Radio România Internațional

Tag: scrutin

  • Executivul a aprobat reguli noi în campania pentru alegerile prezidențiale

    Executivul a aprobat reguli noi în campania pentru alegerile prezidențiale

    Guvernul de la Bucureşti a adoptat, în şedinţa de astăzi, hotărârea privind organizarea alegerilor prezidenţiale în luna mai a acestui an, precum şi calendarul electoral aferent.

     

    Primul tur va avea loc pe 4 mai, iar turul al doilea pe 18 mai. Executivul a aprobat şi regulile de desfăşurare a procesului electoral şi a adus o serie de modificări. Astfel, votul în străinătate va avea loc tot timp de 3 zile, dar se modifică intervalul orar de desfăşurare: dacă vineri şi sâmbătă acesta rămâne între orele locale 7:00 şi 21:00, duminică, în statele situate la vest de România, votarea se va încheia mai devreme, la ora 21:00 a României, pentru ca votul să nu mai fie influenţat de primele sondaje sau rezultate publicate după închiderea urnelor în ţară.

     

    Autorităţile impun şi reguli mai stricte pentru campania electorală, mai ales în mediul online. Administratorii de reţele sociale care vor promova mesaje electorale care nu respectă legea sunt pasibili de amendă care poate ajunge la 5% din cifra de afaceri.

     

    Amintim ca alegerile prezidentiale organizate la termen, in noiembrie 2024, au fost anulate de Curtea Constituţională (CCR) inainte de turul al doilea. Curtea a luat decizia pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), invocand ingerinţele unui aşa-numit actor statal.

     

    Cel de-al doilea tur era programat pe 8 decembrie si urmau să şi-l dispute ultranaţionalistul independent Călin Georgescu, extremist, acuzat de conexiuni cu Rusia putinistă, şi lidera USR (în opoziţie), Elena Lasconi.

     

    Pe 21 decembrie, preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, urma să-i expire al doilea şi ultimul mandat prezidenţial de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituţia, dar şederea la Preşedinţie i-a fost prelungită până la alegerea unui nou şef al statului, pe care s-o valideze CCR.

  • Republica Moldova, finală crucială

    Republica Moldova, finală crucială

    Pe 3 noiembrie, cetăţenii Republicii Moldova au de ales, pentru funcţia de şef al statului, între pro-europeana Maia Sandu, candidată la propria succesiune, şi pro-rusul Alexandr Stoianoglo, susţinut de socialişti. Sandu, favorita cancelariilor occidentale, a câştigat prima rundă, din 20 octombrie, cu peste 42 de procente, în vreme ce Stoianoglo a ieşit al doilea, cu 26% din voturi.

     

    Pentru majoritatea analiştilor, votul de duminică este de totul sau nimic: războiul pornit de Rusia împotriva regimului de la Kiev a provocat micului stat situat între Ucraina şi România multiple crize – energetică, economică şi, nu în ultimul rând, una profundă de securitate – şi nu ar mai fi, spun ei, loc şi timp pentru paşi greşiţi, dacă Chişinăul doreşte cu adevărat decuplarea definitivă de trecutul de vasalitate faţă de Moscova şi intrarea în familia europeană.

     

    Oleksii Arestovici, fost consilier al șefului statului ucrainean Volodimir Zelenski, avertiza, recent, că Republica Moldova va fi atrasă în război, dacă alegerile prezidențiale vor fi câștigate de candidatul pro-rus şi, mai mult, că ţara s-ar putea transforma într-un avanpost rusesc pentru atacarea Ucrainei și României, dacă, în urma alegerilor legislative de anul viitor, va rezulta o guvernare apropiată Rusiei. El i-a îndemnat, de aceea, pe moldoveni să-şi dea votul candidatului pro-european.

     

    Duminică, Maia Sandu s-a confruntat cu Alexandr Stoianoglo în cadrul unei dezbateri televizate, prilej cu care l-a acuzat pe acesta că este omul Moscovei şi că a permis fuga din ţară a unor oligarhi moldoveni certaţi cu legea, pe când era procuror general al Republicii. De altfel, Maia Sandu l-a demis pe Stoianoglo din această funcţie. După primul tur al alegerilor prezidenţiale şi referendumul pentru integrare europeană, care a trecut la limită, contrar aşteptărilor optimiste, Maia Sandu a acuzat amestecul în procesul electoral al unor grupuri criminale care ar fi acţionat alături de forţe străine ostile intereselor țării.

     

    Alegerile prezidenţiale şi referendumul au fost bine organizate, dar campania electorală a fost marcată de ingerinţe străine şi dezinformare, nota raportul OSCE. Și misiunea de observare a Institutului Internaţional Republican, organizatie neguvernamentală americană, evidenţia ingerinţe străine semnificative în procesul electoral, manifestate prin cumpărare de voturi, manipulare în masă, propagandă şi falsuri. Moscova a negat categoric orice ingerinţă în alegeri şi referendum.

     

    Pentru turul decisiv din 3 noiembrie al prezidenţialelor este important cum se poziţionează candidaţii eliminaţi după turul unu. Liderul formațiunii populiste Partidul Nostru, Renato Usatîi, care s-a clasat al treilea, a anunţat că nu susţine pe niciunul dintre candidaţi. Previzibil, pro-ruşii şi-au îndemnat susţinătorii să voteze împotriva Maiei Sandu, în mandatul căreia, Moldova a primit statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană şi a deschis negocierile de aderare.

     

     

  • Ce alege Republica Moldova

    Ce alege Republica Moldova

    Ca întotdeauna, istoria explică totul. Pământurile dintre Prut și Nistru, ce definesc, în linii destul de mari, actuala Republică Moldova, au fost locuite din vechi timpuri de români. Este vorba de românii principatului medieval Moldova, cel care s-a unit, în 1859 cu țara soră, Muntenia, și a pus bazele statului român contemporan. Rușii, care revendică zgomotos cât mai mult din Estul european, au ajuns aici târziu, prin secolul al XVIII-lea. În 1792, trupele rusești țariste ajung la Nistru, în numeroasele lupte cu Imperiul otoman. Peste alte două decenii, ei iau teritoriul numit Basarabia, dintre Prut și Nistru, locuit de români, dar tot în urma înfrângerii turcilor. Drumul lor spre Istanbul se făcea pas cu pas. În 1918, locuitorii provinciei țariste Basarabia decid să se unească cu Regatul României.

    În 1940, Stalin dă un înfiorător ultimatum României, după care intră cu trupele peste Nistru și ocupă această parte a Moldovei. Încep zilele negre ale sovietizării Basarabiei, a mutilării teritoriului, a limbii și a culturii. În 1991, Republica Moldova, republică unională a URSS, pe atunci, își proclamă independența, Cum au făcut toate cele 15 componente ale statului sovietic. La scurt timp, diferite grupuri etnice din noul stat independent au început acțiuni separatiste, sub coordonarea Moscovei. În 33 de ani de existență ca stat independent, Republica Moldova s-a confruntat cu situații dintre cele mai complicate: războiul separatist al raioanelor de peste Nistru, probleme economice extreme, emigrarea masivă a populației, influența extrem de mare a Rusiei, efectul teribil al propagandei rusești, inclusiv după ce Rusia a invadat Ucraina.

    Mult timp, liderii de la Chișinău s-au închinat la Moscova iar Republica Moldova a fost cazul unic din spațiul fost sovietic în care partidul comunist a ajuns la putere, și nu oricum ci prin alegeri. Ajunul Crăciunului din 2020 a adus un nou președinte la Chișinău. Maia Sandu era investită în înalta funcție, la o lună și 10 zile de la al doilea tur de scrutin al prezidențialelor din acel an. Lupta electorală a fost extremă, dar absolventa de Harvard cu o aparență fragilă l-a înfrânt confortabil, cu peste 57 la sută din voturi, pe un vajnic susținător al Moscovei. De această dată, politicienii pro-europeni din Republica Moldova au câștigat alegerile. Mandatul Maiei Sandu a fost unul complicat dar clar în favoarea deschiderii spre lumea democrației, spre Europa, spre Vest. Și asta în ciuda faptului că mai mult de jumătate din acest mandat s-a scurs pe fondul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

    Republica Moldova se află între România și sudul Ucrainei, nu departe de Odesa și de frontul deschis de ruși în această parte a Ucrainei. De altfel, dronele rusești care se infiltrează pe cursul final al Dunării pentru a bombarda porturile ucrainene dintre România și Republica Moldova reprezintă un pericol extrem pentru siguranța României, stat membru al NATO. Din motive evidente, România susține Republica Moldova în eforturile sale de integrare în Uniunea Europeană și în spațiul de democrație pe care acesta îl reprezintă.

    O decizie menită să pună lucrurile la punct a fost aceea de a organiza, odată cu primul tur al prezidențialelor de la 20 octombrie, un referendum pentru ”modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. Faptul că votul în favoarea Europei a fost puțin peste 50 la sută a demonstrat că situația paradoxală în care se plasează votanții din Republica Moldova este reală, dură și ușor de explicat. Propaganda rusă a pus în contul Europei toate greutățile cu care s-a confruntat țara, și a exaltat presupusul trecut glorios și îndestulat al vremurilor sovietice. Deși eficientă, formula este simplă și europenii atenți au putut vedea paradigma rusă funcționând în așa-zisul referendum din Ucraina, în 2014, sau în deplasare, la votul pentru Brexit, chiar și în separatismul catalan.

    De asemenea, propaganda rusă este vizibilă și în multe alegeri ale cetățenilor europeni care nu pot înțelege cât de eficientă este subversiunea moscovită, bazată pe informații deformate și înlocuirea argumentelor cu impulsuri superficiale. Alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul integrării europene au scos din nou în evidență aceste acțiuni primare și ilegale care vor să genereze o reacție anti-occidentală cetățenilor moldoveni. Maia Sandu a avut puțin sub 50 la sută, în primul tur, așa că va avea loc un al doilea tur de scrutin. La 3 noiembrie, votanții din Republica Moldova au ocazia să arate dacă vor să meargă pe calea democrației occidentale, europene, sau să rămână un spațiu încremenit în sfera de influență ruso-sovietică.

  • Reacţii la alegerile din Republica Moldova

    Reacţii la alegerile din Republica Moldova

    România va continua investiţia de energie şi expertiză pentru susţinerea Republicii Moldova în împlinirea destinului său european, precum şi pentru consolidarea rezilienţei în faţa ingerinţelor Federaţiei Ruse, precizează un comunicat al diplomației de la București, care salută organizarea la înalte standarde democratice a alegerilor prezidenţiale şi a referendumului constituţional din fosta republică sovietică, majoritar românofonă.

    Alegerile desfășurate pe 20 octombrie s-au soldat cu intrarea în turul al doilea al prezidențialelor a actualei lidere de la Chișinău, pro-occidentala Maia Sandu, și a candidatului susţinut de partidul pro-rus al socialiştilor, Alexandr Stoianoglo, în timp ce la referendumul privind integrarea țării în UE s-a votat, la limită, pentru aderare, la o diferenţă de mai puţin de 12.000 de voturi.

    Alegerile prezidenţiale şi referendumul au fost bine organizate, dar campania electorală a fost marcată de ingerinţe străine şi dezinformare, se arată într-un raport publicat de observatorii OSCE la scrutin.

    De-a lungul campaniei, Chişinăul a denunţat în repetate rânduri amestecul Rusiei în procesul electoral, lucru negat de Moscova, care a spus după anunțarea rezultatelor că alegerile nu ar fi fost libere.

    Și misiunea de observare a Institutului Internaţional Republican a evidenţiat ingerinţe străine semnificative în procesul electoral, manifestate prin cumpărare de voturi, manipulare în masă, propagandă şi falsuri.

    “Moldova a ales un viitor european, în pofida tacticilor hibride ruseşti”, a declarat, la Bruxelles, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    “Cetăţenii Moldovei şi-au ales viitorul, au ales să aibă speranţă, stabilitate şi oportunităţi şi de aceea au ales Uniunea. Parlamentul comunitar condamnă interferenţele Rusiei în alegerile şi referendumul din Republica Moldova”, a declarat și președinta legislativului de la Bruxelles, Roberta Metsola.

    Coordonatorul politicii externe a blocului comunitar, Josep Borrell, a dat, la rândul său, asigurări că Bruxellesul rămâne decis să continue să sprijine dezvoltarea democratică, reformele şi creşterea economică a Republicii Moldova, precum şi să întărească rezistenţa acesteia pe drumul către UE.

    Casa Albă şi-a exprimat satisfacţia că Rusia nu a reuşit să submineze alegerile din Republica Moldova, chiar dacă, afirmă Washingtonul, “a lucrat energic în acest sens”.

    Moscova respinge acuzațiile și solicită probe privind acuzaţiile grave ale preşedintei Maia Sandu, care a invocat amestecul în procesul electoral a unor grupuri criminale care au acţionat alături de forţe străine ostile intereselor țării.

  • UPDATE: Peste 1,35 milioane de cetăţeni din R. Moldova s-au prezentat la vot până la ora 18:00

    UPDATE: Peste 1,35 milioane de cetăţeni din R. Moldova s-au prezentat la vot până la ora 18:00

    Peste 45% dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova s-au prezentat, duminică, până la ora 18:00, la alegerile prezidenţiale şi referendumul pentru modificarea Constituţiei, potrivit datelor oficiale prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

    Oficialii CEC au informat că până la ora 18:00 şi-au exprimat dreptul de vot 1.352.884 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi pe listele electorale, ceea ce reprezintă un procent de 45,84%. Prezenţa la vot poate fi urmărită în timp real AICI.

    Numărul de alegători care au votat la aceste scrutine este cu aproape 250.000 mai mare faţă de alegerile prezidenţiale din 2020, raportat la acelaşi interval orar. În 2020, până la ora 18.00 au fost votat 1,1 milioane de moldoveni.

    ————————-

    Potrivit datelor oficiale prezentate de CEC, până la ora 15:00 au votat 1.009.036 alegători din totalul celor 2.714.239 înscrişi pe listele electorale de bază, aceasta reprezentând 35,13%.

    Numărul celor care au votat la aceste scrutine este cu aproape 200.000 mai mare faţă de alegerile prezidenţiale din 2020, raportat la acelaşi interval orar.

    ————————-

    3,3 milioane de alegători din Republica Moldova, majoritar românofonă, sunt aşteptaţi astăzi la vot pentru alegerea unui nou președinte și pentru a se pronunţa, în cadrul unui referendum, pentru sau împotriva amendării Constituției, astfel încât aceasta să prevadă aderarea la Uniunea Europeană (UE).

    În cursa pentru președinție s-au înscris 11 candidați. Actualul şef al statului, pro-europeana Maia Sandu, este creditată cu cele mai mari şanse. Sondajele arătau că 29,5% dintre respondenţi ar vota în favoarea acesteia, iar peste 54% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au pronunțat pentru introducerea aderării la Uniunea Europeană în Constituţia țării.

    Pentru acest scrutin istoric au fost organizate 2.219 secţii de votare.

    Sunt deschise peste 230 de secţii în 37 de ţări pentru moldovenii din străinătate: 60 în Italia, 26 în Germania, 20 în Franţa şi în Marea Britanie – 17, 16 în România, 16 Statele Unite. Din motive de securitate, în Rusia vor funcţiona doar două secţii de votare, la Moscova. În Ucraina, vor fi tot două secţii, la Kiev şi Odesa.

    Este pentru prima dată când buletinele de vot au fost tipărite nu doar în limba română, ci şi în 5 limbi ale minorităţilor etnice: ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă şi romani.

    Cetăţenii moldoveni pot vota cu buletinul de identitate valabil sau cu paşaportul valabil sau expirat.

    Studenții și elevii cu drept de vot care nu au înregistrare la domiciliu sau reședință temporară în localitatea în care învață vor putea să voteze la orice secție din acea localitate. Pentru a vota, ei vor trebui să prezinte actul de identitate și carnetul de student sau de elev.

    Cetățenii moldoveni aflați în străinătate pot vota la orice secție de votare, indiferent de statutul lor pe teritoriul țării gazdă. Cei aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda au avut posibilitatea, în premieră, să voteze prin corespondență, înregistrându-se prealabil pentru a primi prin poștă buletinele de vot.

    Autorităţile de la Chişinău au luat măsuri pentru a împiedica provocări interne şi externe şi eventuale acţiuni ostile, inclusiv în Transnistria separatistă rusofonă.

    Secţiile de votare sunt deschise de la ora 07.00 la ora 21.00 .

    Secții electorale deschise în România:

    1. București 1 – Incinta Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, str.
    Stavropoleos 6, sector 3;

    2. București 2 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    3. București 3 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    4. Brașov – Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului nr. 39;

    5. Sibiu – Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1;

    6. Cluj-Napoca 1 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    7. Cluj-Napoca 2 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    8. Timișoara – Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12;

    9. Craiova – Universitatea din Craiova, Str. A. I. Cuza nr. 13;

    10. Oradea – Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F,
    Corp A, Oradea;

    11. Iași 1 – Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;

    12. Iași 2 – Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
    nr. 64;

    13. Suceava – Universitatea “Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;

    14. Bacău – Universitatea “Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 158;

    15. Galați – Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr. 47;

    16. Constanța – Universitatea „Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124.

  • Scrutin Republica Moldova

    Scrutin Republica Moldova

    3,3 milioane de alegători din Republica Moldova, majoritar românofonă, îşi vor alege duminică, 20 octombrie, preşedintele. Ei sunt aşteptaţi la urne şi pentru referendumul privind viitorului european al statului.

    Pentru acest scrutin istoric au fost organizate 2.219 secţii de votare.

    Este pentru prima dată când buletinele de vot au fost tipărite nu doar în limba română, ci şi în 5 limbi ale minorităţilor etnice: ucraineană, bulgară, găgăuză, rusă şi romani.

    Vor fi deschise 231 de secţii în 37 de ţări pentru moldovenii din străinătate: 60 în Italia, 26 în Germania, 20 în Franţa şi în Marea Britanie – 17, 16 în România, 16 Statele Unite. Din motive de securitate, în Rusia vor funcţiona doar două secţii de votare, la Moscova. În Ucraina, vor fi tot două secţii, la Kiev şi Odesa.

    Actualul şef al statului, pro-europeana Maia Sandu, este creditată cu cele mai mari şanse. Sondajele arătau că 29,5% dintre respondenţi ar vota în favoarea acesteia, iar peste 54% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au pronunțat pentru introducerea aderării la Uniunea Europeană în Constituţia țării.

    Autorităţile de la Chişinău au luat măsuri pentru a împiedica provocări interne şi externe şi eventuale acţiuni ostile, inclusiv în Transnistria separatistă rusofonă.

    Cetăţenii moldoveni pot vota cu buletinul de identitate valabil sau cu paşaportul valabil sau expirat.

    Secţiile de votare vor fi deschise duminică, 20 octombrie, de la ora 7 la ora 21.

    Secții electorale deschise în România:

    1. București 1 – Incinta Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, str.
    Stavropoleos 6, sector 3;

    2. București 2 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    3. București 3 – Incinta Autorității Electorale Permanente, str. Eugeniu Carada, nr.
    1, sector 3;

    4. Brașov – Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului nr. 39;

    5. Sibiu – Școala Gimnazială Regina Maria, str. Zaharia Boiu nr. 1;

    6. Cluj-Napoca 1 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    7. Cluj-Napoca 2 – Casa de Cultură a Studenților, Piața Lucian Blaga nr. 1-3;

    8. Timișoara – Colegiul Național de Artă „Ion Vidu”, str. Cluj nr. 12;

    9. Craiova – Universitatea din Craiova, Str. A. I. Cuza nr. 13;

    10. Oradea – Colegiul Economic „Partenie Cosma”, str. Armatei Române, nr. 1F,
    Corp A, Oradea;

    11. Iași 1 – Casa de Cultură a Studenților, str. Vasile Conta nr. 30;

    12. Iași 2 – Școala primară Gheorghe Asachi, bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt
    nr. 64;

    13. Suceava – Universitatea “Ștefan cel Mare Suceava”, str. Universității nr. 13;

    14. Bacău – Universitatea “Vasile Alecsandri”, Calea Mărăşeşti nr. 158;

    15. Galați – Universitatea "Dunărea de Jos", str. Domneasca nr. 47;

    16. Constanța – Universitatea "Ovidius", bl. Mamaia nr. 124.

  • Calendarul alegerilor prezidenţiale

    Calendarul alegerilor prezidenţiale

    Guvernul român a adoptat, miercuri, calendarul pentru alegerile prezidenţiale din acest an, la o săptămână după ce stabilise şi calendarul scrutinului legislativ.

    Primul tur al prezidenţialelor va avea loc pe 24 noiembrie. Legea prevede că, pentru a fi ales, un candidat ar trebui să obţină, în prima rundă, voturile a jumătate plus 1 din numărul total de electori, deci peste 9 milioane de sufragii, ceea ce este practic imposibil, astfel că este prevăzut un al doilea tur, pe 8 decembrie.

    Între cele două tururi ale prezidenţialelor vor avea loc alegerile parlamentare, adică pe 1 decembrie, de Ziua Naţională. Alegătorii români cu domiciliul în străinătate vor putea vota trei zile – vineri, sâmbătă şi duminică – la scrutinul prezidential, faţă de cele două zile în care îşi pot exprima opţiunea la parlamentare.

    Dacă ultima competiţie pentru funcţia supremă a avut un final aşteptat, iar candidatul liberal la propria succesiune, Klaus Iohannis, a confirmat sondajele şi a surclasat-o, în 2019, pe reprezentanta PSD, Viorica Dăncilă, cu totul altfel se anunţă lupta pentru fotoliul de preşedinte în 2024. Aceasta, pentru că doza de imprevizibil e mai mare ca oricând, ceea ce se reflectă şi în sondaje.

    Şanse bune să intre în turul decisiv au un fost lider PSD, Mircea Geoană, în prezent secretar general adjunct al NATO, şi actualul şef al social-democraţilor, prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Potrivit propriilor spuse, Geoană va face anunţul oficial al candidaturii după încheierea mandatului la NATO. Amintim că el a fost contracandidatul lui Traian Băsescu în 2009 şi a pierdut la mai puţin de un procent, ceea ce a trezit suspiciuni de fraudă şi a determinat PSD să conteste, fără succes, însă, rezultatul scrutinului.

    De altfel, stânga politică nu a mai dat preşedintele din 2000, când a câştigat un al doilea mandat figura tutelară a social-democraţiei, Ion Iliescu.

    Marcel Ciolacu, validat la recentul congres PSD drept candidatul partidului la prezidenţiale, este încrezător că va fi el cel care va sparge monopolul dreptei în ce priveşte funcţia supremă.

    Contextul îi este favorabil: candidatul PNL, Nicolae Ciucă, fostul şef de stat major al armatei, propulsat, cu largul sprijin al lui Klaus Iohannis, în funcţia de lider al liberalilor, este sub scorul partidului în sondajele de opinie. PSD şi PNL sunt partenere la guvernare, dar tensiunile preelectorale şi discursul inflamat le perturbă cooperarea.

    Tot dinspre dreapta ar veni, în ciuda neclarităţii ideologice, noua preşedintă a USR, Elena Lasconi, al cărei unic avantaj este, în acest moment, elementul de prospeţime pe piaţa politică.

    În competiţia pentru fotoliul prezidenţial vor intra şi exponenţii curentului suveranist, naţionalist, liderul AUR, George Simion, şi Diana Șoșoacă (partidul SOS România).

    Turul al doilea al prezidenţialelor va încheia maratonul electoral din România. Amintim că, pe 9 iunie, au avut loc alegeri locale şi europarlamentare.

  • Când vor fi alegerile prezidenţiale

    Când vor fi alegerile prezidenţiale

    2024 este, în România, ʺanul tuturor alegerilorʺ. Abia organizate localele și europarlamentarele pe 9 iunie, coaliţia la guvernare în România s-a reunit, săptămâna trecută, pentru a discuta despre data următorului scrutin – cel prezidenţial – pe fondul neînţelegerilor pe această temă dintre formațiunile care o compun, PSD și PNL.

    Liberalii ar vrea ca prezidențialele să aibă loc spre sfârşitul anului, în noiembrie-decembrie, în timp ce social-democraţii insistă să fie menţinută perioada, deja, convenită informal în coaliţie – luna septembrie. PNL contra-argumentează că un scrutin în prima jumătate a lui septembrie ar perturba începutul anului şcolar, iar campania electorală s-ar suprapune cu perioada concediilor. Așa că negocierile pe tema calendarului au continuat și săptămâna aceasta!

    Marți, PSD şi PNL au negociat, timp de trei ore, într-o nouă şedinţă a coaliţiei de guvernare, fără a putea să ajungă, nici de această dată, la un acord definitiv. Singurele date acceptabile pentru social-democraţi sunt 15 ori 29 septembrie pentru primul tur. Varianta pentru care insistă liberalii este 10 sau 24 noiembrie. PNL spune că datele iniţiale ale înţelegerii nu mai sunt de actualitate şi că rezultatele localelor profilează diferit competiţia prezidenţială, în vreme ce pentru PSD decizia asumată trebuie respectată.

    PSD îi cere ministrului liberal de Interne, Cătălin Predoiu, să stabilească împreună cu colegii din partid care dată va fi până la urmă, 15 sau 29 septembrie, şi să o înainteze şedinţei de Guvern care ar putea să fie vineri, pentru a fi adoptată prin act normativ.

    Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu: ʺEu cred că ministrul Predoiu, împreună cu Partidul Naţional Liberal, vor face ceea ce au promis să facă, să avem alegerile în septembrie. Dacă ei pot să blocheze, să vedem dacă vor face acest lucru.ʺ

    În schimb, prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, spune că înţelegerea din luna martie nu mai este de actualitate şi că alegerile prezidenţiale trebuie să se organizeze la termen, adică în noiembrie:

    ʺCele două partide care s-au reunit la Poiana Braşov şi la Sâmbăta de Sus au luat decizia ca partidele să meargă cu candidat propriu la alegerile prezidenţiale. Deci, practic înţelegerea avută în luna martie a căzut, fiecare dintre partide dorind să susţină propriul candidat la alegeri. Aşa că propunerea respectivă, din punctul nostru de vedere, este caducă şi credem extrem de serios că aceste alegeri trebuie organizate la termenul constituţional, în luna noiembrie.ʺ

    Cu alegeri prezidențiale în septembrie, noiembrie sau decembrie, până la finele lui 2024 va trebui, oricum, organizat și al patrulea scrutin al acestui ʺan al tuturor alegerilorʺ – cel pentru Parlamentul național.

  • Retrospectiva săptămânii 14.04 – 20.04.2024

    Retrospectiva săptămânii 14.04 – 20.04.2024

    Au început înscrierile pentru alegerile locale din 9 iunie

    Au început, în această săptămână, înscrierile aspiranților la funcțiile de edili, în perspectiva scrutinului din 9 iunie – dată la care, în premieră pentru România, vor avea loc, simultan, și alegerile europarlamentare. 15 formațiuni politice și-au depus, deja, listele de virtuali eurodeputați, concurate de șapte candidați independenți, iar acum partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi pot, până pe 30 aprilie, la miezul nopţii, să-şi depună candidaturile pentru alegerile locale. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, publicat miercuri, intenţia de vot a românilor la alegerile europarlamentare a crescut considerabil față de acum cinci ani. România înregistrează a doua cea mai mare creştere în această direcție, după Cehia, ajungând la 74%, ceea ce reprezintă 19 puncte procentuale în plus faţă de scrutinul precedent. Mai important pentru români este, însă, votul în alegerile naţionale, despre care 63% spun că are importanţă ridicată.

    Despre Schengen, Ucraina și Israel, la Consiliul European de la Bruxelles

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că vrea să rezolve cât mai repede problemele pe care cetăţenii români încă le au pe aeroporturile unor ţări europene, în ciuda faptului că România a intrat, la finele lunii trecute, în Schengen cu frontierele aeriene. Declarația a fost făcută înaintea summitului european de la Bruxelles, unde un raport solicitat de Consiliu a menţionat necesitatea integrării totale a României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, ca măsură care va impulsiona piaţa unică. De altfel, la Sofia, unde s-a întâlnit, joi, cu miniștrii român și bulgar de Interne, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că speră ca în acest an să fie stabilită o dată precisă pentru aderarea deplină a celor două țări, aşa cum propune Comisia Europeană. Pe ordinea de zi a Consiliului de la Bruxelles a figurat situaţia din Ucraina – țară care are nevoie de ajutor militar mai mare și se confrunta cu probleme în infrastructura energetică în urma bombardamentelor Rusiei, dar și situaţia tensionată din Orientul Mijlociu. Cele 27 de state ale UE au solicitat Israelului încetarea imediată a focului în Fâşia Gaza şi deschiderea căilor de acces pentru ajutoarele umanitare, precum și eliberarea tuturor ostaticilor de către Hamas. În acelaşi timp, liderii europeni a anunţat că Uniunea va lua măsuri restrictive suplimentare împotriva Iranului, în special în ceea ce priveşte livrările de drone şi rachete. Lideri din întreaga lume, inclusiv din România, au condamnat atacul fără precedent lansat de Iran asupra Israelului în urmă cu o săptămână, ca răspuns la uciderea, la Damasc, a mai multor ofițeri iranieni, într-un atac atribuit Israelului. În replică, joi noapte, Israelul a atacat zone din vestul Iranului unde se găsește o bază militară iraniană și mai multe obiective care țin de programul nuclear iranian. Explozii au fost semnalate și în Irak și Siria, țări în care operează miliții șiite pro-iraniene.

    Vizită de lucru a premierului Marcel Ciolacu în Orientul Mijlociu

    Premierul Marcel Ciolacu a făcut, în această săptămână, o vizită de lucru în Qatar și Emiratele Arabe Unite, cu obiectivul consolidării componentei economice, cu accent pe atragerea investiţiilor în România. Însoțit de o importantă delegație guvernamentală, oficialul român a declarat că îşi doreşte ca România să devină poarta de intrare a investiţiilor acestor țări în UE. El a avut întâlniri cu reprezentanții unor companii relevante care investesc la nivel global în tehnologie, energie, agricultură, sănătate, industrie IT și comunicații. Discuțiile s-au concentrat, de asemenea, pe atragerea investițiilor în infrastructura aeriană și portuară. Pe lângă coordonata economică, vizita în cele două țări din Orientul Mijlociu a avut și o importantă dimensiune politică, prim-ministrul român având discuții la cel mai înalt nivel atât la Doha, cât și la Abu Dhabi. De asemenea, delegația de la București s-a întâlnit cu membri ai comunităţiilor de români.

    FMI revizuiește creșterea economică a României

    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% la 2,8%, în timp ce economia mondială, va creşte puţin mai mult decât se anticipa, cu 3,2 procente – arată cel mai nou raport al instituţiei financiare internaţionale, publicat la Washington. Potrivit instituției financiare internaționale, amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu riscă să ducă la majorarea preţurilor energiei şi alimentelor. Revenind la România, țara va înregistra în acest an, estimează Fondul, o inflaţie medie anuală de 6% şi de 4 procente în 2025. Cât privește deficitul de cont curent, FMI se aşteaptă la menţinerea acestuia la 7,1% din PIB în acest an, similar cu nivelul previzionat în octombrie şi cu cel de anul trecut.

    România la Bienala de Artă de la Veneția

    Ministrul român al Culturii, Raluca Turcan, a participat la inaugurarea atelierului de mozaic din cadrul Noii Galerii a ICR Veneţia, proiect din cadrul celebrei Bienale din oraș, prilej cu care a remarcat că acest spaţiu extinde considerabil prezenţa culturală a României şi contribuie la dialogul artistic internaţional. Atelierul reuneşte artişti din România, alături de tineri artişti din Republica Moldova, pe durata celor şapte luni ale Bienalei. România are două spaţii expoziţionale la Bienala de Artă de la Veneţia: spaţiul pe care îl deţine din 1938 în Giardini della Biennale şi Noua Galerie, acum transformată în spaţiu de lucru artistic. Ministrul a adăugat că, în acest an, tema Bienalei, ‘Străini pretutindeni/Foreigners Everywhere’, reaminteşte că, deşi diferiţi, oamenii sunt uniţi prin creativitate şi artă şi depăşesc, astfel, graniţele geografice şi culturale. Potrivit Ralucăi Turcan, acest adevăr este ilustrat de expoziţia ‘Ce este munca/What work is’ care reprezintă România la Bienala de Artă din acest an.

  • Alegeri locale în R. Moldova: 27 de candidați pentru Primăria Chișinău

    Alegeri locale în R. Moldova: 27 de candidați pentru Primăria Chișinău

    Cetăţenii Republicii Moldova sunt chemaţi, astăzi, la urne pentru a-şi alege primarii şi consilierii locali. Rezultatele scrutinului sunt importante şi în perspectiva alegerilor prezidenţiale de anul viitor şi a celor parlamentare din 2025, în urmă cărora se va şti dacă ţara vecină îşi va continuă parcursul european. Miza principală este oraşul Chişînău, cu cea mai mare concentraţie de populaţie şi de resurse.

    Un număr record de 28 de candidaţi au fost înregistraţi pentru funcţia de primar. Scrutinul se desfăşoară pe fundalul unor ingerinţe fără precedent în procesul electoral din Republica Moldova din partea Rusiei, prin finanţare ilegală a partidelor, coruperea alegătorilor şi a candidaţilor. Vineri seară, a fost scos din cursa electorală Partidul Şansă, afiliatul oligarhului fugar Ilan Şor, după ce Serviciul de Informaţii şi Securitate a raportat că formaţiunea a cumpărat votanţi cu bani primiţi din Rusia.

    Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 reprezintă cel de-al optulea scrutin de acest tip de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

  • Les surprises des élections législatives en Roumanie

    Les surprises des élections législatives en Roumanie


    A
    première vue sans aucun lien entre elles, trois surprises ont marqué
    les élections législatives qui viennent de s’achever en Roumanie :
    un taux d’absentéisme record, la démission, le lendemain du
    scrutin, du premier ministre roumain ainsi que l’accès au législatif
    d’une nouvelle formation politique assez méconnue.

    En fait, l’unique
    grande certitude de la soirée du 6 décembre, après la fermeture
    des bureaux de vote, était que seulement 32% des Roumains à droit
    de vote s’étaient présentés aux urnes. Ce fut le taux de
    participation aux élections le plus bas de Roumanie de ces 30
    dernières années, mais aussi le taux de participation le plus
    faible à un scrutin à travers l’Union européenne. Autrement dit,
    la question qui se pose actuellement, c’est de savoir pourquoi 68%
    de l’électorat a décidé de ne pas sortir et quel a été le
    message que ces absents ont voulu transmettre par leur silence
    assourdissant ?

    Certes, une partie d’entre eux sont les
    indifférents qui ne se présentent à aucun scrutin organisé en
    Roumanie. Mais en égale mesure, de nombreux électeurs affirment ne
    se sentir représentés par aucun des politiciens actuels. Ils
    souhaitent voir des résultats et non plus des promesses, des actions
    concrètes au lieu des confrontations stériles sur les petits
    écrans.

    « Il est très clair qu’il existe de nombreux Roumains
    qui soit ont reçu peu d’informations sur ces élections, soit qui
    sont tout simplement mécontents de moi-même, des partis, de toute
    la classe politique et de certaines mesures adoptées »    , a
    avoué le président de la Roumanie, Klaus Iohannis. Une heure
    seulement après cette déclaration, le premier ministre Ludovic
    Orban, dont le Parti national libéral a perdu les élections,
    décrochant 5% moins de voix que le Parti social-démocrate,
    d’opposition, démissionnait de ses fonctions. N’empêche, les
    libéraux souhaitent toujours coaguler une majorité de centre-droit
    censée produire un prochain Exécutif. Le geste surprise du premier
    ministre a été salué par certains commentateurs qui le considèrent
    comme une manière d’assumer l’échec dans ces élections, alors que
    d’autres le critiquent, le jugeant irresponsable.

    Or c’est dans toute
    cette agitation politique et sur une toile de fond du mécontentement
    social qu’est née, il y a à peine une année, l’Alliance pour
    l’Union des Roumains, une formation politique assez ignorée par la
    presse roumaine. Et cela jusqu’au 6 décembre, lorsqu’elle a décroché
    quelque 9% des voix exprimées. Ce parti jugé de nationaliste et
    même d’extrême droite par les analystes politiques, affirme que la
    moitié de la nation roumaine se trouve actuellement au-delà des
    frontières nationales et que d’une année à l’autre la Roumanie ne
    fait que se dépeupler, sur un fond de baisse significative et
    constante, d’un scrutin à l’autre, de la confiance du public en ceux
    qui devraient défendre leurs intérêts. La famille, la nation, la
    foi chrétienne et la liberté, voici les valeurs que l’AUR déclare
    promouvoir.

  • Republica Moldova, o săptămână până la finala prezidenţialelor

    Republica Moldova, o săptămână până la finala prezidenţialelor

    Finala cu repetiţie la prezidenţialele din Republica Moldova promite, anul acesta, mai mult suspans decât în 2016. Turul decisiv şi-l dispută tot învingătorul de atunci, actualul preşedinte socialist filorus Igor Dodon, şi învinsa sa, fostul premier pro-occidental Maia Sandu.


    Pe 15 noiembrie, însă, Sandu pleacă în cursă cu un uşor avans, după ce, în primul tur, a obţinut peste 36% din voturi, iar Dodon mai puţin de 33 de procente. Ca întotdeauna în Republica Moldova, votul n-a fost doar politic, ci şi geopolitic. Fostul premier a fost, practic, plebiscitat în diaspora, unde a colectat peste 70% din sufragii. Ea a câştigat în capitala Chişinău, precum şi în regiunile din centru şi, parţial, în sud, unde populaţia românofonă a net majoritară.


    Vizibil iritat de votul din străinătate, unde s-a atins un record de prezenţă, de aproape 150 de mii de oameni,şeful statului în exerciţiu a calificat diaspora drept electorat paralel, ceea ce i-a atras o avalanşă de critici sarcastice. Dodon a făcut scouri bune în zonele dominate numeric de minorităţile etnice: regiunea separatistă pro-rusă Transnistria din est, raionul Taraclia, populat de etnici bulgari, şi Regiunea Autonomă Găgăuză, cu populaţie turcofonă, ambele din sudul republicii. Candidaţii promotori ai reunificării cu România sau măcar proeuropeni, ieşiţi din cursă după primul tur, şi-au anunţat sprijinul necondiţionat pentru Maia Sandu în finală.


    Surpriza a venit, însă, de la Bălţi, al doilea oraş al republicii ca mărime din republică, al cărui primar, populistul pro-rus Renato Usatîi, clasat al treilea acum o săptămână, şi-a îndemnat electoratul, de circa 17 procente, s-o voteze tot pe fosta şefă a Guvernului. El spune că ar fi presat de Putere să-l susţină pe Dodon şi că speră ca Maia Sandu să demanteleze sistemul de corupţie generalizată patronat de actualul preşedinte.


    Analiştii, citaţi de corespondenţii Radio România la Chişinău, semnalează intensificarea campaniilor de manipulare şi de promovare a falsurilor mediatice, cu paternitate rusească, a căror ţintă e Sandu. Potrivit acestor scenarii apocaliptice, Uniunea Europeană şi Statele Unite pun la cale o aşa-numită revoluţie colorată dacă va învinge Dodon. Altă sperietoare e că pensiile şi salariile nu vor mai fi plătite, iar comerţul cu Federaţia Rusă va fi sistat dacă Maia Sandu ajunge preşedinte.


    Luna trecută, însuşi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, îşi exprimase dorinţa ca electoratul Republicii Moldova să răsplătească eforturile lui Dodon de a se apropia de Moscova. Comentatorii avertizaseră, deja, dinaintea primului tur de scrutin, că este o obişnuinţă ca Rusia să se amestece în alegerile din Republica Moldova, însă de această dată implicarea este mult mai activă.

  • Coup d’envoi à la campagne électorale pour le scrutin législatif

    Coup d’envoi à la campagne électorale pour le scrutin législatif

    Près
    de 19 millions de Roumains à droit de vote sont appelés aux urnes
    le 6 décembre pour élire un nouveau Parlement. C’est le deuxième
    scrutin de cette année, après les municipales, fin septembre. Le
    sort des élections était indécis, à cause d’un projet législatif
    qui proposait de les reporter jusqu’en mars 2021 pour des raisons de
    pandémie. L’initiative a pourtant failli porter ses fruits.

    A
    l’instar des élections municipales, les règles strictes et les
    interdictions imposées par les autorités pour endiguer la pandémie
    limiteront la campagne électorale qui sera toujours dominée par la
    crise du coronavirus. Dans le cas des événements et des réunions
    déroulés à l’intérieur, la participation est limitée à une
    vingtaine de personnes, alors que les rassemblements à l’extérieur
    sont limités à 50 personnes tout au plus. Pour ce qui est des
    actions électorales déroulées dans la rue, le nombre des personnes
    qui se déplacent dans des groupes sera limité à 6, alors que le
    porte-à-porte se fera par des équipes de 2 personnes tout au plus.
    Les organisateurs des actions électorales sont tenus d’assurer et
    de respecter des mesures et des règles telles le port du masque par
    tous les participants aux réunions après un triage sanitaire.

    L’enjeu politique de ces élections est immense, comme à chaque
    fois. Le PNL dirige depuis plus d’une année un gouvernement
    minoritaire, dans des conditions politiques difficiles, face à un
    législatif hostile, dominé par le PSD. C’est pourquoi les libéraux,
    soutenus par le président de la République, Klaus Iohannis,
    souhaitent que leur victoire aux élections locales soit confirmée
    afin de se constituer une majorité. Pour leur part, les
    sociaux-démocrates souhaitent obtenir un score électoral censé
    leur permettre de préserver leur position sur la scène politique
    roumaine. L’Alliance USR-PLUS est confrontée à son 4e
    test électoral après les élections pour le Parlement européen de
    2019, la présidentielle de l’année dernière et les municipales de
    cette année. Ces deux partis alliés visent à obtenir assez de voix
    au parlement pour qu’ils soient cooptés dans un futur gouvernement
    libéral.

    Les partis Pro România (gauche), le Parti du mouvement
    populaire (droite) et l’Union démocrate magyare de Roumanie espèrent
    à présent seulement dépasser le seuil électoral et accéder au
    prochain Législatif, tout comme les autres partis politiques et
    candidats indépendants qui participent au scrutin. Rappelons-le, les
    minorités nationales, à l’exception de la minorité magyare,
    disposent chacune, d’office, d’une voix au parlement. Pour ce qui
    est de la diaspora, elle sera représentée par 4 députés et 2
    sénateurs.

    A l’étranger, plus de 39 mille Roumains ont déposé des
    demandes d’enregistrement pour pouvoir voter par correspondance aux
    élections législatives. La majorité de ces demandes proviennent de
    Roumains qui habitent au Royaume-Uni, en Allemagne, en Italie, en
    Espagne et en France. Pour la diaspora, les bureaux de vote seront
    ouverts deux jours durant, les 5 et 6 décembre. En Roumanie, le vote
    aura lieu le dimanche 6 décembre.

  • La République de Moldova à la veille de l’élection présidentielle

    La République de Moldova à la veille de l’élection présidentielle

    Huit
    candidats sont en lice pour devenir le futur président de cette
    ancienne république soviétique et pays le plus pauvre d’Europe. Le
    premier tour du scrutin s’annonce dépourvu de tout suspense puisque
    les sondages d’opinion sur les intentions de vote prévoient un
    deuxième tour du scrutin identique à celui d’il y a quatre ans. Le
    vainqueur de l’époque, l’actuel président socialiste pro-russe Igor
    Dodon et son adversaire, l’ancienne première ministre
    pro-occidentale Maia Sandu, sont en tête des sondages, avec 30 et
    respectivement près de 20% des intentions de vote.

    Tous les autres
    candidats, qu’ils soient de gauche, populistes et pro-russes ou de
    droite, promoteurs d’une réunification avec la Roumanie ou au moins
    adeptes d’une intégration européenne ne dépassent pas la barre des
    10%. Et il s’agit à nouveau d’un vote non seulement politique, mais
    aussi géopolitique. Ayant remporté les précédentes élections
    avec un programme aux forts accents pro-russes, M Dodon se prononce
    désormais pour la défense et la consolidation de l’Etat moldave et
    pour la promotion d’une politique étrangère équilibrée et
    équidistante entre Bruxelles et Moscou. La candidate du parti Action
    et solidarité, Maia Sandu, qui s’est constamment identifiée à la
    lutte contre la corruption, accuse son adversaire de bloquer la
    réforme de la Justice.

    Une enquête de presse, publiée la semaine
    dernière, a donné des munitions supplémentaires à Maia Sandu, qui
    a révélé des détails supplémentaires sur l’implication de
    l’administration présidentielle de la Fédération de Russie dans la
    politique intérieure de la République de Moldova. L’investigation
    baptisée « Kremlinovitch » d’après le nom de code
    utilisé par Igor Dodon, a dévoilé le fait que celui-ci avait
    collaboré avec les services de renseignement russes, accusation
    fortement rejetée par celui-ci. Ce qui est sûr, c’est que le leader
    du Kremlin, Vladimir Poutine, a déclaré jeudi qu’il espérait que
    les citoyens apprécient les efforts de l’actuel président de
    réaliser un rapprochement entre la République de Moldova et la
    Fédération de Russie.

    De l’avis des analystes politiques moldaves
    cités par les correspondants de la Radio publique roumaine à
    Chisinau, il est déjà normal que la Russie se mêle dans le
    processus électoral en République de Moldova. Pourtant, cette
    année, l’implication semble être beaucoup plus active.

    Par
    ailleurs, ils s’attendent à un taux de présence aux urnes assez
    bas, généré à la fois par la crainte d’une infection au
    coronavirus, mais aussi par le ras-le-bol généralisé qu’éprouve
    une grande partie de l’électorat. Le scrutin présidentiel se
    déroule aussi dans des conditions inhabituelles et à cause aussi
    des restrictions de voyage imposées par de nombreux pays pour
    limiter l’épidémie de coronavirus, l’Assemblée parlementaire du
    Conseil de l’Europe a annoncé qu’elle n’enverrait plus des
    observateurs à l’élection présidentielle de République de
    Moldova.

    La majorité des commentateurs politiques s’attendent à ce
    que la campagne électorale s’intensifie pendant les deux semaines
    qui séparent les deux tours du scrutin présidentiel, lorsque les
    deux finalistes devraient son seulement sécuriser leur bassin
    électoral, mais aussi l’agrandir. (trad. Alex Diaconescu)

  • A la veille des élections municipales

    A la veille des élections municipales

    Plus de 18 millions de Roumains sont attendus dimanche aux urnes pour élire les maires, les présidents de conseils départementaux, les conseillers locaux et départementaux. Le scrutin était initialement prévu pour le mois de juin, mais il a été ajourné à cause de la pandémie de coronavirus, les mandats des élus locaux étant prolongés de six mois. C’est une décision critiquée de nos jours par certains commentateurs, vu qu’actuellement le nombre d’infections quotidiennes est supérieur de beaucoup à celui de juin. Finalement, qui aurait pu prévoir l’évolution de la situation sanitaire du pays ?

    Il s’agit probablement des premières élections locales de Roumanie qui ont lieu dans des conditions de pandémie. L’influence de cette dernière sur la présence aux urnes est difficile à prévoir. Qui plus est, la participation au vote influera sur le résultat des élections dans nombre de villes du pays. Ce qui est également sûr, c’est que les citoyens à droit de vote et d’ailleurs toutes les personnes impliquées dans le processus électoral seront tenus de respecter une série de règles strictes de sécurité sanitaire, telles le port du masque de protection, la distanciation physique, la réduction des contacts entre les personnes et les objets utilisés en commun. A tout cela s’ajoute la désinfection obligatoire des mains et la mesure de la température corporelle. Grâce à toutes ces mesures, le risque d’infection ne devrait pas croître, assurent les autorités, même si l’opposition appelle à un nouvel ajournement du scrutin.

    Côté statistiques, les autorités de Bucarest ont préparé 18 mille bureaux de vote au niveau national, dont 1200 à Bucarest. Les conseils locaux et départementaux, les maires et les présidents des conseils départementaux sont élus par vote universel, direct, secret et librement exprimé. Dans la Capitale, les Bucarestois élisent un nouveau conseil local, un nouveau maire d’arrondissement, un nouveau Conseil général et un nouvel édile en chef. Les conseils locaux et départementaux seront élus par circonscriptions électorales, selon les listes électorales, en vertu du principe de la représentation proportionnelle. Dans ce cas, le vote est considéré politique, puisque c’est plutôt le parti que les électeurs choisissent. De ce point de vue, le scrutin municipal pourrait s’avérer un avant-goût du scrutin législatif prévu pour le mois de décembre.

    Par ailleurs, les maires des communes, des villes, et des arrondissements de Bucarest, ainsi que le maire général de la capitale roumaine et les présidents des Conseils départementaux sont élus par scrutin uninominal. Par conséquent, normalement, ce sont le candidat et sa campagne électorale qui pèsent davantage dans le choix des électeurs. Pourtant, cette année, à cause de la pandémie, la campagne électorale a été plus restreinte que d’habitude, dans certains cas presqu’inexistante.

    Le combat politique est toujours dominé par les grands partis : le PSD, qui avait largement remporté les précédentes élections municipales et législatives, et le PNL, d’où est issu le président roumain, Klaus Iohannis, qui en est à son second mandat. Les libéraux qui ont donné le gouvernement en place ont vaincu les sociaux-démocrates aux précédentes élections, celles pour le Parlement européen. Le PSD est le principal parti d’opposition, bien qu’il domine actuellement le parlement de Bucarest. L’alliance de centre-droit USR – PLUS est également bien cotée, d’ailleurs elle a obtenu un score impossible à ignorer au scrutin européen et repose sur un électorat assez important dans les grandes villes, un électorat constitué surtout de personnes mécontentes de l’activité des partis traditionnels. Plusieurs autres partis qui gravitent autour du seuil électoral des 5% ont également proposé des candidats aux municipales de cette année.

    Les citoyens roumains qui ont 18 ans révolus, qui ne sont pas sous interdiction judiciaire ainsi que les citoyens de l’Union européenne qui ont leur domicile ou leur résidence en Roumanie ont le droit de voter. Rappelons aussi que le scrutin local se déroule en un seul tour. Donc le gagnant prend tout, et comme nous l’avons déjà affirmé, le résultat du scrutin dépendra en large mesure de la présence aux urnes.