Radio România Internațional

Tag: schimbarile climatice

  • Pactul Verde European

    Pactul Verde European


    Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare la adresa existenței Europei și a întregii lumi. Pentru a o contracara, Pactul verde european va transforma UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.



    Nicu Ștefănuță face parte din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană și a fost de la început un susținător activ al Pactului Ecologic European. S-a implicat în combaterea schimbărilor climatice, a susținut măsuri pentru o tranziție verde, s-a implicat în stabilirea regulilor europene pentru protejarea pădurilor și mediului.





    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.







  • Ziua Ascultătorului 2023

    Ziua Ascultătorului 2023

    Anul
    2023 este pe cale să devină cel mai cald din istorie, potrivit Serviciului
    European Copernicus, după ce temperaturile medii măsurate la nivel global în
    cele trei luni de vară şi în septembrie au atins cele mai ridicate valori
    înregistrate vreodată. Schimbările climatice au generat nu numai recorduri de
    temperatură, dar şi fenomene extreme: incendii devastatoare, ploi torenţiale,
    vijelii, inundaţii.


    De aceea, în ediţia de anul acesta a
    Zilei Ascultătorului la RRI
    v-am întrebat dacă şi cum v-au afectat schimbările climatice, ce măsuri credeţi
    că ar trebui luate pentru accelerarea eforturilor de reducere a gazelor cu
    efect de seră, cum ar putea contribui fiecare dintre noi la reducerea amprentei
    de carbon, dacă educaţia este un instrument util în încercarea de a aborda
    problema schimbărilor climatice mai eficient, dacă ar trebui să existe mai
    multe platforme de dezbatere privind schimbările climatice şi ce rol poate juca
    mass media în acest context.


    Vă invităm să descoperiți
    câteva dintre răspunsurile și opiniile ascultătorilor noștri din întreaga lume:


    Manfred
    Korn, Stuttgart, Germania    : Sunt preocupat de acest subiect de mult
    timp, deoarece, în calitate de fizician, sunt conștient că valorile măsurate
    ale concentrației de CO2 vorbesc de la sine. Noi, oamenii, influențăm global
    clima pământului, iar condițiile se modifică în conformitate cu legile imuabile
    ale fizicii.

    Clima Pământului reacționează prin creșterea temperaturii medii.
    Ceea ce rezultă poate fi văzut din ce în ce mai clar sub forma unor fenomene
    meteorologice extreme. Dacă nu se schimbă nimic, anumite zone vor deveni
    nelocuibile, iar oamenii vor trebui să se refugieze în alte zone, cu toate
    problemele pe care le vedem deja. Avem acum capacitatea de a obţine energie
    non-fosilă în cantități suficiente, trebuie doar să facem acest lucru. Pământul
    nu are nevoie de noi, oamenii, dar noi avem nevoie de Pământ. Nu există nicio
    posibilitate în viitorul apropiat de a părăsi Pământul și de a ne stabili în
    altă parte. Cei care cred că putem trăi pe Marte ar trebui să se uite la
    imaginile trimise de acolo: este doar un deșert rece!



    Philippe Marsan, Franţa: De
    câţiva ani se vorbeşte tot mai mult depre schimbările climatice şi apar semne
    tot mai îngrijorătoare. În tinereţea mea, au fost câteva veri foarte căldurose,
    dar prima caniculă a venit in 2003. Căldura durează din ce în ce mai mult, este
    tot mai frecventă, depăşeşte luna septembrie, iar iernile sunt mai puţin reci
    şi mai scurte. Diferite fenomene se amplifică – uragane, furtuni, mini tornade
    care produc pagube importante. Gheţarii se topesc, nivelul oceanelor creşte,
    munţii îşi pierd zăpezile eterne.

    La noi, în sud-vestul Franţei, incendiile
    puternice au distrus hectare întregi de pădure în 2022. (…) Distrugerile
    cauzate pădurilor, locuinţelor, echipamentelor urbane sunt devastatoare si
    dezastruoase. Cum am putea remedia acest lucru? Ar trebui ca toate ţările să
    intre cu adevărat ‘în joc’. În Europa se fac eforturi, dar cu siguranţă sunt
    insuficiente. De exemplu – reducerea gazelor cu efect de seră, a poluării,
    modificarea motoarelor pentru a avea maşini mai puţin poluante etc. Dar în
    India, în China, în Africa, în Statele Unite, în Canada, în Orientul Mjlociu? Cum
    rămâne cu ţările extrem de populate? Să nu uităm de poluarea mărilor şi a
    oceanelor din cauza consumului ridicat de carburanţi pentru vapoarele care
    transportă containere.

    Este nevoie sa replantăm copaci în oraşe. (…) Cred că
    doar prin multiplicarea măsurilor vom putea contribui la reducerea încălzirii
    globale. Fiecare dintre noi poate contribui în felul său modest şi poate ajuta.
    Putem merge pe jos sau cu bicicleta pe trasee scurte, putem cumpăra pâine şi
    face alte cumpărături lăsând maşina în parcare. Cine are o grădină poate planta
    un copac, iar vegetaţia va ajuta la îmbunătăţirea climei. Şi putem încerca să
    oprim acest ciclu infernal: mai multă căldură înseamnă mai mult consum de aer
    condiţionat, implicit mai multă căldura trimisă în exterior, ceea ce ne va
    obliga să folosim şi mai mult aer condiţionat, în maşină, acasă, în magazine,
    în birouri etc… Pe scurt, trebuie să ne implicăm toţi oricât de modest, ştiind
    că pentru început nu va fi posibil să reducem creşterea încălzirii globale. Va
    mai dura un timp până ce vom reuşi să inversăm această tendinţă…



    Vicent Marí, Spania:
    Criza climatică este reală: Datele de la centrele meteorologice sunt clare
    și convingătoare. Sentimentele celor mai sensibili oameni sunt, de asemenea,
    clare. În fiecare zi este tot mai cald, în fiecare lună este tot mai cald, în
    fiecare an se stabilesc noi recorduri de căldură. Fauna și flora se deplasează,
    se adaptează sau dispar.

    Cauzele sunt cunoscute de mult timp: impactul
    activității industriale asupra planetei, utilizarea abuzivă a combustibililor
    poluanți, obţinerea producției în căutarea profitului corporatist, fără a ține
    cont de daunele provocate, obsolescența programată, expedierea inutilă în
    întreaga lume a unor produse care pot și ar trebui să fie fabricate în
    apropierea consumatorului, defrișarea pădurilor, utilizarea excesivă a
    produselor toxice. Dacă ştim cauzele, ştim şi soluțiile. Dar ceea ce putem face,
    şi nu am făcut până acum, este să luptăm împotriva celor care profită de pe
    urma vânzării de petrol, gaze, materiale plastice, a închirierii de nave și
    avioane, a acaparatorilor de piețe de cereale, minerale, arme, războaie…. Elitele
    care ne domină inundă mass-media cu informații, studii, opinii care ascund
    realitatea în așa fel încât îi fac pe oameni să se îndoiască de această mare
    problemă a încălzirii globale. Acum, cu ajutorul social media, le este și mai
    ușor. Bineînțeles, se spune și realitatea, este una dintre vocile care se aud
    în vacarmul mediatic de astăzi. Dar se pare că este greu să distingi grâul de
    neghină.

    Uniunea Europeană interzice produsele fitosanitare pentru că s-au
    dovedit a fi foarte toxice, Uniunea are grijă de sănătatea noastră. Când vor
    interveni în intoxicarea media, a lobby-urilor și a rețelelor sociale care ne
    otrăvesc și ele cu minciunile lor, prelungind și mai mult perioada de poluare a
    planetei? Nu este ușor. Există o mulțime de interese. Dar trebuie să acționăm
    repede. Am ajuns deja prea târziu. Dar poate fi şi mai rău.



    Harald Suss, Strasshof, Austria
    (ascultător al Secţiei Engleze): Şi eu sunt unul dintre cei
    afectaţi direct de schimbările climatice. Mă numesc Harald Süss şi locuiesc în
    zona de câmpie a Austriei, cam la 30 de km est de Viena, aproape de graniţa cu
    Slovacia. Verile au devenit extrem de secetoase, aici, la Marchfeld. N-am văzut
    un strop de ploaie, nici măcar o picătura timp de cinci săptămâni, în timp ce
    în alte zone (în sud, de exemplu) a turnat cu găleata, provocând inundaţii cu
    consecinţe dezastruoase.

    Contribuţia mea? De multe ori renunţ la maşina proprie
    şi recurg la transportul în comun pentru a reduce poluarea. Şi poate că într-o
    bună zi voi renunţa la automobilul meu, în favoarea unuia electric, deşi
    acestea sunt, încă, foarte scumpe. Acum, mai mult ca oricând, ar trebui să ne
    planificăm vacanţele, ori de câte ori este posibil, având în vedere aspectul de
    neutralitate climatică a transportului.

    Din păcate, nu pot călători decât cu
    avionul la familia mea, în Asia. N-am o altă alternativă. În Austria, însă, sau
    în ţările învecinate, se poate călători foarte bine cu trenul. Mai mult de atât
    nu pot face, deocamdată, din păcate, deşi regret enorm aceste schimbări
    climatice.



    Guido
    Panebianco, Italia    : Planeta Pământ este ca un organism,
    face tot posibilul pentru a se simţi bine, dar dacă ceva nu merge, atunci se
    simte rău, aşa cum i se poate întâmpla oricărui om.

    În 2023, după anii
    pandemiei care să sperăm că nu se vor mai întoarce, am reînceput să facem rău
    Planetei noastre. Combustibilii fosili – cărbune, petrol, gaze naturale – au
    reînceput să fie consumaţi într-o manieră considerabilă, mai ales pentru
    electricitate. În întreaga lume risipa resurselor a revenit la un nivel pe care
    noi îl credem normal, dar pe care planeta noastră îl consideră cu totul altfel.
    Cum putem reduce acest impact? Fiecare dintre noi poate încerca să risipească
    mai puţine resurse, folosind, de exemplu, becurile cu led, noi instalaţii de
    climatizare, sau consumând apă de la robinet filtrată, aşa cum fac şi eu,
    pentru a evita pet-urile, dar şi cumpărând mai puţin şi reducând, astfel,
    consumul excesiv, ‘consumerismul’.

    Educaţia, mai ales de la o vârstă foarte
    fragedă, contează foarte mult pentru a-i face pe tineri conştienţi de risipa de
    resurse naturale. Guvernele tuturor naţiunilor ar trebui să investească ceva
    mai mult în educaţie. (…) Mass media, în colaborare cu şcolile, ar trebui să
    îi înveţe pe tineri să nu risipească resursele naturale, creând în acest scop
    platforme integrate multimedia – şcoală, televiziune, radio, internet – pentru
    a promova aceste principii.



    Muhammad
    Aqeel Bashir, Pakistan     (ascultător
    al Secţiei Engleze): După părerea mea, ştiinţa
    schimbărilor climatice şi a consecinţelor acestora constituie un domeniu în
    care omenirea trebuie educată, ca atare, trebuie să ştim ce putem face pentru a
    rezolva în mod adecvat această problemă.

    De asemenea, va trebui să organizăm
    forumuri care să permită celor interesaţi să discute probleme legate de
    schimbările climatice şi să conceapă soluţii adecvate. Media ar putea contribui
    la stabilirea proporţiilor reale legate de importanţa schimbărilor climatice,
    având o certă valenţă formatoare, în acest sens. Totuşi, este deosebit de
    important să ne putem menţine scepticismul în legatură cu unele informaţii
    furnizate de media. Va trebui să selectăm informaţia consultând mai multe
    surse, pentru ca după aceea să ne putem forma propria opinie cu privire la
    veridicitatea informaţiei respective.

    Fiecare dintre noi poate reduce amprenta
    de carbon recurgând la următoarele măsuri: folosirea surselor de energie
    regenerabilă, conducând maşina personală mai puţin, mergând mai mult pe jos, cu
    bicicleta, sau folosind transportul în comun, consumând mai puţină carne şi mai
    multe alimente vegetale. Va trebui să recurgem într-o mai mică măsură la bunuri
    şi servicii, la îngrăţăminte, să folosim, în schimb, materiale reciclabile. Va trebui să investim
    în energie regenerabilă, în eficienţă energetică şi, din punct de vedere
    social, în transportul în comun. Va trebui să fixăm o taxă pe emisiile de
    carbon şi să susţinem măsurile ce favorizează dezvoltarea pe termen lung.

    Sunt
    optimist că vom putea să colaborăm pentru a rezolva problema schimbărilor
    climatice şi pentru a crea un viitor durabil pentru noi toţi. Problema
    schimbărilor climatice este una de interes major, avem încă timp pentru a
    structura o reacţie pe măsură. Dacă suntem capabili să colaborăm, putem reduce
    emisia de gaze cu efect de seră, putem clădi un viitor mai sigur, putem, în
    consecinţă, să protejăm omenirea şi planeta Pământ de efectele cele mai nocive
    ale schimbărilor climatice.



    Tomás Méndez, Spania:
    Este clar că ne confruntăm cu o situație complicată, care necesită
    colaborarea tuturor, acțiuni mici pentru rezultate mari la nivel personal și
    colectiv. Și cred că populația este perfect conștientă și face efortul necesar,
    însă tocmai de aceea suntem în măsură să cerem același efort la toate
    nivelurile.

    Nu se poate ca în timp ce se spune că populația își limitează
    emisiile, liderii noștri, marii oameni de afaceri și manageri să continue să
    călătorească și să consume fără rușine, când unui muncitor i se cere să se
    deplaseze cu transportul în comun în loc de cel privat, deși nu se pun la
    dispoziție mijloacele adecvate și suficiente pentru ca timpii de deplasare să
    fie rezonabili și echivalenți. Atunci când unui consumator i se cere să recicleze,
    nu i se spune că tot acel plastic, toată acea hârtie, toate ambalajele în
    general, nu sunt generate de el, ci de industriile care folosesc metode de
    fabricație care nu sunt sustenabile. Obsolescența programată nu este etică, ar
    trebui ca produsele să fie fabricate pentru o durată de viață maximă.

    Fiecare
    produs care se strică iremediabil şi nu este din vina consumatorului, ar trebui
    interzis; fiecare ambalaj pe care trebuie să-l reciclez nu ar fi trebuit să fie
    fabricat; fiecare produs care a fost transportat pe distanțe lungi pe șosea ar
    fi trebuit să fie transportat pe calea ferată; fiecare produs care a fost
    fabricat sau produs la nivel global, ar fi trebuit să fie produs la nivel
    local.

    Mass-media, în activitatea lor informativă, ar trebui să ne reamintească
    practici eficiente pentru a emite mai puțin, pentru a consuma și a recicla mai
    bine, dar mai ales pentru a atrage atenția asupra a ceea ce se face greșit și
    unde se face greșit. Nu ar trebui să plasăm vina și responsabilitatea la baza
    piramidei, ci să urcăm spre vârful acesteia, pentru a cere același nivel de
    implicare, pentru a răspândi cuvântul prin exemplu, de pe o poziţie umilă și nu
    prin aroganță și impunere, pentru că impunerea duce la respingere. Un mod de
    viață mai sustenabil, mai prietenos cu mediul și cu mai puține emisii este
    benefic pentru toată lumea, dar cu efortul fiecăruia, bineînțeles.



    Christian
    Ghibaudo, Franţa    : Schimbările
    climatice au afectat şi continuă să afecteze Franţa. Vara 2023 a fost extrem de
    caldă pe Coasta de Azur, cu nopţi tropicale pe malul mării şi temperaturi de
    peste 20°C în timpul nopţii. Şi asta pe tot parcursul lunilor iulie si august.
    Căldura extremă le-a cauzat probleme de sănătate categoriilor vulnerabile ale
    societăţii (vârstnici, bolnavi, persoane fără adăpost…), iar consumul de
    electricitate pentru folosirea aparatelor de aer condiţionat a fost extrem de
    ridicat. În acelaşi timp, preţurile energiei electrice au crescut peste măsură,
    fără a mai pune la socoteală că folosirea tot mai intensă a aparatelor de aer
    condiţionat nu face decât să accentueze problemele încălzirii globale.

    Ba mai
    mult, lipsa ploii, timp de mai multe săptămâni, a cauzat alte dificultăţi atât
    pentru locuitori, cât şi pentru agricultură. Au fost produse mai puţine
    alimente, ceea ce a dus la creşterea preţurilor. (…) La nivel global, Franţa
    este responsabilă pentru o foarte mică parte a schimbărilor climatice şi totusi
    suportă consecinţele. Este valabil şi pentru multe alte state mai mici. Cu
    toate aceastea, va trebui ca TOŢI locuitorii planetei să depună eforturi pentru
    a stăvili creşterea temperaturilor şi încălzirea globală.

    Pe de altă parte, nu
    cred că este necesar să creăm noi platforme, întrucât ele nu servesc la nimic,
    în opinia mea. Acest lucru s-a constatat cu ocazia COP 21 (Conferinţa ONU
    privind schimbările climatice n.red), organizată la Paris, în 2015. Nimic nu a evoluat
    în direcţia bună. În schimb, va trebui să educăm generaţiile viitoare pentru ca
    acestea să se poarte mai bine cu planeta. Unii tineri sunt deja conştienţi de
    eforturile necesare, dar întreaga populaţie nu este pregătită sau nu va putea
    face aceste eforturi. În concluzie, nu sunt optimist, pentru că, după părerea
    mea, nu vom putea stăpâni încălzirea globală, dar poate că planeta se va apăra
    ea însăşi împotriva exceselor populaţiei.



    Allan Fenix, din Naga, Filipine
    (ascultător al Secţiei Engleze): Cauză
    şi efect: schimbările climatice din ultima perioada, încălzirea globală, m-au
    făcut să caut mai mereu adăpost în interiorul clădirilor şi să reduc timpul
    petrecut afară, mai ales în perioadele de căldură cumplită. Iniţial am negat
    existenţa acestui proces de încălzire globală. Mă gândeam că e vorba doar de
    diverse grupuri de interese care-şi promovează agendele. Mai apoi însă, în
    timpul zilei, când căldura devenea insuportabilă, mă gândeam că poate
    încălzirea globala nu-i doar ficţiune, ci foarte reală şi cât se poate de
    prezentă. Aşa că mi-am propus să petrec cât mai mult timp în interior şi să mă
    dedic activităţilor conexe. Care ar fi paşii pentru reducerea gazelor cu efect
    de seră: selecţionarea şi reciclarea cu discernământ a deşeurilor, iar pe
    măsură ce omenirea avansează tehnologic, transformarea acestora în energie
    refolosibilă, nepoluantă.

    Pentru mine, schimbările climatice merg mână în mână
    cu progresul societăţii umane, consecinţa directă a acestui progres. Progresul
    şi dezvoltarea societăţii au provocat aceste schimbări climatice, care sunt, de
    fapt, efectul lor colateral. Un exemplu concret: un anumit orăşel de provincie
    în trecut era deservit doar de două rute de transport. După ani fireşti de
    progres şi dezvoltare, traficul în zonă a crescut atât de mult încât acum s-a
    ajuns la ambuteiaje, accidente şi la un mare grad de poluare în regiune…
    Contribuţia individuală la reducerea amprentei de carbon: auto-disciplina.
    Trebuie să fim conştienţi că indolenţa de a selecta cu grijă şi a recicla
    deşeurile planetei nu va duce la reducerea amprentei de carbon, ci dimpotrivă.

    Educaţia tinerelor generaţii şi a adulţilor poate contribui la creşterea
    nivelului de conştiinţă. La aceasta poate contribui şi mass-media în toate
    formele sale. În final pot spune că este ceva de tipul cauză-efect (…) Odată cu progresul
    tehnologic şi dezvoltarea, apar invariabil şi schimbările climatice. Încă putem
    face ceva, dacă acceptăm să fim informaţi corespunzător, educaţi şi
    disciplinaţi.



    Fan
    Hongjie, China    : În ziua de azi, ca urmare a efectului de seră și a schimbărilor
    climatice globale, în zona noastră nu se mai pot distinge clar cele patru
    anotimpuri. Primăvara, vara, toamna și iarna adesea iau locul una alteia.
    Anotimpurile și succesiunea lor firească au devenit haotice. În special iarna,
    ninsoarea este deja din ce în ce mai rară şi cade mai departe de noi. Cu greu
    mai putem simți acel moment de odihnă a naturii, liniştea de după o ninsoare
    abundentă! Mai mult decât atât, chiar dacă ninge uneori, se așterne numai un
    strat subțire de zăpadă, lipsindu-ne de puterea și atmosfera specifice iernii.



    Johann
    Höchtl, Lengenfeld, Austria     (ascultator
    al Secţiei Engleze): În legătură cu schimbările climatice, existenţa
    lor este o realitate care nu poate fi negată. Toate dovezile ştiintifice pun în
    lumină faptul că încălzirea globală se produce într-un ritm nemaicunoscut până acum,
    iar temperaturile ating valori extreme. Cu toate acestea, se vorbeşte
    insuficient despre influenţa omului asupra schimbărilor climatice. În ce
    proporţie influenţează umanitatea schimbările climatice, zece la sută, nouăzeci
    la sută? Luând în considerare aceste proporţii, umanitatea va trebui fie să-şi
    dubleze eforturile de contracarare a efectelor schimbărilor climatice, fie să
    accepte faptul că schimbările climatice au existat întotdeauna în trecut, şi,
    prin urmare, umanitatea va trebui să se adapteze la aceste schimbări.



    José Luis Corcuera,
    Spania    : E clar că schimbările climatice sunt aici pentru a rămâne și va trebui
    să învățăm să trăim într-un nou scenariu. În zona în care locuiesc, cel mai
    vizibil fenomen este lipsa precipitațiilor, mai ales impactul acestora asupra
    lumii rurale. Producția de cereale a fost mai mică decât în mod normal,
    deoarece plantațiile se usucă înainte ca boabele să ajungă la dimensiunea
    ideală, vitele nu au pășuni suficiente și furajele nu sunt ieftine. Viile au
    avut o recoltă bună, iar în jurul datei de 9 octombrie se terminase deja
    culesul strugurilor. În urmă cu câțiva ani culesul de-abia începea în jurul
    acestei date. Din fericire, nu am avut restricții de apă, așa cum s-a întâmplat
    în alte părți ale Spaniei.

    Mai puțin frapante, pentru că nu sunt atât de
    vizibile și mai lente, sunt schimbările din flora și fauna autohtonă, speciile
    a căror supraviețuire depinde de temperatură și apă sunt înlocuite de altele
    mai bine adaptate la noua situație. Aceasta este imaginea pe care o regăsim în
    afara orașelor, adică în lumea rurală și în natură.

    Un alt mod în care
    schimbările climatice ne afectează este cel economic, prețurile alimentelor
    cresc vertiginos din cauza secetei care reduce recoltele, la care se adaugă
    panorama internațională, cu războaie care nu permit stabilizarea economiei
    mondiale. Nu sunt prea optimist, pentru că atunci când sunt anunțate noi măsuri
    nu le văd cu adevărat ca fiind foarte reușite.

    Una dintre marile vedete pentru
    combaterea consumului de combustibili fosili este mașina electrică. La nivelul
    UE se dorește introducerea mașinii electrice, s-a stabilit deja o dată pentru
    încetarea producției de vehicule cu motoare cu combustie internă și chiar
    hibride. Vor să ne impună o mașină care costă bani pe care cei mai mulți dintre
    noi nu îi au și nu știm cum vor genera toată energia electrică necesară pentru
    atâtea vehicule. Observăm, de asemenea, că punctele de reîncărcare a bateriilor
    nu se înmulţesc în funcție de nevoile viitoare. Presupun că generarea unei
    cantități mari de energie electrică pentru a încărca bateriile parcului de
    vehicule electrice va produce ceva poluare, care este impactul pentru a scăpa
    de o mașină despre care se spune că poluează pentru a cumpăra alta? Reciclarea
    uneia și fabricarea celeilalte nu au niciun impact? Sau chiar ne dorim o
    cultură a consumului, a aruncării, pentru că o mașină veche, poate fi bine
    îngrijită.

    Cred că oamenii nu au încetat să se deplaseze cu mașinile și să
    călărească pe cai decât atunci când au văzut că mașina le oferă mai multe
    avantaje, când au văzut că au drumuri, puncte de unde pot cumpăra combustibil,
    piese de schimb, un preț accesibil. Când au cântărit elementele pro și contra
    au văzut avantajele şi au optat pentru ceea ce le convenea cel mai mult. Cred
    sincer că nu este nevoie de o impunere atunci când cineva vede avantajele și
    posibilitatea de a economisi și nu ezită să încerce să schimbe un vehicul cu
    altul, care îi va oferi mult mai multe avantaje la un cost mai mic.

    Pe de altă
    parte, taxele pe hidrocarburi în Spania generează aproximativ 11.000 de
    milioane de euro pe an. Mă cutremur când mă gândesc cum vor încerca să umple
    această gaură în visteria publică atunci când mașina electrică va deveni din ce
    în ce mai populară.


    Între
    timp, cei puternici, care ne impun lucruri pentru binele nostru, nu ezită să se
    întâlnească undeva pe planetă pentru a organiza summit-uri sau reuniuni unde
    vin cu toții cu avioanele, însoțiți de numeroase delegaţii și cu o mare
    desfășurare de măsuri de securitate. Cu mijloacele actuale, presupun că aceste
    reuniuni ar putea fi organizate virtual din țările lor, evitând astfel
    cheltuieli mari și impactul emisiilor generate de atâtea deplasări.

    Există
    multe măsuri care pot fi luate pentru a reduce schimbările climatice, problema
    este că, uneori, ne confruntăm cu companii puternice care dau prioritate
    utilizării și aruncării. Deși afirmă că recipientele respective pot fi
    reciclate, acestea ajung în cele mai neașteptate locuri. Aici intervine
    educația, pentru ca oamenii să conștientizeze importanța de a pune fiecare
    deșeu la locul lui, dar pentru unii oameni reciclarea pare să nu aibă prea
    multă importanță. În ceea ce privește platformele de dezbatere despre
    schimbările climatice, nu am prea multe informații și poate exista câte puțin
    din toate.

    De exemplu, eu n-am dorit să comentez despre deșertificare, despre
    tăierile masive de păduri, despre minerit, despre marile lucrări hidraulice,
    despre schimbarea de către om a spațiilor naturale, care este de asemenea una
    dintre marile probleme. În cazul meu, mi-ar fi luat mai mult timp să scriu ceva
    cât de cât acceptabil pe acest subiect. Nu toate problemele sunt cauzate de
    emisia de gaze, pentru că și pădurile le absorb, problema apare atunci când se
    emit din ce în ce mai multe gaze și masa forestieră este mai mică. Cred că
    rolul mijloacelor de comunicare în problema schimbărilor climatice este
    important și este un subiect pe care îl tratează cu asiduitate, poate pentru că
    este un subiect recurent și care se află pe buzele multor oameni.


    De asemenea,
    sunt frecvente campaniile publicitare de informare a oamenilor cu privire la
    măsurile pe care trebuie să le ia, de exemplu, importanța izolării locuințelor
    pentru a evita scurgerile de căldură sau de aer rece, importanța economisirii
    apei din rețeaua publică, măsuri de economisire a energiei electrice etc. Sunt
    mii de campanii al căror succes depinde de faptul că oamenii le pun în
    practică.

    Cu toate acestea, se întâmplă mai des ca oamenii să le adopte
    datorită aspectului economic și nu problemei de mediu. Factura la încălzire
    este mare pentru că gazul este scump, încălzesc locuinţa mai puține ore,
    gândindu-se mai mult la economia domestică decât la schimbările climatice.


    Acestea sunt lucrurile la care mă gândesc eu, s-ar putea să mă înșel. E difícil
    să apuci taurul de coarne, avem din ce în ce mai puțin timp și există multe
    interese în implementarea unor măsuri care s-ar putea să nu fie cele mai
    potrivite. Cele mai bune urări pentru ascultătorii postului și, bineînțeles,
    pentru membrii RRI!



  • Consumatorul avizat şi schimbările climatice

    Consumatorul avizat şi schimbările climatice

    Comisia Europeană acordă un interes deosebit promovării
    politicilor verzi, dintre care obiectivul unei reduceri nete cu cel puţin 90% a
    emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, comparativ cu nivelul din 1990,
    urmează să facă obiectul unei propuneri a Comisiei Europene la începutul anului
    2024.


    Pentru o mai bună acceptare a politicilor verzi
    comsumatorul european trebuie să fie unul avizat. Astfel Maroš Šefčovič,
    vice-preşedinte executiv al Comisiei Europene, a început seria discuţiilor verzi
    pe care le-a anunţat, în prima jumătate a lunii octombrie, în care a afirmat:

    Tranziţia Verde a Europei nu este o opţiune. Vara trecută şi chiar şi
    cea de dinaintea ei au arătat că este o necesitate, dar trebuie făcută de aşa
    manieră încât nicio zonă şi nimeni să nu fie lăsat în urmă, trebuie introduse
    măsuri care să ducă pe toată lumea înainte. Acesta trebuie să fie scopul nostru
    şi aceasta trebuie să ne fie argumentarea atunci când ne adresăm cetăţenilor.


    De ce toate acestea sunt importante pentru Comisie şi pentru mine personal? Pentru
    că deşi nu avem reţetele, nu ştim dacă avem toate soluţiile, dar dacă suntem
    deschişi să ascultăm problemele unora şi altora dintre noi şi dacă ne pasă vom
    putea mereu colabora cu partenerii noştri pentru a găsi o soluţie echilibrată
    care să ne ajute în vremuri de schimbare ca acestea, dar care să fie în acelaşi
    timp şi responsabilă social, iar oamenii să înţeleagă că este o soluţie bună
    pentru ei, că are legătură directă cu modul în care schimbările climatice sunt
    gestionate în viitor pentru copiii lor şi pentru copiii copiilor lor şi că vom
    contribui şi la crearea de locuri de muncă în Europa.


    Cum pot fi împuterniciţi consumatorii? Maroš Šefčovič, vice-preşedinte executiv al
    Comisiei Europene:

    Dorim să creştem susţinerea cetăţenilor
    pentru Pactul Verde European, pentru că cetăţenii noştri au trecut prin multe:
    inflaţie mare, preţuri crescânde la energie, astfel încât trebuie să angajăm
    publicul cu contribuţia societăţii civile, în discutarea tuturor acestor
    aspecte. Astfel, este bine să începem aceste dialoguri pe teme privind Pactul
    Verde. Este important deoarece consumatorii joacă un rol cheie, în conturarea
    unei Europe mai verzi, iar dacă privim din perspectiva corectă toţi suntem
    consumatori.

    Deja consumatorii joacă un rol tot mai activ, în tranziţia verde,
    pentru că au de ales: ei pot alege un consum sustenabil pentru mediu, sau nu.
    Şi cred că este răspunderea noastră să alegem responsabil şi că ne îndreptăm
    spre o schimbare pozitivă.

    Mă bucur că avem acorduri politice provizorii, care
    împuternicesc consumatorii în privinţa Pactului Verde, credem că acestea vor
    contribui şi la o mai bună protejare a consumatorilor, şi consider că este
    foarte important să informăm corect consumatorii cu privire la impactul
    alegerilor noastre asupra mediului.


    Intenţia impactului acestor discuţii verzi este să reunească aproximativ 140
    de participanţi reprezentativi, inclusiv membrii ai organizaţiilor Societăţii
    Civile,la nivel naţional şi internaţional, precum şi factori de decizie
    europeni.


  • Prioritățile Președinției spaniole a Consiliului UE, sub sloganul “Europa, mai aproape!”

    Prioritățile Președinției spaniole a Consiliului UE, sub sloganul “Europa, mai aproape!”

    Spania a preluat, la data de 1 iulie 2023,
    președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și a enumerat principalele
    priorități și obiective ale mandatului său. Într-un articol din cea mai nouă ediție a buletinului informativ
    publicat de Institutul European din România, Ioana-Elena Secu, expert în cadrul
    Serviciului Studii Europene, a prezentat aceste ținte celor interesați. Astfel,
    aflăm că noua președinție propune trei cuvinte cheie pentru a defini provocările
    actuale pe care le întâmpină cetățenii europeni: unitate, coeziune și
    reziliență.


    Un obiectiv important al președinției spaniole
    este ca Europa să contribuie la arhitectură globală a ordinii politice globale,
    adică să fie mai mult decât o Europă geopolitică, după cum a afirmat E.S.
    Domnul José Antonio Hernandez Pérez-Solorzano, în cadrul Conferinței de la
    București de lansare a Președinției spaniole a Consiliului Uniunii Europene.
    Prioritățile sale sunt conturate de următoarele axe: reindustrializarea Uniunii
    Europene și asigurarea unei autonomii strategice deschise, progresul tranziției
    ecologice și adaptarea la schimbările climatice, promovarea justiției sociale
    și economice, respectiv întărirea unității europene.


    Pentru mai multe detalii, vă invităm să accesați
    articolul integral aici.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expert, Serviciul Studii Europene)

  • Planul industrial Pactul Verde (Green Deal)

    Planul industrial Pactul Verde (Green Deal)

    Comisia a prezentat planul Pactul
    Verde (Green Deal) pentru a spori competitivitatea industriei europene cu zero emisii
    nete și pentru a sprijini tranziția rapidă către neutralitatea climatică. Acesta
    urmărește să ofere un mediu mai favorabil pentru extinderea capacității de
    producție a UE pentru tehnologiile și produsele necesare pentru a îndeplini
    obiectivele ambițioase ale Europei în materie de climă. Lupta împotriva schimbărilor
    climatice este o necesitate pentru planeta noastră, pentru prosperitatea
    economică și pentru independența strategică.

    Suntem competitivi, avem nevoie de
    competiție, avem condiții echitabile în competiția globală, precum și condiții
    echitabile în cadrul pieței unice    , a declarat Ursula von der Leyen, presedinta
    CE. Ea a vorbit despre importanța noului plan.

    Ursula von der Leyen: Avem un punct de plecare foarte
    puternic ca Uniune Europeană. Știți că Europa este lider în inovare și
    implementare a tehnologiilor cu zero emisii nete. Am început acum trei ani, am fost
    primii cu Pactul Verde European. Ne-am transformat obiectivele în lege, am fost
    și primii care au făcut asta. Avem o foaie de parcurs detaliată și suntem pregătiți
    pentru reducerea
    emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. Și încă de la început, în urmă cu trei
    ani, a fost foarte clar că suntem convinși că Pactul Verde European este noua
    noastră strategie de creștere.

    Planul
    se bazează pe inițiativele anterioare și pe punctele forte ale pieței unice a
    UE. El este construit pe patru piloni. Primul
    se referă la un cadru de reglementare mai simplu. Comisia va propune un Act
    pentru a identifica obiectivele pentru capacitatea industrială cu zero emisii nete și pentru a oferi un cadru de
    reglementare potrivit pentru implementarea sa rapidă, asigurând autorizarea
    simplificată, promovând proiecte strategice europene și elaborând standarde
    care să susțină dezvoltarea tehnologiilor pe piața unică.

    Al doilea pilon va accelera investițiile și
    finanțarea pentru producția de tehnologie curată în Europa. Finanțarea publică,
    împreună cu progresele ulterioare în Uniunea piețelor europene de capital,
    poate debloca sumele uriașe de finanțare privată necesare pentru tranziția
    ecologică. În cadrul politicii de concurență, Comisia își propune să garanteze
    condiții echitabile în cadrul pieței unice, facilitând în același timp statelor
    membre acordarea ajutoarelor necesare pentru a accelera tranziția ecologică. Dezvoltarea
    competențelor necesare pentru locuri de muncă de calitate bine plătite va fi o
    prioritate pentru Anul european al competențelor, iar cel de-al treilea pilon
    al planului se va concentra asupra acestuia. Comisia va propune înființarea de
    academii de industrie cu zero emisii nete pentru
    a lansa programe de perfecționare și recalificare în industriile strategice.

    Ultimul pilon va fi despre cooperarea globală, cu un comerț care să funcționeze pentru
    tranziția ecologică, în conformitate cu principiile concurenței loiale, pe baza
    angajamentelor cu partenerii UE și a activității Organizației Mondiale a
    Comerțului. În acest scop, Comisia va continua să dezvolte rețeaua UE de
    acorduri de liber schimb și alte forme de cooperare cu parteneri pentru a
    sprijini tranziția ecologică.












  • Regulamentul privind defrișările

    Regulamentul privind defrișările

    Uniunea Europeană se confruntă cu
    două mari provocări: pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice.
    Defrișarea și degradarea pădurilor sunt factori uriași ai ambelor provocări. În
    ultimii 30 de ani, lumea a pierdut peste 10% din pădurile sale, ceea ce
    reprezintă o suprafață mai mare decât întreaga Europă. Ce este mai grav, este
    faptul că această pierdere continuă într-un ritm alarmant. Pentru a contracara
    acest proces, Comisia Europeană propune adoptarea unui Regulament privind
    defrişările în Uniunea Europeană. Propunerea a fost prezentată şi dezbătută în
    Parlamentul European în luna septembrie. Ce cuprinde această propunere, aflăm
    de la Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu.


    Propunerea noastră
    stabilește un domeniu de aplicare progresiv care va fi actualizat în mod
    regulat, în funcție de noile tendințe și date de defrișare. Obiectivul
    domeniului de aplicare progresiv este de a se concentra mai întâi asupra
    mărfurilor din Uniunea Eropeană cu impact asupra defrișării globale și a
    degradării pădurilor. Uniunea Europeană are deja în vigoare sau în curs de
    elaborare mai multe legi care abordează responsabilitatea de mediu a
    instituțiilor financiare. Cu toate acestea, sistemul de reglementare
    funcționează prin intermediul unor autorități complet diferite. Prin urmare,
    includerea acestora în propunerea noastră ar necesita stabilirea a două căi
    complet diferite pentru monitorizare și aplicare. Propunerea noastră este
    orientată spre viitor și este concepută pentru a preveni defrișările. Este o
    oportunitate de stabilire a condițiilor de concurență echitabile pentru multele
    afaceri din domeniu. Este o șansă de a sublinia rolul de lider al Uniunii
    Europene în abordarea problemelor globale urgente – nu doar defrișarea, ci și
    degradarea pădurilor. Acest lucru contează pentru că suntem încrezători că
    atunci când alții văd că sistemul nostru funcționează, vor urma și ei exemplul
    nostru. În următoarele săptămâni și luni, Comisia va colabora cu părţile
    interesate pentru a obține un rezultat ambițios, realist și ușor de pus în
    aplicare. Aceasta înseamnă protejarea elementelor esențiale ale acestei
    propuneri de pionierat: acoperirea defrișărilor în toate formele sale, atât
    legale, cât și ilegale, trasabilitate strictă, promtitudine, definiții bune
    bazate pe munca internațională. Și, în sfârșit, înseamnă evitarea lacunelor ori
    de câte ori este posibil și măsuri adecvate pentru cei mai mari comercianți.





  • Strategia UE de combatere a emisiilor de metan

    Strategia UE de combatere a emisiilor de metan

    Comisia
    pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul european a trimis Comisiei
    pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară un aviz referitor la
    strategia Uniunii de reducere a emisiilor de metan. În aviz sunt luate în
    considerare legislația actuală, gradul de poluare cu metan și sugestii pentru
    executivul comunitar.

    Am discutat cu eurodeputatul Carmen Avram din grupul
    socialiștilor și democraților, membru al Comisiei pentru agricultură și
    dezvoltare rurală din legislativul european:

    Uniunea Europeană are un plan declarat
    și anunțat deja privitor la lupta împotriva schimbărilor climatice și, prin
    urmare, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Aici intră și emisiile
    de metan care, din păcate, sunt puse în special pe umerii fermierilor și pe
    munca lor, mai ales a acelora din zootehnie. Toți ochii în acest moment sunt
    îndreptați spre agricultură din păcate, atât când vine vorba despre culturi
    vegetale, cât și când vine voprba despre zootehnie.

    Ce mi se pare mie cel mai
    nedrept este faptul că zootehnia este atacată din mai multe puncte. Există o
    campanie care cere o schimbare a dietei europenilor, ceea ce ar însemna reducerea
    cărnii în alimentația europenilor și înlocuirea ei, pe cât posibil, cu vegetale
    bogate în proteine.

    Pe de altă parte, există o comisie care urmează să-și
    încheie activitatea la sfârșitul anului și să existe un vot în plenul
    Parlamentului prin care sunt eurodeputați care cer interzicerea transportului
    de animale vii. Implicit, va însemna o reducere a numărului de animale crescute
    atunci când se cere reducerea emisiilor de metan, fără să se ia în calcul
    faptul că există diverse modalități pentru a reduce aceste emisii.

    Există
    studii care spun că din totalul emisiilor cu gaz de seră, doar 7% provin din
    zootehnie. Există diete care s-au schimbat în hrana animalelor care pot duce la
    reducerea emisiilor de metan. Există măsuri care pot fi aplicate în zootehnie ca
    să nu ajungem la măsura drastică de a reduce numărul de animale și de a nu
    distruge un sector care este atât de performant. Este un sector european care
    este extrem de puternic și în care muncesc și plătesc taxe la bugetele statelor
    Uniunii Europene 4 milioane de oameni. În acest dosar, am încercat, pe cât
    posibil, să abat atenția de la reducerea efectivului de animale și să atrag
    atenția că există alte metode prin care putem lucra la reducerea gazelor cu
    efect de seră atunci când vine voprba despre zootehnie.


  • Conferința de la Munchen și întoarcerea Americii

    Conferința de la Munchen și întoarcerea Americii

    America is back – America s-a întors a fost unul din mesajele importante transmise la Conferința de Securitate de la Munchen. Din cauza pandemiei , nu a fost o conferință în sensul obișnuit al acestui eveniment : organizatorii au optat pentru un format online, o întâlnire virtuală în data de 19 februarie, când ar fi trebuit să aibă loc conferința. Forumul propriu-zis, care de obicei durează două zile, va avea loc la o dată ulterioară, când sutele de invitați prezenți în mod obișnuit vor putea fi la fața locului.

    Chiar și în acest format limitat, Conferința a fost primul mare eveniment internațional la care Joe Biden a participat în calitate de președinte. Noul lider de la Casa Albă a insistat să se delimiteze de politica America first din epoca Trump, așa că a spus apăsat – și a și repetat-o – că America is back. Ideea a preluat-o și a întărit-o și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a grăbit să treacă în revistă dosare în care este importantă cooperarea Europei cu Statele Unite, cel mai important fiind legat de schimbările climatice:

    Schimbările climatice sunt criza care se vede dincolo de COVID-19. Iar pierderea biodiversității este un factor principal în spatele pandemiilor actuale și ale celor viitoare. Cu mai mult de un an în urmă, Europa a spus că vrea să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Și, prin acordul nostru european, dorim să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% deja până în 2030. Dar pentru a combate cu succes schimbările climatice globale avem nevoie de alții care să se potrivească ambiției noastre. Și exact asta se și întâmplă. Din Coreea de Sud în Japonia, din Africa de Sud în China. Și suntem cu adevărat încântați că președintele Biden s-a alăturat din nou Acordului de la Paris chiar în prima sa zi de mandat. Pentru că Statele Unite sunt partenerul nostru natural pentru conducerea globală în domeniul schimbărilor climatice. Și sunt sigur: un angajament transatlantic partajat față de o cale netă de emisii zero până în 2050 ar face din neutralitatea climei un nou punct de referință global.


    Un al doilea dosar în care UE și-ar dori ca Statele Unite să i se alăture este, potrivit Ursulei von der Leyen, cel privitor reglementarea pieței digitale, astfel încât ceea ce e ilegal offline să fie ilegal și online iar valorile societăților occidentale – drepturile omului și pluralism, incluziune și protejarea intimității – să fie protejate printr-un set de reguli pe care să le respecte și giganții IT.


  • Starea Uniunii Europene în anul 2020

    Starea Uniunii Europene în anul 2020

    În primul său
    discurs despre Starea Uniunii Europene, președinta Comisiei, Ursula von der
    Leyen, a afirmat că este nevoie să construim Europa viitorului pornind de la
    efortul fiecărui cetățean, respectiv al fiecărui stat membru, lansând astfel un
    apel pentru încetarea mesajelor de decredibilizare a proiectului european. Von
    der Leyen a îndemnat la înlocuirea fragilității cu o nouă șansă pentru
    vitalitate, punând accentul pe proiectele și inițiativele de relansare
    economică a UE.

    De asemenea, a subliniat necesitatea de a fi adoptate măsuri
    mai ambițioase pentru reducerea impactului schimbărilor climatice, reiterând
    obiectivul ca UE să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic
    până în 2050. Referindu-se la pandemia cu noul coronavirus, șefa executivului
    european a făcut mai multe trimiteri cu privire la nevoia imediată de a adopta soluții
    coordonate la nivel mondial, promovând multilateralismul și colaborarea
    internațională.


    Textul
    articolului scris de Eliza Vaș în cadrul Newsletterului IER din septembrie 2020
    este disponibil la adresa: http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/10/Newsletter_Sept_2020_RO_Final.pdf.




    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul
    European din România)





  • Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură

    Tendinţe privind forţa de muncă din agricultură

    Schimbările
    climatice, progresul tehnologic și mobilitatea forței de muncă au transformat
    profund domeniul agriculturii. Utilajele agricole sunt din ce în ce mai
    performante, iar computerele contează tot mai mult în tehnologiile de procesare
    a produselor agricole, însă munca fizică din agricultură nu va dispărea prea
    curând. În ultimii ani, fermierii din Uniunea Europeană s-au confruntat cu un deficit
    al forței de muncă, compensat parțial de o migrație a lucrătorilor din statele
    est-europene. La nivelul Uniunii Europene, deficitul nu poate compensat
    deoarece forța de muncă din agricultură înregistrează un declin, de la an la
    an.

    Eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și Democraților și
    membră a Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European, consideră că în
    ultimii 15 ani, Uniunea Europeană a pierdut 30% din forța de muncă din
    agricultură, iar la întâlnirile cu responsabili din instituțiile europene – cea
    mai recentă fiind cu ministrul federal al agriculturii și alimentației din
    Germania, Julia Kloeckner – a atras atenția asupra acestei tendințe:

    Am solicitat președinției germane a Consiliului Uniunii
    Europene, dar și tuturor comisarilor și reprezentanților Comisiei Europene pe
    care i-am întâlnit în primul an de mandat, să acorde o mai mare atenție asupra
    noii generații de agricultori europeni și mai multe investiții atunci când vine
    vorba de pregătirea acestei noi generații, care este crucială. Noi avem în
    Uniunea Europeană 450 de milioane de europeni pe care trebuie să-i hrănim, plus
    avem contracte pe care le-am încheiat cu țări terțe. Avem nevoie să ne asigurăm
    hrana pentru aproape 500 de, de milioane de oameni și, cu toate acestea, suntem
    în pericol să nu ne mai putem ține de cuvânt, să nu mai putem să ne hrănim
    populația, să nu mai putem să ne achităm de contractele pe care le-am încheiat
    pentru că, pur și simplu, preocuparea față de asigurarea transmiterii acestei îndeletniciri
    nobile de la o generație la alta, lasă de dorit.


    Atunci când vorbim despre declinul forței de muncă din
    agricultura europeană, este vorba nu numai despre muncitori, ci și despre
    antreprenori care, din diferite motive, își abandonează fermele.

    Eurodeputata
    Carmen Avram: În Europa, între 2007 și 2017,
    deci în doar 10 ani, au fost 2,5 milioane de muncitori care au părăsit sectorul
    agricol. Avem această problemă de care trebuie să ne ocupăm pentru că există
    mai multe motive care au dus la criza în care suntem în acest moment. La nivel
    european aveam această schimbare de generații și tinerii care au oportunități
    noi de muncă, oportunități care nu existau acum 25 … 30 de ani și care astăzi
    nu implică neapărat muncă manuală, dar, cred că în timp ce țările occidentale
    se ocupă totuși, sunt avizate și par să aibă planuri de viitor în această
    problemă, cea mai afectată va fi, cu siguranță, România care nu pare să
    perceapă pericolul și nu pare să fie pregătită pentru viitor. De aceea, noi
    suntem într-o situație mult mai gravă pentru că, pe lângă problema generației
    tinere, mai avem în plus migrarea în masă, exodul de la sat la oraș,
    distrugerea școlilor profesionale și un dezinteres tot mai mare al
    autorităților la nivel național față de agricultură. Gândiți-vă că România are
    o capacitate de angajare în domeniul agricol de 23% din totalul forței de
    muncă, adică vă imaginați câtă nevoie avem de oameni pe câmpuri, în fermele
    României și, în același timp, ce lipsă de personal o să avem în anii care vin.



  • Măsuri pentru inteligență artificială etică și sigură în UE

    Măsuri pentru inteligență artificială etică și sigură în UE

    Comisia Europeană a lansat o etapă-pilot, parte a procesului de
    consolidare a încrederii în inteligenţa artificială, prin adoptarea unor
    orientări în materie de etică, pornind de la activitatea desfășurată de
    un grup de experți la nivel înalt, constituit în iunie 2018. Inteligența
    artificială poate aduce beneficii într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi
    asistența medicală, consumul de energie, automobilele, agricultura, schimbările
    climatice și gestionarea riscurilor financiare. De asemenea, inteligenţa
    artificială poate contribui la detectarea fraudelor și a amenințărilor
    cibernetice și permite autorităților de aplicare a legii să combată criminalitatea
    într-un mod mai eficient.


    Inteligenţa artificială aduce, însă, și noi provocări
    pentru viitorul locurilor de muncă și ridică probleme juridice și etice. Abordarea
    Comisiei este trilaterală: instituie cerințele-cheie pentru o inteligență
    artificială de încredere, demarează o etapă-pilot la scară largă pentru părțile
    interesate și depune eforturi în vederea ajungerii la un consens internațional
    în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale centrate pe
    factorul uman.


    Comisarul pentru
    economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel: Obiectivul
    strategiei noastre este simplu: să oferim Europei tehnologii bazate pe
    inteligență artificială, care sunt atât eficiente, cât și centrate pe om. Etica
    și dezvoltarea economică a inteligenței artificiale nu se opun, dimpotrivă!
    Încrederea cetățenilor noștri în inteligența artificială este esențială pentru
    a profita din plin de avantajele pe care le aduce tehnologia. Transformarea
    digitală, inovațiile, progresele tehnologice, economia digitală trebuie să fie
    articulate într-un mod etic.


    Câteva
    aspecte esenţiale au fost identificate pentru o inteligenţă artificială de
    încredere. Astfel, sistemele de inteligenţă artificială ar trebui să faciliteze
    existenţa unor societăţi echitabile prin sprijinirea implicării factorului uman
    şi a respectării drepturilor fundamentale.


    În acelaşi timp, o inteligenţă artificială în care putem
    avea încredere presupune ca algoritmii să fie siguri, fiabili și suficient de
    solizi pentru a face față erorilor sau inconsecvențelor; cetățenii ar trebui să
    dețină controlul deplin asupra propriilor date, care să nu fie utilizate în
    scopuri prejudiciabile sau discriminatorii; ar trebui asigurată trasabilitatea
    sistemelor de inteligenţă artificială. Nu în ultimul rând, ar trebui instituite mecanisme care să asigure
    responsabilitatea și răspunderea sistemelor de inteligenţă artificială și a
    acțiunilor acestora.


  • Dezbatere în Parlamentul European “Către o Europă durabilă până în 2030”

    Dezbatere în Parlamentul European “Către o Europă durabilă până în 2030”

    Comisia Europeană a publicat un document de reflecție privind o Europă durabilă până în 2030. Actul întăreşte angajamentul ferm al Uniunii de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, inclusiv ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

    De-a lungul anilor, Uniunea Europeană a devenit un actor de frunte în domeniul durabilității, având cele mai înalte standarde sociale și de mediu și promovând Acordul de la Paris privind schimbările climatice și concepte inovatoare precum economia circulară.

    Documentul de reflecţie publicat de Comisia Europeană trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca Uniunea Europeană și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor, a spus prim-vicepreședinte Comisiei, Frans Timmermans:

    Dezvoltarea durabilă începe și se termină cu oamenii, aceasta înseamnă că trebuie să acționăm astfel încât economia și societatea noastră să fie durabile și prospere în același timp. Facem acest lucru pentru a ne putea păstra modul de viață și a îmbunătăți calitatea vieții copiilor și nepoților noștri asigurându-le egalitate, un mediu natural sănătos și o economie prosperă, ecologică și favorabilă incluziunii. Punctul nostru de pornire spre o viitoare Europă mai durabilă trebuie să fie cele 17 obiective de dezvoltare cuprinzătoare şi interdependente asupra cărora lumea a fost de acord şi la care s-a angajat la reuniunea ONU din 2017. Principala noastră provocare pentru următorul deceniu este să găsim o metodă de a ne dezvolta economic, de a continua să ne îmbunătăţim standardele de viaţă şi bunăstarea în beneficiul tuturor fără să ne epuizăm resursele naturale, fără să distrugem şi să otrăvim mediul şi fără să declanşăm schimbări climatice. Avem nevoie doar de o economie care se dezvoltă în limitele planetei noastre şi pentru prosperitatea celor mulţi nu a celor puţini.


    Documentul de reflecție se concentrează asupra principalelor fundamente ale politicilor de tranziție la durabilitate, printre care se numără trecerea de la economia liniară la cea circulară, corectarea dezechilibrelor din sistemul nostru alimentar, adaptarea sectorului energetic, a clădirilor și a mobilității la exigențele viitorului și garantarea faptului că această tranziție este echitabilă și nu lasă pe nimeni în urmă.

    Documentul se încheie subliniind importanța asigurării unui model de urmat pentru tranziția la nivel mondial către dezvoltarea durabilă, întrucât politicile noastre nu vor avea decât un impact limitat asupra planetei dacă alții urmează politici contrare.


  • Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Pentru viitoarea PAC se pune din ce în ce mai mult accentul pe diminuarea efectelor schimbărilor climatice și, în acest fel, stabilirea unor obligații suplimentare de mediu pentru producătorii agricoli, dar care să fie în concordanță cu specificul local sau regional al acestora. În acest sens, Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV) a făcut propuneri pentru noul PAC, după cum ne-a declarat Florentin Bercu, director executiv al organizației.

    Viitoarea politică agricolă comună (PAC) va juca un rol fundamental în dezvoltarea unui sector agricol pe deplin durabil care să susțină îngrijirea mediului, acțiunile în domeniul schimbărilor climatice și viața rurală vibrantă, oferind în același timp alimente sigure și de înaltă calitate pentru peste 500 de milioane de consumatori.

    Investiția, sprijinirea și recompensarea fermierilor este esențială pentru protejarea mediului și îmbunătățirea eficienței și a recompensei financiare. Creșterea formării și a transferului de cunoștințe, restructurarea și adaptarea practicilor agricole, sprijinirea unui management al terenurilor, adoptarea digitalizării și a tehnologiei reprezintă viitorul alimentației și agriculturii.

    Trei dintre cele nouă obiective ale PAC viitoare vizează îmbunătățirea și ameliorarea acțiunilor și ambițiilor privind mediul și schimbările climatice prin: contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, precum și la energia durabilă; promovarea dezvoltarii durabile și gestionarea eficientă a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul; și contribuția la protecția biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

    Florentin Bercu, presedintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV), ne-a spus: Am venit cu propuneri și noi, chiar am susținut și am solicitat să fie decalată perioada necesară pentru ZIE (zona de interes ecologic), pentru înființarea culturilor la ZIE. Lucrăm în această perioadă la modificarea și, să-i spunem, revizuirea Codului de bune practici agricole pentru combaterea poluării cu nitrați, pentru că acolo vin, pur și simplu, cu o aplicare a îngrășămintelor începând de la 1 martie și, după cum știm, îngrășămintele în primăvară sau iarnă se dau în mustul zăpezii. Noi, din păcate, în ultimii ani nu am mai avut zăpadă foarte multă și, dacă aștepți până în martie să dai acele îngrășăminte, nu or să mai aibă efect.


    Comisia Europeană propune statelor membre sprijinul, flexibilitatea, instrumentele bazate pe dovezi și responsabilitatea de a fi ambițioase în adaptarea concepției și finanțării schemelor de mediu și climatice. Acest lucru se va realiza prin îmbunătățirea condiționalității și a schemelor ecologice pentru sprijinirea veniturilor și a măsurilor de agromediu și climă pentru dezvoltarea rurală, în conformitate cu nevoile și condițiile lor locale.


  • Instituirea programului LIFE post 2020

    Instituirea programului LIFE post 2020

    Noul program LIFE, pentru mediu şi schimbări climatrice,
    valabil pentru perioada 2021-2027, trebuie să contribuie la angajamentele
    asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris, al Agendei ONU 2030 privind
    dezvoltarea durabilă și al Convenției privind diversitatea biologică.

    Actualul program LIFE, instrumentul financiar al Uniunii
    Europene pentru mediu și politici climatice, acoperă perioada 2014-2020 și are
    un pachet financiar de 3,5 miliarde EURO. Programul LIFE sprijină proiectele la
    scară mică care vizează schimbul de bune practici, testarea tehnologiilor la
    scară mică și accelerarea punerii în aplicare a legislației și politicii Uniunii
    Europene. LIFE acționează, de asemenea, ca un catalizator al investițiilor, în
    special prin proiecte integrate, și facilitează punerea în aplicare a
    acțiunilor la scară largă. Comisia Europeană a propus, la 1 iunie 2018, un
    regulament de stabilire a unui nou program LIFE pentru perioada 2021-2027.
    Scopul este de a elabora un program consolidat. Comisia Europeană propune suma de 5,45 miliarde EURO, în
    prețuri curente, care urmează să fie alocate noului program, care va conține
    două domenii principale de acțiune – mediul și acțiunea în domeniul climei.

    Despre noul program LIFE, ne vorbeşte Mihai Ţurcanu, europarlamentar: Potrivit specialiştilor,
    schimbările climatice vor reprezenta în continuare una din provocările majore
    cu care ne vom confrunta în anii ce urmează. Nu este un mit. Seceta, valurile
    de căldură și inundațiile devin din ce în ce mai întâlnite în toate statele
    Uniunii. În calitate de fermier, pot să confirm încă o dată că agricultura este
    unul dintre cele mai expuse sectoare la aceste schimbări, pentru că este
    dependentă de condițiile meteorologice. În contextul noului cadru financiar
    multianual, salut propunerea Comisiei de a mări fondul programului LIFE cu
    aproape 60% pentru perioada următoare, 2021 – 2027. Salut abordarea domeniilor
    de o importanță vitală pentru cetățenii europeni, precum natura, mediul și
    calitatea vieții. Din cele 142 de proiecte susținute de acest fond și un total
    de 430 de milioane de euro, 28 cuprind cu succes și sectorul agricol. Mai
    precis, granturi în valoare de 41 de milioane de euro susțin proiecte în
    domenii pentru anularea și adaptarea la schimbările climatice. Sper că acest
    exemplu de succes să fie un motiv în plus în încurajarea accesării fondurilor
    prin programul LIFE și în viitorul exercițiu financiar. Aș mai dori să fac o
    precizare. Doresc o soluționare pentru fermierii care au restricții la
    subprogramul Natura 2000. Susțin că ar trebui să le fie oferite compensări
    pentru pierderile de producție. Grupul nostru a depus un amendament în acest
    sens.

  • Noi obiective europene privind energiile regenerabile

    Noi obiective europene privind energiile regenerabile

    Parlamentul European promovează utilizarea surselor regenerabile de energie, cu noi obiective ambițioase care conduc UE spre obiectivele sale privind schimbările climatice.

    Parlamentul European a aprobat noile obiective ale UE pentru creșterea utilizării energiei din surse regenerabile și îmbunătățirea eficienței energetice. UE dorește să păstreze cetățenii în centrul tranziției energetice, protejând consumatorii autohtoni, promovând mai întâi eficiența energetică și stimulând transportul mai ecologic. Conform noilor norme convenite de către Parlament și guvernele naționale, cel puțin 32% din consumul de energie al UE în 2030 va trebui să provină din surse regenerabile precum soarele sau vântul. Este o creştere a țintei de la 27% la 32% , în încercarea de a atinge obiectivele de reducere a emisiilor cu efect de seră stabilite în cadrul Acordului de la Paris.

    Raportorul spaniol pentru energie regenerabilă, Jose Blanco Lopez, din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democratilor din Parlamentul European, a declarat: Ne dorim o economie fără emisii de carbon până în 2050. Acesta este un pas care ne va permite să respectăm Acordul de la Paris privind schimbările climatice, să contribuim la reducerea emisiilor.

    UE vrea să simplifice modul în care consumatorii îşi pot poată genera, stoca și folosi propria lor energie, fără taxe sau costuri suplimentare. Deputatul olandez, Bas Eickhout: Multe locuințe trebuie să fie mai eficiente din punct de vedere energetic. Cred că acest lucru se va dezvolta în continuare. Desigur, toate țările trebuie să pună aceasta în aplicare. Dar casele mai eficiente, din punct de vedere energetic, vor fi cea mai mare schimbare pentru consumatori.

    Uniunea Europeană vrea și transporturile să fie mai curate. Energia regenerabilă va ajunge la cel puţin 14% în domeniul transportului până în 2030, susţinută de o serie de facilităţi care să încurajeze folosirea ei în diverse sectoare. Folosirea biocombustibililor convenţionali va fi limitată în întreaga Uniune Europeană. Din ianuarie, benzina vândută în România va avea un conţinut de biocarburanţi de minimum 8% în volum faţă de 4,5% cât este acum. În cazul motorinei, conţinutul de biocarburanţi trebuie să fie de minimum 6,5% în volum.