Radio România Internațional

Tag: scumpiri

  • Inflaţie record în România

    Inflaţie record în România

    Rata anuală a inflaţiei a ajuns în România la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în
    octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, a mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi a serviciilor
    cu 9,51% – relevă datele publicate de Institutului Naţional de
    Statistică. Cifrele depăşesc prognoza de inflaţie pentru finalul anului pe
    care o anunţase, luna trecută, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu -
    16,3%. E, de asemenea, cea mai mare rată din ultimele două decenii: în 2002, inflația anuală a ajuns la 22,5%, pentru
    ca, din 2005 până anul trecut, să rămână la o singură cifră.


    Zahărul se află în
    topul scumpirilor, cu o creştere a preţului de 61,94% în noiembrie 2022, faţă
    de noiembrie 2021. Alte alimente la care s-au consemnat creşteri mari sunt
    untul (plus 43,43%) şi uleiul, cu o majorare de 40,66%. În topul mărfurilor
    nealimentare figurează energia electrică, cu 47,19%, gazele, cu 37,63%, energia
    termică, cu 22,93%, şi combustibilii, cu un plus de 19,24%. În sectorul
    serviciilor, cel mai mult s-au scumpit transportul aerian, cu 23,83%,
    serviciile de apă, canal, salubritate – 21,54% şi transportul pe căile ferate -
    20,92%.


    Una peste alta, inflaţia a muşcat adânc din puterea de cumpărare a
    românilor. Celor mai vulnerabili dintre ei, aproape cinci milioane de
    pensionari, guvernul de coaliţie PSD-PNL-UDMR a găsit de cuviinţă să le
    majoreze pensiile, de la 1 ianuarie 2023, cu numai 12,5 procente, mult sub rata
    inflaţiei. Cât despre populaţia activă, tot potrivit INS, câştigul salarial
    mediu net a fost de 4008 lei (echivalentul a circa 800 de euro) în luna
    octombrie a acestui an, în uşoară creştere, cu 5 lei (un euro), faţă de septembrie
    2022.     Cele mai mari valori au fost
    înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei – aproape 9500
    de lei.     La polul opus, cele mai mici salarii nete sunt în sectorul hoteluri şi
    restaurante – 2238 lei.


    Pe acest fundal, defel vesel, românii au, potrivit unei
    cercetări sociologice, trei principale motive de îngrijorare, care le vor
    afecta şi modul în care îşi vor petrece sărbătorile de iarnă: inflaţia, invazia
    trupelor ruse în Ucraina vecină şi costul serviciilor medicale. 80% dintre
    români şi-au schimbat, în ultimele 4-6 săptămâni, comportamentul la
    cumpărături, fie că e vorba despre alimente sau despre alte produse esenţiale.
    Oamenii au ales mărci mai ieftine, în special când au cumpărat produsele de uz
    casnic, gustările şi dulciurile, alimentele congelate, lactatele şi ouăle. În
    ultima lună, 3 din 10 români au schimbat magazinul de la care îşi procură
    lucrurile necesare şi au optat pentru cel care are preţuri mai mici şi-i ajută
    să economisească bani.


    Cercetarea, la care au participat aproximativ 1.000 de
    respondenţi de peste 18 ani, din toate categoriile sociale, mai arată că
    majoritatea românilor se aşteaptă ca preţurile produselor de bază să crească pe
    tot parcursul anului viitor.

  • Analize economice

    Analize economice

    Frecventă în ultimele luni la nivelul multor
    economii ale lumii, majorarea dobânzii de referință este cel mai important
    instrument de politică monetară prin care Banca Centrală poate contracara
    inflația, ajunsă în acest an la valori cu două cifre. În România, unde acest
    indicator a urcat în jurul valorii de 16 procente, specialiştii Băncii
    Naționale spun că rata anuală a inflaţiei va continua probabil să mai crească
    spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele fiind legate
    de scumpiri mai mari anticipate a fi consemnate, în perioada următoare, la
    gazele naturale şi energia electrică, la alimente, pe fondul războiului din
    Ucraina şi al sancţiunilor asociate, dar şi al secetei prelungite şi extinse la
    nivel european din această vară.

    Asistăm la o perioadă fără precedent în care
    s-au suprapus mai multe crize, între care cele mai importante sunt criza
    energetică şi cea a preţurilor, spune consultantul de strategie de la BNR,
    Adrian Vasilescu. Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut, explică
    el – la produse precum combustibili, ţigări, energie electrică, gaze şi energie
    termică, datele care încarcă substanţial preţurile vin din urmă. Și dă și un
    exemplu – în septembrie, deşi preţurile la combustibili, gaze sau energie au
    stagnat comparativ cu luna anterioară, alimentele s-au scumpit tocmai pentru că
    au fost influenţate de evoluţia costurilor mari din lunile anterioare. După cum
    arată cifrele acum, urmează o continuare a creşterii preţurilor, dar cu paşi
    din ce în ce mai mici, estimeză expertul Băncii Naţionale. Trend pe care îl
    anticipează și analistul financiar Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România,
    potrivit căruia, cel mai probabil inflaţia va reveni sub 10% în România abia la
    finele anului viitor:

    Ne putem
    aştepta în continuare la o presiune pe partea de inflaţie, însă marea
    majoritate a mişcării inflaţiei deja a fost făcută. Următoarele creşteri vor fi
    destul de reduse, în sensul de un sfert sau jumătate de punct procentual.
    Pentru anul viitor inflaţia probabil va începe să se reducă gradual în prima
    parte a anului viitor şi mai puternic în a doua parte şi e posibil să terminăm
    anul 2023 cu inflaţia exprimată într-o singură cifră, undeva în jur de 9%.
    Contextul impredictibil pe care îl traversăm face ca prognozele privind
    evoluţia inflaţiei să stea sub semnul incertitudinii, explică Adrian Codirlaşu.
    Situaţia globală este extrem de volatilă, evenimentele sunt în desfăşurare,
    sunt într-o extrem de mare rapiditate şi pot apărea tot felul de situaţii
    neplăcute care să ducă în sus inflaţia, mai spune Adrian Codirlașu.


    În jurul
    încertitudinii se construiesc, de altfel, estimările tuturor specialiștilor.
    Experţii băncii centrale atrag atenția că escaladarea războiului din Ucraina şi
    sancţiunile tot mai severe asociate generează incertitudini şi riscuri
    considerabile la adresa perspectivei activităţii economice şi, implicit, a
    evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei. Toate acestea, spun ei, prin efectele
    posibil mai mari exercitate pe multiple căi asupra puterii de cumpărare şi
    asupra încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi
    planurilor de investiţii ale firmelor. BNR apreciază că, în contextul actual,
    combinaţia echilibrată de politici macroeconomice şi implementarea de reforme
    structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze
    potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea
    stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a
    face faţă unor evoluţii nefavorabile. Datele mai relevă că, în România, consumul dă semne clare de încetinire – o veste nu tocmai
    bună având în vedere faptul că economia locală îşi bazează încă, într-o măsură
    destul de mare, creşterea pe evoluţia acestui indicator. Iar specialiștii cred
    că următoarele luni vor aduce o reducere şi mai mare a ritmului de creştere a
    consumului.


    Această tendinţă va continua şi în perioada următoare, având în
    vedere că urmează iarna ce implică şi costuri mai mari la utilităţi, a declarat
    la Radio România, analistul economic Constantin Rudniţchi explică faptul că a: E foarte posibil ca în
    următoarea perioadă creşterea economică să nu se poată baza pe consum, aşa cum
    a făcut-o în alţi ani, pentru că e un trimestru destul de complicat pentru
    economie şi pentru consumatori. Inflaţia îşi arată deja forţa şi sigur că
    există o scădere a nivelului de trai, a puterii de cumpărare, ori acest lucru
    se va vedea cu siguranţă şi în ritmul consumului. De altfel, întreaga economie
    românească este într-un tip de impas, l-aş numi, în sensul că şi creşterea
    economică va încetini, o arată deja datele din trimestrul doi faţă de
    trimestrul unu. Producţia industrială a scăzut faţă de anul trecut, comenzile
    noi din industrie sunt mai mici, deficitul de balanţă comercială a crescut, iar
    dinamica exporturilor este mai redusă decât cea a importurilor.


    La Washington, un raport al Băncii
    Mondiale consemnează încetinirea abruptă a creşterii economice mondiale şi
    îngrijorările legate de o recesiune globală, care îşi pun amprenta asupra
    preţurilor materiilor prime. În document se arată că, pe măsură ce încetinirea
    creşterii globale se intensifică, se preconizează că preţurile materiilor prime
    vor scădea în următorii doi ani, dar vor rămâne considerabil peste media din
    ultimii cinci ani. Astfel, preţurile energiei se anticipează că se vor reduce
    cu 11% în 2023 şi cu 12 procente în 2024. De asemenea, preţurile produselor
    agricole şi ale metalelor vor scădea cu cinci, respectiv, 15% anul viitor,
    înainte de a se stabiliza în 2024.

  • Îngrijorări înaintea iernii

    Îngrijorări înaintea iernii

    România parcurge o toamnă blândă, cu temperaturi mult peste cele normale la început de noiembrie, dar românii se tem de ce s-ar putea întâmpla la iarnă. Aproape 60% dintre ei spun că le va fi foarte greu să achite facturile pentru utilităţi în sezonul rece, iar tinerii sunt cei mai speriaţi de o astfel de posibilitate, arată studiul realizat de o companie de cercetare de piaţă.

    Jumătate dintre respondenţi sunt îngrijoraţi că nu vor reuşi să-şi încălzească locuinţa, iar, într-un procent asemănător, se aşteaptă să existe întreruperi de furnizare a căldurii din cauza infrastructurii vechi. 58% dintre români estimează că temperatura din casă va fi mai mică iarna aceasta decât în anii anteriori, capitol la care tot tinerii sunt cei mai pesimişti. Jumătate dintre respondenţi vor folosi mai multe metode de încălzire a locuinţei, iar 32% iau în calcul chiar deconectarea de la serviciul public de termoficare. Studiul mai relevă că românii au început deja să se pregătească de facturi record în această iarnă, ceea ce îi obligă să economisească pentru a le putea achita.

    Costurile crescute cu utilităţile au determinat schimbări profunde în comportamentul de consum şi cumpărare: 55% dintre români declară că au renunţat să mai cumpere produse care nu sunt esenţiale, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele de peste 65 de ani. Referitor la soluţiile pe care românii le iau în calcul pentru sezonul rece, 48% declară că vor reduce consumul de energie electrică, în special bărbaţii şi vârstnicii. 42% dintre români sunt pregătiţi să se îmbrace mai gros în casă, iar 29% vor opri încălzirea în camerele neutilizate şi vor folosi apa la o temperatură mai scăzută.

    Centrala termică pe gaze naturale este considerată a fi metoda cel mai puţin costisitoare de a încălzi locuinţa, iar cea mai scumpă este considerată centrala termică electrică. Studiul mai semnalează că, în prezent, 28% dintre români declară că intenţionează să îşi schimbe, în următorul an, metoda de încălzire a locuinţei, în special cei care folosesc o centrală termică electrică sau pe lemne. 17% dintre cei chestionaţi declară că beneficiază de ajutorul oferit de stat pentru încălzirea locuinţei, însă puţini consideră că el este suficient.

    Potrivit studiului, scumpirile îi îngrijorează pe români mai mult decât alte surse de nelinişti din societate, cum ar fi extinderea conflictului de la graniţele ţării, nivelul corupţiei sau un nou val al pandemiei. 40% dintre români declară că valoarea facturii pentru energia electrică sau gazele naturale este cel mai mare motiv de nelinişte pentru perioada următoare, iar 25% se declară îngrijoraţi de creşterea preţurilor la articolele de bază. Doar 18% dintre conaţionali se declară optimişti, în vreme ce 43% sunt mai degrabă pesimişti cu privire la nivelul de trai pentru iarna care urmează.


  • România, preţuri record la energie

    România, preţuri record la energie

    Facturile din România la utilităţi au avut cea mai mare creştere
    din Uniunea Europeană – arată un studiu al Fundaţiei Friedrich-Ebert-Stiftung.
    Acestea sunt cu 124% mai mari faţă de valorile de referinţă din 2015. Prin
    comparaţie, media europeană este de 110%. În acelaşi timp, inflaţia raportată
    la indicele preţurilor de consum este de 115%, astfel că românii plătesc mai
    mult pentru toate cheltuielile curente. Trista realitate de zi cu zi confirmă
    statisticile, care, însă, nu țin de cald – la propriu – nimănui. Cum iarna bate
    la ușă, oamenii își fac griji de unde vor scoate tot mai mulți bani pentru gaze
    naturale, curent electric ori, după caz, lemne de foc. Alternativa e una
    singură: dacă nu au de unde, vor fi nevoiți să îndure
    frigul și întunericul.

    În Parlament, dezbaterile asupra ordonanţei
    guvernamentale de urgență privind plafonarea prețului la energie electrică continuă. Social-democraţii, din coaliția la
    Putere, spun că actul normativ trebuie îmbunătăţit şi cer, între altele, ca
    plafonarea să se raporteze la consumul curent, nu la cel de anul trecut, așa
    cum prevede, acum, documentul, în defavoarea multor români. PNL, la
    co-guvernare, vrea, în schimb, ca plafonul să fie stabilit în funcţie de
    consumul din ultimii trei ani pentru fiecare lună în parte. La dezbaterile din Parlament, Autoritatea Naţională de
    Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) susține, și ea, că forma cea mai
    echitabilă este raportarea la un istoric de consum, un calcul al preţului la
    energie în funcţie de factura curentă fiind complicat pentru furnizori. Furnizori
    care – beneficiari direcți ai creșterilor exorbitante de prețuri – atrag
    atenţia că, după intrarea în vigoare, la 1 septembrie, a ordonanţei privind
    plafonarea preţurilor, există, deja, probleme cu lichidităţile, din cauza
    decontărilor întârziate. Această situaţie – spun
    furnizorii – creează un risc mare de apariţie a unor blocaje financiare în
    domeniu.

    În cazul intrării în incapacitate de plată a unui furnizor de energie,
    consumatorii vor fi preluaţi de ceilalţi furnizori, în anumite condiţii. Dacă
    problema s-ar rezolva relativ ușor în cazul furnizorilor mici, complicații ar
    apărea, în schimb, în cazul celor mari, care au câteva milioane de consumatori.
    Spectrului frigului și întunericului i se adaugă și cel al unei eventuale
    lipse, din magazine, a alimentelor românești. Preţurile tot mai mari la energie
    şi carburanți afectează domeniile agricole. De aceea, femierii au solicitat,
    recent, Guvernului măsuri rapide care să introducă agricultura în rândul
    sectoarelor pentru care se aplică plafonarea preţului la curent. Protejarea agriculturii, sector vital pentru
    siguranţa alimentară a populaţiei unei ţări, este de importanţă strategică -
    spun femierii.


  • La magazin, ca la muzeu

    La magazin, ca la muzeu

    Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după
    luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la
    iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice, spun economiștii de la
    Bloomberg. Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc, deja, pentru
    posibilitatea raţionalizării energiei, după ce Rusia a redus livrările de gaze
    spre regiune. În paralel, se luptă cu o inflaţie record şi blocaje de
    aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că
    aceasta a început să se contracte încă din luna iulie. În acelaşi timp,
    inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale
    anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Încă
    aspirantă la statutul de membră a zonei euro, România se confruntă, la rându-i,
    cu dificultăţi. Într-un raport al BNR de acum aproximativ o lună se arăta că
    inflaţia şi-a intensificat ritmul de creştere şi a depășit 15 procente, pe
    fondul şocurilor provocate de preţul exorbitant al energiei, combustibililor
    sau de majorarea preţului produselor alimentare. Iar inflaţia nu a ajuns
    încă la punctul cel mai înalt din acest an, a apreciat la Radio România
    profesorul universitar de ştiinţe economice, Mircea Coşea

    Vom mai
    asista la o creştere a inflaţiei. Nu foarte mult, nu foarte spectaculos. Dar ea
    va creşte. Pentru că, deocamdată, factorii importanţi care au condus la această
    creştere nu s-au diminuat ca importanţă – la energie nu avem nicio veste bună,
    oprirea gazului de către Rusia a avut un efect negativ. Însă, ceea ce mă
    interesează este situaţia din România. Această cifră de 15,3% este un fel de
    medie a preţurilor la multe produse. În momentul de faţă ne interesează
    produsele de bază, cele pe care le consumă populaţia în cea mai mare parte.
    Aceste produse sunt alimentele. Or, aici inflaţia este mult mai mare. Există o
    creştere care după unele calcule ajunge la 28 până la 30%, poate şi mai mult în
    ultimele zile. Cum facem ca această inflaţie care se referă la produsele
    cel mai mult consumate de populaţia românească să fie cât de cât temperate?
    Miracole nu se pot face, însă ceva se mai poate face şi anume forţarea ofertei
    de produse româneşti agroalimentare.

    Dacă Executivul reuşeşte să introducă pe
    piaţa românească mai multe produse româneşti, adică să aibă o ofertă mai mare,
    explică profesorul Coşea, se reduce importul şi, cu această ocazie, inflaţia
    maipoate fi temperată. Altfel, el nu crede
    în posibilitatea ca, în următoarele luni, inflaţia să scadă. Aceasta ar putea
    să aibă o tendinţă de scădere spre jumătatea anului viitor, în condiţiile în
    care Rusia va fi forţată de împrejurări să reînceapă un export de gaze spre
    Europa în anumite condiţii politice, crede Mircea Coșea

    Deocamdată,
    ea a găsit un debuşeu, în China, în India, dar asta nu acoperă ceea ce câştiga
    din Europa.Deocamdată, Rusia câştigă, este câştigătorul clar d.p.d.v. al veniturilor
    la sancţiunile pe care Europa le-a impus, dar asta este o chestiune temporară.
    Situaţia economică a Rusiei se agravează zi de zi, iar ea va trebui până la
    urmă să revină la ceea ce e mai important pentru ea şi anume acumularea de
    venituri – Rusia din punct de vedere al comerţului exterior e o ţară slab dezvoltată,
    ea trăieşte din exportul primar de energie şi materii prime. Dar asta nu acum,
    deocamdată situaţia politică e foarte încrâncenată. Nu cred că în viitoarele
    luni vom asista la o temperare a inflaţiei, din contră s-ar putea să vedem o
    anumită creştere.     Între timp, în România scumpirile
    continuă, chiar dacă şi-au redus uşor avansul. Românii fac față din ce în ce
    mai greu creșterilor foarte mari de prețuri, cu atât mai mult cu cât veniturile
    lor au stagnat sau au fost palid indexate, cu mult sub rata inflației. Această inflaţie e, într-adevăr, una
    mincinoasă raportat la nivelul de trai din România, raportat la situaţia
    economică, spune analistul economic Adrian Negrescu

    Pentru
    că, da, inflaţia ne afectează pe toţi la buzunar, pe fiecare în parte, plătim
    mai mult la hipermarketuri, pentru mulţi dintre români, am mai spus-o de multe
    ori, vizita la hipermarket a ajuns ca la muzeu, doar admiră produsele, iar dacă
    e să cumpere, cumpără la suta de grame. Dincolo de această perspectivă a
    oamenilor care simt în buzunarul lor ce înseamnă inflaţia, marea problemă în
    momentul de faţă mie mi se pare că e inflaţia în zona economică, în zona de
    producţie. Iar creşterea preţurilor la poarta fabricii cu peste 50% anunţă, din
    păcate, o continuare a acestui iureş inflaţionist pe care îl simţim de câteva
    luni şi care tinde să se adâncească. Nu vom scăpa aşa uşor de inflaţie pentru
    că, din păcate, nu am luat măsurile necesare pentru a stăvili două dintre
    componentele esenţiale ale acestui mecanism inflaţionist. Unu, este zona de
    energie acolo unde noi doar am pus nişte pansamente unui bolnav aflat aproape
    în comă, cum este economia românească şi nu am luat măsurile necesare pentru a
    stăvili practic specula din zona de energie, pentru a tempera creşterile de
    preţuri mai ales prin măsuri fiscale. Iar, pe de altă parte, avem zona asta de
    comerţ din România, care, de asemenea, este o zonă speculativă şi care, din
    păcate, se bazează din ce în ce mai mult pe importuri.     Iar inflaţia e ca un elastic, mai spune Adrian Negrescu, de care, dacă tragi
    prea mult, se rupe, adică firmele rămân cu mărfurile, cu serviciile, nevândute
    şi economia se blochează.


  • Măsuri sociale în pregătire

    Măsuri sociale în pregătire

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind
    plafonarea preţurilor la energie a intrat în dezbaterea comisiilor de
    specialitate din Senatul de la București. Cel mai probabil, documentul va fi
    modificat în Legislativ, în condiţiile în care atât reprezentanţii Puterii, cât
    şi cei ai Opoziţiei au depus amendamente la proiectul guvernului. În ceea ce
    priveşte domeniile de activitate care vor beneficia de un preț plafonat,
    liderul PSD Marcel Ciolacu a făcut unele precizări.

    Marcel Ciolacu Deja am convenit modificări pentru instituţiile de cult, pentru
    serviciile publice, respectiv companiile de apă, dar şi pentru companiile de
    transport şi ţinând cont că fabricile de medicamente generice au un preţ
    plafonat la medicamente. Dacă nu intervenim, acele medicamente dispar de pe
    piaţa din România.

    Din Opoziţie, USR propune o plafonare pe tranşe
    de consum, iar raportarea ar urma să se stabilească în funcţie de consumul
    lunar din prezent şi nu de cel de anul trecut. Deputata Cristina Prună Am propus printr-un amendament ca pe primii 100 de kilowaţi/oră facturaţi,
    oamenii să plătească 0,68 lei pe kilowatt/oră, apoi între 101 şi 255 de
    kilowaţi/oră, aceştia să fie facturaţi cu 0,8 pe kilowatt/oră, iar ce depăşeşte
    255 de kilowaţi/oră să fie facturat la preţul de contract.

    La rândul lor,
    reprezentanţii Partidului Forţa Dreptei, o disidenţă liberală tot din Opoziţie,
    atrag atenţia că una dintre măsurile care trebuie corectate în ordonanţă este
    revenirea la plafonul de consum de 300 de kWh pe lună și nu de 255 de kWh, aşa cum propune Guvernul. Reducerea
    consumului este încurajată prin ordonanţa privind plafonarea preţurilor la
    energie, afirmă ministrul energiei, Virgil Popescu. În legătură cu facturile
    foarte mari prezentate în spaţiul public, el spune că situaţia trebuie
    verificată de autorităţile cu atribuţii în acest sens. Raportul final asupra
    ordonanţei urmează să fie dat săptămâna viitoare, iar votul decizional îi
    aparţine Camerei Deputaţilor.

    Pe de altă parte, partidele din coaliţia
    de guvernare au convenit să prelungească subvenţionarea preţului la pompă al
    carburanţilor până la sfârşitul anului – a anunţat liderul PSD, Marcel Ciolacu.
    El a făcut precizarea în contextul în care actuala reglementare, prin care
    statul subvenţionează cu 50 de bani litrul de benzină sau de motorină, urmează
    să expire la sfârşitul acestei luni. La rândul său, ministrul Muncii, Marius
    Budăi, a declarat că Ministerul pe care-l conduce a început discuţiile cu
    partenerii sociali, patronate şi sindicate privind o majorare a salariului
    minim brut pe ţară, de la începutul anului următor. Discuțiile au loc după ce
    Parlamentul European a adoptat directiva privind salariul minim în Uniune,
    potrivit căreia statele membre sunt obligate să asigure lucrătorilor un trai
    decent. Ministrul a mai spus că și pensiile ar putea creşte cu cel puţin
    10% de la 1 ianuarie 2023. O discuţie concretă legată de acestea urmează să
    aibă loc odată cu definitivarea bugetului pe anul viitor, proiect pe care
    Guvernul intenţionează să îl trimită spre dezbatere Parlamentului în noiembrie.


  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 11.09 – 17.09.2022

    Bană greauă


    Idyea cum tru tută lumea, tru România păhadzlli crescu ma largu. Rata anuală ali inflaţie alină la piste 15% tru agustu — uidisitu cu informaţiili publicate, luni, di Institutlu Naţional di Statistică. Meslu tricut, nai ma multu criscură păhadzlli a părmătiiloru alimentare, cu piste 1,8%. Serviciile să scunkiră, tru medie, cu aproapea 0,4%. Crişteri semnificative a păhadzloru s-nregistrară andicra di alunaru tru cazul a transportului aerian, cu aproapea 24%, a zahărillei, cu aproapea 10 proţente, untului, cu piste 6,8%, laptilui cu piste 5%. Multu lişoari ñicură consemnară tarifele a transportului rutier şi ateali di telefonie. Andicra di agust anlu tricut, nai ma mări crişteri di păhă fură tru cazlu a gazilor naturali, cu 70%, al pătăţloru, cu piste 54% şi a ntulemnului comestibil, cu aproapea 50%, scunkeri di pisti 30% nregistrânda şi transportul aerian, combustibilii, produsili di morărit şi zahărea.



    Stoclu di gaze naturali, tru grafic


    Stocurli di gaze tră iarnă ali Românie va s’năstreacă pănă tru bitisita a aliştei stămănă nivelu minim di 80% băgatu di Comisia Europeană – dimăndă ministrul ali Energie, liberalu Virgil Popescu. El spuni că aestu easti un nivel pisti aţelu nreghistratu anlu tricut, tru brumaru. Personaj controversat, atacat tră turlia tru cari gestionează criza energetică nu maş di USR şi AUR, ditu opoziţie, ică di presă, ama şi di parteneri social-dimocraţ ditu coaliţia guvernamentală, Popescu spuni că România va s’poată s’năstreacă lişoru tru aestă iarnă, aca va s’hibă ună perioadă ndilicată tru tută Uniunea Europeană, cu incertituditui ligate di aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul adăvgă că naua ordonanţă mutrinda plafonarea a păhadzloru la energie poati s’hibă alăxită, tra s’ndrupască şi persoanele a curi bană ţăni di concentratoarele di oxigen, aparate cari consumă multu curentu electric, piste nivelu apufusitu di actul normativ.



    Blue Air, aterizari forţată


    Compania aeriană di stat TAROM u dusi ma largu turnarea tru patridă a româñiloru abandonaţ pi aeroporturli ditu Europa di operatorul privat Blue Air. Guvernul di Bucureşti ahărdzi ţinţi milioane di lei (echivalintul a circa un milion di euro) ditu Fondul di rezervă, tră anvăleari hărgili cu repatrierea. Ministrul a Transporturilor, Sorin Grindianu, ălli căndăsi pasagerlli arăşi s’caftă dispăgubiri a operatorului aerian şi s’caftă alti variante tra s’toarnă tru văsilie, avănda tu vidială că AROM, nu are cum s’opereadză tuti azboiurli anulate di Blue Air. Ditu opoziţie, fostul ministrul a Transporturilor, lidirul USR, Cătălin Drulă, lu stipseaşti social-dimocratul Grindianu că ştea ti catandisea di la Blue Air, “ama nu lă spusi şi a românilor să nu-şi ancupără bilete”. “Blue Air easti tru faliment, vărnu numata va ş’llia păradzlli di aclo” — nica spusi Drulă. Iara compania aeriană dimăndăă că nu garantează turnarea a păradzloru pi biletele anulate şi condiţioneadză eventualile rambursări i dispăgubiri di ieloarea a curselor şi di vindiarea a companiillei cătră un investitor privat. Anularea a tutulor azboiurilor companiei tru perioada 6 yismăciuni – 9 sumedru aduţi zñie la 230.000 di pasageri. Anaparti di perioada oficială comunicată tră suspendare, muştiradlli ali companie fură hăbărisiţ mutrinda anularea a cursilor programate nica şi la bitisita a meslui sumedru.



    Fără ruşi


    Guvernul di Bucureşti va sobliga tute autorităţli publiţi centrali şi locali s’tragă mănă di la soluţiile antivirus ruseşti ică di la aplicaţiile cari potu s’hibă sumu control ali Moscova. Un proiect di nomu tru acestă idhei fu adoptat di Executiv, tru contextul tru cari şi alti state europene, cum Germania ică Italia, au loată, ahtări apofasi. Compania Kaspersky, cari adară ună ditu nai ma cunuscute soluţii antivirus, va s’hibă zñiipsită direct di aestă misură, tră aţea că tuti programele a llei va s’hibă dizinstalate di pe sistemele informatiţi publiţi ditu văsilie. Iţi program antivirus creeadză portiţe di acces pe calculatoari şi poati s’hibă ufilisitu tră spionaj. Tru nota di fundamentare a proiectului să spuni că multi instituţii publiţi şi autorităţ ali administraţie locală ditu România, inclusiv Primăria a Bucureştiului, ancupără şi ufilisescu programe di antivirus ruseşti, di itia a păhadzloru ñiţ.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România viţină cu Ucraina simnară un acord tră licşurarea a exporturilor di yipturi a Kievului. Documentul fu simnat, la Paris, di ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi di secretarul di stat român Ionel Scrioşteanu, di la Transporturi, tru prezenţa a ambasadorului Ucrainăllei tru Franţa. Uidisitu cu corespondinta Radio România la Paris, Franţa ari nădie ca Ucraina s’agiungă diznou nivelu di exporturi ţi eara ninti di invazia trupelor ruse, diclanşată pi 24 di şcurtu, la cumandulu a prezidintului Vladimir Putin. Atumţea, Kievul putea s’livreadză tru mesu şasi milioane di tonuri di yipturi pi păzărli internaţionali. Uidisitu cu acordulu, Franţa va u andrupască România tră s’creasca fluxurile di yipturi ucrainene pritu porturile Constanţa, la Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi pritu Canalul Sulina ali Diltă. Autorităţli române va s’lucreadză cu ateali franceze tră ună ma bună dotare a punctelor di sinuru terestru anamisa di România şi Ucraina şi tră creaştirea a numirului di vagoane di părmătie cari trec sinurlu. Ambasadorul Ucrainei tru Franţa, Vadim Omelcenko, haristusi tră aţea ţi număsi agiutorlu concret, util şi cu hăiri aprukeatu di văsilia a lui, agiutoru cari lo silă după vizita comună ditu alunaru a prezidinţăloru Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Tru aestu kiro, numirlu a ucrainenilor cari aleapsiră România tra s’fugă ditu calea a trupelor ruseşti tricu di 2,3 miliuñi.



    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 11.09 – 17.09.2022

    Retrospectiva săptămânii 11.09 – 17.09.2022

    Viaţă grea


    Ca peste tot în lume, în România preţurile continuă să crească.
    Rata anuală a inflaţiei a urcat la peste 15% în august – potrivit informaţiilor
    publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică. Luna trecută, cel mai
    mult au crescut preţurile mărfurilor alimentare, cu peste 1,8%. Serviciile s-au
    scumpit, în medie, cu aproape 0,4%. Creşteri semnificative ale preţurilor s-au
    înregistrat faţă de iulie în cazul transportului aerian, cu aproape 24%,
    zahărului, cu aproximativ 10 procente, untului, cu peste 6,8%, laptelui cu
    peste 5%. Foarte uşoare reduceri au consemnat tarifele transportului rutier şi
    cele de telefonie. Faţă de august anul trecut, cele mai mari creşteri de
    preţuri au fost în cazul gazelor naturale, cu 70%, al cartofilor, cu peste 54%
    şi al uleiului comestibil, cu aproximativ 50%, scumpiri de peste 30%
    înregistrând şi transportul aerian, combustibilii, produsele de morărit şi
    zahărul.



    Stocul
    de gaze naturale, în grafic


    Stocurile
    de gaze pentru iarnă ale României vor depăşi până la finalul acestei săptămâni
    nivelul minim de 80% impus de Comisia Europeană – a anunţat ministrul Energiei,
    liberalul Virgil Popescu. El spune că acesta este un nivel peste cel
    înregistrat anul trecut, în noiembrie. Personaj controversat, atacat pentru
    modul în care gestionează criza energetică nu doar de USR şi AUR, din opoziţie,
    ori de presă, ci şi de partenerii social-democraţi din coaliţia guvernamentală,
    Popescu afirmă că România va reuşi să depăşească cu bine această iarnă, chiar
    dacă va fi o perioadă complicată în toată Uniunea Europeană, cu incertitudini
    legate de aprovizionarea cu gaze ruseşti. Ministrul a adăugat că noua ordonanţă
    privind plafonarea preţurilor la energie ar putea fi modificată, pentru a
    susţine şi persoanele a căror viaţă depinde de concentratoarele de oxigen,
    aparate care consumă mult curent electric, peste nivelul stabilit de actul
    normativ.



    Blue Air, aterizare forţată


    Compania
    aeriană de stat TAROM a continuat să-i repatrieze pe românii abandonaţi pe
    aeroporturile din Europa de operatorul privat Blue Air. Guvernul de la
    Bucureşti a alocat cinci milioane de lei (echivalentul a circa un milion de
    euro) din Fondul de rezervă, pentru acoperirea cheltuielilor cu repatrierea.
    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, i-a îndemnat pe pasagerii
    batjocoriţi să ceară despăgubiri operatorului aerian şi să caute alte variante
    pentru a reveni în ţară, având în vedere că TAROM, nu are cum să opereze toate zborurile anulate
    de Blue Air. Din opoziţie, fostul ministrul al
    Transporturilor, liderul USR, Cătălin Drulă, îl acuză pe social-democratul Grindeanu că ştia despre situaţia
    de la Blue Air, dar nu le-a spus şi românilor să nu-şi cumpere bilete.
    Blue Air este în faliment, nimeni nu-şi va mai vedea banii de acolo -
    mai susţine Drulă. Iar compania aeriană anunţă că nu garantează
    rambursarea banilor pe biletele anulate şi condiţionează eventualele rambursări
    sau despăgubiri de reluarea curselor şi de vânzarea companiei către un
    investitor privat. Anularea tuturor zborurilor companiei în perioada 6
    septembrie – 9 octombrie afectează 230.000 de pasageri. Dincolo de perioada
    oficială comunicată pentru suspendare, clienţii companiei au fost notificaţi
    privind anularea curselor programate chiar şi la sfârşitul lunii
    octombrie.



    Fără ruşi


    Guvernul de la Bucureşti va obliga toate autorităţile publice
    centrale şi locale să renunţe la soluţiile antivirus ruseşti sau la aplicaţiile
    care s-ar putea afla sub controlul Moscovei. Un proiect de lege în acest sens este
    a fost adoptat de Executiv, în contextul în care şi alte state europene, precum
    Germania sau Italia, au luat, deja, astfel de decizii. Compania Kaspersky, care
    produce una dintre cele mai cunoscute soluţii antivirus, va fi afectată direct
    de această măsură, pentru că toate programele sale vor trebui dezinstalate de
    pe sistemele informatice publice din ţară. Orice program antivirus creează
    portiţe de acces pe calculatoare şi ar putea fi utilizat pentru spionaj. În
    nota de fundamentare a proiectului se arată că foarte multe instituţii publice
    şi autorităţi ale administraţiei locale din România, inclusiv Primăria
    Bucureştiului, achiziţionează şi folosesc programe de antivirus ruseşti, din
    cauza preţurilor mici.



    Cu ucrainenii


    Franţa şi România vecină Ucrainei au încheiat un acord pentru
    facilitarea exporturilor de cereale ale Kievului. Documentul a fost semnat, la
    Paris, de ministrul francez al Transporturilor, Clément Beaune, şi de
    secretarul de stat român Ionel Scrioşteanu, de la Transporturi, în prezenţa
    ambasadorului Ucrainei în Franţa. Potrivit corespondentei Radio România la
    Paris, Franţa speră ca Ucraina să atingă din nou nivelul de exporturi dinainte
    de invazia trupelor ruse, declanşată pe 24 februarie, la ordinul preşedintelui
    Vladimir Putin. Atunci, Kievul putea livra lunar şase milioane de tone de
    cereale pe pieţele internaţionale. Potrivit acordului, Franţa va sprijini România
    pentru a creşte fluxurile de cereale ucrainene prin porturile Constanţa, la
    Marea Neagră, Galaţi, la Dunăre, şi prin Canalul Sulina al Deltei. Autorităţile
    române vor lucra cu cele franceze pentru o mai bună dotare a punctelor de
    frontieră terestră dintre România şi Ucraina şi pentru creşterea numărului de
    vagoane de marfă care trec graniţa. Ambasadorul Ucrainei în
    Franţa, Vadim Omelcenko, a mulţumit
    pentru ceea ce a numit sprijinul concret, util şi eficient primit de ţara sa,
    sprijin care s-a intensificat semnificativ după vizita comună din iulie a
    preşedinţilor Emmanuel Macron şi Klaus Iohannis la Kiev. Între timp, numărul
    ucrainenilor care au ales România ca să fugă din calea trupelor ruseşti a
    trecut de 2,3 milioane.


  • Îngrijorările românilor

    Îngrijorările românilor

    Două treimi dintre români cred că în perioada următoare va veni o criză economică de amploare, iar acesta este principalul motiv de îngrijorare în această perioadă, arată rezultatele unui sondaj făcut de compania de cercetare sociologică Avangarde în ultimele zile ale acestei luni. Doar 3% dintre români sunt de părere că nu va veni criza economică. Potrivit sondajului, principalele motive de îngrijorare ale românilor sunt inflația, criza energetică provocată de Rusia, criza alimentară și într-o mai mică proporție creșterea ratelor la bănci. Cât privește inflația, jumătate din cei chestionați s-au declarat preocupați de creşterea acesteia. Sondajul arată că două treimi dintre români au decis să renunţe la mai multe lucruri pentru a face faţă valului de scumpiri. Aproape un român din doi spune că a cumpărat mai puţine alimente şi 14% dintre cei intervievaţi declară că au renunţat la haine. Există însă și un procent important dintre cei chestionați care spun că nu au redus consumul – circa 20%, iar 10% nu pot aprecia.

    După inflaţie, românii se arată îngrijorați de criza energetică şi de criza alimentară. Mulți dintre cei care au sisteme de încălzire pe bază de gaz declară că iau în calcul să investească în surse alternative, de teama facturilor mari. În cazul energiei, majoritatea românilor au investit deja sau o vor face în echipamente care să îi ajute să scadă consumul. În general, în privinţa crizei energetice, aproape 4 români din 10 cred că Rusia va pune în dificultate Europa în această iarnă și va opri complet furnizarea de gaze către aceasta. Mai mulți români sunt optimiști, însă, și cred că liderii Uniunii vor găsi soluţii pentru a depăși criza energetică cauzată de o eventuală sistare completă a furnizării de gaze. O treime dintre cei întrebați spun, totuși, că nu pot aprecia cine va câştiga din acest joc. În același timp, 39% se declară convinși că resursele naturale de care dispune România o vor ajuta să evite o criză energetică la iarnă. Un sfert dintre cei chestionați nu sunt convinși de acest lucru. Pe de altă parte, sondajul mai arată că doar 1 român din 10 este îngrijorat de creşterea ratelor la credite.

    La capitolul finanţe personale, mai mult de o treime dintre români declară că nu au pus bani deoparte, iar altă treime că au economisit mai puțin decât anul trecut. Mult mai puțini români spun că economisesc la fel ca în 2021 sau că pun mai mulți bani deoparte comparativ cu anul precedent. Chestionarul mai arată că o treime dintre români se așteaptă ca prețurile proprietăților să crească, un procent aproape egal să rămână la fel și mult mai puțini români cred că prețurile proprietăților vor scădea. Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 24 – 30 august, pe un eșantion 880 de subiecți, intervievați prin telefon.


  • Alăxeri la Codlu Fiscal

    Alăxeri la Codlu Fiscal

    Tru perioadi di criză, taxele și impozitele nu lipseaşti s’crească! Easti ună regulă pe cari analiștilli economiţ ică politicieni u aduc aminti daima. Tu aestă oară, kisaţ di ună inflație ţi năstricu di multu dauă ţifre tu hăvaia a criştearillei multu mari a păhadzloru la gaze naturale și energie, românii ţănu keptu tut ma greu la scunkeri. Mutrescu, tutunăoară, aspăreaţ la iarna ţi yini — au frixe că numata va s’poată s’păltească facturile. Emu, taxe și impozite suplimentare nu fac că maş s’lă aducă znie nica ma! Antribatu, tora ma ninti ti alăxerile la Codul Fiscal cari intră tru lucru di la 1 august, prezidintul ali văsilie, Klaus Iohannis, diclara că nu easti zborlu di un nău impozit ică vără nauă taxă tră oamiñilli di arada, ama ti situaţii cari nu fură, tru tricutlu kiro, reglementate ghini. Easti un lucru cunuscut că ari unu şingiru di taxe şi impozite cari fură băgati tru alte circumstanţe, vahi fără s’hibă ghini thimilliusiti ică zburăti. Easti ananghi ti ună modirnizare a lor, ună corecţie cari s’facă lucrurile ma transparente, ma corecte, cari, s’ducă la ună ma bună colectare a păradzloru la bugetul di Stat. Ună ma bună colectare nsimneadzătruseamnă că s’ñicureadză evaziunea fiscală — exighisea prezidintulu Iohannis.



    Aestea hiinda spusi, dupu apofasili loati di Guvernul di coaliție PNL-PSD-UDMR, di la 1 august să scunkescu produsele ditu tătumi, s’ñicureadză plafoanele tră niscănti scutiri di taxe şi creasti impozitul tră mintatiţli ditu agiocurli cu tihi. Cama pi largu! Că bea tătumi clasică ică electronică, di la 1 agustu, românii va s’păltească ma multu di itia a criştearillei acciza la tătumi. Apofasea – spun autorităţile — fu loată tra s’hibă afirită diclanşarea acţiunillei di infringement contra ali României tră alinierea la legislaţia europeană tru domeniu. Și păhălu la biuturli alcooliţi creasti. Uidisitu cu ministrulu a Finanţelor, Adrian Câciu, nivelu a accizelor tră aesti produse nu mata eara actualizat ditu 2015. Tru ţi mutreaşti agiocurli cu şcurtica, va s’llia, andicra di amintaticu, un impozit ma mare, anamisa di 3% până la 40%. Tiñiili ditu construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi eale vizate di alăxeri, pritu scădirea di la 30.000 (6 mii di euro) la 10.000 di lei (2 mii di euro) pe lună a plafonului până la cari s’bagă scutiri fiscale. Tut di la 1 august, tră un contract di lucru part-time, angajatorlu va s’lipsească s’păltească taxe la nivelu a tinîillei di cafi mesu minimă, atea ti aduţi găilipseri că multe firme ñiţ pot s’hibă ncllisi ică poati s’crească lucurlu paraomou. Nai ma multi alăxeri fiscale va s’bagă tru lucru, ama, di la 1 yinaru 2023, cându va s’crească TVA-ul la serviciile oferite tru industria HoReCa şi la biuturile cu adaos di zahari. Va s’alăxească, tutunăoară, turlia ti făţeari isapi a impozitului pe clădiri.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Modificări la Codul Fiscal

    Modificări la Codul Fiscal


    În perioade de criză, taxele și impozitele nu trebuie să crească! Este o regulă pe care analiști economici ori politicieni o enunță adesea. La ora actuală, împovărați de o inflație ce a depășit de mult două cifre pe fondul majorării foarte mari a prețurilor la gaze naturale și energie, românii fac față tot mai greu scumpirilor. Privesc, totodată, cu teamă la iarna ce vine – se tem că nu își vor mai putea achita facturile. Or, taxe și impozite suplimentare nu fac decât să le afecteze și mai mult moralul! Întrebat, recent, despre modificările la Codul Fiscal care intră în vigoare de la 1 august, președintele țării, Klaus Iohannis, declara că nu este vorba de vreun nou impozit sau vreo nouă taxă pentru oamenii de rând, ci despre situaţii care nu au fost, în trecut, reglementate bine. Este un lucru cunoscut că există o serie de taxe şi impozite care au fost introduse în alte circumstanţe, poate fără a fi foarte bine fundamentate sau discutate. Se impune o modernizare a lor, o corecţie care să facă lucrurile mai transparente, mai corecte, care, în definitiv, să ducă la o mai bună colectare a banilor la bugetul de Stat. O mai bună colectare înseamnă că se reduce evaziunea fiscală – explica președintele Iohannis.



    Acestea fiind spuse, în urma deciziilor luate de Guvernul de coaliție PNL-PSD-UDMR, de la 1 august se scumpesc produsele din tutun, se reduc plafoanele pentru anumite scutiri de taxe şi creşte impozitul pentru câştigurile din jocurile de noroc. Să detaliem! Că fumează ţigări clasice ori electronice, de la 1 august, românii vor plăti mai mult ca urmare a majorării accizei la tutun. Decizia – spun autorităţile – a fost luată pentru a fi evitată declanşarea acţiunii de infringement împotriva României pentru alinierea la legislaţia europeană în domeniu. Și preţul la băuturile alcoolice crește. Potrivit ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat din 2015. În ce priveşte jocurile de noroc, va fi perceput, în funcţie de câştig, un impozit mai mare, între 3% până la 40%. Salariile din construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt şi ele vizate de modificări, prin scăderea de la 30.000 (6 mii de euro) la 10.000 de lei (2 mii de euro) pe lună a plafonului până la care se aplică scutiri fiscale. Tot de la 1 august, pentru un contract de muncă part-time, angajatorul va trebui să achite taxe la nivelul salariului minim, ceea ce stârneşte îngrijorări că multe firme mici s-ar putea închide sau că ar putea creşte munca la negru. Cele mai multe modificări fiscale se vor aplica, însă, de la 1 ianuarie 2023, când va creşte TVA-ul la serviciile oferite în industria HoReCa şi la băuturile cu adaos de zahăr. Se va modifica, totodată, modul de calcul al impozitului pe clădiri.




  • Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Europa şi dependenţa de gazele ruseşti

    Occidentul a impus foarte multe sancţiuni asupra Rusiei, după
    invazia sa în Ucraina, iar situația livrărilor de gaz către vest rămane
    incertă. Acestea ar putea fi oricand oprite, ca răspuns la aceste sancțiuni.
    Europa este legată     de gazul rusesc, care
    acoperă aproximativ 40% din nevoile sale, iar oficialii de la Bruxelles spun că trebuie să se renunțe la această
    dependență mai repede decât s-a anticipat. Dependenţa UE
    de gazul rusesc trebuie terminată. E nevoie să insistăm pe surse energetice
    alternative, a apreciat președintele roman Klaus Iohannis. El a mai spus că
    țara are nevoie de investiţii în surse regenerabile şi în sectorul nuclear
    civil. România este dependentă de gazul rusesc într-un
    procent de 20% din consumul total, iar autorităţile susțin că se pregătesc
    pentru momentul în care nu va mai importa gaz natural din Rusia. Preţul
    acestuia a urcat la un nivel record, cu o majorare de peste 150% faţă de săptămâna trecută. Specialiştii se aşteaptă
    ca şi acest prag să fie depăşit, iar creşterea să explodeze în aprilie, când toate
    ţările încep să îşi facă stocuri pentru iarna viitoare.

    De aceea ar fi bine ca
    România să înceapă înmagazinarea gazelor mai repede şi, în acelaşi timp, să ia
    măsuri şi pentru creşterea producţiei interne, explică Dumitru Chisăliţă,
    preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.     Dumitru Chisăliţă): 15 aprilie va
    determina probabil o nouă evoluţie, pentru că este momentul în care încep
    înmagazinări. Or, din acest punct de vedere, trebuie să luăm în considerare
    faptul că o să crească cererea, adică foarte mulţi o să încerce să îşi cumpere
    gaze naturale. Incercând acest lucru, vor intra în competiţie firme cu firme,
    ţări cu ţări, şi atunci această creştere va fi una spectaculoasă.


    În
    faţa acestor avertismente şi a preţului tot mai mare al gazului natural,
    autorităţile spun că au variante de rezervă pentru refacerea stocurilor și
    diversificarea rutelor de aprovizionare. Astfel, există surse alternative în
    Azerbaidjan, Qatar sau gaz lichefiat din Statele Unite, printr-un nou coridor
    de transport din porturile greceşti, prin Bulgaria vecină. În plus, Romania
    este al doilea producător de gaze naturale din Europa, afirmă ministrul
    energiei, Virgil Popescu După cum am mai spus, căutăm
    diversificarea rutelor de aprovizionare şi a producătorilor de gaze, LNG, gaz
    azer, din alte surse, american, qatarez, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite,
    deci suntem în contact şi credeţi-mă că nu vom avea probleme cu aprovizionarea
    cu gaze naturale.


    La randul său, ministrul agriculturii, Adrian
    Chesnoiu a dat asigurări că românii nu trebuie să îşi facă griji pentru că
    există stocuri suficiente de alimente astfel încât poate fi depășită orice
    criză. Declaraţia ministrului vine în contextul în care preţul grâului a ajuns
    la cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani şi mai multe ţări europene au
    anunţat că vor limita exporturile mai ales de cereale, din cauza crizei din
    Ucraina.



  • Efecte ale scumpirii energiei

    Efecte ale scumpirii energiei

    România este printre țările europene cele mai afectate de prețurile-record la curent electric și gaze naturale. La 1 ianuarie 2021, piaţa energiei s-a liberalizat total, timp de o jumătate de an, haosul generat pe fondul unei comunicări ineficiente creându-le oamenilor numeroase neajunsuri. Treptat, piața s-a calmat, dar din vară, preţurile la curent și gaze au luat-o razna. Spre finele lui 2021, preţul kilowattului a fost plafonat pentru consumatorii casnici, iar o parte din factură a fost compensată de la bugetul de stat, persoanele fizice fiind oarecum la adăpost până la 31 martie 2022. Până atunci, actuala coaliţie la putere liberalo-social-democrată va analiza dacă este necesară îmbunătăţirea legislaţiei – a anunţat, la Radio România, ministrul liberal al Energiei, Virgil Popescu. De altfel, PSD a criticat actuala lege a plafonării preţurilor la energie, promovată de ministrul Popescu şi adoptată de fosta majoritate parlamentară din care social-democrații nu făceau parte. Ei propun, acum, acordarea de vouchere consumatorilor vulnerabili, simplificarea procedurilor de plată a compensaţiilor pentru furnizorii de energie sau extinderea schemei de ajutor de stat pentru agenţii economici.

    Despre marii consumatori, ministrul Virgil Popescu a declarat că şi aceștia au fost ajutaţi să depăşească problemele legate de creşterea de preţuri:

    Marii consumatori de energie nu sunt prinşi în actuala lege, dar acolo am avut o schemă de ajutor de stat, care tocmai ce am finalizat-o anul trecut şi unde am plătit 693 de milioane de lei (n.red. circa 140 de milioane de euro). Inclusiv lui ALRO Slatina i-am plătit la sfârşitul lunii octombrie 390 de milioane de lei ajutor de stat, lui Azomureş i-am plătit 125 de milioane de lei în luna octombrie ca ajutor de stat pentru preţurile la energie – şi am dat două exemple mari de două companii care au susţinut că preţurile mari nu le permit funcţionarea în continuare. Înţelegem acest lucru.

    Totuși, la Combinatul ALRO, singurul producător de aluminiu și aliaje din România și cel mai mare din Europa Centrală și de Est (exceptând Rusia), sindicaliştii au decis să protesteze, după ce conducerea a hotărât să reducă producţia din cauza crizei energetice. Ei spun că peste 1.000 de salariaţi sunt în pericol de a fi trimişi în şomaj tehnic, însă efectele ar putea fi mult mai ample, pentru că de ALRO depind și alte societăţi, a căror activitate ar urma să aibă de suferit. Proteste au fost și la combinatul de alumină din Tulcea faţă de creşterea preţului la energie electrică. Din prima zi a acestui an, unitatea a început să reducă producţia, iar oamenii se tem că îşi vor pierde locurile de muncă.Ei speră că autorităţile vor interveni în sprijinul marilor consumatori de energie electrică, pentru ca aceştia să aibă acces la tarife convenabile. Protestele vor continua.


  • Puseu inflaţionist în România

    Puseu inflaţionist în România

    Produsul
    Intern Brut a crescut cu 3,9% în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2021,
    comparativ cu perioada similară din 2020. Toate statele membre au raportat
    creşteri, dar cele cu reușite notabile au fost România (8%), Ungaria (6,1%) şi
    Lituania (6%) – arată datele preliminare publicate, săptămâna aceasta, de
    Oficiul European de Statistică. Specialiști în domeniu temperează, însă,
    bucuria generată de un astfel de anunț și amintesc că, acum un an, situația
    pandemică dusese la o contracție severă a avântului economic. Cât despre
    românii de rând, aceștia constată, pe zi ce trece, că o asemenea creștere
    economică nu se regăsește în niciun caz în buzunarele lor, constatare
    confirmată, de altfel, tot de Eurostat. Potrivit statisticienilor de la
    Bruxelles, România se înscrie în rândul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea
    mai mare inflaţie în luna octombrie. Astfel, la nivelul întregului bloc
    comunitar, rata anuală a inflației a crescut, în octombrie, până la 4,4%, de la
    3,6% în septembrie. România – cu 6,5% – a depășit media europeană. Singura
    consolare este, poate, că altele sunt țările care ocupă podiumul fruntașelor
    – Lituania (8,2%), Estonia (6,8%) și Ungaria (6,6%).

    Altfel, la firul ierbii, românii
    resimt puternic scumpirile de la o
    lună la alta. Facturile la curent electric și gaze naturale au explodat, ceea
    ce a condus la scumpiri în lanț la o multitudine de produse alimentare sau
    nealimentare și la servicii. Nu mai departe de săptămâna trecută, potrivit
    calculelor sale, diferențiate, Institutul Naţional de Statistică de la
    București a informat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 7,9% în luna
    octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile
    nealimentare s-au scumpit cu peste 11 procente, mărfurile alimentare cu 5,25,
    iar serviciile cu aproape 4%. Totodată, potrivit ultimului raport asupra
    inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României, rata anuală a inflaţiei este
    estimată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se
    tempereze, până la 5,9% la sfârşitul anului viitor. BNR a menţionat și că, faţă
    de raportul din august, noua proiecţie este mai ridicată cu 1,9 puncte
    procentuale pentru finele anului curent şi cu 2,5 puncte procentuale pentru
    sfârşitul anului viitor. Și fosta președintă a FMI, în prezent șefă a Băncii
    Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că, în Europa, inflația la un
    nivel ridicat și o încetinire a avansului economic se vor menține pe o perioadă mai lungă decât s-a crezut.


  • Îngrijorări privind preţul energiei

    Îngrijorări privind preţul energiei

    De la 1 noiembrie, în România sunt plafonate preţurile la
    energie electrică şi gaze naturale, pe fondul liberalizării, de la 1 iulie, a pieței
    de resort, concomitent cu creșterile exorbitante la nivel internațional.
    Totodată, până pe 31 martie anul viitor, unele facturi sunt compensate parţial.
    Concret, pentru consumatorii casnici, preţul final al energiei electrice se
    plafonează la 1 leu/kWh (circa 20 de eurocenți), iar cel al gazelor naturale la
    37 de bani/kWh (circa 7 eurocenți). Atât populaţia, cât şi spitalele,cabinetele medicilor de
    familie, unităţile de învăţământ, întreprinderile mici şi mijlocii, ONG-urile
    sau bisericile vor beneficia și de compensări. De pildă, pentru a fi
    eligibili, consumatorii casnici trebuie să se încadreze într-un anumit consum maxim
    lunar, în timp ce IMM-urile vor plăti doar preţul de furnizare a energiei, fără
    taxele de distribuţie sau transport.

    Între timp, unii primari caută soluţii
    alternative pentru a mai reduce din costurile cu energia. La Mangalia, oraș-stațiune
    de pe litoralul la Marea Neagră, centralele termice trec pe combustibil lichid
    uşor, care are un preţ semnificativ mai mic decât gazul natural, iar
    tehnologiile de producţie şi exploatare s-au îmbunătăţit în ultimii ani – după
    cum explică viceprimarul Dragoş Angelescu: ʺFuncţionează totul în
    regulă pe combustibil lichid uşor, pe CLU. Până la sfârşitul săptămânii,
    probabil, toate centralele care deservesc populaţia vor fi puse în funcţiune cu
    combustibil lichid uşor şi toată lumea va avea agent termic în calorifere.ʺ

    Nu toate primăriile au, însă, la îndemână soluții salvatoare. Lor, Guvernul
    interimar de la București le-a promis sprijin financiar rapid din Fondul de
    rezervă, pentru a acoperi o parte din banii necesari subvenţionării preţului
    majorat al gigacaloriei. Nici nu a venit iarna și, deja, unele oraşe racordate
    la rețelele publice de termoficare au dificultăţi în furnizarea căldurii şi
    apei calde din cauza scumpirilor consistente sau a datoriilor acumulate. Este
    cazul, de exemplu, al Timișoarei, unul din cele mai bogate orașe ale
    țării, unde peste 50 de mii de locuințe și aproape toate spitalele au rămas,
    mai multe zile, fără apă caldă și căldură, din cauza datoriilor către
    furnizorul de gaze. Însăși capitala București, unde rețeaua publică de aprovizionare
    cu agent termic lasă de dorit, se numără printre orașele unde, în această
    iarnă, preţul căldurii şi al apei calde va fi dublu față de anul trecut,
    singura scăpare fiind ca municipalitatea să mărească subvenţia pe care o
    acordă. Una peste alta, dacă unii români tremură, deja, de frig, cu toții
    tremură, în schimb, de frică la gândul că iarna care se apropie va fi foarte
    complicată.