Tag: sanatate publica

  • Apa potabilă va deveni mai sigură datorită noilor standarde de igienă la nivelul UE

    Apa potabilă va deveni mai sigură datorită noilor standarde de igienă la nivelul UE

    Apa potabilă curată este un drept al omului. Noile norme înalte de protecţie a sănătăţii şi a mediului pe care le propunem astăzi vor garanta că materialele şi produsele care intră în contact cu apa sunt din ce în ce mai puţin toxice. Reducerea contaminării este un element-cheie al rezilienţei apei şi al rezilienţei întregului nostru ecosistem, a declarat comisarul pentru Mediu, lituanianul Virginijus Sinkevicius.

    Noile reglementări se vor aplica materialelor şi produselor destinate utilizării în instalaţii noi pentru captarea, tratarea, stocarea sau distribuţia apei sau pentru lucrări de reparaţii, cum ar fi, de pildă, conducte de alimentare, supape, pompe, contoare de apă, accesorii şi robinete. Acest lucru va face apa mai sigură pentru băuturi şi va reduce sarcina administrativă pentru întreprinderile care produc materialele şi produsele relevante, precum şi pentru autorităţile naţionale, se precizează într- un comunicat de presă al Executivului comunitar.

    Până în prezent, armonizarea la nivelul Uniunii Europene a fost redusă, iar producătorii au fost obligaţi să solicite aprobări diferite în fiecare stat membru în care doreau să îşi vândă produsele. Noile norme vor simplifica, de asemenea, activitatea de aprobare desfăşurată anterior de fiecare autoritate naţională. Materialele şi produsele care respectă noile reglementări ale Uniunii Europene vor primi o declaraţie de conformitate şi un marcaj comunitar specifice. Prin urmare, produsul poate fi vândut în toate statele membre fără nicio restricţie legată de posibile preocupări vizând sănătatea publică sau mediul.

    În urma adoptării de către Comisie a celor trei acte delegate, Parlamentul European şi Consiliul au acum la dispoziţie două luni pentru a formula eventualele obiecţii. În caz contrar, actul delegat intră în vigoare. Se preconizează că toate cele şase acte vor fi publicate în Jurnalul Oficial după aceste două luni.


  • Coordonarea digitală a sistemelor de securitate socială în UE

    Coordonarea digitală a sistemelor de securitate socială în UE

    Comisia Europeană
    își propune un acces mai rapid și mai simplu la serviciile de securitate
    socială la nivel transfrontalier, prin utilizarea instrumentelor digitale,
    reducând astfel sarcina administrativă pentru cetățeni și întreprinderi. În
    pofida inițiativelor anterioare de îmbunătățire a fluxului transfrontalier de
    informații în materie de securitate socială, instituțiile naționale, furnizorii
    de servicii medicale și inspectoratele de muncă se confruntă în continuare cu
    dificultăți în a accesa și a face schimb de date din cauza interoperabilității
    insuficiente între sistemele naționale. De asemenea, de exemplu, emiterea și
    verificarea documentelor de atestare a dreptului la servicii implică anumite
    costuri.


    Valdis Dombrovskis,
    vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul
    cetățenilor, a amintit principiul liberei circulații în baza căruia toți
    cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a călători, lucra și trăi într-un alt
    stat membru. Astfel, toți cetățenii europeni trebuie să aibă aceleași beneficii
    pentru șomaj, sănătate, pensie când se deplasează sau se mută într-un alt stat
    membru. De exemplu, datorită cardului european de sănătate, 235 de milioane de
    persoane pot să primească îngrijiri medicale când se află în străinătate
    temporar. Însă, din nefericire, accesul la protecție socială într-un alt stat
    membru nu funcționează la fel de bine și fără probleme.

    În
    fiecare an înregistrăm trei milioane șase sute de mii de solicitări pentru
    dovedirea dreptului la protecție socială în situații transfrontaliere. Acest
    lucru cere timp, pentru că de multe ori sunt proceduri care impun prezența
    fizică și documente fizice. Această birocrație afectează milioane de cetățeni
    și companii. De aceea, ne propunem să lucrăm împreună alături de statele membre
    pentru a pune capăt acestei situații și pentru a trece la o soluție digitală.


    Comisia Europeană
    își dorește să accelereze punerea în aplicare a sistemului electronic de schimb
    de informații privind protecția socială, spune Valdis Dombrovskis,
    vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

    Acest sistem va înlocui schimbul de informații pe hârtie între
    instituțiile naționale care răspund de protecția socială și ar trebui să fie pe
    deplin operațional în Europa până la sfârșitul lui 2024. Vom merge înainte cu
    introducerea portofelului digital al Uniunii Europene, care le va permite cetățenilor
    europeni să poarte în format digital diferite documente la ei, cum este, de
    exemplu cardul european de sănătate. Astfel, instituțiile din domeniul
    protecției sociale, inspectoratele muncii și serviciile de sănătate publică vor
    putea să verifice informațiile instantaneu. Există mai multe soluții de
    finanțare, cum ar fi programul Europa Digitală, Invest EU, Fondul European
    pentru Dezvoltare Regională și Fondul Social European. Digitalizarea
    coordonării sistemelor naționale de protecție socială va fi în beneficiul
    cetățenilor și companiilor de pe tot cuprinsul Europei, va facilita circulația
    persoanelor în Uniunea Europeană, fie că acestea vor să călătorească, să
    trăiască, să muncească sau să studieze în alt stat membru, va reduce erorile,
    va împiedica frauda și va simplifica procedurile.


  • Cupriili, eterna problemă a României

    Cupriili, eterna problemă a României

    România este năstricută ditu vidiala logistic di importurile paranom di cuprii, tru condiţiile tru cari sute di transporturi intră cathi dzua tu văsilie — faţi timbihi Garda di Mediu. Anul tricut, instituţia putu di feaţi maş 3.000 di controale tru yimbruki, ditu cari ezultară 41 di cazuri penale. Tru aestu kiro, măr cantităţi di cuprii importate agiung la grokili di cuprie ditu România, iu taxa di dipozitare este mult ma ñică andicra di cum easti tu vestul Europăllei. Una ditu cearei poati s’hibă adutearea aliştei taxe la un nivel comparabil cu aţea ditu Occidint, ama și creaștirea controalelor şi sancţionarea sertu a stipsiţloru – spun comisarii a Gardăllei di Mediu. Maş tru proţlli patru meşi a aluştui an, eara verificate pisti 1.000 di transporturi di cuprii. Ună parte ditu aestea fură dănăsiti la intrarea tru ţară, iar tră altile s’feaţiră sesizări penale şi amendză. Nai ma frecvente probleme tru transferul a cupriiloru constau tru completarea alăthusită a datelor ditu actele ţi suntu diadunu cu transporturile ică neconcordanţa anamisa di ţi easti diclarat şi ţi easti cadialihea tu ateali fortumi.



    Di altă parte, tru premieră, fu dipusă ună plândzeari penală tră infracţiunea di angrupare di cuprii. Ministerul Mediului dimăndă că, după un faptu tu ahurhita a meslui la staţia di sortare ditu Sectorul 3 al Capitalei, ţănută di firma primăriei cari kiverniseaşti cupriili, comisarii ditu Garda Naţională di Mediu aflară un teren di aproximativ 4.000 di metri pătraţi pe suprafaţa a curi era indicii limbidz di angrupari a născăntoru cuprii ditu construcţii, amesticate cu cuprii ditu plastic, ceramică şi materiale lemnoase. Funcţionarea fără autorizaţie di mediu fu amendată cu 30.000 di lei (cca. 6000 euro).



    Aduţemu aminti diznou că Parlamentul ari votată un nom pritu cari s’cilăstăseaşti ti dănăsearea a ardirilor paranom di cuprii ică angruparia lor. Actul legislativ, cari lipseaşti s’hibă promulgat di şeful statului, yine cu misuri multu serti cari mutrescu emu firmele, emu populaţia, ntră cari și pidiapse cu hăpsanea di la 3 la 5 ani, nai ma serti ţi li avu România vărăoară pi aestu domeniu. Iniţiatorllii a proiectului năpoi aduc aminti că dănăsearea I barium ñicurarea a ardirlor paranom di cuprii easte un obiectiv di ună importanţă ahoryea tră sănătatea cetăţenilor. Un studiu european scoasi tu vidială ună realitate di mari piriclliu. Unăoară arsu, laşticul ditu electrocasnice şi electronice agiundzi di 4.000 di ori ma toxic andicra di fumul rezultat ditu ardirea a lemnului.



    Ti am4rtie, tru România, fenomenul di ardiari a n4scăntoru materiale tră amintarea di metale, tru scupolu ta s’vindă aestea, este unu di amploare, hiinda practicat tru nicukiratili di tută văsilia, cu impact ti mediu şi sănătatea public4, aduc aminti semnatarii a nomlui. Ditu 2019 până tru aetu kiro, fură arse pisti 870 di tone di cuprii, ună mare parte ditu aestea reprezentânda materiale compozite ufilisiti tră amintarea a metalelor. La nivelu a României, cathi an, pisti 29.000 di oameni mor multu ayoñea ditu cauze asociate cu poluarea.





    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Deşeurile, eterna problemă a României

    Deşeurile, eterna problemă a României

    România este depăşită din punct de vedere logistic de
    importurile ilegale de deşeuri, în condiţiile în care sute de transporturi
    intră zilnic în ţară – atrage atenţia Garda de Mediu. Anul trecut, instituţia a
    reuşit să facă doar 3.000 de controale în vămi, din care au rezultat 41 de cazuri
    penale. Între
    timp, mari cantităţi de deşeuri importate ajung la gropile de
    gunoi din România, unde taxa de depozitare este mult mai mică decât în vestul
    Europei. Una dintre soluţii ar fi aducerea acestei taxe la un nivel comparabil
    cu cea din Occident, dar și creșterea controalelor şi sancţionarea drastică a
    vinovaţilor – spun comisarii Gărzii de Mediu. Doar
    în primele patru luni ale acestui an, au fost verificate peste 1.000 de
    transporturi de deşeuri. O parte din acestea au fost oprite la intrarea în
    ţară, iar pentru altele au fost întocmite sesizări penale şi amenzi. Cele mai
    frecvente probleme în transferul deşeurilor constau în completarea greşită a
    datelor din actele ce însoţesc transporturile sau neconcordanţa între ce este
    declarat şi ce se află în realitate în acele încărcături.


    Pe de altă parte, în
    premieră, a fost depusă o plângere penală pentru infracţiunea de îngropare de
    deşeuri. Ministerul Mediului a anunţat că, după un control făcut la începutul
    lunii la staţia de sortare din Sectorul 3 al Capitalei, deţinută de firma
    primăriei care gestionează deşeurile, comisarii din Garda Naţională de Mediu au
    identificat un teren de aproximativ 4.000 de metri pătraţi pe suprafaţa căruia
    erau indicii clare de îngropare a unor deşeuri din construcţii, amestecate cu
    deşeuri din plastic, ceramică şi materiale lemnoase. Funcţionarea fără
    autorizaţie de mediu a fost amendată cu 30.000 de lei (cca. 6000 euro).


    Remintim
    că Parlamentul a votat o lege prin care se încearcă oprirea arderilor ilegale
    de deşeuri sau îngroparea lor. Actul legislativ, care urmează să fie promulgat
    de şeful statului, vine cu măsuri foarte dure care vizează atât firmele, cât şi
    populaţia, printre care și pedepse cu închisoarea de la 3 la 5 ani, cele mai
    dure pe care le-a avut România vreodată pe acest domeniu. Iniţiatorii
    proiectului reamintesc faptul că stoparea sau măcar diminuarea arderilor
    ilegale de deşeuri este un obiectiv de o importanţă deosebită pentru sănătatea
    cetăţenilor. Un studiu european a scos la iveală o realitate extrem de periculoasă.
    Odată ars, plasticul din electrocasnice şi electronice devine de 4.000 de ori
    mai toxic decât fumul rezultat din arderea lemnului.


    Din păcate, în România,
    fenomenul arderii unor materiale pentru obţinerea de metale, în scopul
    comercializării acestora, este unul de amploare, fiind practicat în gospodării
    pe tot cuprinsul ţării, cu impact asupra mediului şi sănătăţii publice,
    amintesc semnatarii legii. Din 2019 până în prezent, au fost arse peste 870 de
    tone de deşeuri, o mare parte dintre acestea reprezentând materiale compozite
    folosite pentru obţinerea metalelor. La nivelul României, în fiecare an, peste
    29.000 de oameni mor prematur din cauze asociate poluării.


  • Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Program de screening pentru depistarea bolilor cardio-vasculare

    Institutul
    Naţional de Sănătate Publică a lansat proiectul Totul pentru inima ta -
    program de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc
    car-diovascular.


    În
    program sunt implicaţi și alți șase parteneri, de la asociații ale
    profesioniștilor medicali precum Societatea Română de Cardiologie, Institutele
    de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş și Timișoara, dar și asociații ale
    societății civile precum Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii și
    Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC).


    Ideea
    proiectului a pornit de la faptul că statisticile indică faptul că rata de
    mortalitate in România din cauze cardiovasculare este de trei ori mai mare
    decât în alte ţări din Uniunea Europeană


    Proiectul
    este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital
    Uman 2014-2020, iar bugetul se ridică la o valoare de 20 milioane euro.


    Proiectul
    îşi propune ca 165.000 persoane, dintre care cel puţin 50% aparţinând
    grupurilor vulnerabile, să beneficieze de servicii de screening.


    În derularea screeningului vor fi implicați
    circa 900 de specialişti, care şi-au
    propus să găsească cele mai bune instrumente şi cea mai bună formulă de
    adresare sistemică a bolilor cardiovasculare.


    În program vor fi implicați inclusiv
    medici de familie, care vor fi special instruiți în acest sens.


    Președintele COPAC, Radu Gănescu: Practic, este un consorțiu de
    instituții din societate civilă, instituții publice și societate profesională.
    Ceea ce ne interesează pe noi în acest proiect este vorba despre screeningul
    pentru identificarea pacienților cu risc cardiovascular. Și aici targetul
    nostru la nivel populațional este să ajungem la 165.000 de persoane. Asta
    înseamnă că vom merge în fiecare zonă din țară și împreună cu medicii de
    familie, care vor fi incluși într-un proiect de învățare, vom merge și vom
    căuta să facem acest screening.





    Inițiatorii
    proiectului spear ca prin acest program să obțină reducerea diferenţelor faţă
    de media europeană în ceea ce priveşte durata şi calitatea vieţii pacienţilor
    cu boli cardiovasculare, precum şi ajutarea celor mai vulnerabili – persoane cu
    nivel socio-economic şi nivel de educaţie mai scăzute, care găsesc cu mai mare
    dificultate calea spre serviciile medicale necesare.




    Programul
    de screening se va desfăşura în perioada 2020-2023.



  • Comisia Europeană a luat măsuri ferme pentru a consolida sectoarele de sănătate publică

    Comisia Europeană a luat măsuri ferme pentru a consolida sectoarele de sănătate publică

    Comisia Europeană coordonează un răspuns european comun la epidemia
    provocată de coronavirus şi au fost luate măsuri ferme pentru a consolida
    sectoarele de sănătate publică din țările noastre și pentru a atenua impactul
    socio economic în Uniunea Europeană.

    UE mobilizeaza toate mijloacele pe
    care le au la dispoziție pentru a ajuta statele membre să își coordoneze
    răspunsurile naționale și furnizeaza informații obiective cu privire la
    răspândirea virusului și la eforturile eficace de a-l ține sub control.

    Președinta Von der Leyen a înființat o echipă de echipă la coronavirus la nivel
    politic, pentru a coordona reacțiile la pandemie. În aceste vremuri de
    criză, peste tot în Uniunea Europeană, țări, regiuni și orașe le dau o mână de
    ajutor vecinilor lor și celor care au nevoi și mai stringente. Se donează
    echipamente de protecție, cum ar fi măștile, se tratează pacienți din zona sau
    țara învecinată, se repatriază cetățeni blocați în străinătate.


  • Metodologie comună în materie de sănătate publică

    Metodologie comună în materie de sănătate publică

    Rezoluţia iniţiată de Nicu Ștefanuță
    alături de europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir este necesară pe
    fondul unei mai bune colaborări între statele membre în privinţa modului în
    care sunt evaluate cazurile de infectare
    cu COVID-19 şi în care se fac clasificările zonelor de risc și solicită o
    metodologie comună în materie de sănătate publică.

    Nicu
    Ștefanuță: Încă din luna
    august am realizat un lucru foarte important. Deși trecusem împreună de
    lecțiile primului val de COVID-19, Europa nu părea că a învățat din
    aceste lecții suficient. Pentru că unele țări instituiau o barieră la graniță pentru
    toate celelalte state, cum a fost cazul Ungariei, altele arătau spre anumite
    state sau zone numindu-le zone roșii, iar alte state care arătau spre zone
    roșii erau chiar ele regiuni roșii, aș da ca exemplu rivalitatea germano-belgiană.
    Adică pentru Germania, Bruxelles-ul era considerat zonă roșie. Astfel că am
    considerat împreună cu europarlamentarul francez Véronique Trillet-Lenoir că
    această situație este nepermisă pentru un al doilea val care se anunță, mai
    ales că europenii așteaptă de la noi, de la oficialii europeni, ca de data asta
    să fim pregătiți. Am solicitat prin această rezoluție pe care am inițiat-o
    împreună să avem un cod de culori comun în clasificarea zonelor de risc, să
    avem standarde de testare și de raportare comune, pentru ca un posibil al
    doilea val să nu ne lovească la fel de tare ca primul.

    O veste bună este că în
    cadrul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) deja se
    lucrează la aceste standarde comune de raportare. Se lucrează la a recunoaște
    în toate statele testele pe care le facem pentru că este absurd să spui că
    testele făcute în România nu sunt la fel de valide ca cele din Belgia, de
    exemplu. Se are în vedere și ca raportările făcute pe regiuni să aibă în vedere
    același număr de locuitori, ca să avem un numitor comun când comparăm. Se lucrează
    la găsirea unui numitor comun și la acceptarea lui la nivel european. Eu cred
    că problema de fond a fost dată de faptul că în ceea ce privește politica pe sănătate,
    UE are doar o competență vagă, de sprijin a statelor membre, nu una certă,
    scrisă în tratat. Eu lupt pentru ca această competență să devină certă, scrisă
    în tratat, astfel încât miniștrii din statele membre, miniștrii de sănătate, să
    poată lua decizii europene împreună, nu individual, cum s-a întâmplat.


    Am vorbit cu Nicu Ștefănuță și despre deciziile luate la
    nivel european pentru a depăși criza sanitară.

    La început, în
    luna februarie, s-a acționat timid, a fost momentul cînd Italia a solicitat ajutor de la UE și din păcate nu erau
    constituite rezerve, nu erau fonduri pentru situații neprevăzute. Eu m-am
    concentrat de la început pe acest mecanism de protecție civilă și rezerve
    strategice europene, am considerat că este nevoie de așa ceva în contextul schimbărilor
    climatice . Ne-a lovit o pandemie, nu un mare incendiu de pădure ca să ne dăm
    seama că e bine să avem rezerve.

    Cum am spus, așa văd acțiunea UE: inițial s-a
    acționat cu timidiate, ceea ce a provocat antipatia multor cetățeni, dar apoi
    au urmat niște instrumente datorită cărora s-au făcut niște pași enormi în ceea
    ce privește legislația. Dacă nu aveam, de exemplu, această acțiune la nivel european,
    acum nu se lucra la un vaccin care se pare că va apărea în curând Nu aveam rezerve strategice medicale de care
    a beneficiat și Româna. Nu aveam un buget alocat acestor lucruri și nici un
    pachet economic. Eu consider că este o binecuvântare că suntem în UE în acest
    moment și că UE a găsit modalitatea de a acționa decisiv în contextul crizei.




  • Personal specializat pentru un sistem de sănătate modern

    Personal specializat pentru un sistem de sănătate modern

    Îmbunătățirea nivelului de competențe profesionale
    pentru specialiștii implicați în furnizarea de servicii medicale este
    obiectivul principal al proiectului
    lansat în 2017 de Direcția de Sănătate Publică
    din județul Teleorman în parteneriat cu alte două Direcții de Sănătate Publică,
    din județele Alba și Bihor și cu Fundația Romanian Angel Appeal din București.



    Principala componentă a acestui proiect Personal
    specializat pentru un sistem de sănătate modern, finanțat prin Fondul Social
    European în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este pregătirea grupului țintă despre care ne
    vorbește Iuliana Sîrbu – Coordonator dezvoltare-implementare program de
    formare din partea Fundației Romanian Angel Appeal:




    Acest proiect, care are
    alocat un buget de peste 8.400 000 lei, a început în decembrie 2017 și se va finaliza în acest an, în decembrie.




    În vederea atingerii
    obiectivului specific stabilit, de creștere a competențelor profesioniștilor
    din sectorul medical, echipa de proiect derulează acest program de formare care
    este creditat de Colegiul Medicilor din România.




    Concret, grupul țintă al
    proiectului este format din 667 de medici care vor beneficia de formare.


    O prima categorie este
    reprezentată de 647 medici de familie provenind din 14
    județe și București, care participă la ateliere de lucru derulate față în față
    și susținute de formatori cu experiență. Grupele au maxim 20 de participanți,
    medici de familie selectați atât din mediu urban cât și din rural, care primesc
    informații teoretice și participă la discuții interactive, propuse de lectori, pe
    tema cazurilor clinice. La final, fiecare medic absolvent primește un
    certificat cu maxim 30 de credite de educație medicală continuă (EMC) și, de asemenea, o tabletă pentru a fi folosită în
    practica sa de cabinet.


    A doua categorie de grup
    tinta este reprezentanta de 20 de medici angajați, de data aceasta, ai
    Direcțiilor de Sănătate Publică partenere în proiect pentru care a fost
    aprobată participarea la un schimb de experiență internațională, în scopul
    creșterii gradului de implicare a medicilor români în inițiative naționale, dar
    și europene de schimb de informații şi bune practici.


    Din cauza evoluției
    contextului epidemiologic actual, schimbul de experienţă va fi înlocuit de
    participarea grupului țintă la webinarii susținute de lectori naționali și
    internaționali.




    În ultimul trimestru urmează
    ca și grupul țintă format din angajați ai Direcțiilor de Sănătate Publică din judetele
    Teleorman, Alba și Bihor să participe la cel puțin un eveniment de formare pe
    teme actuale, organizat prin intermediul unei platforme on-line și nu așa cum a
    fost inițial aprobat prin proiect.


  • ECDC: Este necesară intensificarea răspunsului la noul coronavirus în UE

    ECDC: Este necesară intensificarea răspunsului la noul coronavirus în UE

    Evaluarea riscurilor efectuată de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor constată că intervențiile nefarmaceutice, cum ar fi distanțarea fizică, menținerea igienei optime și utilizarea măştilor faciale s-au dovedit a fi insuficiente pentru a reduce sau a controla expunerea la virus. În același timp, impactul ratelor crescute de infectare variază de la o țară la alta. În timp ce în unele țări creșterea lor afectează în principal persoanele mai tinere – având drept rezultat principal cazuri ușoare și asimptomatice – în alte țări creșterea lor conduce la sporirea deceselor în rândul persoanelor în vârstă. Situația epidemiologică actuală prezintă un risc crescător pentru grupurile cu risc crescut și pentru cadrele medicale și necesită măsuri specifice imediate în materie de sănătate publică.

    În cadrul evaluării sale, Centrul European identifică mai multe opțiuni de răspuns, cum ar fi consolidarea capacităților în materie de asistență medicală și direcționarea acțiunilor din domeniul sănătății publice către persoanele vulnerabile și către cadrele medicale. Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor îndeamnă la aplicarea unor intervenții nefarmaceutice, strategii de testare, măsuri de depistare a contactelor, măsuri de carantină, la o comunicare adecvată cu privire la riscuri și la măsuri de protecție a sănătății mintale.

    În orientările sale privind intervențiile nefarmaceutice împotriva COVID-19, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor prezintă opțiuni disponibile pentru astfel de intervenții în diverse scenarii epidemiologice. Orientările evaluează dovezile privind eficacitatea acestor intervenții și abordează aspectele legate de punerea lor în aplicare, inclusiv obstacolele potențiale și factorii care facilitează aplicarea intervențiilor.

    Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor joacă un rol esențial în evaluarea, din punct de vedere științific, a amenințărilor la adresa sănătății publice. El realizează evaluări rapide ale riscurilor și pune la dispoziție actualizări epidemiologice frecvente și asistență tehnică prin elaborarea unor orientări privind modul optim de răspuns la apariția unui focar epidemic. Aceste orientări includ supravegherea focarelor epidemice, planificarea pregătirii și răspunsului și sprijinul acordat în materie de activități de laborator.


  • Proiect pentru reducerea poluării la Inspectoratul de Jandarmi Constanţa

    Proiect pentru reducerea poluării la Inspectoratul de Jandarmi Constanţa

    Poluarea aerului concurează cu fumatul,
    ca principală cauză a reducerii speranţei de viaţă – arată un studiu, citat de
    BBC. Boli de plămâni, cancer, boli de inimă
    şi atacuri cerebrale, toate au legătură cu poluarea aerului, în special cu
    emisiile de carbon provenite din arderea combustibililor fosili.



    Cercetătorii germani susţin că lumea se
    confruntă cu o pandemie de poluare a aerului. Ei afirmă că poluarea ar trebui tratată
    cu aceeaşi seriozitate ca alte ameninţări ale sănătăţii publice, printre care
    fumatul, malaria şi HIV/SIDA.



    Potrivit experţilor germani, poluarea aerului
    ucide de 19 ori mai multe persoane decât malaria, de nouă ori mai multe
    persoane decât HIV/SIDA şi de trei ori mai multe decât alcoolul. În acest context, trebuie menţionat
    faptul că jumătate dintre aceste decese sunt cauzate de boli coronariene şi
    accidente vasculare cerebrale.


    Potrivit oamenilor de ştiinţă germani,
    cea mai afectată regiune de pe glob este Asia. Totodată, cea mai nefavorabilă situaţie
    la capitolul poluarea aerului în ţările europene se înregistrează în Bulgaria,
    Ungaria şi România.
    Este şi unul dintre motivele pentru care
    politica verde va beneficia de o finanţare substanţială, din bugetul Uniunii
    Europene, în perioada următoare – spun experţii din domeniu.


    Încet, încet şi autorităţile din România
    încep să ia unele măsuri şi să dezvolte proiecte mai prietenoase cu mediul. De la campanii
    de ecologizare şi de încurajare a reciclării până la achiziţia de autobuze
    electrice pentru transportul în comun.


    Un proiect
    prietenos cu mediul se va derula şi la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi
    Constanţa. Conducerea instituţiei a semnat recent,
    un proiect cu finanţare europeană, privind reabilitarea termică a clădirii.


    Reprezentanţii jandarmeriei au menţionat
    că obiectivul principal al proiectului este creşterea eficienţei energetice,
    fiind asigurată îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale jandarmilor.


    Purtătorul
    de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de jandarmi Constanţa, Răzvan Ivan:




    Un proiect cu finanţare europeană nerambursabilă
    privind creşterea performanţei energetice a pavilionului comandamentului
    Inspectoratului Judeţean Constanţa, în valoare de peste 6 milioane 200 de lei.
    Investiţia se încadrează pe axa prioritară 3 şi vizează tranziţia către o
    economie cu emisii scăzute de carbon. Prin această investiţie se estimează o
    reducere semnificativă a gazelor cu efect de seră.




    Concret, nivelul anual al gazelor cu
    efect de seră emise, va fi redus de la 70 de tone de dioxid de carbon pe an la
    22 de tone, se arata într-un comunicat de presa transmis de Inspectoratul
    Judeţean de jandarmi Constanţa.


    Proiectul are valoarea de peste 6
    milioane de lei şi se încadrează în programul operaţional-regional 2014 – 2020.


  • Pachet de măsuri al CE pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID 19

    Pachet de măsuri al CE pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID 19

    COVID-19 este o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățenii, societățile și economiile statelor UE si un șoc economic major pentru intreaga Uniune. Pentru a atenua impactul socio-economic al pandemiei de coronavirus asupra economiilor blocului comunitar Comisia Europeană a prezentat, recent, un pachet de măsuri.

    Comisia se angajează să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a atenua consecinţele pandemiei, în special: asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, prin menţinerea integrităţii pieţei unice, a producţiei şi distribuţiei de lanţuri valorice; sprijinirea oamenilor astfel încât veniturile şi locurile de muncă să nu fie afectate în mod disproporţionat şi să evite efectele permanente ale acestei crize; sprijinirea întreprinderilor şi asigurarea faptului că lichidităţile sectorului financiar european pot continua să ajute economia.

    În cadrul acestui pachet a fost prezentată Iniţiativa de investiţii privind răspunsul împotriva virusului, în care Comisia propune direcţionarea sumei de 37 de miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune pentru a lupta împotriva crizei.

    Cu detalii Petrea Dandea, membru din partea României în Comitetul Economic şi Social European(CESE):

    În primul rând Comisia pune la dispoziţia statelor membre un fond de aproximativ 30 de miliarde de euro, 28 de miliarde din zona Fondului de Coeziune, fonduri neutilizate de statele membre în exerciţiul financiar curent. Aceste fonduri ar fi dedicate sprijinirii în primul rând al măsurilor pe care guvernele le iau pentru protecţia companiilor mici şi mijlocii.

    Este vorba de un fond care este disponibil, deja, de 9 miliarde de euro -1 miliard destinant întrerprinderilor mici, 8 miliarde întreprinderilor mijlocii – bani care pot ajunge imediat la aceste companii, dacă măsurile la nivel naţional sunt implementate corect şi sunt luate de guvernele statelor membre.

    Există şi măsuri de protecţie a salariaţilor care în această perioada îşi pot pierde locurile de muncă, măsurile de sprijin fiind alocarea de sume pentru plata unor indemnizaţii, care să acopere, parţial, neplata salariilor, din cauza lipsei de activitate în această perioadă.

    Comisia este pregătită să sprijine statele membre în acest sens, promovând, în special, programele de lucru pe termen scurt, respectiv programele de perfecţionare şi recalificare profesională care şi-au dovedit eficacitatea în trecut.

    Ce mai cuprinde pachetul de măsuri în domeniul fiscal prezentat de CE, ne spune Petre Dandea, membru din partea României în (CESE):

    Comisia propune o clauză de salvgardare pe Pactul de stabilitate şi creştere, în sensul că va permite statelor membre să nu includă în deficitul bugetar sumele suplimentare cheltuite în această perioadă, în special, pentru achiziţiile publice necesare în zona sistemelor de sănătate publică sau a altor sisteme angajate în combaterea pandemiei cu acest virus COVID 19.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, care a prezentat Iniţiativa de investiţii a dat asigurări că se va face tot ce este necesar pentru sprijinirea europenilor şi a economiei europene pentru a lupta împotriva acestei crize.


  • Programele de cercetare ale UE și lupta împotriva COVID 19

    Programele de cercetare ale UE și lupta împotriva COVID 19

    La începutul săptămânii, Comisia Europeană a anunțat un sprijin financiar de până la 80 milioane de euro companiei CureVac din Germania, care dezvoltă terapii înalt inovative, pentru a accelera dezvoltarea şi producerea unui vaccin împotriva noului coronavirus în Europa.

    Înfiinţată în anul 2000, CureVac a dezvoltat o tehnologie nouă de producție care se bazează pe molecule ARN mesager, capabile să stimulează sistemul imunitar.

    Potrivit executivului comunitar, în cazul în care metoda se dovedește eficientă în cazul COVID 19, așa cum arată studiile preliminare, milioane de doze de vaccin ar putea fi produse la costuri scăzute în unităţile de producţie existente. Compania estimează că o lansare a testelor clinice ar urma să aibă loc până în iunie, iar preşedinta Comisiei Europene sperã ca un vaccin sã poatã fi pus pe piaţã pânã în toamnã.

    Nu este însă singura măsură luată de Comisia Europeană. În strânsă colaborare cu industria farmaceutică, executivul comunitar a mobilizat până la 140 de milioane de euro fonduri publice şi private.

    La începutul lunii, Comisia a selectat 17 proiecte la care lucrează 136 de echipe de cercetare și care beneficiază de o finanţare totală de 47 de milioane și jumătate euro prin intermediul programul de cercetare şi inovare Orizont 2020. Specialiștii lucreză la elaborarea de vaccinuri și tratamente noi. Unele terapii sunt deja în curs de elaborare.

    Un alt obiectiv al acestor proiecte este realizarea de teste de diagnosticare rapidă la locul acordării asistenței medicale. Se vor depune eforturi sporite pentru a permite lucrătorilor sanitari din prima linie să pună un diagnostic cât mai rapid și mai precis, care va avea ca rezultat reducerea riscului de răspândire a virusului.

    Nu în ultimul rând se pune accent pe îmbunătățirea epidemiologiei și a sănătății publice, inclusiv pe o mai bună pregătire și un răspuns mai eficient la apariția focarelor.

    În plus, o sumă de până la 45 de milioane de euro va sprijini cercetări suplimentare prin intermediul inițiativei tehnologice comune privind medicamentele inovatoare , un parteneriat public-privat între Comisie și industria farmaceutică.


  • COVID-19, informare şi prevenţie

    COVID-19, informare şi prevenţie

    Coronavirusul continuă să se răspândească, ajungând pe toate continentele, după ce a apărut în China, unde a fost identificat în decembrie anul trecut, într-o piaţă agroalimentară din Wuhan, metropolă cu 11 milioane de locuitori. Numărul de decese confirmate în ţara asiatică este de ordinul miilor. Era inevitabil ca virusul care provoaca pneumonie să ajungă şi în România, unde autorităţile au anunţat că sunt persoane în carantină, iar altele în izolare voluntara.



    Prevenţie nu panică – a transmis, joi, reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Nelu Tătaru, care a precizat că, la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică funcţionează o linie Tel Verde, la care orice cetăţean poate pentru a se intereseze despre coronavirus. Referitor la persoanele aflate în carantină, Nelu Tătaru a subliniat:



    Nu este nevoie să ne schimbăm modul de viaţă. Nu este nevoie să aglomerăm supermarketurile. Nu este nevoie să ne panicăm toate rudele din străinătate sau din ţară. Dacă persoanele intră în carantină, atunci aceste persoane sunt îngrijite de autorităţile locale, primesc hrană, primesc tot ce le este necesar. Dacă persoanele intră în izolare voluntare la domiciliu, atunci, o dată pe zi, una din aceste persoane din membrii familiei poate ieşi să facă aprovizionarea. Aceste persoane care se află în carantină sau care se alfă în izolare voluntare la domiciliu, primesc concedii medicale.



    Ştim cu toţii cum să abordăm astfel de pacienţi şi din punctul de vedere al mijloacelor de protecţie pentru personal, dar mai ales al abordării potenţialului pacient, din punct de vedere strict medical, a afirmat managerul Institutului National de Boli Infectioase ‘Matei Balş’, Adrian Streinu Cercel, care a precizat ca exista, în momentul de faţă şi medicaţie. Totodată, el a dat asigurări că lucrurile sunt supravegheate prin sistemul Direcţiilor de sănătate publică, respectiv pe reţeaua de epidemiologie, care este coordonată prin Institutul Naţional de Sănătate Publică şi reţeaua de boli infecţioase, care este coordonată de Institutul Naţional de Boli Infecţioase ‘Matei Balş’.



    La rândul său, ministrul interimar al Sănătăţii, Victor Costache, a declarat că 82-85% dintre cazurile de pacienţi infectaţi cu coronavirus fac o formă uşoară sau moderată a bolii, menţionând că a fost o cantitate impresionantă de fake news . Ministrul Costache a mai spus că, la nivel mondial, zeci de mii de pacienţi s-au vindecat şi sunt sănătoşi în acest moment.



    Pe de altă parte, premierul interimar, Ludovic Orban, a anunţat că a convenit cu preşedintele Consiliului Concurenţei varianta plafonării pe o perioadă de trei până la şase luni a preţului la toate materialele şi echipamentele medicale de protecţie contra coronavirusului COVID-19 care se vând către populaţie.


  • Parlamentul European, măsuri de stopare a comerțului ilegal cu animale de companie

    Parlamentul European, măsuri de stopare a comerțului ilegal cu animale de companie

    Europarlamentarii au adoptat, pe 12
    februarie, o rezoluție prin care cer Comisiei Europene măsuri clare și
    eficiente pentru stoparea comerţului ilegal cu animale de companie. Pentru
    protecția bunăstării animalelor, a stăpânilor acestora și a sănătății publice,
    Parlamentul European solicită un plan de acțiune la nivelul Uniunii pentru a
    reduce acest fenomen.

    Într-o rezoluţie adoptată în 2016 Legislativul comunitar
    cerea Executivului european un sistem compatibil în statele UE pentru
    înregistrarea animalelor de companie. Acum, deputații europeni solicită
    Comisiei un plan de acţiune la nivelul Uniunii pentru a stopa comerțul ilegal
    care cauzează suferință animalelor de companie, facilitează răspândirea bolilor
    și generează venituri importate pentru criminalitatea organizată
    internațională.

    Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul Parlamentului European ne
    dă mai multe detalii:

    Deputaţii
    cer un sistem obligatoriu armonizat de identificare şi înregistrare a căinilor
    şi pisicilor la nivelul Uniunii. O măsură concretă propusa este stabilirea unei
    legături între paşaportul european pentru animale şi înregistrarea animalelor
    prin microcipuri. În al doilea rând, rezoluţia invită Comisia Europeană să
    elaboreze un plan de acţiune transectorial pentru a contracara acest comerţ
    ilegal cu animale de companie, inclusiv, o definiţie uniforma la nivelul UE a
    unităţilor de creştere de mari dimeniuni, aşa zisele .
    Nu în ultimul rând, statele membre sunt invitate şi ele să organizeze mai multe
    campanii de informare pentru a încuraja, de exemplu, adopţiile mai degrabă
    decât cumpararea de animale de companie.

    În noua rezoluţie, eurodeputaţii cer o mai bună aplicare a legislației în
    vigoare și sancțiuni mai dure pentru stoparea acestui fenomen, care prezintă
    numeroase riscuri. Dana Popp, ofiţer de presă în cadrul Parlamentului European
    ne vorbeşte despre acestea:

    În
    primul rând vorbim despre riscuri legate de sănătate atăt a animalelor cât şi a
    oamenilor cu care ele intră în contact. Cei care practică comerţul ilegal cu
    animale nu au ca prioritate sănătatea şi bunăstarea acestora, animalelor nu li
    se fac de multe ori vaccinurile necesare, sunt raportate cazuri de maltratare. În ceea ce priveşte sănătea publică animalele sunt purtătoare de boli, iar mai
    îngrijorător, mai mult de 70% din bolile nou apărute la om în ultimele decenii
    sunt de origine animală.

    Mai avem de a face şi cu un risc legat de protecţia consumatorilor,
    cei care cumpară prin anunţuri online sau de pe reţelele de socializare, nu conştientizează
    riscurile pe care şi le asumă şi nu beneficiază de un nivel înalt de protecţie
    a drepturilor sale atunci când achiziţionează aceste animale. În ceea ce
    priveşte piata internă a UE este clar că traficul ilegal are un impact negativ
    asupra funcţionării acesteia, în primul rând, prin intermediul concurenţei
    neloaiale, iar apoi şi finanţele publice au de suferit prin pierderea de
    venituri fiscale, mai mult, astfel de activităţi ilegale constituie o sursă importantă
    de venit pentru reţelele infracţionale.

    Eurodeputaţii solicită, de
    asemenea, mai multe controale și sancțiuni mai stricte împotriva celor care
    furnizează pașapoarte false pentru animale.




  • Vaccinarea în UE – provocări

    Vaccinarea în UE – provocări

    100 de milioane de copii sunt vaccinați anual în întreaga lume împotriva a diverse boli. Difterie, tetanos, tuse convulsivă, tuberculoză, poliomielită, rujeolă, hepatita B… sunt o parte dintre ele. Vaccinarea previne 2-3 milioane de decese pe an și reduce costurile tratamentelor pentru anumite boli, inclusiv în ceea ce privește tratamentele antimicrobiene, prescrise pentru infecțiile virale – potrivit OMS.

    Ar putea părea că vaccinarea reprezintă o temă de dezbatere intensă mai degrabă aici, în România.



    De fapt, în ciuda progreselor la nivel mondial, mai multe țări din UE și din vecinătatea sa se confruntă în prezent cu o epidemie fără precedent de boli care pot fi prevenite prin vaccinare – și acest lucru, din cauza ratelor de vaccinare prea mici.

    Anca Păduraru, singura româncă dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, responsabilă inclusiv pentru domeniul sănătății publice, vorbește despre principalele provocări, la nivelul UE, în domeniul vaccinării.

    Deși 90% dintre români cunosc faptul că există o epidemie de rujeolă în România, doar 43% cred că această epidemie este cauzată de lipsa vaccinării. (Anca Păduraru, purtător de cuvânt al Comisiei Europene)