Radio România Internațional

Tag: scumpiri

  • Europa şi preţul energiei

    Europa şi preţul energiei

    Problema energiei se va
    afla din nou pe agendă la Consiliul European din decembrie, au anunțat înalți
    responsabili de la Bruxelles după reuniunea de săptămâna trecută dedicată
    acestei teme. Până atunci, Comisia are de pus la punct un studiu legat de
    funcţionarea pieţei europene a electricităţii şi gazului, dar şi felul în care
    funcţionează piaţa tranzacţiilor de carbon, după ce mai multe state membre au
    pus preţurile crescute la energie şi pe seama unor disfuncţionalităţi în aceste
    domenii. Energia nucleară nu e menţionată în concluziile reuniunii Consiliului,
    deşi iniţial figura în text, dar România şi alte ţări, ca Franţa, au cerut
    Comisiei Europene să vină chiar în această toamnă cu o clasificare modificată
    în ce priveşte energia nucleară şi gazul ca surse de tranziţie. Aceasta până
    când sursele regenerabile vor putea acoperi cea mai mare parte din consumul
    blocului comunitar.


    Este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai
    verde avem nevoie de soluţii intermediare. Este foarte posibil şi asta ne
    dorim, ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară,
    energia vântului şi aşa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din
    producţia de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, şi opinia
    noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le
    modernizăm şi să extindem energia electrică produsă în nuclear. În acelaşi
    timp, noi, în România, suntem hotărâţi şi trebuie să folosim gazul natural
    pentru încălzire, pentru generare de electricitate şi în industrie. Deci,
    trebuie să avem clar energie nucleară şi gaz    , a explicat, la Bruxelles,
    președintele român Klaus Iohannis. El a subliniat că ar fi excelent ca aceste
    forme de energie să fie finanţabile prin bani europeni.

    Șefa Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, pare că a acceptat în cele din urmă această poziție,
    declarând după întâlnire că, pe termen mediu şi lung, vor fi pregătiti paşi
    suplimentari pentru a creşte rezistenţa şi independenţa europeană. Ea a
    precizat că este nevoie de o sursă stabilă, cea nucleară, iar în timpul
    tranziţiei spre economia verde de gazul natural. Comisia va prezenta o
    propunere de clasificare în domeniu, a promis von der Leyen. Ea a mai spus că
    se încearcă stabilirea unei rezerve strategice de gaz, dar şi achiziţia de
    energie în comun. Ne vom intensifica iniţiativele de a contacta furnizori
    cât mai variaţi. Ne vom diversifică sursele şi vom grăbi
    interconectările, a mai declarat șefa Comisiei. Preţurile europene de
    referinţă la gaze naturale au urcat cu peste 300% din ianuarie, din cauza
    nivelului redus al stocurilor, cererii ridicate din Asia şi a întreruperilor in
    furnizare. Creşterea preţurilor a dus costurile la electricitate în Europa la
    cel mai ridicat nivel din ultima perioadă şi este puţin probabil ca situaţia să
    se schimbe până la finele anului, ceea ce înseamnă facturi mult mai mari la
    încălzire. Ca urmare, România și alte state iau o serie de măsuri în sprijinul
    consumatorilor casnici și al întreprinderilor.


  • Tarife la închirierea locuinţelor

    Tarife la închirierea locuinţelor

    Toamna,
    chiriile cresc mai ales în oraşele centre universitare. Cea mai mare
    creştere a chiriilor este în Cluj, în timp ce în Capitală acestea par să se
    menţină aproape la fel ca anul trecut. Un apartament cu trei camere se
    închiriază la Cluj chiar şi cu 880 de euro, o garsonieră din cel mai mare
    cartier al Clujului, Mănăştur, se închiriază cu 170 de euro pe lună, în timp ce
    pe un apartament cu trei camere din acelaşi cartier se cer 460 de euro. De
    asemenea, un apartament cu două camere, situat într-o zonă semicentrală, se
    închiriază cu 470 de euro, iar unul cu o cameră tot din zona centrală costă 300
    de euro.


    Chiriile la apartamentele din
    Alba Iulia, înainte de începerea anului universitar, au
    crescut cu 5-10%. Un apartament cu două camere, mobilat şi utilat, aflat
    în zonă bună, se închiriază cu cel puţin 250 de euro. Şi la Sibiu (centrul
    României) preţurile au crescut: o garsonieră într-o zonă centrală se închiriază
    şi cu 400 de euro. În Timişoara (vestul României), suma necesară pentru
    închirierea unei garsoniere a ajuns, în vara lui 2018, la 185-190 de euro pe
    lună, în creştere de la 171 de euro pe lună în urmă cu 12 luni. Un apartament
    cu două camere poate fi închiriat, în medie, cu 300 de euro pe lună în
    Timişoara, faţă de 278 de euro pe lună anul trecut.


    În Iaşi (estul României),
    chiria medie solicitată pentru o garsonieră a ajuns la 200 de euro pe lună – în
    condiţiile în care, în perioada similară a anului trecut, aceasta ajungea la
    191 de euro pe lună. În primele două luni de vară ale acestui an, apartamentele
    cu două camere au ajuns să coste 280-300 de euro pe lună, faţă de 269 de euro
    pe lună valabil anul trecut.



    In Bucureşti o garsonieră a
    ajuns să se închirieze cu 240 de euro pe lună în vara acestui an, în creştere
    cu 5,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În Capitală,
    cei interesaţi pot găsi, însă, şi oferte mai accesibile: o garsonieră în vilă,
    de 40 de metri pătraţi utili, poate fi închiriată, spre exemplu, cu 200 de euro
    pe lună într-o zonă semicentrală (13 Septembrie). Un apartament cu două camere,
    pe de altă parte, costă acum 350 de euro pe lună, în medie – o creştere
    semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv 321 de euro
    pe lună. In schimb, în cartierul Drumul Taberei, spre exemplu, un apartament mobilat şi utilat costă 260 de euro
    pe lună. În ultimele 12 luni, pretenţiile proprietarilor de locuinţe cu trei
    camere au rămas la aproximativ acelaşi nivel, respectiv 400 de euro pe lună,
    faţă de 404 euro pe lună în vara anului trecut. În cartierul Rahova, o locuinţă de 70 de metri
    pătraţi utili are un preţ cerut de 300 de euro pe lună. În zona Complexul
    Studenţesc Regie, o locuinţă monocamerală cu o suprafaţă de 17 metri pătraţi
    utili are un preţ de 125 de euro pe lună. In zona ultracentrală Unirii-Universitate-Romană,
    o garsonieră se închiriază cu sume între 290-310 euro/lună, iar în zona
    (semicentrală) Timpuri Noi nivelul
    chiriei pentru o garsonieră se situeaza între 280-300 euro/lună.

  • Cea mai mare inflaţie din ultimii 5 ani

    Cea mai mare inflaţie din ultimii 5 ani

    În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la
    5% în martie 2018,cel mai mare nivel din
    ultimii cinci ani, – a anunţat, joi, Institutul Naţional de Statistică.
    Potrivit INS, creşterea se datorează scumpirii mărfurilor nealimentare cu
    aproape 7 procente, a celor alimentarecu
    4% şi a serviciilor cu circa 3 procente.In cazul alimentelor, cel mai mult s-au
    scumpit citricele, urmate de fructele proasptele și de legume.Tot
    INS anunță că românii au plătit mai mult în luna martie pentru carburanti si gaze naturale. O rată mai mare a inflaţiei anuale a fost consemnată
    în iunie 2013, când preţurile de consum au depaşit 5,3%.În luna februarie 2018,

    Banca Naţională a României a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru
    finalul anului la 3,5%, de la 3,2%.Si
    Eurostat confirmă că, în luna februarie 2018, România a înregistrat cea mai
    ridicată inflaţie anuală (3,8%) din Uniunea Europeană. De altfel rata anuală a
    inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă in Romania de la începutul lui
    2018. În luna ianuarie, a urcat până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017,
    urmată în februarie de o creştere la 4,72%.
    BNR a explicat, în februarie, la publicarea Raportului privind inflaţia, că
    principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor
    de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior,
    dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale
    şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor.

    Purtătorul
    de cuvânt al PNL, de opoziţie, Ionel Dancă, a declarat, joi, dupa anunţul INS,
    că o rata anuală a inflaţiei atât de ridicată înseamnă o explozie a preţurilor care taie din
    puterea de cumpărare a românilor. Potrivit acestuia ,creşterea economică a
    României a fost pusă pe butuci în doar un an de guvernare PSD – ALDE. El a mai
    spus că actuala guvernare trebuie oprită printr-o moţiune de cenzură din partea
    Partidului Naţional Liberal. Pe de alta parte, Guvernul de la Bucureşti a
    adoptat ,joi, o ordonanţă de urgenţă prin care Comisia Naţională de Prognoză se
    transformă în Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Potrivit
    Executivului, aceasta va elabora programe sociale şi de dezvoltare economică,
    precum şi prognoze şi studii privind echilibrul macroeconomic. De asemenea, va
    avea atribuţii de evaluare a impactului economic şi social al schemelor de
    ajutor de stat şi al proiectelor de investiţii publice dezvoltate în
    parteneriat public-privat.

  • De ce cresc preţurile?

    De ce cresc preţurile?


    În România ultimilor ani, a devenit o nefericită regulă ca în preajma sărbătorilor – Paşte, Crăciun sau Anul Nou, preţurile produselor alimentare să crească ilogic de mult. Retailerii au fost primii învinuiţi că profită de aceste perioade de peste an, când consumul este cu mult peste medie, pentru a-şi rotunji veniturile pe seama cumpărătorilor, care ar scoate din buzunar oricât doar ca festinurile să rămână – aşa cum obişnuiesc – cât mai bogate.



    Anul acesta, scumpirile frizează, însă, deja, absurdul. De câteva săptămâni, ouăle, carnea şi produsele lactate, în special untul, s-au scumpit inexplicabil, în unele cazuri, preţul dublându-se la raft. La ouă, majorările sunt puse pe seama unei scăderi a producţiei odată cu venirea iernii, dar şi a crizei de pe piaţa europeană provocată de scandalul contaminării cu Fipronil, care a afectat ferme din Olanda, Franţa şi Belgia.



    Tot o criză europeană este invocată şi când vine vorba de scumpirea untului. În ce priveşte preţul cărnii, acesta este mai piperat, cu toate că Asociaţia română a Crescătorilor şi Exportatorilor afirmă că, la pasăre şi porc, a scăzut la poarta fermei cu până la 30% faţă de anul trecut. Însuşi ministrul Agriculturii de la Bucureşti, Petre Daea, susţine că majorările de preţuri nu se justifică: “La fiecare produs ne-am dus să vedem în raft ce se întâmplă, ne-am dus să vedem ce se întâmplă la producător. Am constatat la producător că nu există modificări în costul de producţie. Noi nu găsim elemente obiective care să justifice un asemenea preţ şi atunci am solicitat răspuns de la Consiliul Concurenţei, pentru că ei sunt specializaţi, au şi instrumente legale, să vedem dacă există şi alţi factori perturbatori pe piaţă.”



    Printre factorii care pot influenţa costurile producătorilor şi transportatorilor se numără creşterea tarifelor la energie şi carburanţi sau deprecierea monedei naţionale, leul, faţă de euro. E imposibil, însă, ca aceştia să fi condus la actuala dublare a preţurilor – declară preşedintele sindicatelor din industria alimentară, Dragoş Frumosu: “Este greu să penalizezi pe cineva, pentru că, până la urmă, piaţa este liberă. Problema este bătaia de joc a celor care fac lucrul ăsta nejustificat faţă de consumatorul care le aduce – dacă discutăm despre alimente – în fiecare zi bani direct în buzunare.”



    În timp ce Dragoş Frumosu identifică un “joc” la nivel internaţional din care au de câştigat producătorii, preşedintele patronatelor din industria alimentară, Sorin Minea, nu crede într-o teorie a conspiraţiei. El susţine că actualele scumpiri sunt doar începutul unui proces ale cărui efecte majore se vor vedea pe parcursul anului viitor: “În majorările de preţuri vor intra toate costurile suplimentare: curent electric, energie, combustibil, inflaţie, deprecierea leului, mărirea salariului brut. Toate astea vor concura la formarea unui nou preţ.” Potrivit datelor INS, în primele zece luni, preţul energiei electrice s-a majorat cu peste 7%, energia termică s-a scumpit cu aproximativ trei procente, iar gazele, cu aproape două.




  • Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Estimări după scumpirea energiei şi carburanţilor

    Luna octombrie aduce românilor facturi mai mari la energie electrică şi gaze, dar şi carburanţi mai scumpi odată cu intrarea în vigoare a celei de-a doua etape de majorare a accizei. În ceea ce priveşte preţul energiei electrice, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a decis că, de la 1 octombrie, va exista o majorare pentru consumatorii casnici de 0,03 lei/kWh. Preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, a explicat că aceasta înseamnă o scumpire cu 3,45 lei (0,75 euro) pe lună pentru un consum mediu de 100 kWh.



    Totodată, vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a anunţat că preţul gazelor pentru consumatorii casnici va creşte, în medie, cu 6% în al patrulea trimestru al anului. O decizie definitivă în acest sens ar urma să fie luată în această săptămână. După ce, la 15 septembrie, a avut loc o creştere a accizei la carburanţi cu 0,16 lei pe litru, urmată de scumpiri la pompă, o majorare similară a avut loc chiar în prima zi a acestei luni, astfel că efectele de aşteptat sunt aceleaşi. Potrivit companiilor în domeniu, după prima majorare a accizei, petroliştii au scumpit carburanţii cu 9 bani pe litru (circa 2 eurocenţi), însă preţurile au fost modificate în sus chiar şi înainte şi după această dată. În aceste condiţii, preţul celor mai ieftine sortimente de carburanţi a ajuns la aproape 5 lei pe litru, după ce, la mijlocul lunii septembrie, era de circa 4,7 lei la motorină şi 4,8 lei la benzină.



    Mai mult decât faptul că alimentarea maşinilor va scoate mai mulţi bani din buzunarele românilor, la fel ca şi facturile, efectele nu se vor opri aici. Aceasta pentru că toate aceste produse – energie, gaze şi carburanţi – sunt folosite în masă astfel că sunt de aşteptat scumpiri în lanţ pentru aproape toate produsele şi serviciile din economie.



    Explicaţia este simplă – ele influenţează costurile de producţie, segmentul de transport, dar şi pe cel de comercializare, iar toate acestea se vor reflecta în preţuri. Dragoş Frumosu, preşedintele federaţiilor sindicale din industria alimentară, apreciază că alimentele s-ar putea scumpi în final cu 5-6%, cel mai mult carnea, produsele din carne, laptele, produsele lactate şi pâinea. Vor creşte, pe de altă parte, ratele la bănci ale românilor, odată cu nivelul ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Faţă de începutul anului, valoarea ROBOR la trei luni s-a dublat.

  • Jurnal românesc – 27.04.2017

    Jurnal românesc – 27.04.2017



    Medicii de familie îi sfătuiesc pe părinţi să aibă încredere în vaccinuri şi eficienţa lor. Aceste seruri îi protejează pe cei mici de afecţiuni severe. Tusea convulsivă, difteria, poliomielita sau tetanosul neonatal sunt diagnosticate rar în zilele noastre, tocmai datorită imunizării. Preşedintele Asociaţiei Române pentru Educaţie Pediatrică în Medicina de Familie, Valeria Herdea, atrage atenţia că scăderea ratei de vaccinare ar putea duce în timp la creşterea incidenţei unor boli şi le recomandă adulţilor să ceară lămuriri pentru orice neclaritate ar avea. În acelasi timp, medicii de familie susţin că au primit mai puţin de jumătate din necesarul de vaccinuri. La rândul său, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat că au fost identificate încă 10.000 de doze noi de vaccinuri contra rujeolei care vor fi distribuite cât mai curând în ţară.



    Românii care au plecat din ţară şi nu şi-au clarificat rezidenţa fiscală pot fi subiectul dublei impuneri şi se confruntă cu riscul unei amenzi sau chiar al unui control fiscal preliminar, susţine Andreea Cosmănescu, manager în cadrul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică al EY România. Potrivit ei, persoanele care nu-şi declară venitul global până la data de 25 mai pot primi notificări de la organele fiscale, pe baza datelor obţinute prin schimbul de informaţii cu statele membre sau ţările din afara Uniunii Europene. “Cel puţin câteva mii, posibil şi zeci de mii de persoane pot fi în această situaţie, iar cetăţenii români cu domiciliul în România, care au plecat din ţară şi nu şi-au clarificat rezidenţa fiscală, pot fi subiectul dublei impuneri dacă nu se conformează cu procedurile necesare la organul fiscal competent. Acelaşi risc există şi în cazul cetăţenilor străini care au avut statut de rezidenţi fiscali în România, dar nu s-au scos din evidenţele fiscale la plecarea din ţară pentru o perioadă mai mare de 183 de zile”, mai arată Andreea Cosmănescu. Ea susţine că, în condiţiile globalizării şi extinderii tranzacţiilor transfrontaliere, schimbul de informaţii a devenit o necesitate, fiind o măsură impusă şi acceptată în cadrul UE, cât şi în relaţia cu statele din afara Uniunii, pentru combaterea evaziunii fiscale.



    Apartamentele din România s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din acest an față de ultimele trei luni din 2016, reiese dintr-un studiu realizat de o platformă de imobiliare. Acesta este al doilea cel mai mare avans înregistrat în ultimii aproape trei ani – fiind depășit doar de un salt de 4,2%, ce a avut loc în ultimul trimestru din 2014. Din punctul de vedere al evoluției prețurilor, piața rezidențială autohtonă se înscrie pe un trend ascendent de 11 trimestre încoace, se mai arată în document. Potrivit acestuia, deși semnificativ, ritmul actual de creștere a prețurilor se situează considerabil sub cel caracteristic perioadei de boom a pieței autohtone. Spre comparație, în 2006-2008, locuințele se scumpeau, la modul general, cu peste 5% pe trimestru, ajungând chiar şi la 16 procente. La capitolul proprietăți nou-intrate pe piață, datele arată un declin de aproximativ 20% în primul trimestru din 2017 față de perioada similară a anului trecut. Cea mai mare scădere (de 27%) a avut loc în Constanța, iar cea mai mică (8%) în Iași


  • Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Retrospectiva săptămânii 28.06 – 4.07.2015

    Centru NATO la Bucureşti



    NATO este puternică cu România,
    iar România este puternică în NATO – a afirmat, joi, secretarul general al
    Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, care a precizat că Alianţa se va
    dezvolta, în continuare, împreună cu Uniunea Europeană.Oficialul
    NATO a inaugurat, la Bucureşti, sediul primului dintre cele două centre aliate
    de comandă şi control care vor opera în România. Potrivit
    preşedintelui român, Klaus Iohannis, unitatea va fi activată oficial în cursul
    lunii septembrie.Structura va găzdui
    42 de ofiţeri ai NATO şi va fi condusă de un comandant român. Până la sfârşitul anului vor fi
    operaţionale centre de acest gen şi în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi
    Lituania. Crearea acestor comandamente face parte din consolidarea flancului
    estic al Alianţei, pe fondul acţiunilor agresive ale Rusiei. Sunt măsuri de apărare,
    nu de confruntare – a arătat, la Bucureşti, Jens
    Stoltenberg, care a precizat că NATO va face tot ce este necesar pentru
    a menţine siguranţa şi pentru a apăra toţi aliaţii împotriva oricăror ameninţări.
    În cadrul vizitei la Bucureşti, pe lângă convorbiri cu şeful statului, Klaus
    Iohannis, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice s-a întâlnit cu şeful
    interimar al Guvernului, Gabriel Oprea, cu miniştrii Apărarii, Mircea Duşa, şi
    de Externe, Bogdan Aurescu.



    Un nou şef la SIE



    Mihai Răzvan Ungureanu este, din nou, directorul spionilor
    români, care erau conduşi interimar încă din iarnă, când fostul şef al
    Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, îşi dăduse demisia pentru
    a se lansa în cursa pentru preşedinţia ţării. Istoric şi diplomat, MRU – cum i se mai spune – a deţinut
    funcţiile de ministru de externe al României între anii 2004 şi 2007, de director al SIE între 2007
    şi 2012, dar şi de prim-ministru, în 2012, dar numai pentru aproximativ trei
    luni. Toate demnităţile, exercitate în timp ce şef al statului era Traian
    Băsescu, i-au atras lui Mihai Răzvan Ungureanu
    antipatia social-democraţilor, care au văzut în liberalul de 47 de ani un
    apropiat al adversarului lor politic numărul 1. De aceea, nominalizarea lui,
    din nou, de către actualul preşedinte Klaus Iohannis, în fruntea Serviciului de
    Informaţii Externe a avut în PSD efect de bumerang. Formaţiunea a decis să
    boicoteze votul de învestitură din Parlament, secondată de reprezentanţii Alianţei
    Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). MRU a fost, totuşi, validat în funcţia de
    director al SIE cu 278 de voturi pentru şi 6 împotrivă. Românii aşteaptă ca instituţiile din zona de siguranţă să colaboreze
    pentru combaterea corupţiei, consolidarea statului de drept şi a democraţiei -
    a declarat Mihai Răzvan Ungureanu, în favoarea căruia au votat PNL,
    UDMR, parlamentarii minorităţilor naţionale, dar şi -
    spre stupoarea PSD-ului – UNPR, mică formaţiune aflată la guvernare, alături de
    social-democraţi.



    România şi
    criza economico-financiară din Grecia



    În aşteptarea referendumului de duminică din
    Grecia, preşedintele României a pledat
    pentru căutarea, în continuare, de căi care să atenueze criza
    economico-financiară din această ţară, precum şi pentru găsirea de soluţii de
    ieşire din criză. Klaus Iohannis a declarat că, în caz contrar, situaţia
    dificilă în care va intra Grecia va afecta România, Uniunea Europeană şi NATO.
    Cât despre guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu,
    acesta a reluat apelul la înţelepciune şi calm şi i-a îndemnat pe deponenţii la
    băncile din România cu capital elen să nu acţioneze emoţional şi să nu-şi
    retragă depozitele. El a explicat că toate băncile în cauză sunt sigure, bine
    capitalizate şi se supun reglementărilor BNR, nu deciziilor Greciei. Iar, în
    caz de panică, Banca Naţională este pregătită să intervină cu toate
    instrumentele pe care le are la îndemână. Pe de altă parte, chiar dacă
    situaţiile nu suportă comparaţie – România stând pe un sol financiar-bancar
    ferm – criza greacă îndeamnă, totuşi, la o meditaţie serioasă asupra relaţiilor
    ţării cu FMI sau Uniunea Europeană, care, în viziunea guvernatorului Mugur
    Isărescu, e bine să continue sub diverse forme.



    Măriri, scumpiri şi … o ieftinire



    Preţul gazelor naturale pentru populaţie a
    crescut, în România, de la 1 iulie, cu aproximativ 11%, ajungând la 60 de lei
    pe megawatt oră. Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat
    majorarea, în urma hotărârii de guvern de miercuri şi în conformitate cu noul
    calendar de liberalizare a preţului la gaze negociat cu Comisia Europeană. Conducerea
    ANRE a precizat că în acest an nu vor mai fi scumpiri la gazele naturale
    furnizate clienţilor casnici, pentru că nu vor fi costuri suplimentare pentru
    asigurarea consumului în sezonul rece comparativ cu anii anteriori. Pe de altă
    parte, de la 1 iulie, salariul minim brut pe economie este, în România, de
    1.050 de lei (233 de euro). Şi tot din prima zi a acestei luni a intrat în
    vigoare şi ieftinirea
    medicamentelor compensate, promisă în martie.



    Bacalaureat 2015‏


    Aproape
    169 de mii de tineri români s-au înscris, anul acesta, în sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat, cu peste 7.000 mai mulţi decât
    anul trecut. Primele rezultate vor fi afişate pe 6 iulie, iar cele
    finale, după contestaţii, pe 10 iulie. În premieră, de anul acesta, fără a se
    schimba în vreun fel modul de organizare a examenelor, lucrările scrise la
    Bacalaureat sunt corectate în alte judeţe decât în cele în care sunt susţinute.
    Sunt voci care consideră că, astfel, este eliminată posibilitatea favorizării
    unora dintre elevi. Există, însă, şi contestatari care cred că măsura este o
    pierdere de timp şi de bani. În plus, corpul profesoral, bănuit de numeroase
    nereguli în anii trecuţi, inclusiv de luare de mită, ar fi incriminat şi mai
    mult.

  • Jurnal românesc – 29.12.2014

    Jurnal românesc – 29.12.2014

    Mai mulţi deputaţi şi senatori UDMR (opoziţie) ar vrea ca preoţii să poată oficia şi cununia civilă, tot în biserică, înainte de slujba religioasă. În aceste condiţii, tinerii însurăţei nu vor mai fi nevoiţi să treacă pe la Primărie în ziua nunţii. Potrivit iniţiatorilor, Biserica Ortodoxă Română susţine această lege. Totodată, adeverinţa de căsătorie va fi semnată în faţa preotului şi tinerii căsătoriţi nu vor mai merge la Primărie. UDMR-iştii spun că astfel vor fi cheltuiţi mai puţini bani. Politicienii au înaintat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. În expunerea de motive, se arată că în România căsătoria religioasă este facultativă, iar, potrivit articolului 48 din Constituţia României, ea poate fi celebrată numai după căsătoria civilă”.



    Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti analizează modul în care au fost pregătite şi în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din noiembrie în străinătate. Într-un interviu acordat unei televiziuni locale, preşedintele Klaus Iohannis a spus că pregătirea alegerilor prezidenţiale în secţiile de votare din străinătate a fost parţial adecvată, cu toate că unii ambasadori au avertizat că este necesară deschiderea mai multor secţii de votare şi a mai multor cabine de vot. El a precizat că, dacă s-ar fi dorit, aceste lcururi s-ar fi putut remedia. După cele două tururi de scrutin, când zeci de mii de români nu au putut vota în străinătate, Parchetul General a deschis un dosar penal care a fost preluat de DNA. Votul din diasporă a determinat şi demisia a doi miniştri de externe, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, în mai puţin de două săptămâni.



    Anul 2015 vine cu scumpiri la energia electrică, asigurarea auto şi locuinţe. La polul opus, carburanţii şi tutunul se vor ieftini. Preţurile la energia electrică vor creşte cu cca. 0,26%, de la 1 ianuarie. Şi asigurarea auto obligatorie va fi mai scumpă cu 3 procente, după ce, în acest an, s-a scumpit deja cu peste 30%. Analiştii imobiliari susţin că şi preţurile locuinţelor vor fi mai mari cu până la 5%. În schimb, de anul viitor, un pachet de ţigări ar urma să se ieftinească cu un procent.



    În România, elevii se întorc din vacanţa pe 5 ianuarie 2015, conform calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Următoarea vacanţă, intersemestrială, va fi în perioada 31 ianuarie – 8 februarie, iar din 9 februarie va începe semestrul al doilea. Săptămâna 6–10 aprilie 2015 va fi dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Potrivit MEN, pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat.



    În perspectiva organizării alegerilor municipale spaniole în luna mai 2015, Ambasada României la Madrid reaminteşte cetăţenilor români rezidenţi în Spania faptul că au dreptul de a vota în cadrul acestui scrutin. Astfel, până pe 30 decembrie, românii se pot înscrie pentru a-şi execita acest drept. Românii care doresc să voteze în Spania trebuie să aibă 18 ani împliniţi până în ziua de 24 mai 2015 (inclusiv) şi se pot înscrie în Registrul Electoral prin intermediul primăriilor din localitaţile de reşedinţă(empadronamiento), prin internet accesând portalul Institutului Naţional de Statistică (https://sede.ine.gob.es) sau prin poştă. Ambasada recomandă şi susţine participarea cât mai numeroasă a românilor la acest proces electoral, având în vedere faptul că votul este atât un drept cât şi o datorie civică, iar prin exercitarea acestuia comunitatea românească îşi poate face vocea” cât mai auzită şi puternică!

  • Noi majorări de preţuri şi acciză pe benzină

    Noi majorări de preţuri şi acciză pe benzină

    A doua lună a primăverii calendaristice a dezgheţat preţurile la gaze naturale, carburanţi şi ţigări. Toate majorările intrate în vigoare la 1 aprilie erau, însă, anunţate. Astfel, tariful gazelor naturale a crescut cu 2% pentru consumatorii casnici, creştere conformă calendarului de liberalizare. Fumătorii vor plăti cu până la 50 de bani mai mult pentru un pachet cu ţigări, pentru că s-a majorat acciza impusă vânzărilor de ţigarete. Scade, în schimb, valoarea facturii telefonului mobil, deoarece se reduc semnificativ tarifele de interconectare, ceea ce face mai ieftine convorbirile de pe o reţea pe alta.



    Cea mai controversată majorare este cea intervenită la carburanţi, provocată de aplicarea unei accize suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil. Conform calculelor teoretice – confirmate, parţial, de preţurile afişate, deja, la unele benzinării – supraaccizarea a condus la o creştere medie a preţului la pompă de circa 40 de bani pe litru.



    Preşedintele Traian Băsescu a fost cel mai vocal oponent al acestei măsuri, motivată de guvern prin nevoia menţinerii unui deficit bugetar rezonabil, aşa cum s-a angajat prin acordul preventiv încheiat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială. Opoziţia preşedintelui a fost fermă şi a mers până aproape de blocarea acordului, ceea ce nu s-a întâmplat, totuşi, pentru că executivul a acceptat să introducă acciza la combustibili abia la 1 aprilie, deci cu trei luni mai târziu decât era prevăzut iniţial.



    Traian Băsescu are argumente împotriva acestei măsuri, iar cel mai solid provine din experienţă. De regulă, orice majorare a preţului carburanţilor a provocat creşteri ale costurilor tuturor produselor care implică transport auto. Acest lucru va genera, în opinia preşedintelui, o suferinţă inutilă pentru economie şi populaţie.



    Premierul Victor Ponta dă asigurări că banii pe care supraacciza îi va aduce la buget vor fi folosiţi pentru cofinanţarea viitoarelor mari proiecte de autostrăzi. Beneficiile pe termen lung ar consta în reducerea perioadei de deplasare, a consumului de carburant şi a costurilor de întreţinere a maşinilor, anticipează primul ministru. Sub presiunea transportatorilor români, care se temeau că acciza suplimentară la motorină îi va scoate în tuşă în competiţia cu străinii şi le va demola afacerile, guvernul a stabilit că le va returna acestora 4 din cei 7 eurocenţi plătiţi în plus pe litrul de carburant.



    Contestatarii accizării suplimentare rămân pe poziţii. PDL, de opoziţie, spune că, într-o perioadă în care preţul petrolului a scăzut, carburanţii devin mai scumpi în România decât în Austria sau Germania. Şi PDL este acuzat, însă, de Victor Ponta că, în cei trei ani şi jumătate în care a guvernat, preţurile carburanţilor au crescut cu minim 70%.

  • Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Retrospectiva săptămânii 30/06-6/07/2013

    Vizita în China a premierului Victor Ponta


    Premierul român Victor Ponta a vizitat, la începutul săptămânii, China — ultima etapă a unui turneu asiatic care cuprinsese, anterior, Azerbaidjan, Kazahstan şi Uzbekistan. La Beijing, Victor Ponta le-a propus preşedintelui Xi Junping şi omologului Li Keqiang ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de parteneriat strategic: Poziţia geografică a României este foarte importantă în dezvoltarea relaţiilor dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. O poartă pentru accederea la o piaţă mai mare şi un potenţial coridor pentru produsele chinezeşti pot fi Marea Neagră şi ţările din această zonă. Din acest punct de vedere, Dunărea poate fi considerată, cu participarea firmelor chinezeşti, ca un segment al unui reînnoit drum al mătăsii, al secolului XXI, traversând Europa şi venind din China, prin poarta sud-estică a Uniunii Europene.


    Victor Ponta i-a îndemnat pe oamenii de afaceri chinezi să se îndrepte spre piaţa din România şi a anunţat o serie de proiecte: S-a convenit dezvoltarea prezenţei în România a marilor companii de telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi transformarea României, practic, într-un centru european regional pentru aceste două mari companii. Putem avansa foarte mult cu investiţiile şi în zona energiei. E, deja, în derulare proiectul de 1 miliard de dolari de la Rovinari, investiţie chineză. De asemenea, a fost prezentat proiectul grupurilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Dinspre partea română, principala solicitare a fost urgentarea procedurilor de verificare pentru a deschide piaţa chineză pentru produsele agroalimentare, în special pentru cele din carne şi pentru vinurile româneşti.




    Românii din România, mai puţini cu peste 1,5 milioane


    Populaţia stabilă a României, în octombrie 2011, era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu peste 1,5 milioane. Este rezultatul definitiv al recensământului populaţiei şi al locuinţelor, anunţat, joi, de Institutul Naţional de Statistică, al cărui preşedinte, Tudorel Andrei, a completat: Migraţia a contribuit în cea mai mare măsură la reducerea populaţiei. Aproape 77% din această reducere s-a datorat factorului migrator extern. In plus, cunoaştem cu toţii că în această perioadă, chiar dacă speranţa de viaţă a crescut, rata natalităţii a scăzut şi a scăzut destul de mult. Alte date ale recensământului arată că în municipii şi oraşe trăiesc echivalentul a 54% din totalul populaţiei stabile. Că majoritare sunt femeile, cu peste 51%, şi că aproximativ jumătate din ele sunt căsătorite. In fine, că majoritatea populaţiei — peste 55% — este formată din persoane mature cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 ani. Datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică au repus, pe de altă parte, pe tapet chestiunea validităţii referendumului din vara trecută, prin care puterea de centru-stânga a încercat, fără succes, să-l demită pe şeful de centru-dreapta al statului, Traian Băsescu. Referendumul a fost, atunci, invalidat din lipsă de cvorum, calculat pe baza unor cifre privind românii cu drept de vot superioare celor făcute publice, săptămâna aceasta, de statisticieni.



    Proba de foc a bacalaureatului


    Odată cu proba de vineri, 5 iulie — la alegere, specifică profilului şi specializării — emoţiile concursului, pentru cei aproape 190 de mii de absolvenţi de liceu din România, au luat sfârşit. In weekend vor aştepta, însă, cu sufletul la gură rezultatele, care urmează să fie afişate luni. Va fi atât pentru elevi şi profesori, cât şi pentru autorităţi momentul adevărului, dată fiind experienţa nefericită din ultimii ani. In 2011, de exemplu, rezultatele indicau cel mai slab bacalaureat din ultimii 20 de ani. Răspunzătoare de rezultatele foarte slabe sunt dezinteresul profesorilor şi al elevilor, precum şi disfuncţionalităţile sistemului de învăţământ. Mulţi dau, însă, vina şi pe marşul forţat împotriva fraudei, încă de acum câţiva ani în sălile de examen fiind instalate camere video şi fiind interzise “atenţiile” care să “înmoaie” viligenţa supraveghetorilor. Anul acesta au izbuncnit noi scandaluri legate de încercări de corupere a profesorilor. Cel mai răsunător a fost cel al unei directoare a unui liceu bucureştean, arestată preventiv, săptămâna aceasta, după ce ar fi pretins bani de la elevii înscrişi la bacalaureat pentru a influenţa membrii comisiei de evaluare.



    Reaşezări de preţuri la mijloc de an


    1 iulie a adus, în România, creşterea preţului la gaze cu 8 procente pentru consumatorii casnici şi cu 3 pentru cei industriali. De la începutul lunii, a crescut şi punctul amenzilor rutiere. Totodată, în mai multe oraşe din ţară s-au majorat taxele plătite pentru apă şi canalizare. Ca şi cum ar dori să atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul României a majorat la 800 de lei salariul minim brut garantat, echivalentul a mai puţin de 200 de euro. De această creştere vor beneficia peste 600 de mii de salariaţi din sectorul bugetar şi privat.




    România şi situaţia din Egipt


    Ministerul român de externe urmăreşte cu mare atenţie evoluţiile din Egipt şi face apel părţilor să dea dovadă de reţinere şi să evite escaladarea violenţelor. Ca reacţie la evenimentele din ultimele zile din ţara arabă, diplomaţia de la Bucureşti şi-a exprimat speranţa că se va reveni cât mai curând la ordinea constituţională şi că procesul de tranziţie democratică va fi reluat. România şi-a exprimat regretul pentru pierderile de vieţi omeneşti cauzate de violenţele din ultimele zile şi a reiterat necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţilor cetăţeneşti.

  • Reaşezări de preţuri la mijloc de an

    Reaşezări de preţuri la mijloc de an

    Luna iulie nu aduce romanilor vesti bune: inca din prima zi, ei au putut constata o serie de scumpiri in lant. Preţul gazelor a fost majorat cu 8 procente pentru consumatorii casnici si cu 3% in industrie. Specialistii apreciaza ca majorarea tarifului gazelor se va repercuta asupra întregului lanţ alimentar. Producătorii au anunţat, deja, că primele produse care se vor scumpi sunt carnea şi laptele. Preturile lor, la raft, s-ar putea majora cu pana la 15%, pana la sfarsitul anului.



    Ca si cum ar dori sa atenueze efectul acestor scumpiri, guvernul Romaniei a majorat, cu 50 de lei, de la 1 iulie, salariul minim brut pe tara garantat, ridicand acest plafon la 800 de lei, lunar. O crestere de care vor beneficia peste 677.000 de salariaţi din sectorul privat precum si salariatii din sfera bugetara. Va atenua, insa, aceasta majorare efectul scumpirilor?



    Vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, Ionuţ Dumitru: “Nu ştiu dacă putem spune că poate fi contracarat efectul acesta negativ asupra puterii de cumpărare prin creşterea salariului minim brut, în condiţiile în care creşterile de salarii, în general, fie că vorbim de salariul minim sau salariul mediu, pot fi sănătoase, să zicem, şi cu efecte pozitive în economie numai dacă se bazează pe creştere de productivitate. Or, dacă ne uităm la evoluţia productivităţii din economie, nu ştiu dacă creşterea salariului minim, care, fără îndoială, va conduce la o creştere de salariu mediu în economie, poate fi justificată prin creştere de productivitate. Şi atunci, nu ştiu dacă putem să ne aşteptăm la un efect pozitiv asupra puterii de cumpărare.”



    O dată cu majorarea salariului minim brut pe economie creşte, proporţional, de la 1 iulie şi punctul amenzilor rutiere, de la 75 la 80 de lei. In noile conditii, amenzile pe care le pot primi şoferii vor fi cuprinse între 160 de lei şi 1.600 de lei, respectiv până la 8.000 de lei, pentru persoane juridice. Tot pe principiul “una calda-alta rece”, de la 1 iulie, în funcţie de deciziile fiecărei autorităţi locale, se majorează sumele plătite pentru apă şi canalizare, în mai multe oraşe din ţară, creşterile variind între 4 şi 10%. Scad, în schimb, tarifele pentru serviciile de roaming, in toate ţările Uniunii Europene, inclusiv in Romania, în conformitate cu noile reglementări adoptate, anul trecut, de către Parlamentul European.