Radio România Internațional

Tag: scoala online

  • Plan de acțiune european pentru educația digitală

    Plan de acțiune european pentru educația digitală

    Una dintre cele mai importante lecții pe care le-am învățat în urma crizei provocate de pandemia de COVID 19 este faptul educația digitală nu mai este un subiect marginal, a devenit o parte integrantă a sistemului nostru de învățământ și formare profesională, a spus în conferința de presă de prezentare a planului de acțiune Margrethe Vestager, vicepreședintă a Comisiei Europene, însărcinată cu pregătirea tranziției către era digitală. A ținut să precizeze că deși nu sunt cuvintele ei, ci ale unui professor, este total de acord cu această concluzie. Educația digitală devine o parte integrală a viitorului nostru și un subiect extrem de important.

    Adoptat săptămâna trecută de executivul comunitar, planul de acțiune trece în revistă problemele apărute în primăvară în sistemele de învățământ și propune un set de inițiative menite să facă educația digitală accesibilă în întreaga Europă.

    Unul din primele lucruri pe care trebuie să îl facem este să ne asigurăm că școlile au echipamentele necesare pentru a trece prin această transformare digitală. Vom pune la punct ghiduri care să ofere asistență de-a lungul întregului proces. Plecând de la asigurarea conexiunii la internet și a dispozitivelor tehnice necesare până la mijloacele prin care profesorii vor putea stăpâni noile metode de învățare, mai spune Margrethe Vestager, enunțând astfel una din prioritățile pe termen lung ale planului de acțiune. Și anume, dezvoltarea unui sistem educațional digital de înaltă performanță.

    Cel de-al doilea obiectiv strategic pe care ni l-am propus este consolidarea aptitudinilor și competențelor digitale. Astăzi, mai mult de unul din cinci tineri nu are suficiente cunoștințe în acest domeniu. Este absolut necesar să le oferim oamenilor șansa să se perfecționeze, punctează Margrethe Vestager.

    Planul de acțiune va fi pus în practică de anul viitor și cuprinde măsuri până în anul 2027. Până atunci va fi analizat la un Summit european pentru educație, pe care Comisia îl va găzdui online pe 10 decembrie și care va reuni miniștrii de resort din statele membre.

    De ce este importantă această inițiativă, aflăm de la aceeași Margarethe Vestager: Ne modernizăm educația pentru că este important să adaptăm ce și cum învățăm la noua realitate tehnologică.



  • România așteaptă pe o listă a CE un vaccin împotriva Sars-Cov-2 iar învățământul se mută online

    România așteaptă pe o listă a CE un vaccin împotriva Sars-Cov-2 iar învățământul se mută online

    Interesul pentru achiziționarea unui vaccin rămâne extrem de ridicat în toată lumea. Comisia Europeană a încheiat precontracte cu firmele care dezvoltă un astfel de vaccin. Și România este pe lista țărilor în care va fi distribuit. Înainte ca vaccinul să fie finalizat, România trebuie să facă toate pregătirile necesare pentru ca o viitoare campanie de vaccinare, să se desfășoare fară probleme. 10,7 milioane de persoane de la noi considerate cu risc mare de îmbolnăvire, biologic sau occupational, vor fi vaccinate primele cu serul imunizator.




  • Anul şcolar în condiţii de pandemie

    Anul şcolar în condiţii de pandemie

    Noul an şcolar a început în România pe 14 septembrie, în condiţii speciale, impuse de pandemia de coronavirus, cu incertitudini pentru elevi, părinţi şi profesori laolaltă. În cele mai multe instituţii de învăţământ s-a intrat în clase, dar cu mască de protecţie sanitară şi păstrând distanţarea fizică. În altele, cursurile se desfăşoară online, după ce în mai multe localităţi au apărut cazuri de COVID-19 confirmate în rândul profesorilor şi al elevilor.


    Autorităţile anunță că monitorizează atent evoluţia situaţiei în şcoli şi, acolo unde va fi cazul, vor fi luate măsurile necesare pentru limitarea îmbolnăvirilor. Premierul liberal Ludovic Orban a spus că în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ, începerea noului an s-a desfăşurat în bune condiţii. Copiii au nevoie de şcoală, iar întreruperea procesului educaţional poate avea repercusiuni asupra înţelegerii materiilor în anii următori, este de părere Ludovic Orban, care şi-a exprimat încrederea în misiunea cadrelor didactice şi le-a cerut acestora, dar şi părinţilor, să devină parteneri.


    Ludovic Orban: Dacă acumulezi restanţe sau ai lacune o lună, două în procesul educaţional îţi poate afecta înţelegerea în anii următori de şcoală şi aici va trebui să comunicăm foarte limpede acest mesaj, că este extrem de important pentru copii să urmeze procesul şcolar, indiferent cum se face, şcoala în clasă sau online. De altfel, cred că încetul cu încetul lucrurile tind să revină la o atmosferă mai normală şi nu mai există atmosfera aceea de tensiune care s-a generat. Totuşi, începerea şcolii e o bucurie şi pentru copii şi pentru profesori, poate şi pentru părinţi.


    La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, afirmă că noul an şcolar începe cu multe incertitudini şi că este dificil pentru toţi cei implicaţi în procesul didactic. El s-a declarat însă convins că profesorii, elevii, părinţii şi autorităţile locale vor reuşi să depăşească toate provocările.


    Marcel Ciolacu: Astăzi este un alt fel de început, pe un drum al responsabilităţii şi al curajului, la sfârşitul căruia fiecare va fi mai puternic şi mai înţelept. Sunt sigur că fiecare dintre voi înţelege importanţa respectării regulilor pentru protejarea sănătăţii și sunt la fel de sigur că, împreună, elevi, părinţi, profesori şi autorităţi publice locale vom reuşi să parcurgem fără incidente majore tot acest drum.


    Reprezentanţii elevilor, părinţilor şi sindicaliştii din învăţământ cred că măsurile aplicate în şcoli sunt insuficiente, iar cele care există nu se pot aplica suficient de bine. Nemulțumiți de modul în care autorităţile au tratat achiziţia de laptopuri şi tablete pentru elevi, Comunitatea Declic şi Consiliul Naţional al Elevilor au organizat, în prima zi de şcoală, un protest în faţa Ministerului Educaţiei. Aceștia au semnalat că 900 de mii de elevi nu au avut acces la educaţie online pe durata stării de urgenţă.


    În replică, reprezentanţii Ministerului au precizat că instituţia şi-a făcut treaba şi că responsabil pentru aceste achiziţii este Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate.

  • An şcolar în trei culori

    An şcolar în trei culori

    Un nou an școlar
    a început în România – un an școlar atipic, marcat de condiții speciale de
    protecție sanitară, determinate de epidemia de coronavirus. Trecerea în online
    a cursurilor, în primăvară, a fost o soluție de avarie, care a permis ca școala
    să funcționeze totuși, dar a fost clar pentru toată lumea că sistemul nu este
    unul de aplicat pe termen lung.


    Autoritățile au avut la dispoziție câteva luni
    pentru a găsi formula optimă, adaptată situației epidemiologice. Varianta
    rezultată a fost una cu trei scenarii, cărora le-au fost atribuite culori: roșu, galben și verde, fiecare unitate
    de învăţământ urmând să funcţioneze conform scenariului potrivit cu situaţia
    din zona în care se află.


    Astfel, cele mai multe dintre acestea, peste 12 mii,
    şi-au deschis porţile în scenariul verde, care presupune participarea zilnică
    faţă în faţă a tuturor preşcolarilor şi elevilor. În aproape 5 mii de școli se aplică
    scenariul galben, care prevede prezenţa în clasă a elevilor din clasele primare
    şi terminale şi revenirea parţială la şcoală prin rotaţie a elevilor din
    celelalte clase de gimnaziu şi liceu. Circa 250 de școli vor funcționa,
    deocamdată, potrivit scenariului roşu, lecţiile fiind predate doar online. Şi
    în grădiniţe au fost luate măsuri speciale, astfel încât preşcolarii să fie în
    siguranţă.


    Începutul anului şcolar va fi plin de provocări, consideră elevii, profesorii
    şi părinţii. În mesajul
    adresat elevilor, dar și cadrelor didactice, președintele Klaus Iohannis şi-a
    exprimat, însă, speranţa că, împreună, vom trece cu bine peste această perioadă:

    Până când vom reuşi să
    învingem virusul care ne-a schimbat tuturor modul de viaţă, va trebui ca la
    şcoală să respectaţi câteva măsuri speciale concepute pentru a nu pune în
    pericol sănătatea voastră şi a celor dragi. Fiecare dintre voi veţi avea ocazia
    să fiţi un supererou care, atunci când poartă mască, se spală des pe mâini şi
    ascultă îndrumările cadrelor didactice, îşi ocroteşte părinţii şi bunicii, cei
    mai expuşi pericolului de a se îmbolnăvi.

    Dragi dascăli, păşim cu toţii pe un
    teritoriu necunoscut şi tocmai de aceea va fi nevoie de multă răbdare, flexibilitate
    şi energie, va trebui să găsiţi resurse interne şi adesea să vă adaptaţi la
    situaţii neprevăzute. Sunt convins însă că veţi reuşi să-i însoţiţi pe copii în
    fascinanta călătorie a cunoaşterii fie că vă veţi afla alături de ei în clasă,
    fie la distanţă, prin intermediul mijloacelor de comunicare online. Vă doresc
    un an şcolar cât mai bun şi vă mulţumesc pentru implicarea voastră.

    Ministrul educaţiei, Monica Anisie, a precizat că, în funcţie de evoluţia
    sanitară locală, actualele scenarii se pot schimba şi a dat asigurări că nu
    sunt probleme legate de accesul copiilor la dispozitivele electronice necesare
    sau la internet.

  • Măsuri pentru sistemul de învăţământ

    Măsuri pentru sistemul de învăţământ

    Luni, marea majoritate a unităţilor de învăţământ
    din România se deschid pentru un nou an şcolar. Cu
    alte cuvinte, se află în scenariul verde, care presupune prezenţa fizică a
    elevilor la cursuri. Nu este şi cazul capitalei, unde situaţia epidemiologică
    şi numărul mare de elevi dintr-o clasă au impus adoptarea scenariului galben, cu
    o parte dintre elevi la școală și o alta, acasă, nevoiţi să înveţe online. Există
    – si sunt distribuite relativ uniform pe teritoriul ţării – şi unităţi de
    învăţămant care nu se pot deschide fizic pentru elevi. Este scenariul roşu,
    care presupune educaţie exclusiv online. În funcţie de evoluţia epidemiei,
    lucrurile se pot schimba, în bine dar şi în rău.


    Întreaga vară a stat sub
    semnul unui număr ridicat de infectări zilnice, ceea ce a alimentat îngrijorările
    părinţilor şi profesorilor cu privire la modul în care se va desfăşura noul an
    şcolar. Problemele specifice create de virus se suprapun peste cele cronice ale
    sistemului de învăţământ. Iar unele dintre cele mai grave sunt dotările
    insuficiente sau precare. Sub presiunea timpului, autorităţile încearcă să le
    remedieze. Guvernul a suplimentat bugetul
    Ministerului Educaţiei cu 100 de milioane de lei (20 de milioane de
    euro) din fondul de rezervă bugetară, pentru finanţarea Programului Naţional
    Educaţia în Siguranţă.


    Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă,
    a explicat la ce vor fi folosiţi aceşti bani: Au fost alocate sumele
    necesare astfel încât inspectoratele şcolare să facă achiziţii de laptopturi,
    materiale sanitare şi dispozitive electronice, precum camere web sau tablete
    electronice, astfel încât personalul din învăţământ să poată să desfăşoare
    lecţii online acolo unde situaţia epidemiologică impune un astfel de sistem.


    Executivul a mai adoptat şi un memorandum care prevede conectarea la internet a
    3.150 de şcoli, precum şi o hotărâre pentru ocuparea a 500 de posturi în
    sistemul de învăţământ preuniversitar, atât pentru personal didactic, cât şi
    nedidactic. Este un răspuns la numărul important de cadre didactice care au
    optat pentru pensionare, întrucât depăşiseră vârsta de 60 de ani şi se temeau
    pentru sănătatea lor. Autorităţile locale au sarcina de a angaja personal
    medical în cabinetele şcolare, iar salariile vor fi asigurate din bugetul
    Ministerului Sănătăţii.


    Din opoziţie, PSD acuză, însă, executivul că nu a
    pregătit cum trebuie noul an şcolar la capitolul securitate sanitară şi că nu a
    sprijinit autorităţile locale în organizarea procesului didactic pentru a
    preveni răspândirea noului coronavirus.


    Prim-vicepreşedintele PSD Sorin
    Grindeanu: Cu patru zile înainte de începerea şcolilor, guvernul nu şi-a
    îndeplinit obligaţiile, deşi au avut absolut toată vara la dispoziţie. Deci, nu
    pot spune că au fost luaţi prin surprindere. Nu sunt tablete, nu sunt măşti, nu
    sunt testări pentru profesori şi în foarte multe cazuri nu sunt manuale.
    Potrivit lui Grindeanu, în prezent 26% dintre şcoli nu beneficiază de
    infrastructură fixă pentru acces la internet.


    Amintim că România este în plină
    campanie electorală pentru scrutinul local din 27 septembrie.

  • Şcoala va începe săptămâna viitoare

    Şcoala va începe săptămâna viitoare

    În primăvară, situația excepțională determinată de pandemie a determinat autoritățile din România să treacă în online cursurile din învățământul preuniversitar, la fel procedând și unitățile de învățământ superior. Varianta a fost una de avarie, cu neajunsuri inerente, dar care a permis cumva continuarea procesului de învățare. Condiționați de volatilitatea situației epidemiologice, decidenții de la București au analizat luni în șir posibile variante pentru reluarea acum, în septembrie, a cursurilor și, într-un final, au elaborat trei scenarii, cărora le-au atribuit culori: roşu, galben şi verde.

    Verde este varianta cea mai optimistă, în care mai puţin de o persoană la mia de locuitori este depistată cu COVID-19 în ultimele 14 zille, iar elevii vor putea merge la şcoală. Scenariul galben, cel privind un risc mediu, presupune între una şi trei persoane detectate pozitiv cu noul coronavirus la mia de locuitori – în acest caz prioritate să meargă la şcoală vor avea preşcolarii, elevii din clasele zero-patru, dar şi elevii din anii terminali. Restul claselor vor face ore online, însă vor merge şi la şcoală prin rotaţie. Scenariul roşu este cel de avarie, cu mai mult de trei infectaţi la mia de locuitori în intervalul amintit. În acest caz şcoala se închide de tot, iar orele se vor face online.

    Ministrul Educaţiei, Monica Anisie a detaliat: În data de 7 septembrie, direcţiile de sănătate publică analizează situaţia epidemiologică, transmit către unităţile de învăţământ această situaţie şi, în funcţie de situaţia epidemiologică, dar şi de specificul şcolii, consiliile de administraţie din fiecare unitate de învăţământ fac o propunere către Inspectoratul Şcolar.

    Școala va începe pe 14 septembrie, a dat asigurări premierul Ludovic Orban, subliniind că dreptul la educaţie este fundamental și că autorităţile iau toate măsurile posibile pentru reducerea riscului epidemiologic. Șeful Executivului a evocat, însă, posibilitatea ca până la sfârșitul lunii septembrie cursurile să fie doar online. Ludovic Orban i-a răspuns, totodată, şi lui Marcel Ciolacu, liderul principalului partid de opoziție, PSD: Nimeni nu s-a exprimat vreodată că vrea să amâne începerea şcolii. Deci, şcoala va începe la 14 septembrie şi alegerile se vor ţine la 27 septembrie. Este ridicolă această idee exprimată de PSD (…). Cum să amâni alegerile? Şi aşa s-a prelungit mandatul aleşilor locali. Alegerile au fost o dată amânate. Data de 27 septembrie este convenită de comun acord între toţi liderii politici şi data alegerilor nu a fost fixată prin hotărâre de guvern, ci a fost fixată prin lege, în parlament, care a fost adoptată cred că aproape în unanimitate, cu câteva abţineri. Declarația survine unei idei avansate recent de Marcel Ciolacu, anume că social-democraţii vor iniţia în Parlament discuţii privind amânarea alegerilor locale, dacă şcolile nu se deschid lunea viitoare.

  • Comisia Europeană a lansat o noua versiune a SELFIE

    Comisia Europeană a lansat o noua versiune a SELFIE

    Pe măsura ce şcolile încep să
    se redeschidă în întreaga Europă, Comisia Europeană a decis să actualizeze, în
    luna august, instrumentul SELFIE pentru a le ajuta să reflecteze asupra modului
    în care fac faţă învăţării la distanţă în timpul pandemiei de COVID-19 şi să
    planifice următorul an şcolar pe baza nevoilor elevilor şi profesorilor.


    Eliza Vaş, expert de la Serviciul
    Studii Europene din cadrul Institutului European din România ne dă detalii:


    Pandemia
    de Covid 19 a influenţat în mod decisiv modul în care se face educaţie în Europa,
    cu cele mai multe activităţi trecând de la forma de predare tradiţională în
    clase, la o formă digitală, cu ore organizate în mediul online, şi profesori şi
    elevi aflaţi la distanţa unii de ceilalţi.

    Acum într-adevăr în intreaga
    Europă vorbim despre diverse scenarii de întoarcere la şcoală. In acest sens, Comisia a actualizat instrumentul de autoevaluare SELFIE (Self-reflection on Effective Learning by Fostering
    the use of Innovative Educational Technologies) pentru a ajuta şcolile să integreze mai bine
    tehnologiile digitale, în
    predare, învăţare şi evaluare, dar şi
    pentru a le sprijini în procesul de reflecţie asupra gradului de digitalizare a
    actului de predare.

    De altfel, instrumentul SELFIE se află printre cele 11 acţiuni
    ale Planului pentru Educaţia Digitală al CE, care este în curs de actualizare în
    urma unei consultari publice ce este deschisă până pe 4 septembrie şi la care poate să răspundă orice cetăţean european.


    Instrumentul colectează opinii
    anonime din partea elevilor, a cadrelor didactice şi a directorilor unităţilor
    de învăţământ pentru a prezenta o imagine sintetică a punctelor forte şi a
    punctelor slabe ale şcolii în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiilor
    digitale.


    Cine sunt beneficiarii şi cum pot folosi acest instrument ne explică Eliza
    Vaş, expert
    IER: Beneficiarii instrumentului sunt
    reprezentanţii şcolilor, elevii şi profesorii, care au la dispsoziţie prin
    intermediul SELFIE o serie de întrebări şi afirmaţii la care trebuie să
    răspundă pentru a primi mai apoi un raport cu puncte tari şi puncte slabe ale
    utilizării noilor tehnologii în procesul de predare-învăţare-evaluare.
    Este un instrument gratuit, poate să fie folosit de orice şcoală primară,
    gimnaziu sau liceu din Europa, şi nu numai, şi este disponibil în toate limbile
    oficiale ale UE.

    Pentru a fi folosit efectiv e nevoie ca un
    reprezentant al unei şcoli să înregistreze instituţia de învăţământ, iar apoi după ce are acces la instrument va
    putea să trimita linkul pentru completarea unui chestionar, atât de către
    profesori, cât şi de către elevi, dar şi de alţi reprezentanţi ai şcolii,
    durata de completare a chestionarului fiind undeva între 20 şi 40 de minute. Ulterior
    va fi generat un raport care va include acea viziune de ansamblu asupra modului
    în care se face educaţie digitală în şcoala respectivă şi, e de reţinut faptul
    că nu sunt colectate date personale. Toate răspunsurile care sunt oferite sunt
    anonime şi şcoala este cea care intră în posesia raportului generat în urma răspunsurilor
    date, iar acest raport nu este făcut public decât dacă şcoala decide acest
    lucru.


    Orice
    instituţie de învăţământ interesată se poate înscrie pe platformă şi poate să
    utilizeze gratuit instrumentul SELFIE.


  • Variante pentru noul an şcolar

    Variante pentru noul an şcolar

    Sunt mai
    puțin de două luni până când ar trebui să înceapă şcoala, dar, din cauza
    pandemiei de COVID 19, nu se știe, încă, exact cum se vor desfășura cursurile.
    Dacă ținem cont de situția actuală, în care numărul cazurilor de infectare în
    România este în creștere, clopoțelul ar urma să sune, destul de probabil,
    on-line.


    Ministerul Educaţiei sudiază mai multe scenarii, iar unul dintre ele
    este cel al alternării cursurilor în clasă cu cele la distanță, prin internet.
    Ministrul de resort Monica Anisie spune că cel mai bun scenariu va fi, dacă Ministerul Sănătăţii va face
    această recomandare, acela în care unii dintre elevi vor fi la şcoală, iar
    alţii vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcţie
    de situaţia epidemiologică. Decizia finală va fi luată de un grup
    interministerial, constituit la nivelul Guvernului.


    Varianta virtuală a
    cursurilor școlare a fost aplicată începând din primăvară, odată cu instituirea
    stării de urgență pentru limitarea răspândirii noului coronavirus. Cadrele
    didactice, școlile și elevii au trebuit să se adapteze din mers acestui tip
    inedit de învățământ, pentru ca procesul educațional să poată continua. După
    cum recunoșteau și oficiali ai Ministerului Educației, lucrurile au funcționat
    mai bine în mediul urban decât în cel rural, în special din cauza diferențelor
    de posibilități materiale.


    Pe de altă parte, chiar dacă România se află pe
    primele locuri pe plan mondial la viteza de internet, ceea ce favorizează acest
    nou tip de educație, nu toată lumea are acces. Ca urmare, Parlamentul de la
    București a adoptat o lege care prevede ca Ministerul Educaţiei să asigure
    elevilor şi profesorilor infrastructura necesară constând în dispozitive şi
    conexiune la internet pentru accesarea Bibliotecii Şcolare Virtuale, Platformei
    şcolare de e-learning şi a altor platforme educaţionale agreate. Au început,
    deja, primele donări de tablete în acest sens, ministrul Educaţiei spunând că,
    până la începerea noului an şcolar, problema dispozitivelor pentru lecţii
    online ar trebui să fie rezolvată în toate comunităţile defavorizate. S-au
    implicat în aceste demersuri și societatea civilă, și Biserica Ortodoxă Română.


    Între timp au avut loc atât Evaluarea Națională, cât și examenul de
    Bacalaureat, ambele în condiții speciale de siguranță sanitară. Elevii au mers
    la școală pentru aceste examene, dar au respectat anumite reguli (măști,
    distanțare), iar cei care aveau febră sau au fost ținuți în izolare au avut la
    dispoziție sesiuni speciale. Din programa de concurs a fost eliminată materia din
    ultimul semestru, cel afectat de pandemie.


    Ministrul Monica Anisie le-a
    mulțumit celor peste 76.000 de cadre didactice, directori, inspectori, precum
    şi autorităţilor publice locale pentru modul ireproşabil în care au asigurat
    condiţiile pentru ca elevii să fie în siguranţă. Felicitări pentru modul în
    care s-au adaptat noilor situații au primit atât elevii, cât și părinții. A
    fost o provocare pentru toți, a conchis un oficial al ministerului de resort.

  • Măsuri în sistemul de educaţie

    Măsuri în sistemul de educaţie

    Unele
    state europene au redeschis școlile luna aceasta. Nu și România, de pildă, unde
    cursurile în stil clasic ar urma să fie reluate la toamnă, odată cu începerea
    unui nou an de învățământ. Pentru ca anul școlar în curs să nu fie înghețat,
    cursurile au loc, în prezent, online, materia neparcursă va fi recuperată anul
    viitor, iar mediile vor fi încheiate cu minimum două calificative sau note.
    Revin în bănci, pentru examene, doar elevii din anii terminali de gimnaziu și
    liceu.


    Întrebarea principală nu este, însă, atât când vor merge, din nou,
    copiii la școală, cât mai degrabă cum va arăta învățământul, în condițiile în
    care specialiștii în domeniul sanitar susțin că va trebui menținută distanța
    fizică.


    Potrivit ministrului Educației de la București, Monica Anisie, în școli
    va fi nevoie de reguli noi, dat fiind, spre exemplu, că elevii nu vor mai putea
    sta câte doi în bancă şi nici unul în spatele celuilalt. Ministrul a precizat
    că vor fi achiziționate măști de protecție care vor fi distribuite atât
    copiilor, cât și personalului didactic și a promis că nu va mai exista unitate
    de învăţământ în țară fără asistenţă medicală. În egală măsură, au fost alocați
    150 de milioane de lei (circa 31 de milioane de euro) pentru cumpărarea de
    dispozitive electronice conectate la internet destinate elevilor din mediile
    defavorizate. Nu este clar câți copii au acces, la ora actuală, la cursurile
    online, pe de-o parte, fiindcă nu toți au un computer sau o tabletă cu acces la
    internet, pe de altă parte, pentru că nu toți profesorii pot pune în aplicare
    recomandarea ministerului.


    În opinia unui fost ministru al Educației, Mircea
    Miclea, situația cursurilor online ar fi fost mai clară, dacă România ar fi
    pregătit din timp o platformă de e-learning și, dacă ar fi existat voință,
    aceasta ar fi fost gata în 2014-2015. La rândul său, organizația
    neguvernamentală ʺSalvați Copiiiʺ avertizează asupra agravării riscului de
    excluziune socială a copiilor vulnerabili şi solicită definirea unor politici
    publice care să permită restabilirea imediată a dreptului la educaţie pentru
    toţi.


    Potrivit Ministerului Educației, la nivel naţional, în prezent,
    aproximativ 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie. Pentru a demonstra că
    poate fi asigurat accesul la educaţie digitală pentru toţi la costuri scăzute,
    mai multe companii din sectorul digital, reprezentanţi ai societății civile, cadre
    didactice şi personalităţi publice au colaborat la crearea primei tablete
    educaţionale românești. Tableta oferă acces la aproximativ 100 de aplicaţii şi
    site-uri educaţionale, are un sistem de control la distanţă, conţine
    instrumente de control parental şi este supravegheată pentru a se asigura
    folosirea sa exclusiv în scopuri educaţionale. Astfel de tablete vor fi donate
    copiilor defavorizaţi.



  • Învăţământul online – învăţământul viitorului?

    Învăţământul online – învăţământul viitorului?

    Pandemia
    de COVID 19 a schimbat în mod semnificativ societatea umană, fie si doar
    temporar, reducând interacțiunile la un nivel strict necesar, lucru de
    neimaginat la începutul anului, de pildă. Ca într-un film catrastofic
    hollywoodian, oamenii stau în case în marea lor majoritate, se feresc unii de
    alții, iar viața
    socială și
    activitățile și le-au transferat on-line. Virtualul pare a deveni noul real în
    multe din segmentele vieții de zi cu zi. Blamatul virtual este acum încurajat, se investesc în el bani, timp și
    chiar emoții. Și nu doar pentru perioada pandemiei ci, destul de probabil, și
    pentru cea de după.

    O lume nouă se întrezărește la orizont, iar în ce măsură se va și instaura
    rămâne să descoperim. O latura a acestei
    lumi posibile este și educația, transferată în zilele pandemiei pe platformele
    on-line. Profesori și elevi, de toate vârstele, dar si părinți, fiecare
    din casele lor, încearcă un nou tip de
    socializare și de interacțiune, pentru a duce școala mai
    departe. Pentru unii mai greu, pentru alții floare la ureche, pentru unii
    aproape imposibil financiar sau tehnic, pentru alții o nimica toată, lucrurile
    merg înainte intr-un
    deja devenit noul firesc, chiar dacăla viteze diferite.

    L-am întrebat pe președintele
    Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, ce viitor întrevede educației la
    distanță. Ioan Aurel Pop: Eu privesc această soluție ca o
    soluție de avarie necesară în aceste momente când nu ne putem vedea față în
    față cu elevii noștri și cu studenții noștri, dar nu e vorba de o soluție pe
    termen lung. Școala, de când s-a organizat ea mai bine, de la greci
    și de la romani, presupune prezența învățătorului, a
    profesorului, față în față cu cei cărora le este destinat mesajul școlii.

    Prin urmare, nu cred că este o soluție de
    permanentizat. Nu cred că se va impune, s-ar putea întâmpla să
    fie folosită soluția mai mult decât până în prezent – pentru că învățământ la
    distanță există și acum în școală superioară românească și internațională -
    s-ar putea întâmpla ca unii să o prefere, dar, repet, rămân la opinia
    că învățământul clasic, față în față cu privirea elevului în ochii
    profesorului, cu emoția pe care o transmite profesorul, nu pot fi înlocuite cu
    nimic. Mesajul omenesc se face de la om la om.

    Ministerul Învățământului de la București face
    însă un pas îndrăzneț și vrea să-i pregătească pe profesori pentru predarea
    on-line, astfel încât să fie gata și pentru alte situații în care școlile vor
    trebui închise, așa cum s-a întâmplat în perioada stării de urgență. Se vor
    introduce, astfel, în curriculumul programelor de formare
    psihopedagică inițială, disciplinele
    de pregătire didactică și
    practică de specialitate pentru dezvoltarea competențelor de integrare a
    tehnologiei în procesul de predare-învățare-evaluare în învățământul
    preuniversitar. Este deja pusă la dispoziția cadrelor didactice, elevilor
    și părinților o colecție de resurse necesare continuării învățării în mediul
    on-line, grupate pe un portal dedicat. Ministerul învățământului consacră și
    obligativitatea participării elevilor la cursurile on-line și cere părinților
    să asigure condițiile necesare.

    Profesorul Varujan Pambuccian, matematican și
    informatician, nu crede însă
    nici el în permanentizarea acestui tip de predare.

    Varujan Pambuccian: Eu
    cred că după criza de acum nu vom asista la o dezvoltare foarte
    rapidă a genului acesta de învățare. Pentru că, după ce va trece criza, vom
    fi din nou în paradigma clasică și ea va fi perpetuată. Nu știu dacă e de dorit sau de nedorit, asta
    este o chestiune de necesitate până la urmă. Adică trebuie să fim atenți, dacă
    este nevoie de așa ceva într-un loc, da, e de dorit. Dacă nu este nevoie de așa
    ceva într-un loc nu este de dorit, evident. Problema este însă următoarea:
    plecând de la ideea aceasta cu informatizarea, cu hai să trecem toate cu
    une în față, au existat țări care au forțat lucrurile și le-au
    forțat într-o direcție greșită, după părerea mea. Repet, învățarea este un
    proces social, învățarea este descoperire împreună cu un ghid – care este
    profesorul, a unor lucruri pe care și le dorește societatea să le descopere
    copiii.

    Aici contează foarte mult lucrul acesta. Chestia asta cu descoperitul
    împreună, cu procesul social de învățare, dacă stăm să ne gândim pleacă de la
    structura noastră mentală de antropoide și nu s-a schimbat în mod radical. Aici
    trebuie să găsim soluții pentru a duce pe biți o situație similiară cu
    ceea ce avem noi în ADN-ul nostru cultural foarte bine fixat. Altfel, sigur ne
    putem entuziasma foarte ușor, putem încerca să forțăm foarte ușor, dar lucrurile
    vor reveni la matca lor normală pentru că stă în felul în care e construit
    creierul nostru.

    Pe de altă parte, apar și o serie de probleme
    mult mai concrete, ridicate de mai multe voci ale societății civile, cum ar fi
    accesul la internet în zonele rurale sau izolate, capacitatea financiară a
    părinților și profesorilor, posibilitatea de supraveghere a copiilor,
    cunoștințele de informatică, suportul logistic care poate fi oferit de școli.

    Potrivit unui studiu, in
    Romania, Zoom, WhatsApp,
    Google Classroom și Facebook au fost cele mai folosite resurse în predarea la
    distanță pe perioada suspendării cursurilor. 36% dintre profesorii și
    directorii participanți au spus că au urmat cursuri de utilizare a
    instrumentelor digitale. Doar unul din cinci profesori declară că folosea
    laptopul înainte de suspendarea cursurilor, iar 19% – proiectoarele
    video. Doar unul din zece utiliza site-uri și platforme digitale si 7%
    apelau la manuale digitale în activitatea de clasă. Cel mai frecvent, elevii
    folosesc platforma pentru Matematică, urmata de Limba și literatura română și
    Limbile străine.

  • Anul şcolar se reia online

    Anul şcolar se reia online

    După vacanța de Paște, elevii români au revenit,
    de miercuri, la școala online, modalitatea de a continua cursurile în timpul
    pandemiei de coronavirus, care a dus la închiderea temporară a unităților de
    învățământ pe 11 martie. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, la un
    post privat de televiziune, că școlile s-ar putea redeschide la sfârşitul lunii
    mai sau la începutul lunii iunie.


    Trebuie să avem foarte mare grijă în ceea ce
    privește copiii, a atras atenția ministrul Sănătății, care a menționat
    stabilirea unor protocoale pentru revenirea în şcoli.


    La rândul său, premierul
    Ludovic Orban a dat asigurări că autorităţile nu au avut ‘niciun moment’ în
    evaluare îngheţarea anului şcolar, adăugând că obiectivul Guvernului este acela
    de a asigura toate condiţiile posibile pentru ca elevii şi studenţii să încheie
    anul şcolar, iar examenele naţionale să fie susţinute, în condiţiile care vor
    fi permise de contextul epidemiologic. Oricum, potrivit anunţului făcut de
    Ministerul Educaţiei la începutul lunii, structura anului şcolar nu a fost
    modificată până acum. Astfel, acesta ar urma să se încheie pe 12 iunie.


    Secretarul de stat în
    Ministerul Educaţiei, Luminiţa Barcari, a îndemnat cadrele didactice, la postul
    public de radio, să facă, în continuare, eforturi pentru a-i ţine pe elevi
    conectaţi la şcoală:


    Trebuie să stăm acasă,
    să avem răbdare, să încercăm să lucrăm cât mai multe online, bineînţeles să
    respectăm şi timpii de lucru, adică să nu obosim elevii, să ţinem cont de
    vârsta lor, că unii se vaită că lucrează prea mult alţii, spun că nu prea
    lucrează, deci să găsim un echilibru în toate. Indiferent de perioada când se
    va hotărî reînceperea cursurilor, acest an şcolar va fi finalizat cu
    certitudine. Avem variante de lucru pentru toate examenele naţionale.


    Ministerul Educaţiei a publicat programele din care
    au fost eliminate materiile din semestrul al doilea pentru cei care vor susţine
    examenul de bacalaureat sau cel de evaluare naţională. Măsura a fost luată în
    acord și cu reprezentanţii elevilor, studenţilor, părinţilor, cadrelor
    didactice şi cu cei ai Consiliului Naţional al Rectorilor.


    Secretarul de stat
    în Ministerul Educaţiei, Luminiţa Barcari, a mai anunțat că instituția a pus la
    dispoziţia elevilor, săptămânal, câte cinci teste de antrenament la fiecare
    disciplină de examen pentru pregătirea în această perioadă de suspendare a
    cursurilor.


    Formulate în concordanţă cu noile programe, aceste teste sunt
    postate pe site-ul Ministerului Educaţiei. Luminița Barcari a amintit și de
    programul Teleşcoală,
    realizat în colaborare cu postul public de televiziune, astfel încât elevii din
    clasele terminale să primească sprijin din partea profesorilor voluntari în
    vederea pregătirii pentru examenele pe care urmează să le susțină.