Radio România Internațional

Tag: salariu minim

  • Inflația rămâne o problemă

    Inflația rămâne o problemă

    Inflația galopantă a dat frisoane Europei, dar după
    vârful atins în al doilea semestru din 2022 aceasta a început să scadă încet.
    Previziunile experților arată totuși că inflația se va menține până în 2024
    peste nivelul-țintă în principalele economii ale lumii. Situația nu este în
    niciun caz una confortabilă. Raportul privind perspectivele economiei mondiale dat
    publicităţii de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că
    majoritatea guvernelor lumii se confruntă cu tensiuni bugetare.

    În ceea ce
    privește inflația generală, OECD, care grupează 35 dintre cele mai puternice
    economii ale lumii, constată că aceasta a continuat să scadă în multe ţări ca
    urmare a reducerii preţurilor la energie şi alimente în prima jumătate a
    anului. În schimb, inflaţia de bază, care nu evaluează componentele cele mai
    volatile, precum alimentele şi energia, nu a scăzut prea mult şi rămâne
    semnificativ mai mare decât obiectivele stabilite de Băncile centrale. Astfel,
    spune OECD, unul dintre principalele riscuri ale acestei situaţii este ca
    Băncile centrale să continue să majoreze ratele dobânzilor. Efectele înăspririi
    politicilor monetare devin din ce în ce mai vizibile, încrederea
    întreprinderilor şi consumatorilor s-a deteriorat, repercutându-se progresiv
    asupra economiilor statelor, iar dobânzile la noile împrumuturi de afaceri şi
    la noile credite ipotecare au crescut aproape peste tot.

    România nu face excepție. Analistul
    economic Constantin Rudniţchi spune că, pe lângă inflaţia importată prin
    intermediul produselor aduse din străinătate, ceea ce lipsește din mecanismul
    de combatere a inflaţiei este mai multă disciplină bugetară, în condițiile unui
    deficit bugetar foarte mare și împrumuturi ale statului pe bandă rulantă.

    Cum
    vede BNR situația? Purtătorul de cuvânt al instituției, Dan Suciu:
    Previziunile pentru sfârşitul anului nu se schimbă în linii mari, ba
    chiar aproape că, aş spune, la virgulă se va împlini ceea ce am spus în august
    2023, adică, vom avea o continuare a scăderii inflaţiei în linie cu aceste
    prognoze. Mai ales sub influența efectelor de bază, adică pentru că au fost
    creșteri mari anul trecut, anul acesta ele nu mai sunt atât de mari deși,
    evident, avem o inflaţie încă cu cifre semnificative. Dar ea este în scădere,
    evident. Și pentru că bunurile nu mai au preţurile de acum un an. Avem de
    asemenea un an agricol bun, aşa s-a văzut până acum şi probabil că lunile de
    toamnă vor reconfirma această situaţie, ceea ce a făcut ca preţurile la
    alimente să se plafoneze cel puţin. La aceasta se adaugă şi o plafonare
    administrativă, cea a adaosului comercial la produsele de bază decisă acum două
    luni. Acestea sunt condiţiile pentru 2023.

    Inflaţia
    ar urma să atingă valoarea de 7,5% la finalul acestui an, iar ulterior să
    coboare la 4,4% în decembrie 2024. Riscurile în ceea ce priveşte aceste previziuni sunt,
    însă, substanţiale. De anul viitor – an, de altfel, cu mai multe rânduri de
    alegeri în România – inflaţia va fi influenţată și de noile măsuri
    fiscal-bugetare adoptate de guvern, alături de gradul de absorbţie a fondurilor
    europene. Toate acestea în contextul războiului din Ucraina, care nu dă semne
    că s-ar opri prea curând, şi al evoluţiilor economice mai degrabă slabe din
    Europa.

    Din nou, Dan Suciu: Da, sunt evoluţii
    foarte interesante în economiile din vest şi nu numai, chiar şi în est aş spune
    că lucrurile sunt interesante, în estul nostru, nu în altele, mă refer. Și
    printre ţările din regiune suntem ţara care la nivel de creştere economică stăm
    puţin mai bine, ba chiar aş spune că stăm cel mai bine din zonă. Avem state
    care sunt la creştere economică zero sau uşor peste zero, dacă nu chiar cu scădere,
    cum este şi Germania. Aceste lucruri sunt importante să le ştim ca să înţelegem
    în contextul în care evoluează economia românească, să nu avem aşteptări rupte
    de realitate.

    Sigur, ne-am dori cu toţii alte creşteri economice, dar suntem
    într-o situaţie europeană complicată din cauza războiului, din cauza crizei
    energetice, care a trecut, a perturbărilor de fluxuri de producţie, care încă
    nu s-au regăsit după pandemie. Toate aceste lucruri au dus la aceste creşteri
    economice relativ slabe în ţările europene şi, de aceea, e important să vedem
    că în România se menţine o creştere relativ bună, prognoza este undeva la peste
    2%. Repet, dacă nu înţelegem contextul, şi vedem în statele din jur că aproape
    că nu avem creştere economică, am spune că e puţin, dar în contextul acesta
    este chiar mult. Ea se bazează în special pe investiţii, în special pe
    fondurile europene atrase şi e important să continuăm atragerea acestor
    fonduri, pentru că, iată, de acolo vine o stare de bine, pe care putem apoi să
    o generalizăm.

    Procesul dezinflaţionist va continua, însă s-ar putea ca inflaţia
    să se reducă mult mai lent decât ne aşteptam iniţial,cred, pe de altă parte, specialișții de la CFA (n.red. organizaţia profesioniştilor în investiţii din România).

    Vicepreședintele
    acestui organism, Adrian Codirlaşu: Vom avea un şoc introdus de noile măsuri fiscale, în sensul că se
    măresc accizele, se majorează anumite cote de TVA pentru anumite produse care
    fac parte din coşul de consum. În plus, vedem preţul petrolului care a crescut
    şi se va duce în preţul combustibililor. De asemenea, va fi o taxă pe cifra de
    afaceri, care de asemenea va conduce la o presiune pe preţurile de vânzare şi
    de asemenea, va creşte salariul minim, un alt cost în plus pentru companii,
    care va pune de asemenea presiune pe preţ.

    Deci, spune Adrian Codirlașu,
    ne putem aştepta ca undeva în primul trimestru al anului viitor să avem
    presiuni inflaţioniste şi chiar inflaţia să crească puţin, urmând ca apoi să-şi
    reia trenul descendent. Pentru anul 2024,
    sondajul CFA România arată undeva în jur de 7,5 rata inflaţiei la nivelul lunii
    octombrie.


  • Bugetul 2023, în pregătire

    Bugetul 2023, în pregătire

    Spre jumătatea lunii decembrie, românii ar urma să afle cum vor sta în 2023 din punct de vedere financiar. Guvernul de la București vrea să pună în dezbatere publică, apoi, să adopte bugetul de stat pe anul viitor. Este bazat pe o estimare de creştere economică de 3% şi are ca ţintă un deficit bugetar de 4,4%. Inclusiv din cauza războiului de la graniţe, creşterea de la Apărare va fi cea mai mare după 1989 — 2,5 procente. Au fost, însă, prevăzute creşteri şi pentru Educaţie, Transporturi, Agricultură sau Sănătate.



    Bugetul pe 2023 este primul construit pe programe economice și sociale, ceea ce va permite o mai bună monitorizare a cheltuielilor, a gradului de implementare, dar şi a impactului real în economie — s-a spus la Guvern. Mai precis, bugetul va permite continuarea investiţiilor, inclusiv din PNRR, gestionarea deficitului bugetar şi a inflaţiei, identificând, totodată, sursele financiare pentru creşterile de salarii şi pensii deja anunţate.



    Premierul Nicolae Ciucă: ʺPot da asigurări că, până la jumătatea lunii decembrie, aşa cum am discutat calendarul, vom avea bugetul aprobat în Parlament. Pentru ceea ce am cuprins în proiectul “Sprijin pentru România”, măsurile vor continua şi în anul viitor. De asemenea, vom identifica celelalte măsuri pe care putem să le luăm pentru cetăţenii vulnerabili.ʺ



    Într-un interviu televizat, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, declara, la rândul său, că bugetul construit de programe reprezintă o schimbare atât de paradigmă, cât şi de abordare: ʺAdică, dacă anul ăsta facem un buget pentru anul viitor pe programe, anul viitor, undeva după luna septembrie, vei putea să urmăreşti progresul. Am avut un program, bun, ai un răspuns, are un efect pozitiv. Unul negativ trebuie adaptat, trebuie modificat. E pur şi simplu o chestiune de normalitate, pentru că nu sunt banii ministrului de Finanţe sau ai Guvernului României, sunt banii cetăţenilor.ʺ



    În perspectiva aprobării proiectului bugetar, Executivul trebuie să adopte mai multe acte normative, inclusiv o ordonanţă care reglementează, pentru anul următor, printre altele, îngheţări sau creşteri de salarii și pensii. Concret, actul normativ prevede majorarea salariilor din sectorul bugetar cu 10% faţă de decembrie 2022, fără a se depăşi, însă, grila de salarizare. În schimb, salariile demnitarilor se menţin la nivelul de la finalul acestui an.



    Valoarea punctului de pensie se majorează cu 12,5%. Pensionarii cu venituri mai mici de 3.000 de lei vor beneficia de ajutoare acordate în două tranşe, în ianuarie şi octombrie. Cei cu pensii de până în 2.000 de lei vor primi, tot în două etape, şi un ajutor suplimentar pentru plata facturilor la energie. Va fi majorat salariul minim la 3.000 de lei sau îngheţat punctul de amendă.






  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.11 – 26.11.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 20.11 – 26.11.2022

    Va s’hibă scosu MCV?


    Stămână di simasie tră București! Comisia Europeană apufusi că România tiñisi angajamentili ditu Mecanismul di Coopearari şi Verificari şi feaţi urminie scutearea a aluştoru monitorizări. Anamisa di reformili apreciate s’arădăpsescu nomurli ali justiţie tora ma ninti adoptati, ună nauă strategie tră dizvoltarea a sistemlui judiciar, cum și alumta contra ali aruşfeti. Bruxellesul faţi timbihi ama că easti important ca România s’lucreadză ma largu acutotalui la transpunerea angajamentilor armasi, adusi aminti tru raport, tru nomuri concrete şi la implementarea a lor, tru cadrul a mecanismului mutrinda statlu di dreptu. Autorităli di București salutară apofasea a CE și lugursiră că aesta easti confirmarea limbidă că România feaţi reformili ţi eara ananghi. Suspendarea a MCV-ului eara esențială tră adirarea la spațiul Schengen, di itia că Olanda condiționa intrarea ali Românie tru spațiul di libiră urdinari ti ndridzearea a problemilor pi partea di stat di drept și aruşfeti. Nica şi premierlu olandiz Mark Rutte lă adusi aminti autoritățlor, meslu tricutu, la București, că Amsterdamlu va ş-tragă opoziția andicra di intrarea ali Românie tru Schengen atumţea când condițiile ditu MCV ligati di statlu di dreptu suntu tiñisiti.



    Prezidintulu Klaus Iohannis tru Letonia și Lituania


    Ti intrarea ali Românie tru spațiul di libiră urdinari Schengen avu muabeti și prezidintulu Klaus Iohannis cu omologilli a lui ditu Letonia și Lituania, tru cadrul a vizitelor oficiale pi cari li avu tru ateali dauă state tru aestă stămână. România şi Letonia marcheadză anlu aestu 100 di ani di anda eara apufusiti ligăturli diplomatice, iara şeful a statului zbură cu prezidentulu Egils Levits și ti ahăndusearea a cooperarillei şi coordonarillei a aţiloru dauă văsilii tru cadrul UE, al NATO şi al diferitilor formati reghionale. Tu ţi mutreaşti aderarea a văsiliillei la Schengen, aestu spusi că România nu fu, nu easti şi nu va s’hibă ună văsilie cari permite migraţia nicontrolată pritu tritearea paranomu a sinurloru a llei. Easti apandisea la găilipserli spusi dzălili tricuti di cancelarul austriac mutrinda 75 di ñilli di persoane cari vahi tricură pritu UE până tru Austria fără s’hibă nreghistrati. Klaus Iohannis: “Pritu România nu avea, nu ari şi nu va s’aibă flux migratoriu nicontrolat. Nu pritu România şi nu ditu România yin aeşti migranţă. Ruta balcanică easti problematică, noi ştim aestu lucru şi noi, tru România, lomu tuti misurli.”


    Di altă parti, ministrul di Interne, Lucian Bodi, s-dusi Viena tră s’lu asiguripsească omologlu a lui, Gerhard Karner, că adiearea ali Românie la spaţiul Schengen va s’hibă un plus tră securitatea europeană şi nu un piriclliu tră statele membre. Ma multu, adusi aminti că experţăllii ali Comisie spusiră, dzălili ţi tricură, dupu verificărli a sinurloru di la vasilie, că România tiñiseaşti tuti normele europene tră aderarea la spațiul di liberă circulație. La Vilnius, Klaus Iohannis zbură cu omologlu lituanian, Gitanas Nauseda, ti catandisea di securitate tru regiune. Liderlu di Vilnius lugurseaşti că yinitoarea pachetă di sancţiuni la adresa ali Rusie, tră agresiunea contra ali Ucraină, lieasti s’hibă aprobată cât cama ntrăoară. Tu arada a lui, Klaus Iohannis diclară că România andrupaşti nica s-ma largu Chișinăul, tru contextul a atacurilor ruseşti cari zñiipsiră nu maş Ucraina, ama şi alimentarea cu energie electrică ali Ripublică Moldova. Că România va s’armmână solidară cu Moldova şi va ma largu va u andrupască ahătu kiro cătu va s’hibă ananghi deadi asiguripseri, la Conferinţa di luni di Paris a platformăllei di agiutari tră Republica Moldova, și ministrul di Externe, Bogdan Aurescu. Ma multu, România, deadunu cu Franţa şi Germania dimăndară ună nauă comată di agiutoru Chişinău di pisti 100 di milioane di euro.



    Prota andamasi di lucru a guvernilor român și spaniol


    Agresiunea niprovocată, niantimilleată şi paranomu ali Rusie contra ali Ucraină u condamnară cu sirţălle și premierllii român și spaniol, Nicolae Ciucă şi Pedro Sanchez, cari loară parti, la prima şedinţă a guvernelor di Bucureşti şi Madrid. Tru declaraţia comună simnată di oficiali, aţeali dauă state năpoi şi spusiră statutul di parteneri solidari tru UE şi di aliaţ cari andrupăscu securitatea spaţiului euroatlantic tru cadrul NATO. Tru plan european, aţevăsilii ş-llia borgea s’ndrupască politica di extindire a UE emu tru zona Balcanilor di Vest, emu imnaticlu european a Kievului și Chișinăului. Tru plan bilateral, guvernul român și aţelu spaniol apufusiră dişcllidearea a unui grup di lucru tra s’da dublă cetăţenii a românilor ditu Spania. Tru contextu, premierlu spaniol haristusi a aţiloru cama di ună miliuni di români cari băneadză tru văsilia a lui tră contribuţia pi cari u au la dizvoltarea ali Spanie şi lugursescu că aeşti s-integrară multu ghini tru societatea spaniolă. Și premierlu Nicolae Ciucă haristusi a românilor ditu Regat: “Ufilisescu aestă furñie ta s’lă haristusescu tră turlia tru cari s-integrară, tră purtaticlu a loru, tră turlia tru cari akicăsiră s’tinisească România, iu ţi s’hibă loclu di lucru.” Tru bitisita ali andamasi fură simnati memorandumuri di akicăseari tru ma multe domenii.



    Apoifasi di simasie la București


    Tru contextul a crizei energetice cu cari s’confruntă tută Europă, Camera Deputaţilor di București adoptă ñiercuri, tru calitate di for decizional, proiectul di alăxeari a ordonanţăllei mutrinda energia cari apufuseaşti un păhă maxim la energia electrică di 1,30 lei pe kWh. Păhălu plafonat va s’hibă aplicat andicra di consumul realizat și va s’bagă tru practico di la 1 di yinaru anlu yinitoru până la 31 marţu 2025. Tut tru aestă săptămână, guvernul apufusi, deadunu cu partenerlli sociali, că tiñia di cafi mesu va s’crească di la 1 di yinaru la 3.000 di lei, di la 2.550 cât easti tora, iara 200 di lei nu va s’hibă impozitaţi. Uidisitu cu acordulu, tru construcţii, tiñia di cafi mesu nu va s’hibă ma ñicu di 4000 di lei. Executivlu lugurseaşti că majorarea va s’aibă efecte pozitive ti creastirea economică, emu pritu criştearea a putearillei di ancupărari a salariaţilor, emu pritu ñicurarea a şomajului.


    Ma ninti, liderllii ali coaliţiei di guvernare ditu România apufusiră că pensiile bazate pe contributivitate va s’crească, tut di anul yinitor, cu 12,5%. Atelli cu amintatiţi ñiţ va s’llia, ma multu, un agoutoru ditu partea a statlui. Premierlu da asiguripseri că tuti aestea misuri di agiutoru aprukeati di coaliţia di guvernare nu va s’aducă dezechilibre bugetare. Nu cu idyea minduită easti opoziția, cari, la un an di la băgarea pi ipotisi a cabinetului Ciucă, feaţi unu raport critic a guvernarillei. Documentul cundilleadză inflaţia babageană, ixikea di cil4stăseari tra s’ñîcureadză hărgili ditu ministere ică ţănearea a pensiilor speţiale tră alepţă. USR aduţi aminti scunkerli record, plagiatele şi proiectele ratate, iara AUR lu stipseaşti actualulexecutiv ti niaxizeari şi xikea di voli politică tră adoptarea a niscăntori misuri cari s’agiută populaţia şi economia.



    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 20.11 – 26.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 20.11 – 26.11.2022

    Va fi ridicat MCV?


    Săptămână importantă pentru București! Comisia Europeană a stabilit că România a îndeplinit angajamentele din Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi a recomandat ridicarea acestei monitorizări. Printre reformele apreciate se numără legile justiţiei recent adoptate, o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar, precum și lupta împotriva corupţiei. Bruxellesul atrage totuşi atenţia că este important ca România ‘să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menţionate în raport, în legi concrete şi la implementarea lor’, în cadrul mecanismului privind statul de drept. Autoritățile de la București au salutat decizia CE și au apreciat că aceasta este confirmarea clară că România a făcut reformele necesare. Suspendarea MCV-ului era esențială pentru aderarea la spațiul Schengen, deoarece Olanda condiționa intrarea României în spațiul de liberă circulație de rezolvarea problemelor pe partea de stat de drept și corupție. Chiar premierul olandez Mark Rutte le-a reamintit autorităților, luna trecută, la București, că Amsterdamul își va retrage opoziția față de intrarea României în Schengen atunci când condițiile din MCV legate de statul de drept sunt respectate.



    Președintele Klaus Iohannis în Letonia și Lituania


    Despre intrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen a vorbit și preşedintele Klaus Iohannis cu omologii săi din Letonia și Lituania, în cadrul vizitelor oficiale pe care le-a întreprins în cele două state în această săptămână. România şi Letonia marchează anul acesta 100 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice, iar şeful statului a discutat cu preşedintele Egils Levits și despre aprofundarea cooperării şi coordonării celor două ţări în cadrul UE, al NATO şi al diferitelor formate regionale. Cât privește aderarea țării la Schengen, acesta a declarat că România nu a fost, nu este şi nu va fi o ţară care permite migraţia necontrolată prin trecerea ilegală a frontierelor sale. Este răspunsul la îngrijorările exprimate zilele trecute de cancelarul austriac privind 75 de mii de persoane care ar fi traversat UE până în Austria fără a fi înregistrate. Klaus Iohannis: Prin România nu a existat, nu există şi nu va exista flux migratoriu necontrolat. Nu prin România şi nu din România vin aceşti migranţi. Ruta balcanică este problematică, noi ştim acest lucru şi noi, în România, am luat toate măsurile.


    De altfel, ministrul de Interne, Lucian Bode, s-a deplasat la Viena pentru a-l asigura pe omologul său, Gerhard Karner, că aderarea României la spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană şi nu un pericol pentru statele membre. În plus, a amintit că experţii Comisiei au apreciat, zilele trecute, în urma verificării granițelor țării, că România respectă toate normele europene pentru a adera la spațiul de liberă circulație. La Vilnius, Klaus Iohannis a discutat cu omologul lituanian, Gitanas Nauseda, despre situația de securitate în regiune. Liderul de la Vilnius consideră că următorul pachet de sancţiuni la adresa Rusiei, pentru agresiunea asupra Ucrainei, ar trebui aprobat cât mai rapid posibil. La rândul său, Klaus Iohannis a declarat că România sprijină şi va sprijini Chișinăul, în contextul atacurilor ruseşti care au afectat nu doar Ucraina, ci şi alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova. Că România va rămâne solidară cu Moldova şi va continua să o sprijine atât timp cât va fi necesar a dat asigurări, la Conferinţa de luni de la Paris a platformei de sprijin pentru Republica Moldova, și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. În plus, România, alături de Franţa şi Germania au anunțat o nouă tranşă de ajutor pentru Chişinău de peste 100 de milioane de euro.



    Prima ședință a guvernelor român și spaniol


    Agresiunea neprovocată, nejustificată şi ilegală a Rusiei asupra Ucrainei au condamnat-o cu fermitate și premierii român și spaniol, Nicolae Ciucă şi Pedro Sanchez, care au participat, la prima şedinţă a guvernelor de la Bucureşti şi Madrid. În declaraţia comună semnată de oficiali, cele două state și-au reafirmat statutul de parteneri solidari în UE şi de aliaţi care sprijină securitatea spaţiului euroatlantic în cadrul NATO. În plan european, cele două ţări se angajează să sprijine politica de extindere a UE atât în zona Balcanilor de Vest, cât şi parcursul european al Kievului și Chișinăului. În plan bilateral, guvernul român și cel spaniol au decis înfiinţarea unui grup de lucru pentru acordarea dublei cetăţenii românilor din Spania. În context, premierul spaniol a mulţumit celor peste un milion de români care trăiesc în ţara sa pentru contribuţia pe care o au la dezvoltarea Spaniei şi consideră că aceştia s-au integrat foarte bine în societatea spaniolă. Și premierul Nicolae Ciucă a mulțumit românilor din Regat: Folosesc această oportunitate pentru a le mulţumi românilor pentru modul în care s-au integrat, pentru modul în care s-au comportat, pentru modul în care au înţeles să facă cinste României, indiferent unde îşi desfăşoară activitatea. La finalul reuniunii au fost semnate memorandumuri de înţelegere în mai multe domenii.



    Decizii importante la București


    În contextul crizei energetice cu care se confruntă întreaga Europă, Camera Deputaţilor de la București a adoptat miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a ordonanţei privind energia care stabileşte un preţ maxim la energia electrică de 1,30 lei pe kWh. Preţul plafonat va fi aplicat în funcţie de consumul realizat și se va aplica de la 1 ianuarie anul viitor până la 31 martie 2025. Tot în această săptămână, guvernul a decis, împreună cu partenerii sociali, că salariul minim va creşte de la 1 ianuarie la 3.000 de lei, de la 2.550 cât este acum, iar 200 de lei nu vor fi impozitaţi. Potrivit acordului, în construcţii, salariul nu va fi mai mic de 4000 de lei. Executivul consideră că majorarea va avea efecte pozitive asupra creşterii economice, atât prin sporirea puterii de cumpărare a salariaţilor, cât şi prin reducerea şomajului.


    Anterior, liderii coaliţiei de guvernare din România au decis că pensiile bazate pe contributivitate se vor majora, tot de anul viitor, cu 12,5%. Cei cu venituri mici vor primi, în plus, un ajutor din partea statului. Premierul dă asigurări că toate aceste măsuri de sprijin agreate în coaliţia de guvernare nu vor genera dezechilibre bugetare. Nu de aceeași părere este opoziția, care, la un an de la instalarea în funcţie a cabinetului Ciucă, a făcut un raport critic al guvernării. Documentul menționează inflaţia uriaşă, lipsa de preocupare pentru a reduce cheltuielile din ministere sau menţinerea pensiilor speciale pentru aleşi. USR amintește scumpirile record, plagiatele şi proiectele ratate, iar AUR acuză actualul executiv de incompetenţă şi lipsă de voinţă politică pentru adoptarea unor măsuri care să ajute populaţia şi economia.






  • Salariul minim va crește în România

    Salariul minim va crește în România

    Nevoiți să se confrunte cu una dintre cele mai mari inflații din Uniunea Europeană, românii fac față tot mai greu cheltuielilor de zi cu zi. Cei cu venituri mici sunt cei mai afectați și resimt puternic prețurile care au tot crescut pe parcursul acestui an, pe fondul războiului generat de Federația Rusă în Ucraina vecină. Un război care, pe scurt, înseamnă vieți bulversate pentru ucraineni și tot mai multe sancțiuni pentru Rusia, criză energetică în Uniune și mai puține cereale plecate din Ucraina către alte țări, izolare tot mai mare pentru Moscova și inflație mare în Europa.



    Acest indicator economic este în prezent la un nivel de circa 15,5% în România, iar estimarea Băncii Naționale pentru finele acestui an este de 16,3%. O situație care impune luarea unor măsuri. În primul rând, decidenții s-au gândit la pensionari, pentru care au decis recent o majorare cu 12,5% a pensiilor începând de la 1 ianuarie, alături de alte ajutoare pentru a fi sprijiniți cei mai nevoiași dintre ei să depășească această perioadă marcată de incertitudini. Iar acum a venit rândul angajaților cu venituri mici, pentru care executivul și partenerii sociali au ajuns joi la un acord.



    Salariul minim brut va creşte la 3.000 de lei începând cu 1 ianuarie de la 2.550 cât este acum. În total, aproape 2,2 milioane de angajaţi cu salariul minim vor primi ceve bani în plus. De asemenea, în construcţii salariul nu va fi mai mic de 4.000 de lei. Deciziile au fost agreate în cadrul discuţiilor dintre executiv, sindicate şi patronate. Reprezentantul întreprinderilor mici şi mijlocii, Vasile Priceputu, a explicat că din cei 3.000 de lei, 200 nu vor fi supuşi taxelor, iar la începutul săptămânii viitoare membrii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social vor veni şi cu propuneri privind eventualele deduceri salariale la sumele plătite peste nivelul de 3.000 de lei.



    Vasile Priceputu: Oamenii trebuie să ştie că salariul minim va fi 3.000 de lei de la 1 ianuarie 2023, cu 200 de lei din cei 450 deductibili. Aşa cum am spus şi în cadrul şedinţei, toţi ne dorim ca angajaţii noştri să câştige mai mulţi bani. Trebuie să fim rezonabili, în domeniul construcţiilor nu mai există salarii mai mici de 4.000 de lei net. Chiar şi cel mai rău lucrător necalificat primeşte mai mult de 4.000 de lei net. Şi în cazul ăsta, propunerea este rezonabilă şi Consilul a susţinut-o.”



    Se apreciază că majorarea va avea efecte pozitive asupra creşterii economice, atât prin stimularea ocupării, prin creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor, cât şi prin reducerea muncii la negru. Pe de altă parte, reprezentanţii Ministerului Muncii apreciază că majorarea salariului minim brut va avea efecte pozitive şi prin faptul că anumite categorii de salariaţi, în principal femei sau tineri, se vor îndrepta spre acele domenii unde există o cerere mare de forţă de muncă.






  • Acord pentru salariul minim în UE

    Acord pentru salariul minim în UE


    Negociatorii celor 27 de state membre au ajuns marţi la un acord cu Parlamentul European privind regulile comune pentru garantarea unui salariu minim care să asigure “un nivel de trai decent.



    Documentul prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime, inclusiv România. În aceste cazuri, se va impune o transparenţă sporită a modalităţii de stabilire a salariului minim şi se va facilita creşterea acestuia. Două dintre aceste țări, Suedia și Danemarca, au avertizat că se vor opune textului care va putea fi totuşi adoptat cu majoritate calificată, la următoarea reuniune a Consiliului UE.



    Salariul minim trebuie să acopere coșul zilnic, chiria și facturile



    Totodată, cele 21 de state vizate trebuie să evalueze, cu ajutorul unui coş de bunuri şi servicii la prețuri reale, dacă salariul minim legal existent este suficient pentru un nivel de trai decent. Se va ține seama de condițiile socioeconomice, de puterea de cumpărare, de nivelul productivității și de dezvoltarea pe termen lung, arată un comunicat al Parlamentului European, citat de Agerpres.



    După spusele purtătorului de cuvânt pentru muncă al grupului social-democraților europeni (S&D) și negociator al Parlamentului European, Agnes Jongerius, salariu minim din fiecare stat UE ar trebui să acopere cheltuielile, inclusiv chiria și facturile de energie:


    “Salariul fiecărui lucrător european trebuie să plătească pentru mâncarea lui, chiria și căldura, însă trebuie să-și permită și haine noi sau să meargă în vacanțe câteodată. Vrem ca statele UE să verifice salariile lor minime față de standardele internaționale; precum cel puțin 50% din media salariului brut și 60% din salariul mediu brut. Momentan, 18 state UE nu îndeplinesc aceste criterii. Această nouă lege UE va mări salariile a milioane de europeni.



    Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia, state unde nu există salarii minime, nu sunt obligate să introducă noile prevederi în legislație, deoarece nivelurile veniturilor sunt deja determinate prin negocierile colective.

    Salariul minim brut în cele 21 de state UE / Sursa: Eurostat

    salariu-minim-ian2021-eurostat.jpg



    80% din forța de muncă trebuie consultată la negocieri



    Opt ore de negocieri au fost necesare pentru ca negociatorii forului legislativ european și reprezentanții Consiliului să iasă cu un acord politic pentru noua directivă, potrivit eurodeputatului Dragoș Pîslaru:


    Azi noapte, după 8 ore de negocieri, am ajuns la un acord istoric pentru salariul minim european între Parlamentul European și Consiliul UE. Atenție! Nu vorbim despre o sumă fixă pentru toate statele UE. Ci vorbim despre reguli și indicatori pentru calcularea salariului minim. Salariul minim nu va mai putea fi un instrument de cumpărat voturi. Acesta este acordul depolitizării salariului minim. Prin acest acord, 80% din muncitori trebuie să fie consultați atunci când salariul minim este negociat. Acum, în România, 20% sunt consultați cu adevărat, a transmis Dragoș Pîslaru, președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European, într-un mesaj postat pe Facebook.



    Diferențe mari între salariile minime din UE



    Exprimate în moneda unică europeană, salariile minime se încadrau anul trecut între 332 de euro în Bulgaria și 2.202 euro în Luxemburg. Documentul ce urmează să fie adoptat ca directivă nu prevede un salariu minim universal în toată Europa, acesta fiind stabilit în funcție de cererea și oferta de pe piața muncii din fiecare țară în parte.



    Potrivit Eurostat, unul din zece lucrători europeni este în risc de sărăcie, un număr care crește la unul din șase pentru lucrătorii part-time. În jur de 70% din lucrătorii cu salariu minim au dificultăți în a se descurca.


  • Proteste şi măsuri sociale

    Proteste şi măsuri sociale

    Liderii coaliţiei de guvernare PSD – PNL – UDMR au
    analizat forma finală a pachetului de măsuri economice şi sociale pregătite
    pentru protejarea populaţiei şi a economiei de efectele crizelor pe care le
    traversează România și promit că săptămâna viitoare le vor prezenta oficial. Este vorba de un plan de 17,5 miliarde de lei (3,5
    miliarde de euro), din care o sumă importantă, 7 miliarde de lei (circa 1,4
    miliarde de euro), urmează să vină din partea UE. Aceste
    măsuri au fost discutate la Bruxelles de ministrul de finanţe, Adrian Câciu, cu
    oficialii europeni. Printre măsurile agreate: vouchere de 50 de euro pentru
    familiile vulnerabile, majorarea valorii bonurilor de masa de la 20 (4 euro) la
    30 de lei (6 euro), dublarea cotei de hrană pentru pacienţii internaţi, precum
    și ajutor plată carburant.

    Liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a referit și la
    ordonanța privind preţurile materialelor de construcţii:     Toată
    România este blocată la investiţii din cauza acestor scumpiri la materiale de
    construcţii, care nu sunt din cauza vreunei guvernări, ci a războiului în Ucraina.
    Important este să atenuăm din efecte şi să stopăm această inflaţie… Odată
    deblochezi investiţiile şi odată vii cu ajutor, astfel încât să rămână un
    echilibru şi să scadă inflaţia, nu să crească    . Marcel Ciolacu a mai
    spus că există şi o propunere din partea IMM-urilor pentru majorarea salariului
    minim cu 200 de lei (circa 40 de euro), sumă care să nu fie impozitată.

    Executivul a mai decis că salariaţii angajatorilor afectaţi de războiul din
    Ucraina vor beneficia de o indemnizaţie plătită din fonduri de la bugetul
    asigurărilor pentru şomaj. Potrivit ministerului Muncii, măsura se va aplica
    până la finalul anului, în cazul salariaţilor din firme afectate în mod direct
    sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacţii cu operatori economici
    din Ucraina, Federaţia Rusă şi Belarus, precum şi pentru angajaţii din
    societăţile din România, supuse sancţiunilor internaţionale. Discuțiile din
    guvern au avut loc pe fondul protestelor celor 35 de federaţii sindicale,atât din sectorul privat cât şi din cel bugetar, afiliate la Blocul
    Național Sindical. Acestea cer adoptarea unor măsuri de sprijin pentru a
    compensa efectele economice şi sociale ale războiului din Ucraina și solicită,
    totodată, de urgenţă, măsuri pentru securitatea energetică şi alimentară a
    României, în contextul creşterii preţurilor la energia electrică, gaze şi
    combustibil. Având în vedere situația internațională după invadarea Ucrainei de
    către Rusia, proteste similare au avut loc, în acestă perioadă, în mai multe
    state europene.


  • Salariul minim în Uniunea Europeană

    Salariul minim în Uniunea Europeană


    Parlamentul European a aprobat joi, cu 443 de voturi pentru, 192 împotrivă şi 58 de abţineri, începerea negocierilor cu Consiliul UE privind directiva care va garanta tuturor lucrătorilor din Uniunea Europeană un salariu minim corect şi adecvat. Negocierile pot debuta imediat după aprobarea Consiliului.



    Diferențe majore între salariile minime din statele UE



    Salariul minim statutar în statele membre UE ar urma să fie stabilit de către autoritățile naționale ghidându-se și după nivelul internațional recunoscut de 50% din salariul mediu și 60% din salariul median. Potrivit proiectului, cele 27 de state membre trebuie să evalueze şi să raporteze dacă salariile minime legale sunt suficiente, pe baza unor criterii care să instituie condiţii de muncă şi de viaţă decent. Aceste criterii trebuie să includă elemente precum puterea de cumpărare şi rata sărăciei.



    21 din cele 27 de ţări membre UE au un salariu minim legal, în timp ce în şase țări (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia) nivelurile salariale sunt stabilite prin negocieri colective. Salariile minime lunare variază, de la numai 332 de euro în Bulgaria la 2.202 euro în Luxemburg, potrivit datelor transmise de Eurostat anul acesta.



    Venitul minim care permite un nivel de trai decent poate fi realizat fie prin intermediul unui salariu minim prevăzut de lege au prin permisiunea pentru lucrători de a negocia salariile cu angajatorii lor prin intermediul negocierilor colective. De altfel, Parlamentul European își mai propune să consolideze şi să extindă acoperirea negocierilor colective. Statele membre în care mai puţin de 80% din lucrători sunt acoperiţi de aceste acorduri să ia măsuri active pentru a promova acest instrument.



    Ce salariu minim ar putea fi stabilit în România




    Negocierile între instituţiile UE vor continua, dar votul de astăzi transmite un mesaj ferm, acela că toţi cetăţenii UE care muncesc trebuie să aibă un venit care să le permită o viaţă decentă. Dacă proiectul de directivă, în forma pe care am votat-o astăzi, va fi un succes, statele care au salariile minime reglementate prin lege vor trebui să respecte criterii clare la stabilirea acestuia. Criterii care să garanteze oamenilor plătiţi cu salariul minim un trai adecvat, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (Partidul Popular European) într-o postare din rețelele de socializare.



    În România, salariul minim brut este în prezent de de 2300 de lei (circa 465 de euro), iar angajații primesc salariu net de 1.386 lei. De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut în România va crește la 2.550 lei pe lună , cu circa 10,9%, ceea ce înseamnă alariu net de 1.524 de lei, pentru cei care sunt plătiți cu minimul pe economie.



    Dacă de va aplica proiectul propus de eurodeputați, salariul minim ar mai crește brut va crește la o valoare de 2.866 de lei, respectiv 1.698 lei salariul net.

  • Salariul minim în Uniunea Europeană

    Salariul minim în Uniunea Europeană

    21 din cele 27 state membre ale Uniunii Europene aveau un salariu minim pe economie la 1
    ianuarie 2021. Diferențele de salarizare sunt mari, cu o valoare mai mică de
    700 de euro pe lună în estul Europei şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul
    blocului comunitar, arată datele publicate vineri de Oficiul European de
    Statistică (Eurostat).





    Salariu minim din Bulgaria, sub 350 de euro




    Valoarea cea mai mică a salariului minim brut se
    înregistrează în Bulgaria cu 332 euro venit lunar, urmată la o diferență de 110
    euro de Ungaria (442 euro), și România (458 euro). Salariul minim este mai mic
    de 700 de euro lunar și în Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579
    euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania
    (642 euro).




    În alte cinci ţări membre UE, majoritatea din sudul
    blocului comunitar, salariile minime au
    o valoare cuprinsă între 700 și circa 1.100 de euro pe lună: Grecia (758 euro),
    Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1.024 euro) şi Spania (1.108
    euro).




    Restul de şase state membre UE, cele din vestul Europei,
    aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.555 euro),
    Germania (1.614 euro), Belgia (1.626 euro), Olanda (1.685 euro), Irlanda (1.724
    euro) şi Luxemburg (2.202 euro).




    Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda şi Suedia
    sunt singurele state membre care nu au încă un salariu minim pe economie.

    Salariu minim în statele Uniunii Europene la 1 ianuarie 2021 (Sursa: Eurostat)

    salariu-minim-ian2021-eurostat.jpg




    Puterea de cumpărare cu salariul minim în România, aproape de cea a Greciei
    sau Portugaliei




    În rândul celor 21 de state membre ale Uniunii Europene,
    salariul minim cel mai mare din UE este de 6,6 ori mai mare decât cel mai mic. Disparitățile
    sunt mult mai mici după eliminarea efectului diferenţelor de preţuri, mai arată
    datele Eurostat. Astfel, salariul minim în Uniunea Europeană variază între 623
    PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare) pe lună în Bulgaria și 1.668
    PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă o diferență de 2,7 ori mai mare între cele
    două state.




    România are un punctaj de 850 PPS, peste cel din Croația
    (805), Ungaria (741) sau Cehia (788) și foarte apropiat de cel al Greciei (879)
    și Portugaliei (886).

    Salariu

    putere-cumparare-pps-ian2021-eurostat.jpg






    Comisia propune o directivă privind salariu minim în UE




    La finalul lunii octombrie, Comisia Europeană a propus o
    directivă a UE stabilirea unor salarii
    minime care să permită lucrătorilor un trai decent oriunde ar munci. Totuși, propunerea
    Comisiei nu obligă statele membre să introducă salarii minime prevăzute de lege
    și nici nu stabilește un nivel comun al salariilor minime.




    Pentru țările care au salarii minime prevăzute de lege,
    directiva propune să se instituie condiții care să permită stabilirea salariilor
    minime la niveluri adecvate, iar aici sunt incluse criterii clare și stabile pentru
    stabilirea salariului mini. Totodată, Executivul european solicită acestor
    state să asigure utilizarea proporționată și justificată a variațiilor și a
    deducerilor din salariul minim și implicarea efectivă a partenerilor sociali în
    stabilirea și actualizarea salariului minim prevăzut de lege.

  • Un salariu minim echitabil în UE

    Un salariu minim echitabil în UE

    Comisia Europeană a lansat consultările pentru a putea introduce salarii
    minime echitabile la nivelul statelor UE. În cazul României, una dintre țările
    care are printre cele mai mici salarii minime din UE, riscurile par să fie mai
    mari decât beneficiile.

    Discutăm subiectul pe larg cu europarlamentar Maria
    Grapini, Vicepreședinte al Comisiei pentru Piață Internă și Protecția
    Consumatorilor din Parlamentul European și Adrian Bența, consulatant fiscal.


  • Condiţii de angajare a străinilor în România

    Condiţii de angajare a străinilor în România

    Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale propune, pentru 2020,
    suplimentarea contingentului de lucrători străini extracomunitari
    cu 30.000 de persoane. Pentru acest an, contingentul a fost tot de
    30.000, după ce inițial s-a aflat la 20.000, iar apoi a fost mărit printr-un
    act normativ cu 10.000. Aceştia vor acoperi necesarul de forţă de muncă cerut în unele sectoare de activitate sau meserii, necesar care
    nu poate fi acoperit de lucrătorii români sau cetăţeni ai statelor membre ale
    Uniunii Europene.


    Principala formalitate pentru angajarea unui cetăţean străin este obținerea
    avizului
    de angajare, solicitat de angajator şi eliberat de Inspectoratul General
    pentru Imigrări, în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia prin
    formaţiunile sale teritorile. In baza avizului de angajare obținut de
    angajatorul din România pentru respectivul cetățean străin, se eliberează apoi viza de lungă şedere în scop de muncă. Dreptul de ședere temporară, respectiv
    prelungirea dreptului de ședere temporară se acordă străinului în scop de muncă
    sau pentru activități profesionale, pe perioadă determinată, cu obligația
    îndeplinirii unor condiții expres prevăzute de lege. Dreptul de şedere
    temporară în scop de muncă se prelungește în situația în care străinul
    respectiv prezintă un contract individual de muncă cu normă întreagă,
    înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă
    că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial minim brut. Dreptul de şedere temporară în scop de muncă
    se prelungeşte pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a
    contractului de muncă, dar nu mai mult de un an.


    Muncitorii străini sunt plătiți în România cu salariul minim,
    ca și cei români. În prezent, în România există trei niveluri ale salariilor
    minime: de 1.263 de lei net (2.080 de lei brut), de 1.413 lei net (2.350
    de lei brut) pentru angajaţii cu studii superioare încadraţi pe poziţii cu
    studii superioare şi 1.774 de lei net pe lună (3.000 de lei brut) pentru
    angajaţii din domeniul construc­ţiilor.



    Potrivit datelor Ministerului Muncii, în anul
    2018 contingentul total de lucrători străini a fost de 15.000 persoane iar în
    2019 de 30.000 persoane. Numărul salariaţilor cetăţeni străini non-UE
    înregistraţi cu contracte individuale de muncă active era, la începutul
    acestei luni, de aproape 30.000

  • O nouă creştere a salariului minim pe economie

    O nouă creştere a salariului minim pe economie

    De la 1 decembrie, în România va fi majorat salariul minim pe economie. Anunţul a fost făcut de
    ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, care a nuanţat – salariul va fi
    diferenţiat în funcţie de studii: La următoarea şedinţă de Guvern vom avea
    o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Muncii. În Codul Muncii, la ora
    actuală, se vorbeşte de salariul minim, dar nu se vorbeşte de salariul minim
    diferenţiat. După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu
    o hotărâre de Guvern. De la 1 decembrie salariul minim pe economie ar urma să fie
    2.080 de lei (n.red. echivalentul a aproximativ 452 de euro), iar salariul
    minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei (n.red. circa 510 de euro)
    şi pentru cei care au minimum 15 ani vechime, la fel, 2.350 de lei.


    În
    ceea ce priveşte vechimea de 15 ani, ministrul Lia Olguţa Vasilescu a precizat
    că este vorba despre vechime în general, indiferent de locul de muncă sau dacă
    a existat, în această perioadă, şomaj ori concediu de maternitate. Majorarea şi diferenţierea salariului minim
    pe economie vin să completeze o serie de alte măsuri deja luate în baza noii
    Legi a salarizării din sectorul public românesc, parte a programului de
    guvernare al coaliţiei la putere PSD-ALDE. În vigoare de anul
    trecut, de la 1 iulie, Legea salarizării şi-a făcut simţite primele efecte
    începând cu 1 ianuarie anul acesta. Actul normativ prevede majorări salariale
    etapizate pentru personalul didactic din Învăţământ, pentru personalul din
    sistemul de Sănătate, pentru angajaţi ai sistemului de Justiţie, dar şi pentru
    alte categorii de bugetari. Scopul actului normativ a fost echilibrarea
    sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore,
    pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile statului
    având salarii diferite. În plus, potrivit autorităţilor, era necesară o
    mărire considerabilă a veniturilor în special din Sănătate, pe fondul unei
    lipse acute a forţei de muncă. Or, până acum, salariile personalului medical,
    care alegea să părăsească ţara în căutarea unor locuri de muncă mai bine
    plătite, au crescut simţitor.


    Aproape în paralel cu atenţia acordată
    ajustărilor salariale bugetare, se urmăreşte şi modificarea actualei Legi a
    sistemului public de pensii, de care ar urma să beneficieze peste 5 milioane de
    pensionari. Prevăzut să intre în vigoare anul viitor, de la 1 ianuarie, şi să
    fie aplicat, în etape, pînă în 2021, proiectul adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului
    spre aprobare propune nu doar creşterea pensiilor, ci şi eliminarea
    inechităţilor. Ar urma ca plata pensiilor să se facă numai în funcţie de
    contribuţia fiecăruia, iar pensionarii care au aceeaşi vechime, dar au ieşit la
    pensie în perioade diferite, să primească aceeaşi sumă de bani. Săptămâna
    aceasta, este de aşteptat ca proiectul de Lege a sistemului public de pensii să
    intre în dezbaterea Comisiei de muncă din Senat.

  • Jurnal românesc – 31.01.2017

    Jurnal românesc – 31.01.2017

    Rata
    şomajului în România s-a situat la 5,5% în decembrie, în scădere cu 0,2 puncte
    procentuale faţă de luna anterioară, arată datele Institutului Naţional de
    Statistică. Conform documentului, pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi a
    depăşit-o puţin pe cea a femeilor, valorile respective fiind 6,3% în cazul
    persoanelor de sex masculin şi 4,5% în cazul celor de sex feminin. Pe de altă parte, numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta
    75% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna decembrie a anului
    trecut.     În ultima lună a anului 2016, numărul şomerilor (în vârstă de
    15-74 ani) a fost de 507.000 persoane, în scădere cu 17,6% faţă de aceeaşi
    perioadă din anul precedent.


    De la 1 februarie 2017,
    salariul minim brut se va mări cu 200 de lei şi va ajunge la 1450 lei, iar
    acest lucru va duce automat la creşterea amenzilor pentru contravenţiile
    rutiere. Potrivit
    Codului Rutier, un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut
    pe economie şi astfel, cea mai mică amendă de circulaţie va fi de 290 de lei,
    pentru şoferii care vorbesc la telefon în timp ce conduc, dar şi cei care nu semnalizează când schimbă direcţia
    de mers, precum şi pasagerii care nu poartă centura de siguranţă.     Cei care nu acordă prioritate la trecerile de
    pietoni, trec pe culoarea roşie a semaforului sau depăşesc coloanele de maşini
    oprite vor fi sancţionaţi cu minim 580 lei, iar şoferii care depăşesc viteza
    legală cu 41-50 km/h sau conduc sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi
    amendaţi cu cel
    puţin 1300 lei.
    Punctul de amendă a crescut, ultima oară, pe 1 mai 2016.


    Tot mai mulţi români
    profită de perioada de early booking şi îşi cumpără din timp pachetele pentru
    concediile acestei veri, numărul acestora crescând în ianuarie cu circa 20%,
    faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unei cunoscute agenţii de
    turism. Destinaţiile preferate ale românilor sunt în continuare insulele
    greceşti, dar şi Sardinia. Ritmul alert de achiziţie a pachetelor early booking
    se va menţine cel puţin până la sfârşitul lunii aprilie, turiştii români fiind
    tot mai înclinaţi spre planificarea timpurie a sejururilor, ce pot fi cu până
    la 25% mai ieftine faţă de cele cumpărate în plin sezon, susţin reprezentanţii
    agenţiei. Reducerile sunt mai consistente în primele luni de early booking,
    scăzând treptat pe măsură ce data la care se plaseză rezervările se apropie de
    călătorie.


    Fregata romaneasca Regele
    Ferdinand asigură conducerea manevrelor din estul Marii Negre la care,
    de miercuri, participă peste 2800 de marinari militari din ţări membre NATO.
    Exerciţiul multinaţional Sea Shield este primul din seria
    celor 50 de manevre navale de amploare planificate de Alianta Nord-Atlantica
    pentru acest an. Participă 16 nave de suprafaţă, un submarin şi zece aparate de
    zbor din Romania şi din ţările partenere. La Constanţa, cel mai mare port
    românesc, va fi prezent şi şeful Comandamentului Maritim Aliat, viceamiralul
    Clive Johnstone. Pe de altă parte, la Londra s-a anunţat că una dintre cele mai
    performante nave de luptă britanice va participa la prima misiune operativă a
    Marinei Regale în Marea Neagră, de la Războiul Rece încoace. Manevrele aliate
    din Marea Neagră au loc la aproape trei ani de la anexarea de catre Rusia, în
    martie 2014, a peninsulei ucrainene Crimeea.

  • Jurnal românesc – 4.05.2016

    Jurnal românesc – 4.05.2016

    În România, paşaportul poate fi cerut şi obţinut de
    la orice serviciu comunitar din ţară, a anunţat Ministerul de Interne. Dacă până acum,
    fiecare persoană trebuia să meargă în localitatea de reşedinţă ca să obţină
    documentul de călătorie, de acum înainte se poate adresa celui mai apropiat
    serviciu de paşapoarte. Mai mult, nu mai trebuie sa aducă fotocopii ale documentelor ca
    până acum, poliţia fiind obligată să le scaneze. Pentru românii care muncesc în
    străinătate şi care nu au timp să ridice paşaportul, el poate fi trimis prin
    poştă, pe cheltuiala solicitantului.Ministerul de interne a precizat că si pentru cazier regulile se
    simplifică: acesta poate fi obţinut pe loc la orice sediu de poliţie. Românii
    din străinătate pot cere cazierul la consulate.






    Consumatorii casnici din România, reprezentând 94% din totalul clienţilor, vor plăti de luna aceasta facturi mai mici pentru gazele naturale.
    Preţul va fi mai mic datorită diminuării tarifelor de distribuţie a
    combustibilului. Ieftinirea variază de la o companie la alta, potrivit
    Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, şi se încadrează
    între 1% şi 1, 9%.Această scădere a preţului gazelor va duce la
    ieftiniri treptate ale alimentelor, susţin producătorii. Potrivit ANRE, preţul
    gazelor de import va continua să scadă şi va ajunge spre sfârşitul anului să
    fie mai ieftin decât cel de producţie internă. Consumul naţional în acest
    moment este de 15-16 milioane de metri cubi pe zi, iar importul este de 1,5
    milioane de metri cubi.






    Circa 35 de mii
    de turişti s-au aflat pe litoralul românesc în primele doua zile ale sezonului
    estival, deschis oficial pe 1 mai. Proprietarii de hoteluri au avut oferte
    atractive pentru această perioadă şi au inclus în preţ diverse facilităţi,
    astfel că staţiunea Mamaia a fost ocupată în proporţie de aproape 100%.
    Aglomeraţie mare a fost şi în staţiunile Vama Veche, Eforie şi Costineşti. În minivacanţa de
    Paşte, turiştii au putut folosi noile sectoare de plajă de pe litoralul
    românesc. Plajele din sud au fost extinse cu câteva zeci de hectare, cu
    ajutorul unor fonduri europene în valoare de 170 de milioane de euro.






    Rata
    noilor angajaţi din România, indicator care măsoară ponderea persoanelor care
    ocupă locul de muncă actual de mai puţin de 12 luni în totalul populaţiei
    ocupate, a ajuns la 7,2% în 2015, atingând cel mai ridicat nivel din 2009
    încoace, potrivit unei analize recente a Eurostat. Faţă de anul anterior, rata noilor angajaţi din România a crescut
    cu 1,5 puncte procentuale însă, în continuare, România se menţine la coada
    clasamentului Uniunii Europene în privinţa acestui indicator. Astfel, procentul
    este la jumătate faţă de media Uniunii Europene, care a fost de 14,5% anul
    trecut. În acest indicator intră atât noii angajaţi, cât şi cei care şi-au
    schimbat locul de muncă în ultimul an.








    În România, firmele care vor încheia contracte pentru normă
    întreagă cu sume mai mici decât noul salariul minim brut de 1250 de lei (
    cca.280 euro) vor fi sancţionate. Potrivit unei hotărâri de guvern adoptate la
    sfârşitul anului trecut, peste 1,1 miloane de angajaţi beneficiază de această
    majorare, care a intrat în vigoare de la 1 mai. Creşterea salariului minim
    urmăreşte îmbunătăţirea ponderii acestuia în salariul mediu, astfel încât
    raportul dintre cele două salarii să se apropie de 60%, procent regăsit în
    ţarile dezvoltate din UE. Cu toate acestea, România rămâne în topul ţărilor cu cel mai
    mic salariu minim din Uniune, nivelul acestuia fiind mai mare doar decât cel
    din Bulgaria, însă sub cel din fostele state comuniste. La polul opus, cel mai mare
    salariu minim brut pe economie este în Luxemburg, 1.900 euro/lună. Urmează
    Belgia, Olanda, Germania, Irlanda, ţări în care salariul minim este în jur de
    1.500 de euro/lună.

  • Misiune FMI, la final

    Misiune FMI, la final

    O misiune a Fondului Monetar Internaţional a făcut în perioada 2 – 15 martie o vizita la Bucureşti pentru evaluarea anuală a economiei româneşti. FMI anticipează o creştere economică de 4,2% în acest an şi de 3,6 procente în 2017, pe seama măsurilor de relaxare fiscală şi de creştere de venituri care stimulează consumul. Totuşi, şeful misiunii FMI, Reza Baqir, a atras atenţia, la finalul misiunii, că reducerile de taxe implementate prin noul Cod Fiscal sunt prociclice şi ameninţă capacitatea României de a reacţiona în viitoare perioade de regres economic.



    Fondul recomandă, de aceea, României să amâne măsurile de relaxare fiscală care ar trebui să intre în vigoare în 2017, astfel încât să reducă deficitul bugetar la 2% din Produsul Intern Brut. De asemenea, experţii solicită amânarea următoarei reduceri a TVA de la 20%, în prezent, la 19% şi a celorlalte facilităţi prevăzute în Codul Fiscal, care ar genera economii de 0,75 puncte din PIB. Fondul cere, pe de altă parte, pentru anul acesta, îmbunătăţiri privind disciplina cheltuielilor şi administrarea fiscală.



    FMI a avertizat şi asupra pericolului unei majorări excesive a salariului minim care ar putea determina angajatorii să reducă personalul sau să utilizeze metode informale de plată a salariaţilor. FMI atrage atenţia şi asupra posibilului impact al legii dării în plată, în forma sa actuală, asupra sectorului financiar. Şeful misiunii FMI pentru România:


    ”Este important ca orice măsură de sprijin să fie ţintită, adică să beneficieze de ea doar aceia care au cu adevărat nevoie. Să nu fie irosite resurse pentru sprijinirea celor care au contractat credite în scopuri speculative sau de investiţii sau a celor care îşi pot permite în continuare să-şi achite ratele. Este, de asemenea important să se evite aplicarea retroactivă a legii, adică să fie aplicată obligatoriu şi pentru contracte deja existente. Ar avea un impact negativ asupra percepţiei dreptului de proprietate şi asupra climatului de afaceri”.



    Proiectul permite unei persoane să scape de datoria către bancă la schimb cu casa pentru care a accesat creditul. În privinţa reformelor structurale, specialiştii FMI recomandă autorităţilor române adoptarea rapidă a modificărilor legate de îmbunătăţirea guvernanţei corporative în întreprinderile cu capital de stat şi întocmirea unei liste de priorităţi pentru listări la bursă şi privatizări. Aceste reforme vor ajuta la îmbunătăţirea managementului profesionist în companiile de stat, la alocarea mai eficientă a resurselor, la creşterea profitabilităţii, la transferuri mai mici de bani dinspre buget şi la limitarea datoriilor statului.



    O altă recomandare făcută autorităţilor române este de a continua lupta împotriva corupţiei. In opinia FMI, reducerea corupţiei va ajuta la combaterea evaziunii fiscale, la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi va duce la atragerea investitorilor străini.