Tag: saracie

  • Țară mai bogată, oameni mai săraci

    Țară mai bogată, oameni mai săraci

    Riscul de sărăcie sau excluziune socială reprezintă situația unei gospodării care se confruntă cu cel puțin unul dintre cele trei riscuri asociate: venituri sub pragul de sărăcie (care, în 2023, a fost de 1619 lei lunar – aproximativ 325 de euro, pe persoană), deprivare materială și socială și nivelul redus de muncă (unde adulții muncesc mai puțin de 20% din potențialul lor anual). Conform statisticilor Eurostat din 2023, locuitorii României s-au aflat pe primul loc în privința acestui risc (32%), urmați de cei ai Bulgariei (30%), Spaniei (26,5%) și Greciei (26,1%).

     

    Mai mult, conform unui studiu realizat de Organizația Salvați Copiii, aproape unul din doi copii români (41,5%) este afectat de sărăcie și se află în risc de excluziune socială – aproape dublu față de media europeană. Alte date oferite de Eurostat mai arată că, în România – mai mult decât în orice altă țară UE – sărăcia se moștenește. Doar 4% dintre românii care cresc în familii cu educație scăzută ajung să urmeze studii universitare. Doar în Bulgaria acest procent este mai scăzut (3,9%) în vreme ce spaniolii, portughezii și grecii au cele mai mari șanse să progreseze generațional și să obțină o diplomă universitară provenind din familii fără educație superioară: 49,8%, 37,6% și, respectiv, 34,5%.

     

    De ce o treime dintre români trăiesc în pragul sărăciei dacă, în 2023, Produsul Intern Brut al țării a crescut cu 2,4% față de 2022 și dacă ne numărăm printre europenii care petrec cel mai mare număr de ore săptămânale la muncă, 39,7 ore, comparativ cu o medie europeană de 36,4 ore?

     

    Andrei Țăranu, politolog și profesor universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), din Bucureşti, explică acest decalaj:

     

    «La noi, creșterea economică a fost făcută în pofida și împotriva tuturor politicilor sociale. Mai mult decât atât, generația dumneavoastră a fost cea care, în 2017, a fost împotriva asistenței sociale, împotriva celor «fără dinți», dorind un fel de generație care să fie purificată complet de cei din mediul rural, din orașele mici, din tot ceea ce însemna trecutul comunist al României — și în special pensionarii. Este o imagine îngrozitoare la Iași, de unde, de altfel, mă și trag, în care tineri aruncau cu bancnote de un leu într-un bătrân pentru ca (acesta) să adune banii. Cred că acela-i momentul cel mai cumplit.»

     

    Andrei Țăranu explică că generația problematică la care se referă sunt românii născuți după 1990, chiar după 1985, începutul Millenials. O generație care, o descrie expertul, trăiește într-o bulă economică și socială în orașele mari, care uită că există și o altă parte de Românie și care vrea să rupă orice legătură cu trecutul, fără să înțeleagă nimic din el. Politologul definește această generație drept cea a noului capitalism, „încurcată” de existența celeilalte generații, care vine din perioada tranziției de la sfârșitul comunismului și care are alte comportamente de consum și de existență:

     

    « Toate politicile publice care s-au făcut în România după 2004 au fost făcute exclusiv în ideea dezvoltării economice. S-au dat bani pentru microîntreprinderi, pentru IMM-uri, pentru start-up-uri. Acum se investesc sume uriașe în autostrăzi, dar asistența socială și o bună parte din categoriile sociale vulnerabile sunt, pur și simplu, uitate. Iar cele care sunt scoase la suprafață, de exemplu bătrânii din diverse sate, sunt scoase mai degrabă din motive electoraliste, împotriva guvernanților care, nu-i așa, uită de străbunii noștrii, ultimii păstrători ai tradiției».

     

    Întrebat care ar fi soluțiile pentru a redresa aceste dezechilibre sociale și economice, expertul nu este prea optimist.

     

    « Evident, soluțiile sunt politice, nu pot fi decât politice. Și pentru asta ar fi nevoie de o masă critică, care să înțeleagă grupurile sociale și generaționale. Nu cred că va fi posibil. O bună parte dintre acești left-behinders, care fac o muncă precară, fără studii sau cu studii medii, care lucrează în domeniul construcțiilor sau în alte domenii precare, inclusiv la stat – că o parte dintre ei sunt, de exemplu, măturători (sunt considerați și ei bugetari, de care trebuie să scăpăm)… toată această categorie este astăzi în piață și susține toate aceste mișcări radical-fasciste. Evident că celelalte categorii socio-generaționale nu le vor întinde nicio mână, tocmai pentru că îi consideră dușmani, „cei care vor să ne scoată din UE, din NATO, cei care vor să arunce România în aer…”. Oamenii ăștia nu vor să arunce România în aer, dar, pur și simplu, nu mai pot trăi în ea».

     

    Expertul consideră că 2004 a fost un moment decisiv, care a divizat și mai mult diferitele categorii sociale și că media poartă pe umeri o mare parte de responsabilitate. Susține că, în goana după senzaționalism, presa omite să prezinte contextul mai larg în care au loc tragedii, cazuri de deviere comportamentală și situații de criminalitate, cel mai adesea asociate zonelor cu risc crescut de sărăcie și excluziune socială. Aceste așa-numite „pungi de sărăcie”, exploatate de presă, sunt acele zone ale țării și categorii de populație uitate, pentru care nu se iau măsuri de reducere a diferențelor față populația privilegiată din marile orașe.

     

  • Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    Concluzii ale reuniunii ministeriale a G20 prezentate în PE

    În luna iulie, în Brazilia, a avut loc Reuniunea ministerială a G20 de la Rio de Janeiro și lupta împotriva inegalității. Cu această ocazie, membrii G20 au semnat prima declarație multilaterală care se concentrează pe inegalități. Uniunea Europeană a subliniat necesitatea de a ancora mai ferm această declaraţie în Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, de a se concentra pe inegalitatea multidimensională a veniturilor și de a măsura activ inegalitatea.

    Rezultatele reuniunii ministeriale a G20 de la Rio și lupta împotriva inegalității au fost prezentate Parlamentului European, pe 17 septembrie, de Helena Dalli, comisarul european pentru egalitate.

    „Combaterea inegalității rămâne urgentă, deoarece aceasta este legată de multe dintre provocările abordate de agenda 2030. Declarația adoptată la Rio reafirmă importanța reducerii inegalităților pentru atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

    Europa trebuie să continue să conducă progresul către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și să asigure implementarea lor urgentă. Reducerea inegalităților globale este o prioritate majoră care modelează colaborarea Uniunii Europene cu țările partenere, inclusiv prin inițiativa Global Gateway.

    Comisia Europeană susține pe deplin necesitatea intensificării eforturilor de combatere a foametei și sărăciei atât la nivel intern, cât și global. În acest context, președintele von der Leyen s-a angajat, în cadrul ghidurilor sale politice recente, să lanseze prima strategie anti-sărăcie a Uniunii Europene. De asemenea, Uniunea Europeană plănuiește să se alăture Alianței Globale Împotriva Foametei și Sărăciei la summitul G20 din luna noiembrie.

  • România, statul UE cu cei mai mulți copii în risc de sărăcie

    România, statul UE cu cei mai mulți copii în risc de sărăcie

     

    Aproape 20 de milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuși anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. Cifrele sunt aproape identice cu cele  din 2022, cu o creștere de numai 0,1 puncte procentuale (pp).

     

    În rândul celor 27 de state membre, România a înregistrat cea mai mare pondere  cu 39% din totalul populației cu vârsta mai mică de 18 ani. Cifre mari au mai raportat Spania (34,5%) şi Bulgaria (33,9%). La polul opus, se situează Slovenia cu 10,7%, Finlanda (13,8%) și Țările de Jos (14,3%).

     

    România deține cea mai mare pondere și în rândul adulților cu aproape o treime (32%) din populație expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, peste Bulgaria (30%), Spania (27%) şi Grecia (26%).

     

    La nivelul întregi Uniuni. 94,6 milioane de persoane (21% din populație) erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, deprivare materială şi socială severă şi/sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii.

     

    Copii aflați în risc de sărăcie și excluziune socială în statele UE / Sursa: Eurostat

     

    Și Institutul Național de Statistică (INS) a publicat vineri date care românii care sunt afectați de sărăcie. Astfel, unul din cinci români (21,1%) trăia anul trecut într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult/echivalent. În total 3,970 milioane de români trăiau în sărăcie, cu 59.000 mai puțini faţă de anul 2022.

     

    În 2023, rata sărăciei a fost mai mare cu 0,5 puncte procentuale în rândul bărbaților comparativ cu femeile, ajungând la 21,3% față de 20,8%. Cel mai afectat grup a fost cel al copiilor și adolescenților cu vârste între 0 și 17 ani, unde incidența sărăciei a atins 29,6%, urmat de tinerii între 18 și 24 de ani, cu o rată de 24%.

     

    Rata sărăciei în gospodăriile cu copii și tineri dependenți de 18-24 ani a fost de 25,1% în 2023, cu 9,1 puncte procentuale mai mare decât în gospodăriile fără minori și tineri dependenți.

     

    Totodată, rata de deprivare materială şi socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale faţă de anul 2022, În total peste 3,7 milioane de români erau afectați de deprivare materială şi socială, Ponderea a fost mai ridicată în rândul femeilor (55,1%) față de bărbați (44,9%).

     

    INS confirmă datele Eurostat privind riscul de sărăcie și excluziune socială pentru 32% din populație sau șase milioane de români, o scădere de 492.000 de persoane față de 2022.

  • Unul din patru români nu își permite mese adecvate

    Unul din patru români nu își permite mese adecvate

     

    Aproape unul din zece europeni (9,5% din totalul cetățenilor UE) nu îşi permitea în 2023 o masă care să conțină carne, pește sau echivalentul vegetal o dată la două zile, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. Cifrele sunt în creștere cu 1,2 puncte procentuale față de situația anul precedent.

     

    Situație dramatică în rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie

     

    România înregistrează de departe cel mai mare procent al persoanelor care nu îşi permit o masă adecvată se în rândul celor 27 de state membre cu 23,3% din totalul populației. Și în țara noastră cifrele sunt cu 1,2% peste cele din 2022.

    România este urmată de Bulgaria (19,9%), Slovacia (17,8%) şi Ungaria (14,7%). De cealaltă parte, statele cu cele mai mici procente ale populației care nu îşi permite o masă adecvată sunt: sunt Cipru (1,3%) și Portugalia (2,3%).

     

    Cifrele sunt semnificativ mai mari în rândul europenilor aflați în risc de sărăcie, Astfel,  22,3% dintre europenii aflați în această situație nu îşi permiteau o masă adecvată anul trecute. Și aici se înregistrează o creștere de 2,6 puncte procentuale comparativ cu  2022.

     

    În România, 40% dintre persoanele aflate în risc de sărăcie nu și-au permis mese adecvate în 2023, ceea ce înseamnă o scădere de trei puncte procentuale față de anul precedent. În rândul statelor membre, cel mai mari ponderi s-au înregistrat în Slovacia (45,7%), Ungaria (44,9%) și Bulgaria (40,2%) şi România (40%).

     

    Capacitatea de a-și permite o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian la fiecare două zile se numără printre elementele observate la nivelul gospodăriei pentru a calcula rata de deprivare materială și socială severă. Acesta este unul dintre indicatorii principali ai Pilonului european al drepturilor sociale – Tabloul de bord social al indicatorilor.

     

    Această capacitate face parte din Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDG). Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 2 vizează Eradicarea foametei şi a tuturor formelor de malnutriție până în 2030.

     

     

    Ponderea populație aflată în risc de săsrice care nu își permite mese adecvate / Sursa: Eurostat

     

    Consumul individual efectiv în România, peste Spania sau Polonia

     

    Alte date publicate de Eurostat în luna iunie arată că România se apropie de media UE la Consumul individual efectiv (AIC), un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor. Astfel, AIC a ajuns la 89% în 2023, cu mult peste valoarea satelor vecine, Ungaria (70%) și Bulgaria. România a avut o valoarea a AIC mai mare și decât cele din Polonia (86%), Spania și Portugalia (ambele cu 88%).

     

    În același timp, zece state membre ale UE au avut un consum per capita mai mare decât media europeană. Cel mai mare s-a înregistrat în Luxemburg (138%), urmată de Ţările de Jos şi Austria (ambele cu 117%) și Germania (116%).

     

  • Deteriorarea condițiilor de trai în UE

    Deteriorarea condițiilor de trai în UE

    Milioane de cetățeni europeni au constatat că, în ultimii ani, condițiile lor de trai s-au deteriorat. Comisia Europeană şi-a propus să intensifice eforturile către obiectivul de reducere, până în 2030, a numărului de oameni aflaţi în pericol de sărăcie sau excluziune socială în Uniunea Europeană cu cel puțin 15 milioane de persoane.

    Obiectivele Comisiei Europene sunt reducerea inegalităţilor şi asigurarea unei coeziuni între diferitele societăţi din Europa. Pentru atingerea acestor obiective este nevoie abordări holistice care să combine politici sociale și economice, precum și o fiscalitate echitabilă în toate statele membre.

    Nicolas Schmit, membru al Comisiei Europene, explică mecanismele prin care pot fi atinse aceste obiective:

    “Investițiile și reformele sociale, completate de sisteme de protecție socială funcționale, au un rol important în reducerea riscurilor sociale și promovarea convergenței sociale ascendente. Combaterea sărăciei și excluziunii sociale este în centrul Pilonului European al Drepturilor Sociale.

    Doresc să menţionez programele noastre – Garanția Europeană pentru Copii, Directiva privind Salariile Minime Adecvate, recomandarea Consiliului privind venitul minim adecvat, Platforma Europeană de Combatere a Persoanelor Fără Adăpost și altele asemenea. Acestea trebuie să fie implementate în întregime.

    De asemenea, sprijinim statele membre în special prin Fondul Social European, care investește, de exemplu, 45,5 miliarde de euro în incluziunea socială. Acțiunile pe care le-am demarat reprezintă eforturile noastre comune de a face o Europă mai echitabilă și mai incluzivă, dar trebuie să fim consecvenți în implementare și să facem mai mult pentru a asigura coeziunea noastră socială. Coeziunea socială este esențială pentru competitivitate, pentru consolidarea Europei, pentru a o face mai puternică într-un context geopolitic periculos.

    Trebuie să avem o solidaritate puternică între statele membre, precum și în interiorul statelor noastre membre. Nu ar trebui să lăsăm pe nimeni în urmă. Este vorba și despre locuri de muncă, dar nu orice fel de locuri de muncă: locuri de muncă de bună calitate, cu o productivitate ridicată, cu salarii echitabile și condiții de muncă bune.

  • Brazi pentru copii

    Brazi pentru copii

    Record de
    generozitate la Festivalul Brazilor de Crăciun scoși la licitație, pe 8
    decembrie, de organizația neguvernamentală Salvați Copiii! În urma vânzării a 22
    de brazi decorați de artiști sau designeri români de prestigiu a fost strânsă
    impresionanta sumă de 1 milion de euro. Banii, oferiți de companii de succes și
    antreprenori, vor asigura sprijin socio-educațional pentru copii vulnerabili, aflați
    în risc sever de sărăcie și excluziune socială.


    Organizată în
    parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, și această licitație s-a
    transformat într-un spectacol al binelui, așa cum se întâmplă, deja, de peste
    20 de ediții.

    George Roman, director de programe la Salvați Copiii: Festivalul Brazilor de Crăciun reprezintă un eveniment, practic, în
    lumea mondenă, fiind de foarte mare interes pentru companii și pentru oameni
    care au resurse suficiente, încât să se gândească să sprijine și programele
    destinate copiilor. Sunt creați brazi – în jur de 20-25 de brazi la fiecare
    ediție – de designeri celebri. Apoi, aceștia pot fi admirați timp de o
    săptămână sau mai mult în spațiile în care se organizează licitațiile, iar noi
    am organizat licitațiile în hoteluri, de câteva ori în Palatul Parlamentului
    și, de câțiva ani, în Muzeul Național de Artă al României. Acești brazi, în
    seara de gală, sunt licitați de oameni de afaceri sau reprezentanți ai
    companiilor cu care am colaborat sau care doresc să ajute la sfârșit de an
    organizația Salvați Copiii, pentru a derula programele educaționale cu copiii.


    Iată și numele
    câtorva vip-uri pentru care notorietate rimează cu generozitate: Aș aminti-o, în primul rând, pe dna Doina Levintza, un artist
    extraordinar, care ne-a oferit în fiecare an, din 2001, brazi de excepție.
    Probabil că sumele colectate prin munca dumneaei ar putea să fie considerate
    cele mai mari în raport cu ceilalți designeri. De asemenea, au venit, de
    exemplu, din domeniul sportului și au susținut, prin participarea la licitații,
    Horia Tecău, Ilie Năstase, Ion Țiriac, Nadia Comăneci – cred că a fost la două
    sau trei ediții, Gabriela Szabo, Simona Halep și dintre cei cunoscuți în zona
    de televiziune Andreea Esca, Andreea Raicu care, de fapt, și organizează
    licitația de câțiva ani buni, Smiley, Cătălin și Andra Măruță și, în primele
    ediții, ambasadori – ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei
    de Nord, ambasadorul Suediei în România, care a și participat la licitație ca
    organizator, deci oameni care ne-au sprijinit.


    Brazii sunt
    unicat. La această gală, din 2023, cei mai râvniți doi dintre ei au fost licitați,
    fiecare, pentru 140 de mii de euro. În total, de-a lungul tuturor ediţiilor de
    până acum, au fost colectate fonduri ce depășesc 9 milioane de euro. E o sumă
    mare? Sau, dimpotrivă, mică, raportată la nevoile existente? Răspunde tot
    George Roman:

    E o sumă utilă, putem spune, pentru că noi
    putem să multiplicăm activitățile în foarte multe comunități și facem acest
    lucru în funcție de suma de bani colectată în fiecare an. Sunt programe, știm
    foarte bine, care pot necesita fonduri în valoare, la nivel național, de
    300-400.000 euro, tocmai pentru a susține o intervenție pe termen lung. Și rezultatele sunt
    extraordinare, pentru că știm foarte bine că sunt dificultăți în privința
    calității educației în mediul rural. Zilele trecute, o analiză internațională
    PISA a arătat că există o diferență foarte mare între rezultatele copiilor
    vulnerabilizați de sărăcie și ale celor din mediile sociale avantajate, care
    sunt echivalente cu o diferență de 3 ani de educație școlară între copii, ceea
    ce înseamnă că și programele noastre se vor adresa cu prioritate acestor zone,
    pentru că acolo sunt cele mai mari nevoi.


    Grație Festivalurilor
    Brazilor de Crăciun, educaţia s-a transformat în şansă reală pentru mai mult de
    200 de mii de copii. Prin ce programe? Directorul George Roman, de la Salvați
    Copiii, trece succint în revistă câteva dintre ele:

    Programele
    educaționale, în special programele de educație remedială, așa numitul Program
    a doua șansă pentru copiii care au părăsit sistemul educațional cu ceva ani în
    urmă și care nu pot fi reintegrați în sistemul de zi și atunci au nevoie de
    cursuri speciale… Sau Școala după școală, unde oferim și o masă caldă
    copiilor în foarte multe comunități. Avem rezultate care totalizează aproape
    150.000 de copii care au beneficiat de sprijin socio-economic, care au fost
    reintegrați educațional sau pentru care am avut activități de prevenire a
    abandonului școlar. Sunt și programe destinate preșcolarilor – Grădinițele Estivale
    – organizate în comunitățile cele mai sărace din România, unde nu există, de
    fapt, grădiniță pentru copii și pentru care cele 2 – 3 luni de pregătire
    înainte de intrarea în clasa pregătitoare sunt cruciale. Studiile arată că
    abandonul școlar în ciclu primar se produce tocmai din cauza lipsei de
    pregătire în anii de preșcolaritate și din acest motiv și grădinițele estivale
    reprezintă o prioritate pentru noi, până acum ajutând 10.000 de copii din
    satele izolate din România.


    În plus,
    peste 100 de biblioteci şcolare au fost dotate cu zeci de mii de cărţi, săli de
    clasă au fost renovate și utilate, zeci de mii de copii au primit rechizite
    școlare, dar și părinții lor au fost sprijiniți, pentru că eaproape imposibil să dezvolți
    activități pentru educația școlară a unui copil, fără să ai în vedere familia
    extinsă.


    În România,
    riscul de sărăcie și excluziune socială este dintotdeauna cu mult mai mare în
    zonele rurale decât în cele urbane. Iar recentul raport PISA al OECD subliniază
    că, fără investiții suplimentare în zonele afectate de sărăcie structurală, disparitățile
    se vor adânci. De aceea, George Roman, director de programe la Salvați Copiii, trage,
    la rândul său, un semnal de alarmă:

    Suntem
    țara care investește cel mai puțin pentru educație, să fie clar asta, și doar
    printr-o creștere graduală, considerăm noi, a investițiilor putem să atingem
    media europeană. În acest moment, România investește în jur de 3 – 3,2% din
    PIB. Media europeană se situează la nivelul de 5 procente. Deci mai avem de
    recuperat, din păcate, pentru a ajunge la un obiectiv de echitate în care o
    școală din mediul rural să arate exact ca o școală din mediul urban. Este cel
    mai onest lucru pe care îl poate face un guvern pentru copiii din România.
    Niciun copil nu trebuie condamnat la sărăcie și la educație lipsită de calitate
    numai prin locul nașterii lui!


  • Exploatarea prin muncă a copiilor, interzisă în UE

    Exploatarea prin muncă a copiilor, interzisă în UE

    În 2020, 160 de milioane de copii munceau în întreaga
    lume, iar jumătate dintre ei erau puși la munci periculoase, trage un semnal de
    alarmă Uniunea Europeană, care se angajează ca până în 2025 să pună capăt
    exploatării copiilor prin muncă. Parlamentul European lucrează la reguli care să
    interzică vânzarea produselor realizate ca rezultat al exploatării prin muncă a
    copiilor. Reguli separate vor determina întreprinderile să monitorizeze
    operațiunile furnizorilor și distribuitorilor pentru a combate o eventuală
    exploatare a copiilor.

    Anna Cavazzini, europarlamentar din Grupul Verzilor /
    Alianța Liberă Europeană:

    Anual, mărfuri importate în valoare de 50 de miliarde de Euro
    sunt realizate din munca copiilor. Și se estimează că 160 de milioane de copii
    sunt angajați în muncă. Este vorba de copii precum Nina, o tânără de 13 ani
    care lucrează de mică în minele din Madagascar pentru produsele noastre
    cosmetice și electronice. Sau de copii precum Sandy care lucrează în
    agricultură în culturile de cartofi, ceapă și salată în Republica Dominicană.
    Pentru a îmbunătăți condițiile, a schimba circumstanțele și pentru a scoate
    familiile Ninei și lui Sandy din sărăcie, avem nevoie de sprijin și cooperare
    pentru dezvoltare. Munca copiilor și în special munca forțată a copiilor
    contribuie și la dumping-ul social. De aceea trebuie să creștem costurile
    economice ale companiilor care îi exploatează pe cei mai vulnerabili. Răspunsul
    este o interdicție puternică și eficientă a importului de produse fabricate prin
    muncă forțată. Este păcat că Partidul Popular European face echipă cu partidele
    de dreapta pentru a bloca și a amâna această propunere foarte importantă.


    Uniunea Europeană atenționează că milioane de copii riscă, din cauza
    consecințelor crizei economice, să rămână angrenați în muncă, numărul lor fiind
    în creștere. Strategia Uniunii Europene vizează consolidarea legislației și
    intensificarea controalelor efectuate de inspectorii de muncă. Totodată,
    protecția copiilor joacă un rol-cheie în noua strategie a UE 2021-2025 privind
    combaterea traficului de ființe umane, deoarece victimele exploatării prin
    muncă sunt copii care sunt și victime ale traficului de persoane.

    Combaterea exploatării copiilor prin muncă
    se poate face prin cooperare, dialog politic, politici sociale, umanitare și
    comerciale adecvate, arată UE. De asemenea, sunt necesare măsuri de sprijin
    social și economic pentru familiile acestora, pentru a le ajuta să iasă din
    sărăcie și pentru ca accesul la educație să fie asigurat. Un raport comun al
    OIM (Organizația Internațională a Muncii) şi UNICEF estimează că jumătate din
    cei 60 de milioane de copii care erau obligaţi să muncească în 2020, aveau vârsta
    cuprinsă între 5 şi 11 ani.




  • Cifrele sărăciei în România

    Cifrele sărăciei în România

    România a fost, chiar şi în perioada pandemiei şi, ulterior, a crizei energetice alimentate de război, printre campioanele creşterii economice la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, în deceniul şi jumătate scurs de la aderare, ţara a beneficiat de zeci de miliarde de euro pentru a se dezvolta şi a recupera decalajul faţă de alte state din UE. Cu toate acestea, pentru mai bine de o treime dintre români, bunăstarea sau măcar un trai decent rămân deziderate greu sau imposibil de atins.



    Potrivit Eurostat, peste 34% dintre conaţionali erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, aceasta fiind de departe cea mai mare pondere înregistrată în rândul ţărilor membre ale Uniunii Europene în anul 2022. România era urmată, în acest clasament, de Bulgaria (32%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).



    Anul trecut, aproximativ 95 de milioane de persoane din UE, echivalentul a unei cincimi din populaţie, erau supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială, adică trăiau într-o gospodărie care se confrunta cu cel puţin una dintre cele trei situaţii: risc de sărăcie, privaţiuni materiale şi sociale severe şi /sau trăiau într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Cifrele au rămas relativ stabile comparativ cu 2021, a precizat Eurostat.



    La nivelul Uniunii Europene, riscul de sărăcie şi excluziune socială era în 2022 mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi. De asemenea, peste o cincime din populaţia Uniunii care trăia într-o gospodărie cu copii dependenţi era în risc de sărăcie şi excluziune socială. În ce-i priveşte pe români, un studiu publicat recent arăta că 2022 a fost un an în care zborul cu avionul sau pachetele de vacanţă nu au fost la mare căutare.



    În marea lor majoritate, românii, constată cercetarea, sunt îngrijoraţi de viitor şi spun că intenţionează să economisească sume mai mari şi să investească în educaţie. Puterea medie de cumpărare era la jumătate din media europeană, ceea ce plasează România pe locul 31 din cele 42 de state analizate.



    Potrivit Institutului Național de Statistică, veniturile totale medii lunare au fost, în România, anul trecut, de aproape 6.500 lei pe gospodărie, în creştere cu aproape 14% faţă de 2021, însă acest avans nu s-a tradus şi într-un nivel de trai mai bun. Inflaţia a fost cea care a amputat sever veniturile românilor. La nivel de oraşe, venitul total lunar a depăşit 7.000 lei, de 1,3 ori mai mare decât la sate.



    Principalele cheltuieli ale românilor au fost pentru consumul în gospodărie, peste 60%, şi pentru plata taxelor şi impozitelor, în proporţie de 30%. Produsele alimentare au reprezentat o treime din consumul gospodăriilor, urmate de locuinţă şi utilităţi.






  • Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Suedia a preluat pe data de 1 ianuarie 2023 Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar mandatul său se va încheia pe data de 30 iunie 2023.



    Într-un articol de opinie apărut în numărul 118 al buletinului informativ realizat de Institutul European din România a fost prezentată modalitatea prin care Președinția suedeză și-a propus să gestioneze tematica socială.



    Abordarea de la Stockholm pornește de la ideea că exercitarea capacității de muncă este o condiție necesară pentru a diminua riscul de sărăcie și excluziune socială. Printre măsurile urmărite se numără: schimbări ale unor directive referitoare la piața muncii și la siguranța și protecția muncitorilor, inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru.



    O altă dimensiune vizată de Președinția suedeză se referă la elaborarea unei strategii pentru sănătate și asistență socială și creșterea vizibilității problemelor cu privire la viața independentă pentru persoanele în vârstă.



    Vă invităm să accesați textul integral al articolului aici. (autor Mihaela-Adriana Pădureanu, Expert, Serviciul Studii Europene)

  • România are cea mai mare rată de abandon şcolar timpuriu din UE

    România are cea mai mare rată de abandon şcolar timpuriu din UE

    Potrivit celor mai recente informații date publicității de Eurostat, media tinerilor care au renunțat la școală în țara noastră a fost anul trecut de aproape 16 la sută, în timp ce în Uniune a fost de 10 procente.

    România este urmată de Spania (cu o pondere de 14 la sută), Ungaria, Germania și Italia (fiecare cu 12 procente).
    Croația, în schimb, a avut cea mai scăzută rată a abandonului școlar timpuriu, 2 sută. Irlanda, Slovenia și Grecia au avut fiecare 4 la sută.

    Abandonul școlar timpuriu se referă la cei între 18 și 24 de ani, care nu mai urmează nici o formă de educație sau formare profesională, după ce au terminat cel mult școala generală, adică clasa a opta. Indicele a scăzut constant în spațiul comunitar în ultimii 10 ani, de la 13 procente în 2012 la 10 la sută în 2022.

    Cu toate acestea, spun oficialii europeni, mai este încă un drum lung de parcurs pentru a atinge obiectivul de reducere a ratelor de părăsire timpurie a școlii sub 9 la sută până în 2030.

    Comparativ cu 2012, două treimi dintre statele membre ale Uniunii au raportat anul trecut o pondere mai mică a părăsirii timpurii a studiilor, cu excepția Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Ungariei, Austriei, Slovaciei și Suediei, care au înregistrat creșteri mici.

    Procentul înregistrat anul trecut de România este similar cu cel din 2019, indicând o stagnare, după ce, începând din 2015, rata a scăzut cu aproximativ 4 la sută.

    În altă ordine de idei, datele Eurostat mai arată că, anul trecut, mai mulți bărbați tineri au renunțat la școală timpuriu decât femeile, proporția fiind de 11, respectiv 8 la sută. Excepție fac Bulgaria și Grecia, unde sunt mai multe fete decât băieți care renunță la studii.

    Abandonul școlar timpuriu duce la șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate, atrage atenția Comisia Europeană. Potrivit executivului comunitar, sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii, dar în primul rând este vorba de probleme personale sau de familie, dificultăți de învățare sau de o situație economică precară.

    Nu trebuie însă ignorați nici factori precum funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli sau relațiile dintre profesori și elevi.


  • Ziua Internațională a Romilor

    Ziua Internațională a Romilor

    Comisia Europeană a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, sărbătorită pe 8 aprilie. Semnat de vicepreședinta pentru valori și transparență, Věra Jourová, de comisarul pentru egalitate, Helena Dalli, și de comisarul pentru vecinătate și negocieri privind extinderea, Olivér Várhelyi, comunicatul atrage atenția asupra progreselor “prea lente” pentru combaterea discriminării și sărăciei în rândul romilor din Europa:



    Cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, sărbătorim cea mai mare minoritate europeană. Sărbătorim diversitatea, limba, arta și cultura acestei populații, precum și contribuția sa la istoria europeană. Constatăm evoluții încurajatoare în mai multe state membre și țări implicate în procesul de aderare, care abordează în mod activ atitudinile antirome și luptă împotriva discriminării romilor.


    Cu toate acestea, progresele sunt prea lente și prea mici. Prea mulți romi nu au încă acces egal la educație, locuri de muncă, asistență medicală sau locuințe. Trebuie să lucrăm împreună la nivel local, național și regional și să implicăm întotdeauna romii, pentru ca aceștia să se bucure cu adevărat de egalitate în viața de zi cu zi(…).”



    Potrivit unui sondajul al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) realizat în șase state membre, aproape jumătate dintre romii și nomazii chestionați (45%) s-au simțit discriminați în cel puțin un domeniu al vieții. Discriminarea s-a întețit în ultimii ani, romii fiind acuzați pentru răspândirea coronavirusului în țările din Europa de Est.



    Abandonul școlar, accesul la locurile de muncă și sărăcia sunt principalele probleme cu care se confruntă romii din statele UE. Raportul pe 2019 privind strategiile naționale de integrare a romilor, citate de Parlamentul European (PE), arată că mai peste două treimi (68%) dintre romi au părăsit școala devreme și numai 18% dintre copii romi ajung să urmeze cursurile unor instituții de învățământ superior. Potrivit aceleiași surse, 63% dintre tinerii romi nu urmează studii, nu au un loc de muncă și nu se află într-o perioadă de formare. În marea majoritate, romii se confruntă cu excluziunea socială și segregarea, iar 80% dintre aceștia trăiesc sub pragul de sărăcie, menționează FRA.



    Lipsa serviciilor medicale și condiții precare de viață sunt alte probleme grave pentru comunitățile de romi. Cercetările arată că aproape un sfert dintre romi nu au asigurare de sănătate, mai subliniază PE. O treime dintre romii din țările UE trăiesc în gospodării fără apă curentă.



    De asemenea, cercetările au arătat că aproape un sfert dintre romi nu au asigurare națională de sănătate. O treime din gospodăriile de romi nu au apă curentă, iar 78% dintre romi trăiesc în gospodării supraaglomerate. Tot Parlamentul European mai subliniază că 43% dintre romi se confruntă cu discriminare atunci când încearcă să cumpere sau să închirieze locuințe.



    În luna octombrie a anului trecut, forul legislativ european a adoptat noi recomandări cu scopul de a îmbunătăți condițiile de trai pentru romi. Eurodeputții au solicitat strategii la nivel european pentru comuniitățile de romi, iar finanțarea acestora să fie asigurată prin Fondul social european Plus (FSE+), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), dar și din planurile naționale de redresare și reziliență.




    Un mesaj către romii din țara noastră a transmis și președinte României Klaus Iohannis:


    ”Cu prilejul Zilei Internaţionale a Romilor şi a Sărbătorii etniei romilor din România, transmit felicitări şi urări de bine tuturor cetăţenilor români de etnie romă. Această zi marchează, la nivelul întregii societăţi, respectul faţă de romi şi preţuirea de care se bucură cultura şi patrimoniul acestora, precum şi viabilitatea dialogului instituţional şi social prin care această etnie contribuie la bunăstarea comună.


    (…)Dubla semnificaţie a acestei zile îmi oferă prilejul să reiterez, în numele statului român, angajamentul de a combate prompt intoleranţa, discriminarea, rasismul şi xenofobia. Având în vedere că în prezent, pe fondul crizelor multiple, continuă să se propage discursul instigator la ură, atitudini şi fapte care aduc atingere demnităţii umane, drepturilor şi libertăţilor constituţionale, trebuie să ne opunem acestor derapaje şi să depunem eforturi susţinute pentru a le elimina. Avem responsabilitatea, români şi minorităţi naţionale deopotrivă, de a construi o societate prosperă şi incluzivă, în care toţi cetăţenii sunt acceptaţi şi beneficiază de oportunităţi egale, indiferent de etnie sau mediul din care provin.”




    Situația unei comunitatăți de romi din Slovacia / Sursa: Parlamentul European




  • Generația Z: Migranții minori în UE

    Generația Z: Migranții minori în UE

    Creşterea costului vieţii, criza climatică şi pandemia de COVID-19 stau la originea creșterii alarmante a numărului de copii expuși riscului de sărăcie, potrivit unui raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii.



    Cei care provin din familii de imigranţi, copiii fără acte şi cei neînsoţiţi sunt printre cei mai afectaţi, arată același raport. În Italia, spre exemplu, peste 32% dintre migranţi trăiesc în sărăcie, în comparaţie cu doar 7,2% dintre cetăţenii italieni.



    Instituţiile europene s-au angajat să finalizeze Pactul european pentru Migraţie şi Azil, până în prima jumătate a anului 2024. Doar că, în timp ce Comisia Europeană consideră că numai un asemenea pact ar putea rezolva provocările valului migrator, iniţiativa este privită cu reticență de unele state membre, în contextul mecanismelor de redistribuire a refugiaţilor.



    De mai bine de un an, România face față unui val important de refugiați din Ucraina, care și-au părăsit țara după invazia rusă.



    Numai anul trecut, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări, au fost înregistrate peste 12.000 de cereri de azil, cele mai multe, aproximativ 4.500, depuse de cetățenii din Ucraina. Iar aproape 900 de minori din Ucraina, care au ajuns aici fără părinți, au primit protecție temporară în România.



    De la declanșarea războiului și până la sfârșitul lunii februarie 2023, au intrat legal în România aproape 750.000 de minori ucraineni, conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră.



    Despre nevoile copiilor și adolescenților din Ucraina, care au ajuns în România, după războiul declanșat în țara lor, vorbim în cadrul podcastului Gen Z, împreună cu trei mame, refugiate din Ucraina, Alexandra Crivilaru, coordonator al unui centru pentru refugiați din Constanța și eurodeputatul român Dragoș Pîslaru, președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.



  • Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Extinderea cadrului financiar multianual 2021-2027

    Parlamentul European propune extinderea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, astfel încât bugetul Uniunii Europene să devină rezilient. Oamenii așteaptă ca Uniunea Europeană și bugetul său să răspundă prompt și cu eficacitate la nevoile lor și să le ofere ajutorul necesar. În lumina noilor provocări, Parlamentul a cerut Comisiei Europene să analizeze amănunțit funcționarea actualului Cadru Financiar Multianual și să prezinte o propunere legislativă de revizuire a acestuia cât mai curând posibil și nu mai târziu de primul trimestru al acestui an. Revizuirea cadrului financiar multianual 2021-2027 nu trebuie să afecteze, în sens descrescător pachetele financiare naționale prealocate sau programele Uniunii Europene.

    Pe acest subiect a vorbit eurodeputatul Dragoş Pîslaru, președinte al Comisiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European.

    Provocările cu care
    ne-am confruntat de la adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 ne
    plasează într-un context social, economic și politic complet schimbat. Este
    clar că trebuie să privim la o altă scală flexibilitatea, precum și resursele
    necesare pentru a putea face faţă acestor vremuri dificile. Astăzi, spre
    exemplu, 96,5 milioane de persoane din Uniunea Europeană sunt expuse riscului
    de sărăcie și excluziune socială, ceea ce reprezintă 21,9% din populație.
    Imaginați-vă: unul din cinci europeni se află la limita sărăciei în această
    criză multiplă de energie, inflație și, de asemenea, o potențială criză
    economică. Aceste cifre vor crește în același ritm cu creșterea inflației și a
    prețurilor la alimente și energie în Uniunea Europeană. În numele Comisiei
    pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, ne-am dori să avem o
    creștere urgentă a finanțării Garanției europene pentru copii printr-un buget
    dedicat de cel puțin 20 de miliarde de EURO pentru perioada 2021-2027. Acest
    lucru trebuie să se afle în centrul Cadrului Financiar Multianual revizuit și
    al Fondului Social European Plus consolidat. Aceasta înseamnă că trebuie să
    oferim investiții publice și sociale mai mari. Trebuie să fim mai ambițioși
    decât ne-am planificat inițial.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Cauzele profunde ale fenomenului abandonului școlar, temele celei de-a treia ediţii a Pactului pentru Tineri, proiect național care își propune să identifice măsuri pentru reducerea acestui fenomen și promovează necesitatea educației vocaționale în școli, proiect inițiat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).