Tag: salariu minim

  • Jurnal românesc – 4.01.2016

    Jurnal românesc – 4.01.2016

    Anul 2016 a început în România cu mai multe reduceri de taxe. De la 1 ianuarie, a scăzut taxa pe valoarea adăugată de la 24% la 20%, iar impozitul pe dividende de la 16% la 5%. Totodata, patronii care au mai mulţi angajaţi vor plăti un impozit pe venit de 1%, iar cei fără salariaţi – 3%. Măsurile vor lăsa un gol bugetar de aproape 2,2 miliarde euro, bani pe care Guvernul speră să-i recupereze, în parte, din creşterea economică din acest an. Pe de alta parte, Executivul a hotărât creşterea salariului minim pe economie, de la 1 mai. Cu un salariu minim actual de 230 de euro pe lună, România este pe penultimul loc în UE, în faţa Bulgariei. Potrivit datelor Eurostat, cel mai mare salariu minim din Europa este în Luxemburg, cu peste 1.900 de euro, urmat de Germania şi Franţa cu peste 1.470 de euro.



    Şoferii agresivi ar putea fi sancţionaţi cu 6 până la 8 puncte amendă şi chiar cu suspendarea permisului, potrivit unui nou proiect de Cod Rutier depus la Senat. Printre manevrele incriminate se afla schimbatul succesiv al benzilor pentru depăşirea coloanelor, claxonatul excesiv, condusul pe trotuar. 40 de aleşi din toate partidele au elaborat un proiect al unui nou Cod Rutier prin care propun definirea şi sancţionarea şofatului agresiv, pe care îl consideră sursa principală de accidente din România.



    Cei peste 155 de mii de cetăţeni români care şi-au petrecut Revelionul în ţară şi în străinătate au cheltuit aproximativ 36 milioane de euro, potrivit estimărilor Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). 147 de mii de români şi-au petrecut sărbătorile în staţiunile din ţară, în scădere cu 3,5% faţă de 2014.. Destinaţiile preferate au fost şi anul acesta Valea Prahovei, Poiana Braşov, Păltiniş, Rânca, Straja, Călimăneşti, Felix dar şi zonele tradiţionale rurale Bran-Moieciu, Maramureş şi Bucovina. Creşteri ale numărului de turişti au fost în staţiunile balneare, pe litoral şi în Deltă. În străinătate au călătorit pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă circa 8 mii de turişti, în scădere cu 5% faţă de 2014. Aceştia au cheltuit numai pentru servicii turistice, 4,8 milioane de euro. Românii au avut de ales între staţiuni de schi şi sporturi de iarnă, pachete turistice de tip City Break în oraşe europene şi destinaţii exotice îndepărtate.



    Analiştii financiari estimează că în 2016 leul îşi va continua tendinţa de stabilitate faţă de euro dar se va deprecia uşor în raport cu dolarul. Conform acestora principalele influenţe asupra cursului de schimb vor veni din plan extern. Expertii în domeniu susţin că activitatea de creditare îşi va continua tendinţa de creştere şi în 2016, impulsionată de reducerile de taxe şi impozite, care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, dar şi de majorările salariale, toate acestea având un efect de impulsonare a consumului.



    Mii de români din ţară şi strainatate s-au mobilizat pe reţelele de socializare pentru a susţine cauza familiei Bodnariu, o familie mixtă româno — norvegiană ai cărei copii au fost luaţi în noiembrie 2015 de Protecţia Copilului din Norvegia, potrivit publicaţiei Adevărul. Cazul este monitorizat de Ministerul de Externe de la Bucureşti. Avocatul Poporului din România s-a autosesizat şi a cerut clarificări, susţinând că în cazul petrecut în Norvegia este posibil să fi existat abuzuri de putere şi de drept, săvârşite de către autorităţile pentru protecţia copilului. De asemenea, mai mulţi parlamentari români au sesizat inclusiv organisme internaţionale. În paralel cu demersurile oficiale au avut loc proteste la ambasadele Norvegiei din Bucureşti, Chişinău şi Madrid, iar in aceasta spatamina sunt autorizate mitinguri pentru susţinerea familiei Bodnariu la Londra, Dublin, Roma, Frankfurt, Bratislava, Praga, Bruxelles, Haga, Varşovia şi Washington. Serviciul de Protecţie a Copilului din Norvegia I-a luat pe cei 5 copii ai familiei, după un denunţ al directoarei de la şcoala la care învaţă fetele cele mai mari, care ar fi mărturisit că sunt disciplinate acasă, inclusiv prin corecţii fizice.

  • De la salariul minim la scăderea TVA

    De la salariul minim la scăderea TVA

    În ultima
    şedinţă din acest an, Guvernul de la Bucureşti a aprobat majorarea salariului
    minin brut pe economie de la 1.050 lei la 1.250 lei (276 de euro), începând cu
    1 mai 2016. Sindicatele şi patronatele
    au căzut de acord asupra acestei decizii, avizată anterior şi de
    Consiliul Economic şi Social. Proiectul va avea un important impact social,
    întrucât, spun specialiştii, va asigura creşterea nivelului de trai şi va
    reduce decalajele sociale. Datele oficiale arată că numărul de beneficiari ai
    creşterii salariului minim este de 1,1 milioane de persoane, din care puţin sub
    40.000 în sectorul bugetar, restul în sectorul concurenţial.

    Purtătorul de
    cuvânt al executivului, Dan Suciu, a subliniat că această majorare trebuie
    urmată şi de alte măsuri, pentru a nu se ajunge la concedieri ori la blocaje în
    activitatea societăţilor comerciale.

    Dan Suciu: Acest
    risc există. A fost preocuparea noastră de la bun început de a reduce riscul,
    dar considerăm că în aceste luni care vor trece şi în care firmele vor beneficia
    şi de noul context pe care-l acordă Codul fiscal şi facilităţile fiscale
    introduse de la 1 ianuarie vor putea să găsească resurse pentru a integra
    această majorare salarială fără daune colaterale semnificative.

    Pe lângă creşterea salariului minim, o altă
    importantă măsură de relaxare fiscală pentru anul viitor vizează reducerea
    cotei generale de TVA, de la 24% la 20%. Totodată, taxa va scădea, de la 1
    ianuarie, de la 9% la 5% pentru cinematografe, muzee, livrările de cărţi,
    manuale, ziare şi reviste, nivel care se va aplica şi pentru evenimentele
    sportive şi culturale. O cotă de TVA de 9% se aplică
    din 2016 şi pentru medicamente, hoteluri, alimente, restaurante şi catering şi
    furnizarea de apă. Astfel, diminuarea taxei pe valoare adăugată va duce la
    scăderea preţurilor, cel puţin teoretic, şi în prima parte a lui 2016,
    după ce în 2015 reducerea cotei pentru alimente a dus inflaţia în teritoriu
    negativ.

    TVA mai mică ar putea antrena şi o reducere a preţurilor la benzină şi
    motorină, însă acestea depind de evoluţia cotaţiei petrolului pe pieţele
    externe, în contextul în care statul a menţinut nivelul accizei, dar şi
    supraacciza, ultima urmând să fie eliminată la începutul lui 2017. Taxele şi
    accizele percepute de statul român reprezintă peste jumătate din preţul
    carburanţilor.2016 mai aduce ieftinirea energiei electrice cu 5%-6%,
    reducerea impozitului pe dividende la 5%, dar şi scumpiri la asigurările
    auto obligatorii şi la impozitele pe locuinţe şi terenuri.

    Tot din 2016, băncile din România vor avea obligaţia să raporteze către ANAF,
    în fiecare zi, lista persoanelor fizice sau juridice care îşi deschid sau
    închid un cont bancar, de orice fel, dar şi dacă cineva închiriază sau renunţă
    la o cutie de valori.

  • Jurnal românesc – 24.12.2015

    Jurnal românesc – 24.12.2015

    În România, după parlamentari, şi aleşii locali vor beneficia de pensii speciale. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat recent de Senat şi a fost trimis spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis. Proiectul modifică Legea privind statutul aleşilor locali, iniţiativă legislativă care prevede acordarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Legea prevede acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă pentru cel mult trei mandate, dar nu mai puţin de un mandat. Liberalii au contestat legea şi au spus că nu sunt de acord cu pensii speciale pentru aleşii locali şi au susţinut nevoia unei legi a salarizării unitare pentru bugetari, inclusiv pentru primari. După adoptarea proiectului în Senat, care este for decizional, legea urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.




    Guvernul de la Bucureşti va lua o decizie privind salariul minim pe economie până în 31 decembrie, însă o eventuală majorare trebuie analizată atent pentru a nu face mai mult rău decât bine, afirmă ministrul Muncii, Ana Costea. Ministerul Muncii analizează cele două propuneri convenite de partenerii sociali, în privinţa majorării salariului minim pe economie. Decizia finală va fi luată, în şedinţă de guvern, până la finalul anului, a precizat Ana Costea. Prima propunere le aparţine sindicatelor care cer Guvernului creşterea la 1.200 de lei (266 euro), începând cu 1 ianuarie, cea de a doua este a patronatelor: tot 1.200 de lei, dar cu blocarea impozitării pentru un timp normal de lucru de 8 ore la 1.050 de lei (232 euro) atât cât este în prezent. Ana Costea a prezentat şi obiective ale mandatului său pentru anul viitor. Printre acestea: creşterea ratei de ocupare, protecţia socială a angajaţilor, punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret şi transferarea Autorităţii Naţionale pentru Calificări la Ministerul Muncii.




    În aceste zile, în Bucureşti şi în principalele oraşe din România au loc diferite manifestări pentru a marca împlinirea a 26 de ani de la revoluţia anticomunistă din 1989. Luni, Parlamentul de la Bucuresti s-a reunit într-o şedinţă solemnă, iar marţi, slujbe de pomenire a celor care au murit în evenimentele din decembrie 1989 a fost oficiată în toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi din străinătate ale Patriarhiei Române. Declanşată în 16 decembrie în Timişoara, în urma unei măsuri abuzive a autorităţilor locale, revolutia s-a extins rapid în toată în România şi a culminat, pe 22 decembrie, la Bucureşti, cu fuga dictatorului Nicolae Ceauşescu. Peste 1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost răniţi între 16 şi 25 decembrie 1989. România rămâne singura ţară din Blocul Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.




    Poliţiştii români de frontieră le recomandă celor care vin în perioada Sărbătorilor de Iarnă în România să tranziteze toate punctele de frontieră existente la graniţă, astfel încât să se preîntâmpine apariţia suprasolicitărilor unora dintre acestea. În luna decembrie 2014, frontiera română a fost tranzitată de aproximativ 3 milioane de persoane, din care 2,5 milioane din UE. Aproximativ 1,6 milioane de treceri au fost pe sensul de intrare în ţară. Cele mai tranzitate au fost punctele de trecere a frontierei din vestul ţării şi cele aeroportuare. Astfel, prin punctele de trecere de la frontiera comună româno-ungară au trecut graniţa, în ultima lună a anului trecut, peste 1,4 milioane de persoane. De asemenea, valori ridicate de trafic s-au înregistrat şi prin punctele de trecere aeroportuare, aproximativ 590 de mii de persoane.

  • Evoluţiile economice şi fundamentarea bugetului

    Evoluţiile economice şi fundamentarea bugetului

    Executivul de la Bucureşti vrea să adopte, în această săptămână, proiectul bugetului de stat pe anul viitor, după care să-l trimită Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Apărarea, Internele, Educaţia şi Sănătatea sunt domeniile care primesc cei mai mulţi bani în 2016, iar mai puţini – Ministerul Muncii şi cel al Transporturilor. Veniturile bugetare prognozate sunt cu 3,6 miliarde de lei (0,8 miliarde euro) mai mari decât anul acesta, iar cheltuielile majorate cu aproximativ 13 miliarde de lei (3 miliarde de euro) ar urma să acopere inclusiv măsurile de relaxare fiscală aprobate deja de Guvern şi Parlament.



    Calculele au fost făcute pentru un nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de Uniunea Europeană, şi pe o creştere economică estimată la 4 procente. Cât priveşte eventuala creştere a salariului minim pe economie, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a declarat că o aceasta trebuie corelată cu efectuarea unui studiu de impact care să analizeze efectele unei astfel de decizii în sectorul privat, în primul trimestru al lui 2016.



    Oficialul a declarat că majorarea poate avea un efect de reducere a competitivităţii firmelor româneşti, astfel încât acestea să fie nevoite să renunţe la o parte din salariaţi sau să-şi reducă producţia sau exporturile. Totodată, ar putea îndepărta investitorii în anumite sectoare de activitate şi ar putea avea un efect ascuns de migrare a forţei de muncă din zona albă în zona gri sau neagră. Potrivit lui Dragu, creşterea salariului minim îi poate afecta şi pe noii intraţi pe piaţă, pe tineri, sau pe angajaţii cu calificare redusă.



    Un impact extrem de redus ar avea asupra sectorului public în condiţiile în care salariile bugetare au fost deja majorate cu 10% până la 25%. Discuţiile au loc în condiţiile în care actualul Guvern a decis să îngheţe, deocamdată, salariul minim pe economie la 1.050 de lei (238 euro), deşi vechiul Executiv promisese majorarea acestuia la 1.200 de lei (272 de euro) de la 1 ianuarie 2016. Partidul Social Democrat a anunţat că nu va accepta ca salariul minim să nu fie majorat. Liderul partidului, Liviu Dragnea, a atras atenţia Guvernului că valoarea de 1200 de lei, prevăzută în proiectul de buget elaborat de fostul Cabinet Ponta pentru salariul minim pe economie, a fost stabilită pe baza unui studiu realizat de Ministerul Muncii, la solicitarea FMI.



    La rândul său, copreşedintele Partidului Naţional Liberal, Alina Gorghiu, a afirmat că liberalii sunt de principiu mulţumiţi de proiecţia bugetară şi a subliniat că Guvernul Cioloş are nevoie de sprijin. Pe de altă parte, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că Produsul Intern Brut a crescut cu 3,7% în primele trei trimestre ale anului, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. La creşterea PIB-ului au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

  • Jurnal românesc – 27.02.2015

    Jurnal românesc – 27.02.2015

    România,
    care şi-a modificat în mai multe rânduri ţinta de aderare la zona euro, va
    trebui să fie foarte precaută cu alegerea acestui moment, consideră specialişti
    din mediul bancar. În opinia preşedintelui Asociaţiei Analiştilor
    Financiar-Bancari din România, Radu Crăciun, ţinta 2019 nu este foarte
    credibilă, având în vedere că este deja a şasea anunţată de autorităţi. În
    plus, pentru a putea fi atinsă, ar trebui ca România să înregistreze în
    următorii ani niveluri ale creşterii economice mult mai mari decât media
    statelor din UE, fără a supraîncălzi economia prin măsuri artificiale de
    impulsionare a consumului. Din punct de vedere tehnic, însă, România este
    pregătită deja pentru adoptarea monedei unice, spune preşedintele Asociaţiei
    Române a Băncilor, Radu Graţian Gheţea.




    Guvernul
    român va lansa luna viitoare programul naţional Primul loc de muncă, adresat
    tinerilor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani – a anunţat într-un interviu
    pentru Radio România ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Cei
    interesaţi vor putea fi încadraţi în muncă în administraţia publică, dar şi la
    companii de pe piaţa românească dispuse să externalizeze unele servicii. O altă
    noutate anunţată de Eugen Teodorovici este sprijiirea românilor din afara
    graniţelor pentru deschiderea unei afaceri cu sediul în România, dar a cărei
    activitate se poate defăşura în ţara de domiciliu.




    La
    1 ianuarie 2015, 22 dintre cele 28 de state membre ale UE aveau salarii minime
    naţionale care variau de la 184 de euro pe lună în Bulgaria şi 218 euro pe lună
    în România, până la 1.923 de euro în Luxemburg, potrivit datelor publicate,
    joi, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Zece state aveau salarii
    minime sub 500 de euro pe lună, iar în şapte state salariile minime depăşeau
    1.000 de euro pe lună. Comparativ cu 2008, salariile minime în 2015, exprimate
    în monedă naţională, au crescut în toate statele membre ale UE, cu excepţia
    Greciei, unde au scăzut cu 14%, şi a Irlandei, unde au rămas stabile. În
    perioada 2008 – 2015, cea mai mare creştere s-a înregistrat în România (95%).




    România
    a reuşit să îşi menţină echilibrul şi stabilitatea financiară şi a făcut
    importanţi paşi înainte, dar evoluţia sa din 2014 nu este suficientă pentru a
    sigura un progres durabil – consideră Comisia Europeană, care a prezentat, joi,
    rapoartele pe baza cărora a identificat 16 ţări membre cu dezechilibre
    macro-economice. Pentru România, faptul că nu a ajuns la un acord cu creditorii
    internaţionali în privinţa măsurilor economice şi fiscale este considerat un punct
    slab. Sunt semnalate, de asemenea, progresele insuficiente în îmbunătăţirea
    colectării la buget, în reformarea sistemului de pensii, a celui sanitar sau al
    administraţiei publice. În timp ce raportul remarcă o îmbunătăţire a pieţei de
    energie prin stabilirea calendarelor pentru liberalizarea la electricitate şi
    gaze naturale, sunt punctate şi întârzierile în reformarea managementului
    pentru companiile din energie şi transport. Deciziile în urma analizei
    experţilor financiari ai Comisiei urmează să fie discutate luna viitoare, în
    Consiliul de Afaceri Economice şi Financiare – ECOFIN.