Tag: securitate cibernetica

  • Seifurile digitale

    Seifurile digitale

    Au fost lansate în România seifurile digitale. Persoane fizice şi juridice, instituţii publice, muzee ori bănci sau guverne din toată lumea pot să-şi depoziteze fotografii, documente, imagini cu anumite opere de artă, parole şi diferite alte produse digitale pe care le doresc în seifuri digitale care beneficiază de o securitate cibernetică la cel mai înalt standard, prin proiectul Enkivers. Proiectul a fost lansat recent de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, în colaborare cu InfoCons, asociaţie de protecţie a consumatorilor. Pe modelul prin care ne ducem într-o gară, mergem la o bancă sau mergem la un magazin şi lăsăm într-o cutie securizată cu o cheie bagajul, portmoneul, valorile, cred că astăzi acest mecanism de a fi în format electronic aduce pentru fiecare dintre noi o soluţie şi un instrument viabil, simplu şi eficient, la standard european, afirmă autorii proiectului.

    Reprezentanţii ICI au spus că ideea proiectului a pornit de la necesitatea pe care au identificat-o într-o lume în care se folosesc totmai mult tehnologiile digitale, de a avea un spaţiu în care să fie depozitate, care să poată să fie în afara cloud-ului pe care-l oferă toţi marii operatori – şi care este un spaţiu comun – un spaţiu dedicat celui care vrea să îl folosească şi în care să poată să aibă acces doar el, pe baza credenţialelor pe care le primeşte când şi-a deschis abonamentul şi în care să poată să-şi stocheze sub formă digitală tot spectrul de produse, de la documente, la imagini şi idei. Clientul poate să salveze tot ceea ce doreşte, în formă digitală, în acest seif, exact aşa cum băncile au casetele de valoare pentru a păstra în siguranţă partea fizică a obiectelor, spune ICI Bucureşti.

    Pentru a putea avea seif digital, se accesează site-ul enkivers.com şi se face un cont. Se adaugă fotografia, se încuie seiful, utilizatorul are parola şi din acel moment ştie că acea fotografie sau acel document este în deplină securitate şi siguranţă. Nu în ultimul rând, va avea data certă, asigură InfoCons. Seiful digital poate fi folosit, aşadar, şi pentru protecţia proprietăţii intelectuale, adaugă sursa citată.

    Preţul unui abonament anual pentru un astfel de seif digital este circa 25-30 de euro pe an, convertiţi în moneda naţională a ţării de unde se înfiinţează seiful digital. Informaţiile depozitate în seifurile digitale nu sunt vizibile pentru nimeni altcineva în afară de cel care deţine contul. În cazul în care deţinătorul unui astfel de seif nu mai doreşte să plătească abonament, după o perioadă informaţiile vor fi şterse.

  • Două proceduri de infringement la adresa României și a altor 23 state membre

    Două proceduri de infringement la adresa României și a altor 23 state membre

    Prima procedură de infringement la adresa României şi a altor 22 de state membre se referă la stadiul implementării Directivei privind securitatea cibernetică.

    Printre statele avertizate alături de România se numără și Bulgaria, Spania, Franța, Austria, Țările de Jos, Finlanda sau Suedia.
    Acestea trebuiau să transpună Directiva europeană până la data 17 octombrie 2024.

    Documentul urmărește să asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană și vizează entitățile care își desfășoară activitatea în sectoare critice. Vorbim aici despre serviciile publice de comunicații electronice, serviciile digitale, gestionarea apelor reziduale și a deșeurilor, sănătatea, energia, transporturile, serviciile poștale și de curierat și administrația publică.

    Potrivit Comisiei Europene, punerea în aplicare integrală a legislației este esențială pentru a îmbunătăți capacitatea de prevenire și răspuns la incidentele de natură cibernetică.

    O a doua procedură de infringement vizează România și alte 23 de state membre, printre care Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Luxembourg, Ungaria, Portugalia sau Finlanda.

    Aceasta se referă la transpunerea în legislația națională a Directivei privind protecția infrastructurii critice şi capacitatea celor responsabili să asigure acest lucru.

    Noua Directivă europeană trebuia transpusă în legislația națională până la 17 octombrie 2024.

    Documentul extinde domeniul de aplicare de la două la 11 sectoare care furnizează servicii vitale pentru societatea şi economia europeană.
    Vorbim despre domenii precum energia transporturile, sănătatea, apa, băncile sau infrastructura digitală.

    Acest tip de infrastructură ar trebui să reziste unei serii de amenințări precum dezastre naturale, atacuri teroriste, amenințări din interior sau sabotaj.

    România, alături de statele avertizate de Comisie, trebuie să răspundă solicitării executivului european în termen de două luni pentru a nu trece la următoarea etapă a procedurii de infringement. Potrivit aestei etape, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

  • Comisia Europeană intensifică monitorizarea TikTok în contextul alegerilor din România

    Comisia Europeană intensifică monitorizarea TikTok în contextul alegerilor din România

    Măsura este legată de exercitarea competențelor UE conform DSA și nu abordează procesul electoral din România, care este responsabilitatea autorităților române și a poporului român.

    De asemenea, Comisia Europeana a emis un “ordin de reținere” către TikTok, ordonând platformei să înghețe și să conserve informațiile legate de riscuri sistemice actuale sau previzibile pe care funcționarea sa le-ar putea cauza proceselor electorale și discursului civic în Uniunea Europeană. Această măsură are ca scop păstrarea informațiilor și probelor disponibile în cazul unei investigații suplimentare asupra respectării obligațiilor TikTok conform DSA.

    TikTok trebuie să conserve documentele și informațiile interne referitoare la proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și la modalitatea de tratare a riscului de manipulare intenționată prin folosirea coordonată contrafăcută a serviciilor. Ordinul de reținere privește alegerile naționale din Uniunea Europeană de la 24 noiembrie 2024 până la 31 martie 2025.

    Ordinul executivului comunitar urmează informațiilor primite de Comisia Europeană în contextul alegerilor din România, inclusiv informații declasificate recent care arată interferența străină dinspre Rusia. În acest stadiu, Comisia monitorizează conformitatea și nu are nicio poziție cu privire la eventuala încălcare de către TikTok a obligațiilor conform DSA.

    De asemenea, Comisia convoacă vineri, 6 decembrie, o reuniune a Consiliului european al coordonatorilor serviciilor digitale pentru a discuta cu toți coordonatorii serviciilor digitale cu privire la măsurile luate până în prezent în acest context și la modalitatea în care vor răspunde la noile dovezi, cum ar fi indicii că numeroase conturi din alte state membre au vizat diaspora română.

    În plus, Comisia adună probele disponibile în cadrul echipei informale operative privind crizele cibernetice, ce include Comisia Europeană, Serviciul European de Acțiune Externă, Europol și Agenția UE pentru securitate cibernetică (ENISA). Echipa operativă se află în legătură constantă cu autoritățile române pentru securitate cibernetică.

  • Atenție! Inginerie socială!

    Atenție! Inginerie socială!

    Octombrie a fost declarată, în Uniunea Europeană, luna securităţii cibernetice. S-a concentrat, anul acesta, asupra unui tip de ameninţare tot mai prezent în viața noastră de zi cu zi, inclusiv în România – ingineria socială. Apelul specialiștilor este răspicat: rămânând informați nu doar o lună pe an, ci în permanență și punând în practică măsuri simple de prevedere, putem evita să cădem în eventualele capcane ale acestei practici.

     

    Pretextarea, momirea, cererea de răscumpărare, phishing-ul, vishing-ul, uzurparea identității… Grupate, toate aceste tehnici poartă acest nume de inginerie socială. Se prevalează de ea răufăcători individuali sau în grup care, exploatând vulnerabilitățile psihologice ale posibilelor victime, încearcă să obțină acces la informații sensibile, să fure date sau bani. Cu alte cuvinte, atacatorii nu se bazează atât pe cunoștințe tehnice, cât pe psihologie și comportament uman… pe arta manipulării.

     

    Răufăcătorul pretinde, adesea, că este o persoană sau o sursă de încredere și recurge la mijloace de convingere sau la diverse șiretlicuri pentru a obține parole, detalii financiare ori acces la sisteme și rețele. Dacă manipularea funcționează, atacatorul își încurajează victima fie să ofere informații personale sau sensibile, fie să viziteze un site web fals ori să instaleze un program malware ce i-ar putea afecta dispozitivul sau chiar ar putea prelua controlul asupra acestuia.

     

    Una din metodele prin care ne pot fi furate date sensibile este e-mailul personal. Dar atacatorii preferă din ce în ce mai mult rețelele sociale, după cum a explicat la Radio România, Mihai Rotariu, manager de comunicare al Directoratului Național de Securitate Cibernetică: ʺDin păcate, atacatorii folosesc pregnant atacuri cu inginerie socială în ultima perioadă, în special în ultimul an. S-a migrat către reţelele sociale, către social media, asta pentru că, pentru ei, este o reducere semnificativă de costuri. Nu mai trebuie neapărat să menţină un site de phishing sus pe care să-l găzduiască, să-l plătească, să plătească specialişti pentru a-l susţine online, ci pur şi simplu pot să compromită anumite conturi de social media, de exemplu, ale anumitor utilizatori, să se folosească de acele coduri de încredere ale acelor conturi, de paginile pe care le gestionează acele conturi, pentru a lansa mai departe postări, de regulă sponsorizate, către anumite capcane, către anumite tentative de fraudă.ʺ

     

     

     

    În cazul phishing-ului, atacatorii trimit e-mailuri, mesaje sau linkuri înșelătoare către site-uri care par legitime, cu scopul de a convinge destinatarii să facă click și să dezvăluie parole, numere de cărți de credit sau date cu caracter personal. Vishing-ul este o formă de phishing care are loc prin comunicații vocale, de obicei prin apeluri telefonice. Prin ransomware, răufăcătorii amenință să dezvăluie informații sensibile sau să perturbe sistemele, dacă victima nu plătește o răscumpărare. ș.a.m.d.

    Dar ce-i interesează cel mai mult pe atacatori? Desigur, banii. Însă nu numai! Din nou, Mihai Rotariu: ʺEi vor încerca, dacă au acces la dispozitivele noastre sau la conturile noastre, să extragă de obicei bani direct din cont. Dar, dacă nu pot acest lucru, încearcă să extragă cât mai multe date – date personale, date cu caracter financiar, date sensibile, date de autentificare. Toate aceste date au o valoare pe piaţa neagră şi ele pot fi vândute mai departe. Atacatorii pot face chiar schimb între ei de astfel de date, tocmai pentru a viza cât mai mulţi utilizatori cu aceste capcane din mediul online. În momentul în care un atacator a avut un atac cu succes împotriva unui utilizator, să ştiţi că acel utilizator va fi pe lista atacatorilor fie de buni platnici, fie de utilizatori care nu sunt atenţi şi îşi furnizează lesne datele mai departe, tocmai pentru a deveni în continuare o ţintă pentru alţi atacatori.ʺ

     

    Când vrem să trecem strada, ne asigurăm: ne uităm în stânga, ne uităm în dreapta, la culoarea semaforului… Cu alte cuvinte, avem în sânge o rutină comportamentală aplicabilă întotdeauna în astfel de situații. Ideal ar fi ca și în mediul online să dobândim o rutină, o igienă de securitate cibernetică – este de părere managerul de comunicare al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, Mihai Rotariu: ʺTrebuie să fim vigilenţi, trebuie să avem răbdare atunci când activăm în mediul online şi să gândim logic, să fim obişnuiţi să procesăm şi să acţionăm într-o viteză decentă de această dată, pentru că ştim că suntem obişnuiţi ca în mediul online să procesăm informaţia mult mai rapid decât am face-o în viaţa reală. Deci, să facem verificările necesare înainte de a face nişte acţiuni care ar putea duce la compromiterea datelor sau a echipamentelor noastre.ʺ

     

     

    Mai precis, dacă ceva pare ciudat sau prea bun pentru a fi adevărat, să ne gândim că poate fi o înșelătorie. Apoi, trebuie să evităm să facem click pe linkuri sau să deschidem e-mailuri din surse necunoscute. Nu trebuie niciodată împărtășite date sensibile, cum ar fi parole, numere de cărți de credit sau date cu caracter personal în mesaje sau e-mailuri, indiferent cine le solicită. Trebuie verificată identitatea persoanei sau entității care dorește informații, dar și stabilite parole puternice. În fine, dacă avem ghinionul să cădem victima răufăcătorilor cibernetici, să înștiințăm autoritățile locale competente, să schimbăm parolele, să activăm autentificarea multifactorială, să scanăm dispozitivele pentru programe nocive de tip malware și să ne alertăm prietenii sau colegii.

     

     

  • Noi norme pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice a entităţilor şi reţelelor critice ale UE

    Noi norme pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice a entităţilor şi reţelelor critice ale UE

    Acest act de punere în aplicare detaliază măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică, precum şi cazurile în care un incident ar trebui considerat semnificativ, iar întreprinderile care furnizează infrastructuri şi servicii digitale ar trebui să îl raporteze autorităţilor naţionale. Acesta este un alt pas important în stimularea rezilienţei cibernetice a infrastructurii digitale critice a Europei – subliniază Executivul comunitar într-un comunicat de presă.

    „Securitatea cibernetică este unul dintre principalele elemente constitutive ale protecţiei cetăţenilor noştri şi a infrastructurii noastre” – a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

    „În peisajul actual al securităţii cibernetice, este extrem de important să ne intensificăm capacităţile, cerinţele de securitate şi schimbul rapid de informaţii cu norme actualizate. Îndemn toate statele membre să pună în aplicare aceste norme la nivel naţional cât mai curând posibil, pentru a se asigura că serviciile esenţiale pentru societăţile şi economiile noastre sunt sigure și din punct de vedere cibernetic” – a mai spus vicepreşedintele Executivului, Margrethe Vestager.

    Noul regulament adoptat se va aplica unor categorii specifice de întreprinderi care furnizează servicii digitale, cum ar fi furnizorii de servicii de cloud computing, furnizorii de servicii de centre de date, pieţele online, motoarele de căutare online ori platformele de reţele sociale.

    Pentru fiecare categorie de furnizori de servicii, actul de punere în practică specifică momentul în care un incident este considerat semnificativ, cui trebuie raportat şi în ce interval de timp.

    Adoptarea regulamentului coincide cu termenul până la care statele membre trebuie să transpună în legislaţia naţională Directiva vizând măsurile necesare pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică. Începând cu data de 18 octombrie 2024, toate statele membre trebuie să implementeze măsurile de care e nevoie pentru a se conforma normelor de securitate cibernetică, inclusiv pe cele de supraveghere şi de asigurare a respectării regulilor.

  • Octombrie, luna europeană a securității cibernetice

    Octombrie, luna europeană a securității cibernetice

    În luna octombrie a fiecărui an, în numeroase locații din toată Europa se organizează sute de activități – conferințe, ateliere, cursuri, webinare, prezentări – menite să informeze mai bine publicul cu privire la amenințările online și la importanța siguranței digitale.

     

    În acest an, luna europeană a securității cibernetice se concentrează pe ingineria socială, un tip de amenințare ce se bazează pe manipularea comportamentului uman pentru a obține acces la informații sensibile.

    În România, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a informat recent că cea mai comună metodă prin care ne pot fi furate datele sensibile rămâne poşta electronică, e-mailul personal.

     

    Mihai Rotariu, manager de comunicare al DNSC : “Atacatorii folosesc pregnant atacuri cu inginerie socială în ultima perioadă, în special în ultimul an, iar în ultimul timp, din păcate, s-a migrat către reţelele sociale, către social media, asta pentru că pentru ei este o reducere semnificativă de costuri.

    Nu mai trebuie neapărat să menţină un site de phishing pe care să-l găzduiască, să-l plătească, să plătească specialişti pentru a-l susţine online, ci pur şi simplu pot să compromită anumite conturi de social media, de exemplu, ale anumitor utilizatori, să se folosească de acele conturi, de încrederea acelor conturi, de paginile pe care le gestionează acele conturi, pentru a lansa mai departe postări, de regulă sponsorizate, către anumite capcane, către anumite tentative de fraudă îndreptate împotriva utilizatorilor români.” 

     

    Ediția din acest an a lunii europene a securității cibernetice are tema #ThinkB4UClick („Gândiți-vă bine înainte să faceți click”) – un îndemn la vigilență în fața ingineriei sociale – o practică tot mai frecventă în care escrocii uzurpă identitatea altcuiva, trimit e-mailuri de phishing sau propun oferte false pentru a-și determina victimele să efectueze anumite acțiuni online sau să dezvăluie informații sensibile sau personale.

     

    Din nou, Mihai Rotariu: „La nivel european alegându-se ingineria socială ca principală temă pentru luna europeană a securităţii cibernetice, vedem că problema persistă practic în toate statele membre ale UE. Şi, da, vorbim aici despre tehnici de inginerie socială folosite foarte des. Atacatorii, în cazul unui atac de tip phishing, ne sună direct la telefon şi ne prezintă un scenariu cu anumite elemente psihologice care ne determină să fim mai puţin vigilenţi şi poate să oferim date sau să dăm click pe un link ori să instalăm o aplicaţie. În astfel de situaţii, ideal ar fi să avem o igienă de securitate cibernetică, o rutină de securitate cibernetică, cu reflexe în mediul online, la fel cum le avem în viaţa reală, migrate, desigur, către siguranţa online.”

     

    Trebuie să avem reflexul de a verifica prima dată sursa mesajului primit, explică Mihai Rotariu, să vedem dacă emailul vine într-adevăr dintr-o sursă legitimă, să ne uităm la adresa reală a emailului, să verificăm link-ul din acel email, să verificăm textul emailului să fie corect din punct de vedere gramatical, din punct de vedere al exprimării, să verificăm cu o soluție de securitate ataşamentul acelui email – toate acestea înainte de a face click, înainte de a executa o acţiune care ne-ar putea duce în încurcătură.

     

    Mihai Rotariu: “Trebuie să fim vigilenţi, trebuie să avem răbdare atunci când activăm în mediul online şi să gândim logic. Să fim obişnuiţi să procesăm şi să acţionăm într-o viteză decentă de această dată, pentru că ştim că suntem obişnuiţi ca în mediul online să procesăm informaţia mult mai rapid decât am face-o în viaţa reală. Deci, să facem verificările necesare înainte de a face nişte acţiuni care ar putea duce la compromiterea datelor sau a echipamentelor noastre.”

     

    Principalul motiv pentru care atacatorii vor să compromită datele ține de partea financiară. Dacă au acces la dispozitivele noastre sau la conturile noastre, ei vor încerrca să extragă de obicei bani direct din cont, explică reprezentantul DNSC. Dar, dacă nu pot acest lucru, încearcă să extragă cât mai multe date – date personale, date cu caracter financiar, date sensibile, date de autentificare. Toate aceste date au o valoare pe piaţa neagră şi pot fi vândute, monetizate mai departe. Atacatorii pot face chiar schimb între ei de astfel de date, tocmai pentru a viza cât mai mulţi utilizatori cu aceste capcane din mediul online.

     

    Datele arată că, în 2022, UE a suferit de un deficit de profesioniști în domeniul securității cibernetice care s-a situat între 260 000 și 500 000 de persoane. Un sondaj recent privind competențele în materie de securitate cibernetică a evidențiat necesitatea de a crește gradul de conștientizare și de a oferi formare în domeniul securității cibernetice. Pentru a acoperi acest deficit de competențe, UE a creat platforma online „Academia de competențe în materie de securitate cibernetică”, unde puteți urma cursuri de dezvoltare în această direcție.

  • Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic

    Vulnerabilităţi în spațiul cibernetic

    Cifrele fac din incident cel mai mare eveniment cibernetic, depăşind toate atacurile şi evenimentele anterioare. A fost o disfuncţionalitate, un bug informatic, dar care a produs efecte foarte similare cu un atac cibernetic – a dus la întreruperea unor servicii, la lipsa funcţionării şi a pornirii unor calculatoare pe sistem de operare Windows, la perturbări severe ale unor servere care funcţionează în mediul virtual.

    Dan Cîmpean, director general al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică:

    „Asta ne arată, pe de o parte, cât de dependenţi am devenit, ca economie, ca societate, ca utilizatori, de diferitele componente software care rulează pe dispozitivele pe care le folosim în viaţa de zi cu zi. Deci, devine din ce în ce mai complex, foarte sofisticat şi trebuie să fim pregătiţi, ca utilizatori, ca profesionişti în domeniu IT, în domeniu securitate cibernetică, să fim pregătiţi pentru acest gen de incidente, încă o dată, informatice în cazul acesta, nu un atac cibernetic, incidente care se pot produce şi în viitor.” 

    Dan Cîmpean atrage atenția că “Gradul de complexitate creşte absolut spectaculos. Înţelegem, ca utilizatori sau ca responsabili de securitate cibernetică, din ce în ce mai greu datele cheie despre acele tehnologii, care le este arhitectura, care le sunt componentele, care le sunt vulnerabilităţile. Asta înseamnă, de fapt, un efort necesar absolut spectaculos sau o creştere susţinută a efortului ca să putem gestiona toate riscurile legate de tehnologiile noi.”

    De aceea, recomandarea sa către toate organizaţiile este să aloce bugete pentru securitatea cibernetică. Căci, spune el, “securitatea cibernetică are un preţ care nu este absolut deloc mic, dar este oricum mult mai mic decât costul remedierii unui incident cibernetic care impactează o organizaţie sau alta”. Exploatarea vulnerabilităților software implică utilizarea de către atacatori a unor puncte slabe sau a unor erori într-un program sau sistem de operare pentru a obține acces neautorizat la resurse, a compromite datele sau a prelua controlul asupra unui sistem. Atacatorii pot profita de vulnerabilități pentru a instala malware, a extrage date confidențiale sau a perturba funcționarea normală a unui sistem. Riscuri există inclusiv după producerea unui incident cibernetic.

    Din nou, Directorul general al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică:

    “Unul din riscuri este că actori maliţioşi creează site-uri, creează locaţii care aparent sunt o sursă credibilă de soluţii, deci, pot fi o companie sau alta, prin care invită utilizatorii să descarce nişte programe care aparent ar rezolva problema respectivă şi care în realitate ar putea să implanteze software maliţios, să creeze cu totul şi cu totul alte probleme. De aceea este foarte, foarte important, ca orice utilizator, orice echipă de IT să îşi ia soluţiile şi informaţiile numai de pe site-urile legitime ale producătorilor de tehnologie implicaţi.”

    Avem un război hibrid la graniţă, care a schimbat fundamental şi foarte brutal multe aspecte din domeniul cibernetic, mai spune Dan Cîmpean – este un război total, ceva de genul 160 de grupări pro-Ucraina versus 60-70 pro-Rusia, care lansează orice, în toate direcţiile. În spaţiul cibernetic nu sunt graniţe, atacatorii au în vizor asset-uri, servere, laptop-uri, routere etc. Odată cu războiul s-au dezvoltat capabilităţi în mod absolut spectaculos de ambele părţi.

    “Spre exemplu, în Ucraina, explică directorul general al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, de la 70 de oameni specializaţi înainte de război, s-a ajuns la 3.200 şi mai au în legătură undeva la încă vreo 3.000 de contractori verificaţi şi validaţi care fac numai operaţiuni cibernetice. Poliţia cibernetică ucraineană a crescut de la 430 de oameni la 14.400. Sunt creşteri absolut fenomenale în ceea ce priveşte numărul de experţi şi indivizi care se ocupă de subiectul acesta. Problema mare pe care o avem este că nu sunt graniţe în spaţiul cibernetic, totul e la un click distanţă şi e foarte uşor de lansat o operaţie”.

    Potrivit lui Dan Cîmpean, “La momentul actual, la nivelul României, circa 80% din problemele detectate sunt cele legate de criminalitate cibernetică. Sunt grupări motivate fundamental de câştigul financiar, care vor să fure datele, să le cripteze, să ceară o răscumpărare, să facă tot soiul de şantaje, să obţină acces neautorizat, să-l vândă, să monetizeze tipul acesta de acţiuni. Este ceea ce observăm în ultimii 3-4 ani, continuă ca trend şi probabil va rămâne şi în perioada imediat următoare ca problemă principală cu care o să ne confruntăm”.

    Ce facem în cazul producerii unui incident cibernetic? În primul rând, în momentul în care s-a întâmplat un incident de orice natură, să identificăm rapid care este cauza incidentului, spune Dan Cîmpean, care a prezentat și pașii de urmat de către cei ale căror sisteme sunt afectate:

    “Primul şi primul pas, evident, ei trebuie să se adreseze echipei proprii de IT, deci, specialiştilor din propria organizaţiei, care sunt oameni ce cunosc infrastructura proprie, cu părţile bune şi reale ale acesteia, cu caracteristicile şi arhitectura specifică, aceştia sunt în primul pas. Un al doilea loc în care ne putem lua informaţii şi unde ne putem adresa, evident, e producătorul software-ului respectiv, care este organizaţia care cunoaşte cel mai bine caracteristicile tehnice ale respectivului software. Şi, în al treilea rând, aş putea spune, e vorba de autorităţi competente, la nivel naţional sau organizaţii internaţionale, care publică soluţii de acest gen.”

    Iar când vorbim de digitalizare şi de securitate cibernetică, mai spune Dan Cîmpean, responsabilitatea trebuie să fie colectivă.

     

  • Cum ne apărăm de atacurile cibernetice?

    Cum ne apărăm de atacurile cibernetice?

    Riscurile de securitate cibernetică sunt din ce în ce mai accentuate, iar tehnologiile emergente sunt elemente care nu fac altceva decât să crească expunerea, a afirmat adjunctul directorului Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, Gabriel Dinu, la cea de-a VI-a ediţie a evenimentului „Forumul România Digitalăˮ. Acesta a subliniat că este nevoie de securitate cibernetică pentru infrastructuri esenţiale şi importante. Gabriel Dinu a precizat că, deja, nu se mai poate vorbi doar despre securitate.

    „Trebuie să luăm din ce în ce mai mult în calcul şi să înţelegem concepte de rezilienţă, să înţelegem nevoia că anumite servicii şi sisteme trebuie să aibă capacitatea de a rezista unor atacuri de securitate cibernetică, de a avea continuitatea funcţionării, având în vedere că ele sunt deja parte integrantă a vieţii noastre, din ce în ce mai multˮ, a punctat Gabriel Dinu.

     

     

    Autorităţile fac o serie de recomandări pentru a diminua riscul reprezentat de incidentele în mediul online. Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, împreună cu Poliţia şi Asociaţia Română a Băncilor, au lansat o serie de reguli care pot forma reflexe de securitate cu privire la datele personale.

     

     

    În perioada vacanţelor, specialiştii atrag atenţia asupra modului în care se alege o agenţie de turism ori folosirea dispozitivelor electronice şi chiar la comportamentul online. În cazul unei suspiciuni de fraudă online, aceasta trebuie raportată imediat. De asemenea, reţelele wi-fi publice trebuie folosite cu precauţie. Nu în ultimul rând, este important să nu se posteze pe internet detalii despre vacanţe.

     

     

    Cezar Bărbuceanu, expert politici, strategii şi cooperare în domeniul securităţii cibernetice din cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, a precizat: Am făcut un set de nouă reguli, printre care verificarea site-urilor web înainte de a face rezervări – utilizatorii trebuie să se asigure că site-urile web de pe care fac rezervări sunt legitime, eventual să vadă contactul site-ului şi să sune, să vadă legitimitatea site-ului înainte de a-şi introduce datele, având în vedere că în această perioadă atacatorii sunt cât mai precauţi în anunţurile pe care le fac şi site-urile pe care le construiesc să pară cât mai legitime încât să păcălească utilizatorii. Recomandările noastre să aleagă o agenţie de turism de încredere, atunci când îşi planifică vacanţa, este important să aleagă o agenţie de turism cu o reputaţie bună. Pot cere recomandări de la prieteni, familie sau pot căuta pe internet agenţii cu recenzii pozitive.

     

     

    Cezar Bărbuceanu a precizat că riscurile în cazul insecurității cibernetice sunt pierderea sau furtul datelor personale sau de autentificare, cât şi a datelor bancare, iar, ulterior, poate interveni o fraudă financiară.

  • Semnal editorial: Combaterea amenințărilor hibride – competențe instituționale și nevoia de cooperare în România

    Semnal editorial: Combaterea amenințărilor hibride – competențe instituționale și nevoia de cooperare în România

    Intitulat „Combaterea amenințărilor hibride – competențe instituționale și nevoia de cooperare în România”, studiul are o primă secțiune care evidențiază o serie de neajunsuri în gestionarea amenințărilor de tip hibrid, pornind de la definirea acestora și competențele asociate diferitelor instituții care ar trebui să gestioneze astfel de riscuri. Apoi, autorii identifică o serie de bune practici în materie de cooperare instituțională, precum cele din Finlanda și Marea Britanie. În ultima secțiune a lucrării găsim o arie largă de recomandări pentru a răspunde amenințărilor hibride, între care formarea unui Grup de lucru interinstituțional.

     

    Pentru mai multe detalii despre lucrare, vă invităm să accesați website-ul IER, aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu, e xpert, Compartimentul Studii

  • Parteneriat digital UE-Japonia

    Parteneriat digital UE-Japonia

    Uniunea Europeană și Japonia au organizat la Bruxelles cel de-al doilea Consiliu de parteneriat digital. Cele două părți au convenit asupra unor noi obiective de cooperare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligența artificială, tehnologiile 5 și 6G, semiconductorii și tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în ceea ce privește economia datelor și a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică și securitatea cibernetică.

    Memorandumul va facilita libera circulație a datelor în condiții sigure, spune Thierry Breton, comisar european pentru Piața Internă.

    „Am semnat un memorandum de cooperare privind identitățile digitale pentru a implementa între UE și Japonia fluxul liber de date sigure. Acest lucru va stimula oportunitățile de afaceri, dar și schimburile între UE și Japonia, începând, de exemplu, cu schimburile de studenți.

    Al doilea punct, și am petrecut mult timp în acest sens, a fost să lucrăm împreună în cadrul programului de Inteligență Artificială Hiroshima, care gestionează oportunitățile și riscurile inteligenței artificiale. UE și Japonia au contribuit la modelarea guvernării globale a inteligenței artificiale, așa că vom continua prin consolidarea cooperării dintre biroul nostru de inteligență artificială al Uniunii Europene și Institutul japonez pentru siguranța inteligenței Artificiale.

    Apoi, aș dori să subliniez activitatea noastră privind punerea în aplicare a unui memorandum de cooperare privind semiconductorii. L-am semnat în urmă cu un an la Tokyo, așa că progresăm extrem de bine pe acest subiect foarte important, atât pentru UE, cât și pentru Japonia. Primul punct vizează cablurile submarine. Uniunea Europeană consideră cablul Arctic G7 de o importanță strategică, deoarece, bineînțeles, va putea conecta mulți parteneri similari, de pe tot globul: SUA, Canada, Japonia și Uniunea Europeană.”

     

    Uniunea Europeană și Japonia își vor continua activitatea comună privind calculul de înaltă performanță și au identificat aplicații hibride cuantice și cazuri de utilizare pentru a coopera în continuare. Astfel, se vor lua în considerare subiecte pentru proiecte comune în domeniul cercetării de bază în domeniul cuantic.

    Cei doi parteneri explorează, de asemenea, cooperarea în materie de securitate cibernetică, inclusiv standarde și modalități de abordare a lacunelor în materie de competențe.

    În ceea ce privește tehnologia 6G, Uniunea Europeană și Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare și intenționează să sprijine inițiativele globale de standardizare, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G.

    Thierry Breton:  „Am salutat lansarea unei cercetări concrete de colaborare care ne va ajuta să modelăm împreună viitorul tehnologiilor 6G și, desigur, cooperarea noastră ne va permite să implementăm în continuare viziunea noastră comună pentru transformarea digitală. Desigur, așteptăm cu nerăbdare cel de-al treilea Consiliu al Parteneriatului Digital, care va avea loc anul viitor la Tokyo.”

     

    Atât Uniunea Europeană cât și Japonia se numără printre cele mai mari economii digitale din lume. Parteneriatul digital dintre Uniunea Europeană și Japonia face parte din Strategia Uniunii Europene pentru cooperare în regiunea indopacifică. Aceasta vizează consolidarea parteneriatelor Uniunii în Asia.

  • Cum ne protejăm de atacurile cibernetice

    Cum ne protejăm de atacurile cibernetice

    În urmă cu trei ani, o fotografie făcută chiar deasupra unor cămile din Deșertul Arabiei Saudite în timpul apusului a fost considerată una dintre cele mai bune fotografii ale anului de către National Geographic. În această imagine, cămilele sunt mici linii albe, iar petele negre, care au forma unor cămile pe care le vedem, sunt doar umbrele acestora. Metafora acestei imagini – trăim o eră în care iluziile, umbrele, ocupă practic tot câmpul vizualizării raționale a omenirii, în timp ce realitățile, cămilele, trec nevăzute. Se aplică această metaforă și în zona securității cibernetice? Este una dintre întrebările la care a răspuns, la Radio România, Maria Manuela Catrina, director adjunct al Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

    Răspunsul său: multe lucruri trec nevăzute, dar nu atât de nevăzute în zona securității cibernetice, adică dacă nu vorbim întotdeauna despre ele nu înseamnă că nu le vedem, e greu în acest moment să nu ne dăm seama: “De foarte multe ori, sunt sisteme automate care sesizează imediat schimbările de comportament dintr-o rețea și ne ajută ca după aceea să vină utilizatorul uman să vadă ce se întâmplă, cum se întâmplă, ș.a.m.d. Să știți că dacă te uiți cu atenție la deșert și te uiți în fiecare zi vezi lucrurile, chiar și când bate vântul. Chiar dacă ți se pare că nu bate vântul, totuși simți că ceva nu e în regulă și sapi până găsești ce se întâmplă. E partea frumoasă din securitatea cibernetică – să găsești acele lucruri, să simți lucrurile care vin. Există extrem de multe date, sunt zeci și zeci și zeci și zeci de semnale pe secundă pe care le analizăm, evident folosind mașini că nu suntem în stare să facem asta uman, și să vedem “cămile”. “

    Potrivit celor mai recente date, România se confruntă zilnic cu aproximativ 25.000 de atacuri cibernetice. Acestea s-au intensificat începând cu anul 2022 şi au crescut în intensitate şi în complexitate de la an la an.În februarie, de exemplu, în urma unor atacuri de tip ransomware, au fost sustrase informaţii din baza de date a Parlamentului şi a fost afectată temporar activitatea câtorva zeci de spitale. Expertul în politici de sănătate şi de siguranţă naţională Ioana Stăncel apreciază că siguranţa sistemelor din mai multe instituţii publice din ţară a fost testată, astfel, de atacatori. Ea a explicat că, în ceea ce priveşte spitalele, o îngrijorează faptul că au fost în pericol date cu caracter personal şi în special informaţii medicale. Ioana Stăncel atrage atenţia că responsabilitatea pentru prevenirea unor astfel de incidente revine tuturor instituţiilor implicate:

    “Cei care colectează date şi care le prelucrează prin aceste sisteme informatice, respectiv spitalele, cei care asigură securitatea reţelelor, partea de comunicaţii, de transmitere ar fi trebuit să se gândească, cei care operează serverele pe care sunt programe şi, nu în ultimul rând, ar fi trebuit să se gândească statul, care să reglementeze acest transfer şi gestionarea datelor prin teste de securitate cibernetică, să oblige furnizorii, în clipa în care intră în contract cu statul, respectiv sunt finanţaţi de stat, să aibă asigurată această parte de comunicare digitală la distanţă şi prelucrare a datelor.”

    În primul rând ne referim la datele cu caracter personal, date medicale, date privind vulnerabilitățile unor persoane, poate persoane publice, care pot fi șantajate, care pot să fie afectate de aflarea unor informații despre viața personală, despre starea de sănătate, mai spune Ioana Stăncel:

    “Este foarte grav, pentru că aceste atacuri cibernetice ne arată că se poate intra în rețeaua spitalelor. Și atunci ne putem gândi la cel puțin alte două tipuri de riscuri: modificarea prescripțiilor medicale, modificarea datelor medicale în așa fel încât o persoană să poată fi în situația de a primi o medicație care nu i-a fost destinată sau în concentrații care nu sunt adecvate stării sale patologice și toate acestea să afecteze starea de sănătate sau să poată duce la deces. Pe de altă parte, se poate interveni privind datele înregistrate în legătură cu serviciile și decontările acestor servicii, fie că se șterg date, fie că se adaugă date, toate acestea afectează acuratețea datelor și decontărilor către stat.”

    Cum ne putem feri de atacurile cibernetice? Clar, la un moment dat, orice sistem poate fi spart, spune Maria Manuela Catrina: “Sunt multe lucruri care se pot întâmpla. Primul sfat pe care pot să vi-l dau: instalați-vă un antivirus pe telefon, pe calculator, sunt antivirusuri gratuite dacă vi se pare că e scump un antivirus plătit. Cu siguranță vă păzește de multe lucruri, că nu întotdeauna suntem atenți. Uneori suntem grăbiți, uneori suntem obosiți, nu vedem bine și dăm click. Facem multe lucruri care “deschid ușa”. În primul rând, suntem tentați să spunem mult prea multe despre noi. Gândiți-vă că majoritatea infractorilor cibernetici fac inginerie socială, vă fac un portret în funcție de ce publicați dumneavoastră pe diverse siteuri. Dacă ți se cer informații, gândește-te de două ori de ce ți se cer informațiile acelea. De ce te-ar suna cineva de la compania de energie electrică, de exemplu, să-ți ceară datele din buletin? Ea are datele tale pentru că are contract cu tine. Întotdeauna bunul simț ne păzește de 90% dintre lucruri, dar trebuie să fim atenți, să nu ne grăbim.”

    Conectarea la o rețea publică de Wi-Fi fără a folosi VPN (Virtual Private Network), la un hotel de exemplu, este, de asemenea, foarte periculoasă, mai spune Maria Manuela Catrina. În același timp, trebuie adaptat softul, schimbate parolele, securizată rețeaua de acasă, precum și aparatele conectate la internet – telefoane, tablete, frigidere, aspiratoare, sonerii, camere de luat vederi, jucării pentru copii, adaugă directorul adjunct al DNSC.

  • CSAT ia măsuri de întărire a forţelor armate

    CSAT ia măsuri de întărire a forţelor armate

    Grava situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei vecine au fost principala temă de discuție a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care s-a reunit, miercuri, la București.

     

    “Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusieiˮ, au apreciat membrii CSAT. În acest context, ei au decis măsuri de întărire a forţelor armate române. Membrii Consiliului au hotărât, de asemenea, continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Moscova a agresiunii militare în Ucraina.

     

    În cadrul şedinţei a fost aprobat şi raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării. Acesta are ca obiectiv alinierea cu planificarea operaţională şi cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi.

     

    Administrația prezidențială a explicat că planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

     

    Membrii Consiliului au mai evaluat activitatea desfăşurată în domeniul securităţii cibernetice. Astfel, au fost aprobate o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2024. Acestea sunt menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional de securitate cibernetică şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire și descurajare.

     

    Nu în ultimul rând, membrii Consiliului au analizat şi activitatea CSAT de anul trecut şi au decis transmiterea către Parlament, spre aprobare, a raportului de activitate.

  • Atac cibernetic masiv împotriva spitatelor din România

    Atac cibernetic masiv împotriva spitatelor din România

    Mai multe spitale din București și din țară au fost atacate, recent, cibernetic. Primul vizat a fost Spitalul de Pediatrie din Piteşti, afectat începând de sâmbătă. În toată România, sute de pacienți care aveau nevoie de internare au avut de așteptat din cauza atacului asupra sistemului informatic Hipocrate, un software de gestiune a activității medicale și de management (resurse interne și gestiune financiar contabilă) a spitalelor.

     

    DIICOT investighează atacul cibernetic din ultimele zile care a bulversat activitatea unităților medicale. În acest dosar sunt efectuate cercetări in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem, perturbarea funcţionării sistemelor informatice şi operaţiuni ilegale cu programe sau dispozitive informatice. Cercetările au fost declanşate în urma sesizării a două societăţi comerciale care prestează servicii de mentenanţă.

     

    Şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) colaborează cu Serviciul Român de Informaţii pentru redobândirea funcţionalităţii acestor sisteme și a precizat că nu există niciun indiciu referitor la compromiterea datelor personale ale pacienților. Au fost raportate probleme la 25 de unităţi medicale publice şi private la nivel naţional.

     

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că unele dintre spitalele afectate au reuşit să-şi remedieze problemele, iar instituţiile abilitate vor elabora un nou standard tehnic menit să preîntâmpine astfel de acţiuni care destabilizează sistemul medical.  El a explicat că a fost blocată activitatea de transmitere a datelor şi au fost deconectate zeci de spitale pentru ca aceste consecinţe ale atacului să nu se extindă şi eventualele scurgeri de date să fie cât mai puţine.

     

    La rândul său, expertul în politici de sănătate şi de siguranţă naţională, Ioana Stăncel, estimează că sistemele din mai multe instituţii publice din România sunt, în prezent, testate de atacatori. Ea a explicat că, în cazul spitalelor, îngrijorează faptul că sunt în pericol date cu caracter personal şi mai ales cele medicale. În opinia sa, responsabilitatea pentru prevenirea unor astfel de incidente revine tuturor instituţiilor implicate şi miza este uriaşă, fiind în joc date cu caracter confidenţial.

     

    Ioana Stăncel: “Cred că este o testare a sistemului la acest moment din partea celor care au realizat acest atac cibernetic. Au fost testate şi alte instituţii publice. Ceea ce mă îngrijorează este faptul că, odată ce au apărut aceste blocaje, sunt în pericol date cu caracter personal şi mai ales datele medicale şi mă îngrijorează că nu a existat o preocupare pentru securitatea acestor date din partea celor care le deţin.

     

    Atacul cibernetic nu a fost revendicat, dar autorii au transmis un mesaj în care au cerut o răscumpărare în criptomonede.Insituțiile medicale atacate cibernetic au fost sfătuite, atât de către DNSC, cât și de către alte autorități cu atribuții în domeniul securității cibernetice implicate în analiza acestui incident să nu ia legătura cu atacatorii.

  • Comisia salută acordul G7 privind principiile utilizării inteligenţei artificiale

    Comisia salută acordul G7 privind principiile utilizării inteligenţei artificiale

    Procesul Hiroshima pentru Inteligenţa Artificială a fost înfiinţat la Summit-ul G7 din primăvară. Această iniţiativă este parte a unei game mai largi de discuţii privind aşa-numitele limite de siguranţă pentru inteligenţa artificială, inclusiv în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, la Consiliul pentru Comerţ şi Tehnologie Statele Unite – Uniunea Europeană şi în cadrul altor parteneriate digitale ale Uniunii Europene.

    Anul acesta, Comisia Europeană a început să lucreze activ cu partenerii G7 pentru a dezvolta principiile și Codul de conduită privind folosirea Inteligenţei Artificiale. Aceste angajamente vor trebui să respecte viitoarea legislaţie europeană privind Inteligenţa Artificială, aflată acum în discuţia statelor membre.

    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a reamintit că, deşi potențialele beneficii ale inteligenței artificiale pentru oameni și economie sunt uriașe, accelerarea dezvoltării acestor sisteme aduce și noi provocări. Şefa Comisiei a arătat că Acordul G7 şi Codul Voluntar de Conduită reflectă valorile europene şi a cerut dezvoltatorilor de Inteligenţă Artificială să îl semneze şi să îl aplice cât mai curând posibil.

    Cele unsprezece principii directoare oferă îndrumări pentru organizațiile care dezvoltă şi folosesc sisteme avansate de IA, pentru a promova siguranța și încrederea în tehnologie. Acestea includ angajamente de atenuare a riscurilor și abuzurilor și de identificare a vulnerabilităților, pentru a încuraja astfel schimbul responsabil de informații, raportarea incidentelor și investițiile în securitatea cibernetică. Este prevăzut şi un sistem de etichetare care va permite identificarea conținutului generat de IA.

    Codul de conduită voluntar va promova, de asemenea, guvernarea responsabilă a Inteligenţei Artificiale la nivel global. Ambele documente vor fi revizuite și actualizate după caz, inclusiv prin consultări cu părţile interesate, pentru a se asigura că rămân adecvate scopului lor și răspund la această tehnologie în evoluție rapidă. Liderii G7 au cerut organizațiilor care dezvoltă sisteme avansate de inteligență artificială să se angajeze în aplicarea Codului internațional de conduită. Primii semnatari vor fi anunțați în viitorul apropiat.


  • Octombrie – luna europeană a securităţii cibernetice

    Octombrie – luna europeană a securităţii cibernetice

    Luna
    Europeană a Securității Cibernetice este o campanie anuală a UE dedicată
    promovării securității cibernetice și furnizării de informații privind
    securitatea digitală prin sensibilizare și schimbul de bune practici. În
    fiecare an, în octombrie, au loc sute de activități în întreaga Europă -
    conferințe, ateliere de lucru, cursuri de formare, seminare online, prezentări şi
    chestionare online, cu scopul de a oferi cetățenilor resurse pentru a afla mai
    multe despre protecția online.

    Luna europeană a securității
    cibernetice își propune să crească gradul de conștientizare în materie de
    securitate cibernetică și să ne aducă la curent cu amenințările din spațiul
    cibernetic. Ne reamintește că ne putem întări cu ușurință propria securitate
    cibernetică prin adoptarea unor obiceiuri digitale bune. Fiind în alertă
    împotriva escrocilor, putem rămâne în siguranță,
    a îndemnat Margaritis Schinas, vicepreședinte pentru promovarea
    modului de viață european, cu prilejul lansării oficiale a
    campaniei, la sfârșitul lui septembrie.

    Realitatea
    ne arată că atacurile cibernetice și criminalitatea informatică sunt tot mai
    numeroase și mai sofisticate în întreaga Europă. Se preconizează, în
    același timp, că această tendință va continua să crească în viitor, date fiind
    previziunile conform cărora 22,3 miliarde de dispozitive la nivel mondial vor
    fi conectate la internetul obiectelor (n.red. rețea de dispozitive digitale
    conectate) până în 2024.

    Digitalizarea oferă oportunități
    enorme și asigură soluții pentru multe dintre provocările cu care se confruntă
    Europa, nu în ultimul rând în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19,
    dar, în același timp, spun cei de la Bruxelles, expune economia și societatea
    la amenințări cibernetice. O serie de sectoare critice precum transporturile,
    energia, sănătatea și finanțele au devenit tot mai dependente de tehnologiile
    digitale în activitățile lor de bază. Iar un răspuns mai solid în materie de
    securitate pentru a construi un spațiu cibernetic deschis și securizat poate
    spori încrederea cetățenilor în instrumentele și serviciile digitale.

    Cezar Bărbuceanu, expert în cadrul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică:

    Atacatorul încearcă să vină cu
    orice fel de informație/ofertă care să poată să atragă atenția, să fie de
    impact, ca să păcălească utilizatorul obișnuit. Nu neapărat să-i fure lui
    datele sau banii din cont, ci prin el poate ajunge la multe alte persoane care
    pot lucra în multe alte locuri și pot pătrunde și penetra sistemele de operare
    ale unor companii unde lucrează prieteni, vecini, cunoscuți ai celui pe care
    reușește să-l păcălească. De regulă, aceste atacuri, aceste tipuri de phishing
    vin în valuri și îi iau prin surprindere pe majoritatea pentru că dintr-un
    utilizator se poate ajunge la 1000 și tot așa, se poate propaga foarte repede
    în foarte scurt timp.

    Securitatea cibernetică poate fi definită ca suma
    tuturor măsurilor luate pentru a crea siguranță în mediul online, spun
    specialiștii în domeniu. Ei amintesc că fraudele pe telefon, fraudele online,
    fraudele cu cardul, câștigurile false pe care ni le propun unii sau alții sunt
    doar câteva dintre modalitățile prin care diverși atacatori încearcă, și uneori
    chiar reușesc, să obțină foloase apelând la inducerea în eroare.

    Despre riscurile
    şi provocările cu care se confruntă astăzi ecosistemul internaţional de securitate
    cibernetică, dar și despre beneficii, a vorbit la Radio România și Manuela
    Catrina, adjunct al directorului DNSC, Directoratul Naţional de Securitate
    Cibernetică:

    Avem, în primul
    rând, după perioada pandemică, o creştere mult mai mare a digitalizării, ceea
    ce ne bucură. Toţi ne întâlnim cu zona digitală din ce în ce mai des. Evident
    că zona digitală vine cu ameninţările ei. Mulţi dintre noi le învăţăm de la
    copiii noştri, pentru că nu aveam cum să le învăţăm de la părinţii noştri, e o
    zonă foarte nouă. Riscuri sunt diverse, dar n-aş vrea să vorbesc numai despre
    riscuri.

    Este şi o zonă de beneficii care vin aici şi cred că ar trebui să încercăm să explicăm mai bine
    cum se folosesc aceste lucruri, pentru că 90% din ameninţări pot fi combătute
    cu practici foarte, foarte simple. Acasă ne încuiem uşa, ne schimbăm parolele,
    lucruri simple, igiena, adică nu lucruri sofisticate. 10% sunt poate ameninţări
    foarte sofisticate şi acolo experţii au foarte mult de lucru. Dar probabil că
    şansa noastră în România este să transferăm veriga slabă, cum se numeşte în
    zona de securitate cibernetică, omul, în veriga puternică.

    Eu sunt convinsă că
    o putem face, pentru că am foarte multă încredere că românii sunt oameni
    inteligenţi, oameni cărora le place foarte mult noua tehnologie. Dacă bunica
    mea a învăţat să lucreze cu telefonul şi să folosească reţelele sociale într-un
    mod sigur, eu cred că şi bunica dumneavoastră, şi mătuşa şi copilul vecinului
    ştiu să fac asta. Deci împreună putem să facem asta.

    Specialiștii vin și
    cu sfaturi: pentru a ne feri de amenințările din spațiul cibernetic este nevoie de vigilență
    și suspiciune, spun ei, prudență în accesarea mail-ului, trebuie verificată
    sursa mesajului, este foarte important să se vadă de unde provine, care e legitimitatea
    lui, eventual trebuie sunat dacă e vorba de vreo companie sau de vreo ofertă a
    cuiva unde există acces și contact, trebuie verificat textul pentru că, de
    regulă, atacatorii, majoritatea nefiind din România folosesc instrumente de
    traducere care traduc oarecum incorect textul, trebuie verificat dacă oferta
    este de actualitate, făcut un search pe Google înainte de a accesa sau de a da
    click pe orice fel de link primit. Altfel spus, lucruri simple care pot face
    diferența.