Organic Regulations, the first attempt to introduce constitutional law. The 1874 law in fact took over, codified and improved existing legislation. Historian Constantin Barbulescu told us about it:



    Constantin Barbulescu: “On the one hand, the healthcare law regulated the activity of the healthcare system, but, in addition to regulating and defining the activity of every member of the system, it also introduced public hygiene regulations. For instance, it had chapters on the hygiene of cities, and even villages, food and water hygiene, etc. The latter were the hardest to enforce. Physicians kept complaining that the legislation, which was truly modern, up to European standards, was not being applied.



    The poor enforcement of the law was not the only complaint from physicians in the Romanian Principalities in the 19th century. Once they went to the countryside, physicians noticed the same things that the intellectual elites were complaining about, which amounted to a health and hygiene disaster. In their reports, they mentioned a number of recurring issues: bodily and clothing hygiene, home hygiene, the diet of peasants, and alcoholism. Constantin Barbulescu, however, told us that historians nowadays doubt the accuracy and objectivity of these reports:



    Constantin Barbulescu: “We, as historians, can only rely on the testimony of the physicians of the time. They were saying that health legislation was not being enforced, in describing the health behavior of people in cities and villages. The general picture of the latter decades of the 19th century, even up to WWI, as physicians described it, was disastrous, a hygiene disaster. If you read the reports of doctors and the medical literature of the time, you get the impression that no regulation was observed, and nothing was changing. However, today’s historians, having a different perspective, believe that this picture is blown out of proportion. In fact, things were improving, at least a bit. For instance, after 1860 the number of doctors went up considerably. They are the ones who write the reports, and many of them were trained abroad. The image provided by reports filed by a doctor who had been a country physician for 20 years is better compared to that provided by a young doctor recently returned from studying abroad.



    In addition, young physicians were faced not only with the attitude that rural people had towards hygiene, but also by the way the healthcare system had been designed in that era, as well as a lack of qualified staff:



    Constantin Barbulescu: “Peasants were not seeking out doctors, as they do nowadays, but the doctors were seeking out the peasants. According to the 1874 law, the main obligation of a sub-county physician was to perform two general inspections of his area of responsibility per month. They had to go around the villages in their county, and to check on the physical health of the villagers, to see if anyone was sick, or if a disease was circulating. The system could not function very well. There were mountain counties with over 40 villages, and there was no way that a doctor could get to each and every one every month. Also, mayors did not always tell the doctor who was ill in their village. It was much easier to say that everyone was healthy. Because of this formal aspect of field inspections, starting around 1890, the authorities came to believe that the rural healthcare system was a piece of fiction.



    Therefore, the gap between expectations and reality was huge. Today, however, historians can look back at the steps forward taken at the time, which were very slow, and took decades. Romania’s health situation in the 1890s had significantly improved compared to the 1860s, but the steps towards modernization became obvious only in the first half of the 20th century.


    (translated by: Calin Cotoiu)

  • Santé à la campagne – manques, besoins et solutions innovatrices

    Santé à la campagne – manques, besoins et solutions innovatrices

    Fin 2015, la Roumanie comptait 1 million 300 mille personnes occupées dans le secteur agricole, un chiffre qui la place juste derrière la Pologne et ses 1,9 millions dagriculteurs. Pourtant, ce chiffre représente 25,6% du total de la population active occupée, ce qui place la Roumanie en tête des statistiques européennes. Au-delà de ces dimensions, la réalité des campagnes roumaines est très contrastée et souvent très dure, marquée par de nombreux problèmes dinfrastructures, déducation, de services et autres.



    Pour en trouver des solutions, les échanges d’expérience avec des partenaires étrangers ont une utilité évidente, dans lidée de soutenir les synergies européennes et territoriales, et surtout de sensibiliser les pouvoirs publics aux enjeux des territoires/locaux. C’est le principe à la base des « Rencontres européennes de Transylvanie », arrivées, en ce mois de mars, à leur 7e édition, organisées par lambassade de France à Bucarest et par lantenne de Cluj de lInstitut français de Roumanie. En 2017, les débats se sont axés sur les “Politiques de santé : des solutions innovatrices pour les territoires”. Avec quelles conclusions ? Eclairage avec Cristina Vladu est experte en politiques de santé publique, et Stéphane Césari, conseiller adjoint de Coopération et d’Action culturelle et attaché de coopération à l’Ambassade de France en Roumanie.




  • Problemele administraţiei publice locale

    Problemele administraţiei publice locale

    În România, programul naţional de dezvoltare locală beneficiază, anul
    acesta, de fonduri de 30 de miliarde de lei, iar Guvernul se aşteaptă să devină operaţional din al doilea semestru. Anunţul a fost
    făcut de vicepremierul Sevil
    Shhaideh, care a precizat că primarii au la dispoziţie 30 de zile să prezinte
    proiecte pentru infrastructură.

    Trebuie să oferim tinerilor şi oamenilor
    aceeaşi şansă în viaţă, indiferent de locul unde se nasc.- a venit şi mesajul
    premierului Sorin Grindeanu adresat primarilor de comune, reuniţi, luni, la
    Bucureşti. Centrându-şi discursul pe tema celor două Românii, premierul a
    insistat pe diferenţele majore între românii din mediul urban şi cei din mediul
    rural. În continuare, 47% din populaţia României trăieşte în mediul rural.
    Aproape 80% din teritoriu este administrat de dumneavoastră, de comune. S-au
    schimbat foarte multe lucruri, dar în continuare de foarte multe ori parcă avem
    două Românii: o Românie urbană şi o Românie rurală. Diferenţele dintre rural şi
    urban sunt din ce în ce mai mari, a apreciat premierul. Cât timp va depinde de stiloul meu să aloc bani pentru comunităţile
    locale o voi face fără niciun fel de ezitare. Aşadar, nu numai că puteţi conta
    pe mine, dar suntem cu toţii aici, cei de faţă, o echipă unită care înţelegem
    foarte bine dezvoltarea, necesitatea dezvoltării acestei ţări şi a zonei
    rurale, a declarat, pe de altă parte, la aceeaşi întâlnire, şi Călin Popescu
    Tăriceanu, preşedintele Senatului şi, în acelaşi timp, co-preşedintele ALDE,
    partener la guvernare al PSD. Tăriceanu a lansat, cu acest prilej, ideea
    creării unei a doua bănci de stat, pe lângă CEC, care să aibă drept scop
    principal finanţarea proiectelor comunităţilor locale. Pentru că, spune el, nu
    toate localităţile au suficiente resurse pentru a se angaja în proiecte
    importante pentru comunitatea lor, iar oamenii îşi doresc să trăiască mai bine
    astăzi şi mâine, nu peste 20 de ani sau peste 40 de ani. De aceea este nevoie
    de un efort de dezvoltare, de punere în operă de proiecte care să le schimbe
    calitatea vieţii cât mai repede.

    Primarii veniţi la Bucureşti au primit
    promisiuni şi de la liderul PSD, Liviu Dragnea. Anume, că vor avea salarii
    mărite odată cu intrarea în vigoare a legii unice de salarizare. Dar şi că vor
    primi sporuri pentru absorbţia de fonduri europene şi că legislaţia va
    fi clarificată, astfel încât primarii să ştie ce trebuie să facă şi ce nu
    trebuie să facă, pentru a nu ajunge în vizorul DNA. Administraţia publică
    trebuie să iasă din această stare de paralizie, cu funcţionari cărora le
    este frică să semneze, a apreciat Liviu Dragnea, iar pentru aceasta, a
    explicat el, distincţia dintre legalitate şi oportunitate va fi definită în
    Parlament.

  • Drumul de la oraş la sat

    Drumul de la oraş la sat

    Într-o dimineaţă obişnuită din cursul săptămânii, străzile
    principale care leagă centrul Bucureştiului de periferia lui sunt aglomerate -
    până la refuz, de multe ori – de automobilele şi microbuzele care intră în
    Capitală. Este un fenomen crescând în ultimii ani, căci multe persoane s-au
    mutat în localităţile limitrofe, dar continuă să vină zilnic la serviciu, în
    oraş. Acesta este doar unul dintre aspectele unui trend care, în România, a
    fost observat începând cu 1997: anual mai mulţi oameni se mută de la oraş la
    sat decât invers. Migraţia aceasta internă este firească şi a avut loc
    dintotdeauna, contează însă intensitatea şi sensul mutării, consideră Vladimir
    Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică. Iată
    care a fost situaţia în 2015.

    Vladimir Alexandrescu: De la
    sate către oraşe, au migrat circa 78.000 de persoane, iar în sens invers, de la
    oraş către sat, au fost 107.000 de persoane. Începând cu anul 2000, deci de 16
    ani, nişte concluzii încep să se contureze cu privire la sensul şi intensitatea
    fenomenului. De pildă, în anul 2000, de la sate către oraş migrau 47.000 de
    persoane, de la oraşe către sate 82.000. Diferenţa este evidentă. Acest trend
    s-a păstrat cu intensitate relativă egală pe toată perioadă de atunci până azi.
    Din 2000 încoace se constată acest fenomen. Dacă înainte de 1989, tendinţa era
    inversă: oamenii plecau de la sat şi se stabileau în oraşe pentru a-şi găsi
    acolo un loc de muncă. După 1989 şi cu intensitatea mai mare după 2000, s-a
    manifestat trendul invers.


    Privind numărul automobilelor, care rulează dinspre periferie către
    centru şi invers, sau aspectul elegant al unora dintre locuinţele nou clădite
    în spaţiul rural din jurul Bucureştiului, pare uşor de concluzionat cine se
    mută cu precădere. Însă lucrurile se complică în momentul când apar alte
    informaţii. Vladimir Alexandrescu: Fenomenul a avut
    intensitate maximă în perioada anilor 2008-2010, când a început să se manifeste
    binecunoscuta criză economică. În acest sens, vârful a fost atins în 2010 când,
    de la oraşe către sate, au migrat 133.000 de persoane. Din 2000 încoace,
    diferenţa a fost de circa 30.000-40.000 anual, cu o diferenţă maximă în 2010,
    când la 133.000 de persoane plecate de la oraş la sat au corespuns 96.000 de
    persoane plecate în sens invers.


    Mulţi
    dintre cei care se mută de la oraş şi se stabilesc la sat sunt însoţiţi de
    copii, migraţia fiind mai intensă în rândul populaţiei din grupa de vârstă
    cuprinsă între 20 şi 30 de ani, aflăm tot de la purtătorul de cuvânt al INS.
    Migraţia pensionarilor sau a persoanele aflate în pragul pensionării este, de
    asemenea, aproape la fel de intensă ca cea a tinerilor. Cei care aveau
    proprietăţi în zona rurală, s-au întors la ele, odată cu pensionare, căci viaţa
    la ţară are alte cheltuieli decât viaţa în mediul urban., comentează Vladimir
    Alexandrescu. Faptul că o locuinţă la ţară are şi un teren de jur împrejur care,
    pe lângă aerul mai puţin poluat, poate furniza şi alimente constituie, în unele
    cazuri, un motiv fundamental pentru mutare. Pentru Andra Matzal, jurnalistă şi
    traducătoare, a reprezentat un imbold de a face un pas mare, de circa 30 de
    kilometri, pentru a ieşi din Bucureşti.

    Andra Matzal: Am
    făcut alegerea asta după ce mulţi ani am locuit în Bucureşti, un oraş care mă
    obosise oarecum. În plus, fantasmasem într-un fel că aş putea să reînvăţ
    lucrurile foarte simple pe care traiul într-o metropolă te face să le uiţi. E
    vorba de lucruri precum să-ţi creşti singur hrana, să faci un tip de muncă
    fizică de pe urma căreia să ai mai multe beneficii decât acela de a face
    fitness involuntar. Să plăteşti lunar chirie în centrul Bucureştiului
    sau chiar în cartierele mai mărginaşe nu e un lucru uşor. În general, totul
    costă de la transport la ieşirile cu prietenii. De pildă, o cafea costă enorm.
    Ori, eu, de când am descoperit că aici pot să bei o cafea cu 3 lei, nu cu 8
    lei, nu-mi prea mai vine să dau mai mult. Şi asta e în regulă, căci preţul real
    al lucrurilor e un pic diferit de cel afişat pe rafturi.


    Cu toate
    acestea, Andra Matzal nu trăieşte ca un fermier sau ca un agricultor sadea, ci
    într-un fel de existenţă hibridă între urban şi rural, o struţo-cămilă cum o
    caracterizează chiar ea. Face naveta destul de des la Bucureşti – lucru
    obositor, dar şi interesant pentru un jurnalist – şi se întoarce la casa de la
    ţară unde îşi poate găsi echilibrul. Andra Matzal: În primul
    rând, cred că m-am schimbat destul de mult în aceşti patru ani. Am învăţat o
    grămadă de lucruri foarte practice de la micile munci ale câmpului pânâ la
    prepararea lucrurilor pe care le cultivi. Există şi implicaţii mai puţin
    concrete ale acestor munci. De pildă, relaţia cu natura este multe mai direct.
    Pe de altă parte, am devenit mult mai selectivă în activităţile mele sociale.
    Ca jurnalist eşti mereu tentat să fii acolo unde se întâmplă tot felul de
    lucruri. În acelaşi timp, am cunoscut foarte mulţi oameni pe care altminteri nu
    aş fi avut cum să-i cunosc. În mod normal, te înconjori cei asemenea ţie. Ori,
    venind de la oraş, când ajungi în locurile astea, nu cunoşti oameni asemenea
    ţie, însă descoperi oameni cu alte poveşte de viaţă, cu un alt fel de a fi, şi
    ai foarte multe de învăţat de la ei. Nu în ultimul rând, cred că sunt mai
    organizată şi mai pragmatică, într-un fel, şi poate mai curajoasă.



    Printre cei pe care Andra Matzal i-a cunoscut în
    ultima vreme, sunt şi alţi bucureşteni care ca ea au plecat din oraş şi s-au
    mutat la ţară. Unii experimentează, ca şi ea, aceeaşi existenţă hibridă, alţii
    au ales să se stabilească mai departe, mai aproape de munte, şi să ducă un trai
    cu adevărat rustic. Pentru toţi, mutarea a însemnat adaptare la nivel
    individual, adaptare care, însă, în timp va influenţa puternic şi societatea în
    întregul ei.

  • Jurnal românesc – 14.07.2016

    Jurnal românesc – 14.07.2016

    În perioada 14-15 iulie 2016, ministrul delegat pentru relaţiile cu
    românii de pretutindeni, Maria Ligor, efectuează o vizită la Londra. Ministrul
    delegat va avea întrevederi cu oficiali britanici, precum şi cu exponenţi ai
    comunităţii româneşti, reprezentanţi ai mediului asociativ şi mass media de
    limba română. Demnitarul român va aborda preocupările românilor stabiliţi în
    Marea Britanie în legătură cu impactul rezultatului referendumului din 23
    iunie. Mesajul pe care îl transmite confirmă implicarea autorităţilor de la
    Bucureşti în vederea protejării intereselor cetăţenilor români.


    În urma desemnării unui nou premier în fruntea guvernului
    conservator din Marea Britanie, eurodeputata Claudia Ţapardel solicită ferm ca
    negocierile ce vor urma între britanici şi UE să nu afecteze dreptul la muncă
    şi la liberă circulaţie a cetăţenilor români. Declaraţiile acesteia vin în urma
    anunţului făcut de Theresa May că autorităţile de la Londra vor demara
    negocieri dure cu UE şi iau în considerare măsuri de restricţionare a migraţiei
    cetăţenilor europeni. Pe teritoriul acestei ţări se afla între 200,000 şi
    300,000 de cetăţeni români care contribuie onest la economia britanică şi pe
    care avem obligaţia să îi protejăm de măsuri abuzive – afirmă deputata română.


    Deputatul social-democrat, Angel Tîlvăr, coordonator al grupului de
    combatere a traficului de persoane din Camera Deputaţilor, consideră că este
    nevoie şi de acţiuni de informare pentru românii din ţară sau străinătate care
    pot cădea victime traficului de persoane, pe lângă măsurile de natură
    legislativă sau de pedepsire a persoanelor care încalcă legea. În plus, afirmă
    deputatul, în această perioadă, provocările care stau în faţa construcţiei europene
    pot pune românii care trăiesc în afara graniţelor ţării în faţa unor situaţii
    în care fie nu li se respectă drepturile, fie sunt exploataţi prin muncă sau
    forţaţi să încalce legile ţărilor în care se află.


    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria
    Ligor, l-a primit, miercuri, pe ambasadorul Spaniei în România, Ramiro
    Fernandez Bachiller. In cadrul discuţiilor, Maria Ligor a exprimat satisfacţia
    în legătură cu dezvoltarea proiectului de predare a cursurilor de limbă, cultură
    şi civilizaţie română început în 2006 şi a includerii în acest mecanism a peste
    7.000 de copii români din Spania. La randul său, ambasadorul a transmis
    aprecierile părţii spaniole pentru contribuţia pozitivă a românilor la economia
    şi societatea spaniolă şi a subliniat nivelul ridicat de integrare a acestora.


    Legea care modifică stema ţării a fost promulgată de preşedintele
    Klaus Iohannis. Documentul prevede readucerea coroanei pe capul acvilei de aur
    din stema ţării, aşa cum a fost până în 1947. Potrivit legii, autorităţile
    publice trebuie să înlocuiască stemele şi sigiliile cu noile modele, până pe 31
    decembrie 2018. Monedele şi bancnotele emise de Banca Naţională vor circula şi
    după această dată, în paralel cu monedele şi bancnotele cu stema nouă.


    Peste 100.000 de români se mută de la oraş la sat, în fiecare an,
    iar din rural către urban vin cu 27% mai puţini. Plecarea românilor la muncă în
    străinătate, stresul oraşelor şi crizele economice accentuează un trend început
    în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc
    să accepte o slujbă în oraş şi de aceea numărul celor care pleacă din sat în
    oraş e mai scăzut, în timp ce corporatiştii încep să-şi dezvolte mici afaceri
    sau să-şi construiască case la ţară.

  • Decizii europene în domeniul agricol

    Decizii europene în domeniul agricol

    40 de mii de locuri de muncă în zonele
    rurale se estimează că vor fi create în urma deciziei Comisiei Europene de a
    aproba 24 programe de dezvoltare rurală suplimentare. Acestea vizează
    îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii UE, protecţia mediului rural şi a
    climei, precum şi consolidarea structurilor economice şi sociale ale
    comunităţilor rurale în perioada de până în 2020.

    Programele adoptate oferă
    finanţare pentru o serie de proiecte dinamice, care variază de la proiecte de
    modernizare pentru agricultură şi de încurajare a reînnoirii generaţiilor în
    Croaţia şi România, până la extinderea conexiunilor în bandă largă în zonele cu
    o densitate scăzută a populaţiei din Italia şi la sprijinul pentru agricultura
    ecologică în Suedia sau consolidarea gestionării ecologice a terenurilor la un
    milion de hectare de teren agricol din Irlanda, a precizat comisarul pentru
    agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.

    Suma aprobată României prin
    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 reprezintă 8,18% ca procent
    din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – cel mai mare dintre cele
    24 de programe aprobate marţi. Banii vor fi folosiţi pentru promovarea
    competitivităţii şi restructurarea sectorului agricol, protecţia mediului şi
    schimbările climatice, respectiv stimularea dezvoltării economice, crearea de
    locuri de muncă şi o calitate mai bună a vieţii în satele din România, multe
    din ele sub nivelul naţional şi al UE. Programul va sprijini modernizarea a
    aproximativ 3400 de ferme şi cooperative, dezvoltarea a peste 30 de mii de
    ferme mici, precum şi instalarea în zona rurală şi începerea activităţii pentru
    peste 9400 de tineri fermieri.

    În ceea ce priveşte refacerea, conservarea şi
    consolidarea ecosistemelor legate de agricultură şi silvicultură, peste 1,3
    milioane de hectare de teren agricol şi peste 800 de mii de hectare de pădure
    vor beneficia de plăţi pentru a sprijini biodiversitatea şi pentru a promova
    practicile ecologice de gestionare a terenurilor. Alte 4,7 milioane de hectare
    vor beneficia de sprijin pentru a preveni abandonarea terenurilor şi eroziunea
    solului. Competenţele în domeniul agricol vor fi consolidate prin formarea a
    aproximativ 184 de mii de persoane. Se vor crea aproape 27 de mii de locuri de
    muncă şi vor fi sprijinite crearea şi dezvoltarea a 3 mii de întreprinderi
    neagricole. Aproximativ 27% din populaţia rurală va beneficia, astfel, de
    investiţii de îmbunătăţire a infrastructurii rurale.

    Sprijinul pentru
    dezvoltarea rurală este al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, care
    furnizează statelor membre un pachet european de finanţare gestionat la nivel
    naţional sau regional în cadrul programelor multianuale, cofinanţate, ajunse
    acum la 118 în toate cele 28 de state membre.

  • 25.01.2015

    25.01.2015

    Terrorisme – Plus de 4.000 ressortissants dEtats de louest et du nord de lEurope ainsi que des Balkans occidentaux ont rejoint des groupements jihadistes en Syrie et en Irak – affirme le Service roumain de renseignement intérieur, dans un communiqué. Certains de ces individus traversent la Roumanie en route vers les pays où ils deviennent des combattants jihadistes. La plupart dentre eux sont des citoyens européens qui proviennent de familles originaires de pays musulmans, mais un certain nombre sont des jeunes chrétiens convertis à lislam. Le Renseignement roumain attire lattention sur une accélération de ce phénomène, avec des effets conséquents en terme de risques associés.


    Législation – Un nouveau Code du travail est entré aujourdhui en vigueur en Roumanie. Conformément à ce document promulgué par le président Klaus Iohannis, les congés sans salaire, à lexception de ceux de formation professionnelle, et les absences non motivées ne seront plus pris en compte dans le calcul de lancienneté. Dautres catégories de congés, dont larrêt de maladie, seront pris en compte. En plus, la durée de larrêt de maladie naffectera plus la durée du congé légal. Si pour des raisons justifiées, un salarié est dans limpossibilité de prendre son congé légal, partiellement ou entièrement, lemployeur est obligé à lui accordé le congé non effectué dans un délai de 18 mois, à commencer de lannée suivante.


    Programme – Les jeunes fermiers qui souhaitent sinstaller en Roumanie à laide des fonds européens dans le cadre du nouveau Programme national de développement rural (PNDR) doivent avoir leur domicile à la campagne; une fois leur projet approuvé, ils se verront verser automatiquement 80% du montant éligible pour cette mesure, allant jusquà 50.000 euros. Selon George Turtoi, secrétaire dEtat au ministère de lagriculture, cette nouvelle mesure concernant les jeunes fermiers sera lancée très probablement fin février. Le reste de 20% de la somme sera versée dans un délai de 3 à 5 ans.


    Economie — Une mission des bailleurs de fonds internationaux se déplacera en Roumanie, du 27 janvier au 10 février pour une évaluation des réformes économiques appliquées par le gouvernement de Bucarest. Le Fonds monétaire international informe, dans un communiqué officiel, que les discussions porteront également sur les évolutions économiques engendrées par loffensive monétaire récemment annoncée par la Banque centrale européenne. La loi de linsolvabilité des personnes et la crise des crédits en francs suisses, qui touche environ 75 mille Roumains, figureront également à lagenda des discussions, affirme la presse économique de Bucarest.


    Mission — Six policiers roumains ont intégré, ce dimanche, la mission spéciale dobservation de lOSCE (lOrganisation pour la sécurité et la coopération en Europe) déployée en Ukraine. Un communiqué de la Police roumaine informe quils procéderont, pendant six mois, à une évaluation de la situation sécuritaire et du respect des droits de lhomme et des libertés fondamentales. Les policiers roumains seront présents dans les régions orientales de Donetsk, Lugansk et Dniepropetrvsk, théâtre dun conflit armé entre les forces gouvernementales et les rebelles pro-russes. Par ailleurs, une journée de deuil national a été observée ce dimanche en Ukraine, à la mémoire des 30 personnes tuées, samedi, dans le bombardement lancé par les sécessionnistes sur la ville de Mariupol – port stratégique et dernière grande ville contrôlée par Kiev dans lest séparatiste. Cette attaque a été fermement condamnée aussi par le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu.


    Tennis – La joueuse de tennis roumaine, Simona Halep, n° 3 mondial, sest qualifiée dans les quarts de finale de lOpen dAustralie, grâce à la victoire, ce dimanche, à Melbourne, sur la Belge Yanina Wickmayer. Une autre Roumaine, Irina Begu a perdu, également ce dimanche, devant la Canadienne Eugénie Bouchard, tête de série n°7. Au double mixte, le Roumain Florin Mergea et la Néerlandaise Michaella Krajicek se sont qualifiés dans les huitièmes de finale. Au double messieurs, le Roumain Horia Tecău et le Néerlandais Jean-Julien Rojer, têtes de série n° 6, affronteront en huitièmes de finale le double Eric Butorac (USA)/Sam Groth (Australie).


  • Accès plus facile aux soins médicaux en milieu rural

    Accès plus facile aux soins médicaux en milieu rural

    L’accès aux services de santé est un droit de tous les citoyens. Pourtant, de ce point de vue, il y a encore un grand décalage entre le milieu urbain et celui rural. Il y a pas mal de personnes qui ont des difficultés à recevoir les soins médicaux auxquels ils ont droit. Et pour cause: il y a des communes roumaines qui ne bénéficient pas de la présence d’un médecin traitant, bien que 40% de la population du pays habite en milieu rural. Ces gens doivent aller dans une autre localité pour consulter un médecin et beaucoup d’entre eux ne peuvent pas se le permettre.



    Un autre problème s’y ajoute, signale Daniela Buzducea, directrice du lobby de World Vision Roumanie: les gens ne connaissent pas vraiment leurs droits en matière d’accès au services de santé: « Il y a des personnes qui ne savent pas, par exemple, que les enfants et les femmes enceintes ont accès aux services gratuits, quel que soit leur statut — d’assurées ou non assurées. Nous pensons qu’il faudrait investir davantage dans une information correcte de la population sur les droits des patients. Nous estimons également que l’éducation doit commencer dès le plus jeune âge. Et malheureusement, en Roumanie on enregistre un nombre croissant de grossesses non-désirées chez les adolescentes à un âge de plus en plus précoce. »



    Et au sujet du déficit d’éducation pour la santé, la Roumanie se confronte à un important taux de mortalité infantile : « Dans le milieu rural, ce taux est presque double dans certaines régions qui sont très vulnérables par rapport à la moyenne nationale. Nous observons au milieu rural que 20% des familles avec enfants de moins de 5 ans n’ont jamais emmené leur enfant au médecin, malgré des normes très claires qui précisent le nombre de visites au médecin qu’un enfant doit faire par an selon son groupe d’âge : moins d’un an, jusqu’à deux ans, jusqu’à cinq ans. Ce qui plus est, un nombre assez élevé d’enfants souffrent de malnutrition. »



    C’est sur cette toile de fond que plusieurs initiatives censées améliorer la situation ont été lancées, affirme Daniela Buzducea : « Plusieurs programmes expérimentaux ont déjà porté leurs fruits. Parmi eux, il y en a un qui entremêle la formation médicale continue à l’intention des médecins de famille et du personnel médical basé en milieu rural à l’éducation des parents et à un certain soutien accordé aux familles les plus vulnérables. Il ne s’agit pas d’une aide financière proprement dite, mais plutôt d’un coup de main accordé à ces familles en détresse afin de les aider à acquérir des habilités et de pouvoir mieux nourrir leurs enfants. Si on ne se préoccupe par la qualité nutritionnelle de l’enfant dès son âge le plus jeune, toute intervention ultérieure censée remédier aux problèmes de santé sera beaucoup plus coûteuse. »



    Ces initiatives se manifestent au niveau européen aussi. Cet automne, l’eurodéputé Victor Negrescu, du groupe des socialistes et démocrates a réussi à obtenir le vote des députés européens en faveur d’un projet pilote estimé à un million d’euros et qui vise à impliquer l’Union Européenne dans l’amélioration des services médicaux, notamment en milieu rural. Victor Negrescu nous en donne des détails: « Nous allons rencontrer les experts dans le secteur de la Santé pour identifier les solutions concrètes censées améliorer et faciliter laccès aux services médicaux en milieu rural. Les propositions des spécialistes seront mises en œuvre dans plusieurs communes – roumaines surtout, je vais militer pour ça. Suite à cette première étape du projet-pilote, nous allons sélectionner la meilleure solution, qui sera financée à hauteur de 3 millions deuros et sera à nouveau mise à lépreuve dans plusieurs communes. Si tout va bien, en trois ans, les communes roumaines et européennes auront pour la première fois à leur disposition un fonds disponible, grâce auquel les autorités locales pourront financer les services médicaux dans leurs régions, améliorer leur qualité, acheter des équipements et ainsi de suite. Cest là un premier pas vers le premier axe de financement pour les services médicaux en milieu rural ».



    Dans le même temps, leurodéputé Victor Negrescu précise que léducation en matière daccès aux soins médicaux est extrêmement importante: « Il faut apprendre aux gens ce quune bonne nutrition veut dire de même que tous les éléments importants qui contribuent à rester en bonne santé et qui préviennent des interventions plus difficiles. Justement, la prévention est la clé de voûte de ce quon est en train de construire. A part les interventions médicales concrètes, cest très important de pouvoir prévenir les situations graves avec des analyses et des examens médicaux effectués à temps. Ce sont des choses basiques en ville, mais essentielles à la campagne, car là les gens nont pas toujours d’accès direct à la pharmacie ou au médecin. Les campagnards ne sont pas toujours informés et ils se voient parfois confronter à de graves problèmes médicaux quils ne sont plus en mesure de traiter. Cest là que nous devons intervenir…»

  • Invitation au tourisme rural

    Invitation au tourisme rural

    Puisque l’automne est déjà là, mais l’envie de prendre des vacances ne nous a pas quittée tout à fait, un séjour dans une pension touristique conviendrait peut-être le mieux. Aujourd’hui, nous vous ferons donc quelques suggestions pour des séjours dans les zones rurales de Roumanie et nous profiterons des offres proposées par les pensions membres de l’Association nationale de tourisme rural, écologique et culturel (ANTREC).



    Lors de la dernière édition de la Foire de tourisme de Roumanie, Mişu Chiruc, président exécutif de l’Association, soulignait l’intention de celle-ci de concentrer le tourisme rural autour d’événements spécifiques: “Nous avons, par exemple, le Festival des « sarmale » (feuilles de chou ou de choucroute farcies – n.n.) de Praid, qui est peut-être le plus connu, et puis le Festival de la truite, le Festival des fruits des bois, le Festival des hors-d’œuvre etc. Ce sont surtout des offres gastronomiques, car il faut dire que le tourisme rural est différent du tourisme classique. Cela ne se limite pas à l’hébergement et aux repas. Nous souhaitons que les vacanciers connaissent les Roumains chez eux et échangent avec ceux qui les accueillent. Passer prendre les clés, sans plus, ne peut pas s’appeler tourisme rural”. Il faut que le propriétaire soit là, avec son âme, et faire sentir sa présence”.



    Nous avons demandé à notre interlocuteur quelles zones de Roumanie se sont fait remarquer en tourisme rural ces 20 dernières années. Mişu Chiruc: “Evidemment, surtout celles où la nature a été plus généreuse et qui disposent également de richesses culturelles et ethnographiques. Le tourisme s’est beaucoup développé tout d’abord en Bucovine, dans le nord du pays, ensuite dans la zone de Bran-Moeciu, dans les Carpates Méridionales, dans la zone de Vrancea, située à la courbure des Carpates, et dans la zone de Neamţ, avec ses monastères et ses loisirs. Ensuite, nous essayons de promouvoir certains événements pour attirer les touristes, qui auront besoin d’hébergement. Si l’intérêt pour la zone augmente, l’offre des pensions augmente aussi”.



    Dans les villages roumains vous trouverez des pensions de 2, 3, 4 ou 5 marguerites — correspondant roumain des épis en France. Quel que soit votre choix, vous pourrez y goûter le calme de la vie patriarcale et les produits traditionnels de la région : poisson en écorce de sapin, notamment la truite, fumée et conservée dans des rameaux de sapin, ce qui lui donne une saveur tout à fait spéciale. Ensuite le fromage et le petit lait, apportés, tous frais, des bergeries et puis encore le pastrami de mouton.



    Les visiteurs peuvent participer à des activités traditionnelles de la région, visiter une bergerie pour assister à la fabrication du fromage ou encore aider les femmes à préparer les conserves : légumes saumurés, confitures, et autres zakouski soigneusement préparés pour donner plus de saveur à la saison froide. Ou bien, ils peuvent tout simplement goûter la vie paisible des campagnes, au milieu de la nature et des animaux de la ferme. Les pensions rurales ne sont pas destinées uniquement aux familles. Nombre d’entre elles offrent des conditions pour accueillir des conférences et des séjours de team-building.



    L’Association nationale de tourisme rural, écologique et culturel se propose de réaliser une spécialisation plus nuancées des pensions. Mişu Chiruc explique: “Nous avons déjà une collaboration avec le ministère du tourisme et avec d’autres institutions du domaine. Notre intention est de classer les pensions par domaines d’activité. Il y a des pensions indiquées plutôt pour la pêche, situées à proximité d’un lac et où vous pouvez trouver de l’assistance technique pour la pêche. Nous avons des pensions pour les chasseurs. Et nous sommes en train de mettre sur pied un réseau de maisons d’hôtes dotées de facilités pour les enfants — c’est-à-dire des aires de jeu et de l’assistance médicale et psychologique”.



    Où que vous ayez choisi de passer des vacances rustiques cet automne — en Transylvanie, au Maramureş, en Bucovine ou en Munténie — vous pouvez acheter des produits roumains réalisés en petite quantité selon des recettes traditionnelles, allant des saucisses fumées aux produits artisanaux, en passant par les légumes saumurés, le miel, les confitures– dont la fameuse confiture de prunes de Topoloveni, le seul produit roumain certifié dans l’UE, les vins, le pain et une multitude de fromages du terroir. (trad.: Dominique)

  • Invitaţie la turism rural

    Invitaţie la turism rural

    Dacă tot a venit toamna şi atracţia vacanţelor la mare şi la munte păleşte, deşi pofta de vacanţă nu a trecut încă, cel mai bine s-ar potrivi un sejur într-o pensiune turistică. În acestă săptămână vă prezentăm câteva oferte şi vă oferim câteva sugestii de vacanţă în zona rurală a României, pornind de la ofertele pensiunilor înscrise în ANTREC. (Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural).



    La ultima ediţie a Târgului de turism al României, Mişu Chiruc, preşedinte executiv ANTREC, prezenta oferta diverselor zone, amintind de intenţia de a concentra turismul rural în jurul evenimentelor specifice: De exemplu avem Festivalul sarmalelor de la Praid, Festivalul păstrăvului de la Ciocăneşti, Festivalul fructelor de pădure, Festivalul răciturilor şamd., în special gastronomice, pentru că agroturismul diferă de turismul clasic: nu promovăm numai cazare şi masă, noi promovăm ca cel care vine în sistemul agroturistic să ne cunoască la noi acasă unde îl întâmpinăm cu ospitalitate, să intre în interacţiune cu gazda, pentru că după mine nu este agroturism pensiunea la care te duci, iei cheile şi este rece. Pentru agroturism trebuie să fie proprietarul acasă, cu sufletul, să-l simţi.”



    L-am întrebat pe interlocutorul nostru ce zone din România au excelat în privinţa ofertei agroturisticeîn ultimii 20 ani. Mişu Chiruc: Evident, cei care au avut de la natură nişte bogăţii. În primul rând, bogăţiile naturale, apoi bogăţii de folclor. La început a fost foarte dezvoltat turismul în zona Bucovinei. Apoi în zona Bran-Moeciu, de unde a plecat ideea de asociaţie de agroturism. Dar zona Vrancea, zona Neamţului, unde sunt şi mănăstiri, unde sunt şi alte facilităţi de petrecere a timpului liber, să vizitezi. Între timp noi încercăm să promovăm evenimente, care să atragă turiştii şi apoi ei să transmită că au nevoie de cazare, iar pensiunile să ofere acestă cazare. Creşte interesul pentru zonă, creşte şi oferta de pensiuni.”



    Toamna se asociază în România cu cămările pline cu borcane de murături, cu dulceţuri, zacuscă şi multe alte bunătăţi, care să dea gust sezonului rece. În sate găsiţi pensiuni de 2, 3, 4 sau 5 margarete, funcţie de facilităţile pe care le oferă. Dar indiferent de alegerea pe care o veţi face, vă veţi putea bucura de liniştea traiului patriarhal şi veţi putea gusta bucate tradiţionale, pregătite de gospodinele de aici. Meniul tradiţional tentează cu produse precum peştele în crustă de cetină, în special păstrăvul, care este afumat şi păstrat în crengi de brad, de la care îşi ia o aromă specială; apoi caşul şi urda proaspete aduse de la stână sau pastrama de oaie. De asemenea, vizitatorii pot fi implicaţi în activităţile locului, pot merge la o stână, să vadă cum se face caşul sau pot ajuta gospodinele la pregătirea proviziilor de toamnă. Sau chiar dacă doresc doar să guste viaţa liniştită de la ţară, aceasta poate fi observată chiar şi din cameră, pentru că se văd casele din jur, cu animale, cu cocoşii care cântă dimineaţa, cu toate elemente specifice vieţii unui sat.



    Iar vacanţele de la pensiunile rurale nu se adresează numai familiilor; multe pensiuni au şi facilităţi pentru organizarea de seminarii sau team-building. În plus, planul ANTREC este o mai bună specializare a pensiunilor. Mişu Chiruc: Noi deja suntem într-o colaborare cu ministerul turismului, cu autoritatea naţională de turism, să clasificăm pensiunile noastre pe anumite domenii de activitate. Faţă de turismul clasic, noi nu avem hotelul şi masa. Sunt pensiuni preponderent pentru pescuit, acelea au o structură aparte, au lac aproape, îţi oferă asistenţă tehnică pentru pescuit. Facem o structură sau o reţea de pensiuni care oferă facilităţi pentru copii, cu spaţii de joacă, asistenţă medicală, o asistenţă de specialitate cu psihologi. Apoi avem pensiuni pentru vânătoare. Încercăm să facem o separare pe specificul fiecărei pensiuni.”



    Oriunde aţi alege să petreceţi o vacanţă patriarhală în această toamnă, din Ardeal, Maramureş, Bucovina şi Muntenia, puteţi şi achiziţiona produse autentic româneşti realizate în serie mică, după reţete tradiţionale: de la cârnaţi afumaţi, murături după reţeta bunicii, castane coapte, miere de albine, dulceţuri, prăjituri şi ciocolată de casă, alune şi migdale pralinate, mere glazurate, faimosul magiun de Topoloveni (singurul produs tradiţional românesc certificat de UE), vinuri deosebite, pâine de casă, zacuscă, caşcaval de casă, costiţă de oaie, brânză de burduf şi telemea de oaie, până la produse de artizanat.

  • Întreprinderile sociale din mediul rural

    Întreprinderile sociale din mediul rural

    Alăturarea cuvintelor economie socială” pare a fi, la prima vedere, o contradicţie. Economia, aşa cum o ştim majoritatea dintre noi, este orientată spre profit şi consum. Dimensiunea socială, în măsura în care există, nu este imediat evidentă. Cu toatea acestea, economia socială funcţionează în UE şi nu numai. Mai mult decât atât. Ea este un pilon important al economiei europene, reprezentând aproximativ 10% din PIB. Mai mult de 11 milioane de lucrători, adică 4,5% din populaţia activă a UE, au un loc de muncă în economia socială. Există, de asemenea, şi o rezoluţie a PE din noiembrie 2009 care încurajează dezvoltarea întreprinderilor sociale atât ca modele de creştere economică, dar şi ca forme de într-ajutorare comunitară. Elisabeta Varga, consultantă în cadrul fundaţiei NESst, ce oferă consultanţă întreprinderilor sociale, ne dă o definiţie mai detaliată a economiei sociale.



    S-a dezvoltat ca răspuns la nevoile concrete ale comunităţilor, prin găsirea de soluţii noi la problemele sociale, nevoie care nu sunt acoperite de sectorul public şi privat. Economia socială are ca obiective generarea de locuri de muncă, încurajarea cetăţenilor să participe la rezolvarea unor probleme ale comunităţii. O putem defini şi mai clar în opoziţie cu economia de piaţă, prin referire la scopul ei principal, obţinerea de profit. În sens contrar, economia socială ţinteşte către îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi către oferirea de noi oportunităţi pentru persoanele dezavantajate.”




    De fapt, românilor economia socială nu le este străină. Ea exista şi în timpul regimului comunist sub forma aşa-numitelor cooperative meşteşugăreşti. Dumitru Fornea, membru în Comitetul Economic şi Social European, ne aminteşte: « Economia socială nu este un concept nou, nici pentru europeni în general, nici pentru noi românii în mod special. Doar că la noi s-a manifestat în alte forme. Ea a început cu conceptul de cooperaţie” şi prin cooperative. Dar la noi, cooperativele au suferit un eşec prin faptul că statul comunist a pus stăpânire pe această formă de asociere voluntară. În Occident, au existat forme care au înlocuit aceste cooperative, cum ar asociaţiile de lucrători din Spania şi diverse tipuri de fundaţie care azi sunt foarte active în Europa, şi chiar şi în România. Economia socială îşi propune să valorifice resursele umane la maxim şi se axează în primul rând pe om, nu pe profit.”



    Marcată mult timp de perioada comunistă, economia socială din România a funcţionat mai greoi după 1990. Cu toate acestea, în 2009, economia socială era un angajator important cu o pondere de 3,3% din total salariaţilor din România. Iar în 2011, devenea deja un sector important al vieţii economice şi sociale unde activau, mai ales, organizaţiile neguvernamentale. În 2009, 69% din entităţile active în economia socială erau înfiinţate de diverse asociaţii şi fundaţii, iar restul de 31% erau deţinute în proprietate cooperatistă. Elisabeta Varga ne oferă, în continuare, exemple de întreprinderi sociale din România. Cele mai multe dintre ele funcţionează la ţară.



    Una dintre acestea este asociaţia Village Life”, înfiinţată de un grup de tineri care au lucrat înainte în diverse corporaţii şi care, ulterior, s-au întors la valorile satului pe care vor să-l promoveze. Întreprinderea lor socială are ca obiect de activitate turismul rural. Îşi doresc să promoveze această arie, iar pentru asta colaborează cu o serie de gazde din mediul rural care primesc turişti şi le prezintă cum este viaţa de la ţară prin activităţile lor curente. Le prezintă case şi locuri deosebit de frumoase precum şi tradiţii pe cale să dispară. Un alt exemplu este al unei fundaţii din judeţul Sălaj, care, împreună cu autorităţile locale, a creat o întreprindere socială care şi-a propus crearea unui brand turistic pe Valea Barcăului. Fundaţia îi sprijină pe micii producători de miere din zonă.”



    Fiind un sector atât de important pentru UE, instituţiile comunitare pun la dispoziţia statelor-membre mai multe oportunităţi de finanţare, după cum aflăm de la Dumitru Fornea: Şi în România chiar în programul european POSDRU e cuprins acest domeniu: dezvoltarea economiei sociale. S-a încercat în perioada 2007-2013 să fie sprijinită economia socială şi sper ca acest suport financiar să continue în următorul exerciţiu bugetar. S-a încercat să se vină în ajutorul întreprinderilor sociale, dar accesarea acestor fonduri presupune o anumită experienţă şi anumite cunoştinţe. De aceea este important să fii asociat, dacă vrei să ai succes când accesezi aceste fonduri europene.”



    Dar, cu toate că oamenii sunt dornici să se implice într-o întreprindere socială, accesul la bani nu se face întotdeauna uşor. Elisabeta Varga: Pentru micii întreprinzători, pentru micile întreprinderi sociale pe care le-am prezentat, accesarea acestor fonduri este foarte grea. De fapt, aceste fonduri sunt inaccesibile pentru ei. În primul rând din cauza co-finanaţării, a contribuţiei proprii la acest proiect şi chiar reprezintă o sumă pe care mulţi dintre antreprenori nu o au. Practic totul se opreşte aici când este vorba de accesarea unor fonduri europene de asemenea natură.”



    Îmbunătăţirea accesului la finanţare a fost inclusă încă din 2011 în Iniţiativa pentru antreprenoriatul social”, un plan amplu ale UE inclus în Strategia UE pentru 2020. Cu toate acestea, pentru întreprinzătorii sociali de la ţară, fondurile europene sunt încă o raritate.

  • Întreprinderile sociale din mediul rural

    Întreprinderile sociale din mediul rural

    Alăturarea cuvintelor economie socială” pare a fi, la prima vedere, o contradicţie. Economia, aşa cum o ştim majoritatea dintre noi, este orientată spre profit şi consum. Dimensiunea socială, în măsura în care există, nu este imediat evidentă. Cu toatea acestea, economia socială funcţionează în UE şi nu numai. Mai mult decât atât. Ea este un pilon important al economiei europene, reprezentând aproximativ 10% din PIB. Mai mult de 11 milioane de lucrători, adică 4,5% din populaţia activă a UE, au un loc de muncă în economia socială. Există, de asemenea, şi o rezoluţie a PE din noiembrie 2009 care încurajează dezvoltarea întreprinderilor sociale atât ca modele de creştere economică, dar şi ca forme de într-ajutorare comunitară. Elisabeta Varga, consultantă în cadrul fundaţiei NESst, ce oferă consultanţă întreprinderilor sociale, ne dă o definiţie mai detaliată a economiei sociale.



    S-a dezvoltat ca răspuns la nevoile concrete ale comunităţilor, prin găsirea de soluţii noi la problemele sociale, nevoie care nu sunt acoperite de sectorul public şi privat. Economia socială are ca obiective generarea de locuri de muncă, încurajarea cetăţenilor să participe la rezolvarea unor probleme ale comunităţii. O putem defini şi mai clar în opoziţie cu economia de piaţă, prin referire la scopul ei principal, obţinerea de profit. În sens contrar, economia socială ţinteşte către îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi către oferirea de noi oportunităţi pentru persoanele dezavantajate.”




    De fapt, românilor economia socială nu le este străină. Ea exista şi în timpul regimului comunist sub forma aşa-numitelor cooperative meşteşugăreşti. Dumitru Fornea, membru în Comitetul Economic şi Social European, ne aminteşte: « Economia socială nu este un concept nou, nici pentru europeni în general, nici pentru noi românii în mod special. Doar că la noi s-a manifestat în alte forme. Ea a început cu conceptul de cooperaţie” şi prin cooperative. Dar la noi, cooperativele au suferit un eşec prin faptul că statul comunist a pus stăpânire pe această formă de asociere voluntară. În Occident, au existat forme care au înlocuit aceste cooperative, cum ar asociaţiile de lucrători din Spania şi diverse tipuri de fundaţie care azi sunt foarte active în Europa, şi chiar şi în România. Economia socială îşi propune să valorifice resursele umane la maxim şi se axează în primul rând pe om, nu pe profit.”



    Marcată mult timp de perioada comunistă, economia socială din România a funcţionat mai greoi după 1990. Cu toate acestea, în 2009, economia socială era un angajator important cu o pondere de 3,3% din total salariaţilor din România. Iar în 2011, devenea deja un sector important al vieţii economice şi sociale unde activau, mai ales, organizaţiile neguvernamentale. În 2009, 69% din entităţile active în economia socială erau înfiinţate de diverse asociaţii şi fundaţii, iar restul de 31% erau deţinute în proprietate cooperatistă. Elisabeta Varga ne oferă, în continuare, exemple de întreprinderi sociale din România. Cele mai multe dintre ele funcţionează la ţară.



    Una dintre acestea este asociaţia Village Life”, înfiinţată de un grup de tineri care au lucrat înainte în diverse corporaţii şi care, ulterior, s-au întors la valorile satului pe care vor să-l promoveze. Întreprinderea lor socială are ca obiect de activitate turismul rural. Îşi doresc să promoveze această arie, iar pentru asta colaborează cu o serie de gazde din mediul rural care primesc turişti şi le prezintă cum este viaţa de la ţară prin activităţile lor curente. Le prezintă case şi locuri deosebit de frumoase precum şi tradiţii pe cale să dispară. Un alt exemplu este al unei fundaţii din judeţul Sălaj, care, împreună cu autorităţile locale, a creat o întreprindere socială care şi-a propus crearea unui brand turistic pe Valea Barcăului. Fundaţia îi sprijină pe micii producători de miere din zonă.”



    Fiind un sector atât de important pentru UE, instituţiile comunitare pun la dispoziţia statelor-membre mai multe oportunităţi de finanţare, după cum aflăm de la Dumitru Fornea: Şi în România chiar în programul european POSDRU e cuprins acest domeniu: dezvoltarea economiei sociale. S-a încercat în perioada 2007-2013 să fie sprijinită economia socială şi sper ca acest suport financiar să continue în următorul exerciţiu bugetar. S-a încercat să se vină în ajutorul întreprinderilor sociale, dar accesarea acestor fonduri presupune o anumită experienţă şi anumite cunoştinţe. De aceea este important să fii asociat, dacă vrei să ai succes când accesezi aceste fonduri europene.”



    Dar, cu toate că oamenii sunt dornici să se implice într-o întreprindere socială, accesul la bani nu se face întotdeauna uşor. Elisabeta Varga: Pentru micii întreprinzători, pentru micile întreprinderi sociale pe care le-am prezentat, accesarea acestor fonduri este foarte grea. De fapt, aceste fonduri sunt inaccesibile pentru ei. În primul rând din cauza co-finanaţării, a contribuţiei proprii la acest proiect şi chiar reprezintă o sumă pe care mulţi dintre antreprenori nu o au. Practic totul se opreşte aici când este vorba de accesarea unor fonduri europene de asemenea natură.”



    Îmbunătăţirea accesului la finanţare a fost inclusă încă din 2011 în Iniţiativa pentru antreprenoriatul social”, un plan amplu ale UE inclus în Strategia UE pentru 2020. Cu toate acestea, pentru întreprinzătorii sociali de la ţară, fondurile europene sunt încă o raritate.


  • 30.10.2013 (mise à jour)

    30.10.2013 (mise à jour)

    Budget – Le gouvernement de Bucarest a adopté ce mercredi le deuxième correctif budgétaire de l’année. Les principaux chiffres du document ont été revus à la baisse, les recettes diminuant de près de 3 milliards et demi de lei par rapport aux estimations initiales, tandis que les dépenses ont baissé de deux milliards deux cent millions de lei, de sorte que le déficit budgétaire augmente à 2,54% du PIB. Tous ces ajustements ont été convenus avec les représentants du FMI. La plupart des ministères se sont vu amputer leurs fonds, en raison de la baisse des recettes au budget de l’Etat. L’opposition de centre-droit dénonce la redistribution des fonds qui, selon elle, pourrait affecter le niveau de vie de la population.



    Investissements – L’absence de prédictibilité est une des difficultés les plus importantes auxquelles se voit confronter le secteur privé, en Roumanie, a affirmé le vice-président du Conseil des investisseurs étrangers, Steven van Groningen, à la sortie d’une rencontre avec les membres de la mission d’évaluation du FMI, qui se trouve actuellement à Bucarest. Les changements plutôt fréquents de la législation ne restent pas sans conséquences sur le potentiel de croissance économique du pays, a-t-il expliqué. Le vice-président du Conseil des investisseurs étrangers s’est donc prononcé en faveur de consultations rapprochées avec les décideurs politiques sur ce dossier, afin d’aboutir à un milieu économique plus prévisible.



    Energie – Par rapport aux villes européennes, en milieu urbain roumain, on consomme huit fois plus d’énergie thermique pour chauffer les logements, a constaté la Commission européenne. La commissaire chargée de l’action pour le climat, Connie Hedegaard, a évoqué cette situation lors d’une réunion à Bucarest avec la ministre roumaine de l’environnement, Rovana Plumb. A l’horizon 2030, l’exécutif de Bruxelles envisage d’adopter un paquet de mesures censées protéger mieux l’environnement, tout en tenant compte des avancées économiques, a dit la responsable européenne.



    Internet – Les fonds structurels offrent à la Roumanie l’opportunité de développer le secteur numérique et de mieux gérer le chômage, a affirmé la vice-présidente de la Commission européenne et commissaire au numérique, Neelie Kroes. Elle participe jusqu’au 1er novembre, à Bucarest, aux cotés du commissaire européen à l’Agriculture, le Roumain Dacian Ciolos, au premier Salon d’innovation par la technologie pour le développement des communautés – Future Communities — Open Innovation Fair 2013. A son tour, Dacian Ciolos a affirmé que l’agriculture de l’avenir ne pouvait se passer des nouvelles technologies. En milieu rural, ce n’est pas suffisant de produire des marchandises ; il faut également les vendre, et Internet peut aider en ce sens, a dit le commissaire à l’agriculture et au développement rural. Le gouvernement de Bucarest doit trouver les solutions pour décrocher la centaine de millions d’euros qui lui sont alloués pour le développement d’Internet à haut débit en milieu rural, afin que les habitants des campagnes puissent largement en bénéficier à l’horizon 2015.


    Le Salon d’innovation par la technologie pour le développement des communautés propose aux participants de découvrir les technologies de dernière heure destinées au développement des communautés. L’occasion aussi de mettre sur le tapis des idées innovatrices, soit de possibles politiques adoptées au niveau national et européen. 2300 bibliothèques ont été dotées d’équipements informatiques et de logiciels et 3000 bibliothécaires ont suivi des stages de formation en informatique et en management de la bibliothèque, à l’aide de Biblionet, un des organisateurs de l’événement.