Tag: SERBIA

  • Jurnal românesc – 12.02.2021

    Jurnal românesc – 12.02.2021

    Europarlamentarul
    Dan Nica anunţă că a mobilizat Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din
    Legislativul European în vederea stopării discriminării cetăţenilor europeni
    din cinci state membre de către autorităţile britanice. Într-o scrisoare
    adresată vicepreşedintelui Comisiei Europene Maros Sefcovic, Dan Nica atrage
    atenţia că cinci ţări ale UE – România, Bulgaria, Estonia, Lituania, şi
    Slovenia – nu sunt eligibile pentru taxe de viză reduse pentru Marea
    Britanie.

    Eurodeputatul român subliniază că cetăţenii din 22 de state
    membre UE beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, atunci când
    solicită anumite vize în Marea Britanie, în cadrul programelor destinate
    antreprenorilor, personalului medical, cercetătorilor, lucrătorilor caritabili,
    muncitorilor cu calificare medie şi lucrătorilor temporari. Nu e vorba
    atât de preţ, cât de principiu şi de riscul ca, dacă UE nu acţionează acum, să
    se creeze un precedent şi Marea Britanie să continue să aleagă în mod
    discriminator între statele membre. De aceea, e nevoie acum de solidaritatea
    ţărilor UE,
    a declarat Dan Nica.

    Acesta pledează pentru o acţiune
    imediată a Comisiei Europene, menită să determine Marea Britanie să renunţe la
    tratamentul discriminator. Londra a aplicat reducerea în baza Cartei Sociale
    Europene din 1961, la care Regatul Unit şi 22 de state membre ale UE sunt
    părţi. România s-a alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost
    revizuită. Marea Britanie nu a ratificat, însă, noua variantă, astfel că reducerea
    valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din
    1961. În prezent, costul vizei de muncă în Marea Britanie pentru români este de
    244 de lire sterline.




    România
    trebuie să ceară urgent Serbiei un tratament egal pentru minoritatea
    românească, așa cum minoritatea sârbă este tratată în România, unde se bucură
    de toate drepturile, finanțare din partea Statului și un reprezentant de drept
    în Parlament,
    a declarat în Legislativul de la Bucureşti deputatul Ringo
    Dămureanu. Acesta a afirmat că românii din Serbia sunt supuși unei
    asimilări etnice fără precedent, sunt lipsiți de elementara educație în limba
    română, de dreptul de a avea biserică și posturi de radio și televiziune în
    limba maternă.

    Politicianul a explicat că în nicio localitate din Timoc,
    limba română nu este folosită în administrația locală sau în
    inscripționarea localităților. Nu există niciun monument care să reprezinte o
    personalitate istorică sau culturală de origine etnică română, iar campaniile
    publice antiromânești sunt tot mai dese și mai agresive.

    Dămureanu
    deplânge faptul că ministerul de Externe român nu-i recunoaște încă pe etnicii
    vlahi sau rumâni ca fiind români de pretutindeni, deşi în Serbia trăiesc peste
    300.000. Deputatul consideră că este necesară o Strategie națională în privința
    comunităților românești din afara granițelor ţării și le-a cerut
    parlamentarilor, indiferent de afiliere, sprijin în a o defini și implementa.




    Ciclul
    de prezentări Cuvântul românesc în spaţiul german a fost lansat de
    reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural Român cu o prelegere despre
    Școala românească din Leipzig, susținută de academicianul Klaus Bochmann,
    profesor emerit pentru limbi romanice în cadrul Institutului de Romanistică al
    Universităţii Leipzig și președinte al Institutului Moldova.
    Programul îşi propune să ofere o platformă cadrelor didactice, autorilor,
    oamenilor de litere, care, fără a fi români sau originari din România, şi-au
    dedicat şi continuă să îşi dedice activitatea cunoaşterii şi promovării limbii,
    culturii şi civilizaţiei românești în spaţiul german.




    Teatrul
    Național Marin Sorescu din Craiova s-a alăturat proiectului
    Hektomeron la care participă 100 de regizori din 100 de țări. Scopul iniţiativei culturale este de a
    reproduce cele 100 de episoade prezentate de Giovanni Boccaccio în opera sa
    Decameronul. Fiecare poveste din cele 100 este transformată într-un
    spectacol de 14 minute difuzat zilnic în regim de live streaming. Spectacolele
    româneşti, jucate în limba română cu subtitrare în engleză, sunt transmise din
    Sala I.D. Sîrbu a teatrului craiovean şi pot fi urmărite pe
    platforma hektomeron.com.

    După difuzare episoadele rămân pe platformă, într-o
    pagina construită pentru fiecare țară participantă, și vor putea fi vizionate
    gratuit. Hektomeron este prezentat și pe canalele de comunicare ale
    reprezentanțelor Institutului Cultural Român până pe 24 aprilie, dată la care
    cele 100 de povești vor fi reunite în Ziua Hektomeronului, sub
    forma unui maraton de 25 de ore de teatru. Programul evenimentului se regăseşte
    atât pe hektomeron.com, cât și pe site-ul Teatrului Național Marin Sorescu
    din Craiova.

  • Jurnal românesc – 26.01.2021

    Jurnal românesc – 26.01.2021

    Președintele
    Partidului Neamului Românesc din Serbia, Predrag Balașevic, a trimis o
    scrisoare deschisă guvernului de la Bucureşti şi instituţiilor europene în care
    deplânge comportamentul Belgradului față de minoritatea română din estul
    Serbiei.
    El atrage atenţia şi asupra a
    ceea ce numeşte catastrofa ecologică din Bor și din împrejurime după
    sosirea companiei chineze Zi-Jin.

    În afară de orașul Bor, regiunea expusă
    catastrofei ecologice este locuită în esenţă de minoritatea română, care se
    ocupă în principal cu agricultura. Problemele ecologice pun astfel în pericol
    populația atât din punct de vedere al sănătății, cât și economic.(…) fără
    vreo protecție, pentru populația românească singura cale de ieșire este
    părăsirea regiunii,
    scrie Predrag Balașevic.

    Totodată, acesta arată că
    autorităţile centrale duc o campanie mediatică negativă la adresa României și a
    Bisericii Ortodoxe Române în Serbia. România este prezentată ca un
    potențial agresor care dorește să pună în pericol teritorial Serbia prin
    intermediul minorității române, internetul e inundat de teoriile complotiste
    împotriva României, există chiar pretenția că România s-a format doar pentru a
    pune în pericol poporul sârb,
    se precizează în scrisoare.

    Problema educaţiei
    în limba maternă a fost şi ea readusă în prim-plan. Din cauza împiedicarii
    românilor de a-și învăța limba maternă în școli, ajungem la situația în care
    românii în Serbia și cei din România trebuie să comunice în limba engleză.
    (,,,) Datorită propagandei ostile a Belgradului față de România, populația
    locală simte frică și nesiguranță în raport cu România,
    mai semnalează
    Balașevic. Protestul înaintat atât statului român cât şi instituţiilor de la
    Bruxelles vine în contextul în care Serbia aspiră la aderarea la Uniunea
    Europeană şi trebuie să îndeplinească o serie de condiţionalităţi, între care
    asigurarea şi respectarea drepturilor minorităţilor naţionale.




    ICR Stockholm
    marchează Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului prin două
    evenimente derulate pe canalele online ale reprezentanței: spectacolul de
    teatru Cele mai frumoase zile ale tinereții mele și
    filmul-documentar Constantin I. Karadja – un diplomat care a salvat
    vieți.
    Piesa de teatru, prezentată în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de
    Stat, cu Maia Morgenstern în rol principal și subtitrată în limba engleză,
    spune povestea Anei Novac, supravieţuitoare a Holocaustului care, la vârsta de
    14 ani, a fost deportată într-un lagăr nazist şi al cărei jurnal, comparat cu
    cel al Annei Frank, a fost ulterior publicat şi tradus în numeroase limbi.
    Spectacolul va fi transmis între 27 şi 30 ianuarie, pe canalul de YouTube al
    ICR Stockholm.

    Materialul video despre Constantin Karadja, prezentat în limba
    suedeză, va fi transmis din 29 ianuarie şi cuprinde fragmente dintr-o dezbatere
    despre personalitatea diplomatului român cu origini suedeze, care și-a riscat
    viața și familia pentru a salva mii de evrei de la deportare. În semn de apreciere
    pentru activitatea sa, Institutul pentru Memoria Holocaustului Yad Vashem din
    Ierusalim i-a acordat, în 2005, titlul
    de Drept între popoare. Ziua Internațională a Comemorării Victimelor
    Holocaustului este marcată anual pe 27 ianuarie, dată la care, în 1945, a fost
    eliberat cel mai mare lagăr de exterminare nazist, de la Auschwitz-Birkenau.




    Programul
    Conferințele Leon Feraru, organizat online de reprezentanța
    Institutului Cultural Român la New York, continuă pe 27 ianuarie cu o discuţie
    despre momentele definitorii ale istoriei României în ultimii 100 de ani, la
    care va participa istoricul Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din
    Viena.
    Proiectul, realizat împreună cu Centrul de Studii Sud-Est Europene al
    Universității Columbia, are drept scop crearea unui spațiu al dialogului
    intelectual româno-american care să scoată în evidență cele mai valoroase
    contribuții românești, americane și internaționale, în domeniile istorie,
    literatură și arte, politologie şi relații internaționale.

    Programul a început,
    pe 13 ianuarie, cu un dialog între ambasadorul Emil Brix, președintele
    Academiei Diplomatice din Viena, și directorul Forumului Cultural Austriac de
    la New York, Michael Heider, despre viitorul diplomației culturale după
    pandemie. Pe 17 februarie este programată o întâlnire cu istoricul Sanda
    Golopenția, profesor de literatură la Universitatea Brown, care va vorbi despre
    conflictele cultural-ideologice în mediul academic american, mutațiile
    survenite în civilizația americană după câștigarea Războiului Rece și
    tulburările vieții intelectuale contemporane americane. Conferințele
    Leon Feraru se desfăşoară până pe 9 iunie.

  • Serbia, condiţii meteorologice severe

    Serbia, condiţii meteorologice severe

    Autorităţile sârbe au emis coduri portocaliu şi galben pentru condiţii meteorologice severe în intervalul 9-10 ianuarie 2021, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Pentru sâmbătă, 9 ianuarie, au fost emise coduri portocaliu şi galben de ninsoare pentru regiunile Serbia de Sud-Vest, Serbia de Est, Serbia de Sud-Est şi Kosovo şi Metohija, fiind prognozate precipitaţii ce pot determina depunerea unui strat de zăpadă mai mare de 10 cm, într-un interval scurt de timp.

    Pentru duminică, 10 ianuarie, au fost emise coduri portocaliu şi galben de ninsori pentru întreg teritoriul Serbiei, cu depuneri mari de zăpadă în regiunile sudice, vestice şi centrale.

    Autorităţile din Serbia avertizează asupra perturbării circulaţiei, precum și asupra închiderii temporare a unor drumuri.

    Informaţii actualizate despre starea drumurilor pot fi obținute accesând harta interactivă a administraţiei locale a drumurilor: http://www.putevi-srbije.rs/index.php/mapa-puteva-u-zimskom-periodu.

    În Serbia, reamintește MAE, este obligatorie echiparea autoturismelor cu pneuri de iarnă pentru acest anotimp.

    Pe paginile de internet www.meteoalarm.rs şi http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/0/0/RS-Serbia.html, precum şi www.amss.org.rs, www.autozona.rs şi www.putevi-srbije.rs., pot fi obținute informații actualizate.

    Pentru situații cu carcater de urgență,, pot fi apelate numerele de telefon: +38111192 (poliţia), +38111193 (pompierii) şi +38111194 (ambulanţa), precum şi +381111987 pentru asistenţă auto.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Republica Serbia: +381113670361; +381113670798, precum şi ale Consulatului General al României la Vârşeţ: +381013831099; +381013831199 şi ale Consulatului General al României la Zajecar: +38119431717, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Belgrad: +38163319425 şi telefonul de urgenţă al Consulatului General al României la Vârşet: +381644584833, respectiv al Consulatului General al României la Zajecar: +381692799651.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://belgrad.mae.ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în siguranţă’ (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare ‘Un SMS îţi poate salva viaţa!’.

  • Jurnal românesc – 18.11.2020

    Jurnal românesc – 18.11.2020

    Alegerea Maiei Sandu în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova
    este o victorie a democraţiei, a valorilor europene şi a principiilor
    europene, a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. El a
    anunţat că România este hotărâtă să aloce toate eforturile pentru a susţine
    procesul şi programul reformelor pe care noul preşedinte de la Chişinău le are
    în vedere. Acolo este o societate foarte matură şi au făcut o alegere
    foarte bună – una pentru o dezvoltare democratică, o alegere pentru valorile
    pro-europene şi cred că acesta este un început foarte bun pentru drumul
    Moldovei – un drum al instituţiilor solide, (…) capabile să îşi rezolve
    problemele directe, a arătat Aurescu. Şeful diplomaţiei române a apreciat
    că pentru noul preşedinte nu va fi uşor să lucreze cu actuala clasă politică
    din Republica Moldova, însă, s-a declarat încrezător că Maia Sandu va da dovadă
    de hotărârea şi voinţa politică necesare, pentru ca mandatul ei să fie un
    succes. Bogdan Aurescu a anunţat, totodată, că preşedintele Klaus Iohannis va
    efectua o vizită oficială în Republica Moldova pentru a consolida relaţia
    foarte specială dintre cele două state.




    Misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor asigura ştampilele şi
    tipărirea buletinelor de vot, a listelor electorale permanente şi a altor
    tipizate necesare românilor din diaspora la alegerile parlamentare de luna
    viitoare, în cazul în care aceste materiale nu vor ajunge până pe 4 decembrie
    la secţiile din străinătate, a decis Biroul Electoral Central. Potrivit
    hotărârii, Biroul electoral de circumscripție numărul 43 pentru cetățenii
    români cu domiciliul sau reședința în afara ţării le va transmite electronic
    misiunilor diplomatice machetele buletinelor de vot. Dacă în statul în care
    sunt organizate secţii de votare, România nu are misiune diplomatică sau oficiu
    consular, aceste machete vor fi transmise preşedinţilor birourilor electorale
    ale secţiilor de votare respective, care se vor îngriji de tipărirea lor. BEC precizează
    că în situaţia în care buletinele de vot şi ştampilele transmise din ţară ajung
    până pe 5 decembrie la biroul electoral al secţiei de votare din străinătate,
    acestea vor fi folosite în procesul de votare, iar cele tipărite şi
    confecţionate local se anulează şi se sigilează într-un plic. Dacă termenul de
    expediere a materialelor este, însă, depăşit, se folosesc materialele procurate
    local. Alegerile pentru Parlamentul României se vor desfăşura, în afara
    României, pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar
    7.00-21.00, cu posibilitate de prelungire.




    20 de dialoguri, interviuri și prezentări audio cu experți români și
    lideri ai comunității româneşti din Ucraina au fost publicate online în cadrul
    proiectului Podcast Românii din Ucraina și spațiul ex-sovietic,
    realizat de Asociaţia Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti. Episoadele se
    găsesc pe site-ul www.moldnova.eu. În cadrul acestora, cercetătorul și
    jurnalistul George Damian încearcă o radiografie a celei mai numeroase
    comunităţi româneşti cu statut de minoritate națională, protejată de tratate
    internaționale și de legislația Ucrainei. Sunt abordate subiecte precum
    situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina, presa de limba română
    din statul vecin, relațiile diplomatice România-Ucraina din perspectiva
    drepturilor minorităților naționale şi poziţia Uniunii Europene referitoare la
    drepturile etnicilor români din Ucraina. Proiectul a fost realizat cu sprijinul
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi al Centrului European de
    Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.




    Hărți online ale arealelor în care se află comunități istorice
    românești din Bulgaria și din Serbia pot fi accesate, începând din 17
    noiembrie, pe pagina de Facebook a Compartimentului Comunități Istorice din
    cadrul Institutului Cultural Român. În perioada februarie-noiembrie au fost
    realizate hărți ce marchează și descriu, prin texte explicative însoțite de
    fotografii, localități și locuri ale memoriei comunităților istorice românești
    din statele vecine României. Printre acestea se regăsesc hărţi ale Timocului
    sârbesc, Timocului bulgăresc, ale Văii Dunării, Cadrilaterului şi ale
    localităților aromânești. ICR transmite că acest demers este necesar pentru a
    ști și a păstra istoria acestor locuri unde, de sute de ani, se găsesc
    comunități istorice românești, dar care se află într-un proces de asimilare și
    disoluție, fapt evident atunci când sunt comparate recensăminte, hărți
    etnografice și lingvistice de acum o sută de ani cu informațiile din prezent.
    Hărţile au fost realizate de cercetătorii Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa, Ivița
    Glișici şi Slavoliub Gațovici.

  • Noutăţi de la Poşta Română şi de la asiguratori

    Noutăţi de la Poşta Română şi de la asiguratori

    Poșta Română a inaugurat o nouă cursă poștală
    auto: București – Milano și retur. Rețeaua rutieră a Poștei Române e în
    continuă extindere, iar parteneriatul cu Italia urmează celor cu Bulgaria,
    Serbia, Ungaria și Germania. Noua rută asigură schimbul de trimiteri poștale
    între Italia şi România. Primul transport efectuat cu mașina Poștei Române a
    ajuns, deja, la Milano, cu o încărcătură de peste o tonă de trimiteri poștale.Oficialii operatorului
    român de servicii poștale spun că această soluție a venit natural, în contextul
    schimbărilor provocate de pandemia de Covid-19, care a dus la închiderea
    aeroporturilor și, prin urmare, la întârzieri scăpate de sub control ale
    trimiterilor poştale.


    Anterior, pe 4 septembrie, Compania Națională
    Poșta Română a deschis un nou punct de lucru – Biroul de Schimb Internațional
    Constanța, pe litoralul Mării Negre. Biroul va asigura prelucrarea
    corespondenţei şi a coletelor internaţionale expediate pe cale maritimă către
    China şi Australia şi sosite din Singapore şi Israel. Noul punct de lucru are 7
    salariaţi care vor asigura schimburile fizice de expediţii poştale cu operatori
    poştali nerezidenţi în România şi vor colabora cu reprezentanţi ai
    autorităţilor maritime, vamă şi poliţie de frontieră în desfăşurarea
    activităţii.


    Tot în pachetul de servicii ale Biroului din
    Constanța intră și expedierile coletelor din Republica Moldova către China și
    Australia. Poșta Română va încasa taxele de tranzit prevăzute de către Uniunea
    Poștală Universală. Înființarea acestui birou se cerea imperios, în contextul
    pandemiei de SARS-CoV2, mai ales că, mai nou, se are în vedere și transportul
    pe mare al coletelor, mai ales pe relația cu Israel și
    Singapore. Programul va fi stabilit în funcţie de solicitări şi de
    acceptul autorităţii vamale, iar frecvenţa containerelor de import va fi dată
    de expedierile operatorilor poştali parteneri.


    Noutate şi în domeniul asigurărilor: Groupama
    Asigurări a lansat serviciul de asigurare pentru călătoriile în România. Este un
    pachet financiar inaugurat tot în contextul restricțiilor de mobilitate impuse
    de pandemia de Covid-19, care a reconfigurat modul în care privim vacanțele și
    deplasările.Asigurarea se adresează
    clienților români sau străini care cumpără vacanțe în România prin agenții de
    turism sau direct, prin rezervări individuale pe site-uri de profil.



    Pachetul de bază al asigurării
    include urgenţele medicale şi accidentele, în cuantum de 10.000 euro, respectiv
    1.000 euro, oferind clienţilor acces non-stop la organizarea şi decontarea
    directă a serviciilor de asistenţă. Clientul are posibilitatea de a adăuga în
    asigurarea sa atât adulţi, cât şi copii. Pot fi incluse și acoperiri suplimentare,
    în funcție de opţiunile fiecărui client în parte: sporturi de sezon, zboruri
    interne cu avionul sau întreruperea sau extinderea călătoriei. Poliţa va
    putea fi achiziţionată şi când clientul se află deja în vacanţă, cu menţiunea
    că beneficiile pot fi accesate după trei zile, iar evenimentele petrecute în
    acest interval nu pot fi despăgubite

  • Muncitorii din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, exceptați de la obținerea avizului de angajare

    Muncitorii din Republica Moldova, Ucraina și Serbia, exceptați de la obținerea avizului de angajare

    Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) din România anunţă că, în contextul noilor modificări legislative, cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia care desfăşoară activităţi lucrative pe teritoriul României, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic, sunt exceptaţi de la obţinerea avizului de angajare.

    Conform IGI, în contextual noilor modificări legislative prevăzute de Legea 200/10.09.2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România şi a Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial nr.832, sunt exceptaţi de la obţinerea avizului de angajare cetăţenii din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, încadraţi în muncă pe teritoriul României, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic.

    Cetăţenii statelor menţionate care doresc să desfăşoare activităţi lucrative, în condiţiile noilor prevederi, pot solicita viza de lungă şedere pentru angajare în muncă fără a fi necesară prezentarea copiei avizului de angajare.

    În primul semestru al acestui an, Inspectoratul General pentru Imigrări a primit 1.777 de cereri de eliberare a unor avize de angajare pentru cetăţeni provenind din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, dintre acesta 1.548 fiind avizate favorabil.

    Pentru reglementarea şederii pe teritoriul României, străinii pot consulta site-ul public http://igi.mai.gov.ro/.

    De asemenea, ei au posibilitatea de a depune documentele şi prin intermediul aplicaţiei online, disponibilă la adresa https://portaligi.mai.gov.ro/portaligi/, pentru reducerea timpului de aşteptare la ghişeu şi eficientizarea procesului de preluare a documentelor.

    Sursa: Comunicat Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)

  • Proiect transfrontalier pentru valorificarea forţei de muncă din România şi Serbia

    Proiect transfrontalier pentru valorificarea forţei de muncă din România şi Serbia

    Şomerii din Banatul sârbesc şi din cel românesc au intrat pe piaţa muncii cu ajutorul unui proiect transfrontalier derulat timp de un an de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, împreună cu Agenția Regională pentru Dezvoltare Socio-Economică Banat și Camera de Comerț și Industrie a Serbiei prin Camera Regională din Districtul Central al Banatului Zrenjanin.

    Obiectivul general al proiectului Să valorificăm piața muncii din Banat prin nevoi realiste a vizat identificarea unui echilibru al pieței forței de muncă din zona transfrontalieră, urmare a ratei ridicate a șomajului din Serbia și a lipsei de angajați în partea de vest a României.

    Grupul țintă al proiectului a fost format din şomeri și persoane care se află în căutarea unui loc de muncă; reprezentanți ai autorităților locale, regionale și naționale; firme și agenți economici; organizații care sprijină dezvoltarea afacerilor; alte categorii, inclusiv rezidenți din regiunea transfrontalieră.

    Zilele trecute, la Timişoara a fost organizat un târg de joburi, fiind ultima activitate propriu-zisă din proiect, însă acesta va avea continuitate, spune Cristina Coroian, expert la CCIAT:

    În cadrul proiectului a fost elaborat un studiu privind forța de muncă din regiunea transfrontalieră România-Serbia, care conține analiza situației actuale, obiective, măsuri și priorități, oferind un model viabil și sustenabil de îmbunătățire a situației prezente atât pentru partea română, cât și pentru cea sârbă. De asemenea, s-a creat un comitet consultativ care va sprijini punerea în aplicare a planului comun de acțiuni și organizarea conferințelor tematice. 80 de persoane din grupul țintă au fost instruite prin sesiuni de training gratuite. A avut loc şi acest târg al locurilor de muncă în România și organizarea unei întâlniri B2B, în domeniul forței de muncă, în Serbia. Totodată, a fost creat un portal cu informații specifice din domeniu, disponibil în trei limbi, română-sârbă-engleză: banatjob.biz

    Proiectul Să valorificăm piața muncii din Banat prin nevoi realiste a avut o durată de implementare de 12 luni. Bugetul acestuia a fost de 233.975 de euro, iar finanţarea s-a făcut prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia.


  • Jurnal românesc – 24.08.2020

    Jurnal românesc – 24.08.2020

    Autorităţile din Germania au inclus judeţul Vâlcea pe lista “zonelor de risc” epidemiologic din România, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, Berlinul a eliminat din listă judeţele Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş, astfel că, în prezent, alături de municipiul Bucureşti în document se regăsesc 15 judeţe. Este vorba despre Argeş, Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea. MAE precizează că persoanele care sosesc în Germania din zonele de risc sunt obligate să completeze un “formular de debarcare” Public Health Passenger Locator Form, a cărui variantă în limba română se găseşte pe site-ul Institutului “Robert Koch”, www.rki.de. Totodată, acestea sunt obligate să se autoizoleze la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile. Exceptaţi de la măsura izolării sunt cei care prezintă un certificat medical tradus în limbile germană sau engleză care să ateste rezultatul negativ al unui test pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, precum şi persoanele care pot să se testeze în cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul german, cu obligaţia de a respecta strict autoizolarea până la comunicarea rezultatului.


    Testarea se poate efectua gratuit direct la aeroport, la medicul de familie sau prin intermediul autorităţilor locale de sănătate. Persoanele care prezintă simptome specifice COVID-19 vor fi abligate să se autoizoleze chiar dacă prezintă un rezultat negativ. Bucureştiul atrage atenţia că, în cazul neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, al nerespectării măsurii autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot aplica sancţiuni în valoare de până la 25.000 euro. Românii pot solicita asistenţă consulară din partea Ambasadei ţării noastre la Berlin şi a Consulatelor Generale la Bonn, Munchen şi Stuttgart. Datele de contact ale acestora se găsesc pe paginile berlin.mae.ro, bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi stuttgart.mae.ro.



    Românii care tranzitează Serbia în mai puţin de 12 ore nu sunt obligaţi să prezinte un rezultat negativ al unui test pentru COVID-19, a transmis Ministerul de Externe. Hotărârea vine după ce autorităţile de la Belgrad au revizuit condiţiile de intrare pentru persoanele care sosesc din România, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia de Nord. Exceptaţi mai sunt cei care s-au aflat, în tranzit, cel mult 12 ore pe teritoriul statelor menţionate, cetăţenii străini care au domiciliul sau reşedinţa în Serbia şi deţin documente valabile în acest sens, membrii echipajelor de transport rutier de marfă, personalul feroviar şi navigant, pasagerii aeronavelor care tranzitează aeroporturile sârbe, copiii cu vârsta de până la 12 ani, dacă părinţii, tutorii sau persoanele care îi însoţesc prezintă un test molecular negativ nu mai vechi de 48 de ore, personalul diplomatic, consular şi cel al organizaţiilor internaţionale, lucrătorii transfrontalieri care deţin documente doveditoare, transportatorii care au ca destinaţie finală Serbia sau care preiau marfă din acest stat, membrii echipajelor de transport rutier de persoane, echipajele aeronavelor cu destinaţia Serbia şi cele ale navelor fluviale care transportă marfă către un port sârb sau care se află în tranzit. MAE reaminteşte că, în celelalte cazuri, intrarea pe teritoriul sârb a cetăţenilor străini care sosesc din România, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia de Nord se poate realiza doar cu prezentarea unui test molecular negativ pentru infecţia cu SARS-CoV-2, efectuat în laboratoare acreditate cu cel mult 48 de ore înaintea trecerii graniţei.



    Ambasada României la Madrid anunţă că, odată cu introducerea Venitului Minim Garantat în Spania, a fost abrogată prestația pentru copil minor aflat în întreținere, considerată ca fiind echivalentă alocației pentru copii acordată în România. Această prestație urmează să fie acordată doar pentru copiii care au dizabilități de peste 33%. În acest context, misiunea diplomatică precizează că nu mai primeşte solicitări de acordare a prestației pentru minor fără dizabilități de peste 33% aflat în întreținere, însă persoanele care sunt, în prezent, beneficiare ale acesteia şi care la data de 31 decembrie 2020 nu îndeplinesc cerințele de acordare a venitului minim garantat, își vor putea exercita ulterior dreptul de a reveni la acordarea prestației pentru minor aflat în întreținere. Ca atare, cetățenii români cu rezidența legală în Spania pot solicita direct acordarea alocației pentru copil minor în România, fără a mai fi necesară prezentarea adeverinței care să acrediteze că nu primesc prestația echivalentă în Spania. Pentru a solicita acordarea și retroactiv în România a alocației, conaţionalii trebuie să prezinte și adeverința de la Protecţia Socială spaniolă care să confirme că în perioada respectivă nu aveau dreptul să primească în Spania prestația pentru copil minor aflat în întreținere.



    Peste 15.000 de cereri de admitere au fost depuse la Universitatea Națională “Iurii Fedkovici” din Cernăuți, cea mai importantă instituţie de învăţământ superior din nordul Bucovinei, transmite Agenţia BucPress. Dintre acestea, 11.000 de candidaturi sunt pentru obţinerea unei licenţe şi 3.000 pentru programul de master. Potrivit instituției, 85% dintre cereri au fost depuse în format electronic în contextul măsurilor sanitare impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19. Universitatea a anunţat că listele cu persoanele admise la studii de licență vor fi făcute publice în data de 27 august, iar la masterat, pe 1 septembrie.


  • Serbia a revizuit condițiile de intrare pe teritoriul său

    Serbia a revizuit condițiile de intrare pe teritoriul său

    Serbia a modificat, începând de sâmbătă de la ora 00,00, condiţiile de intrare şi tranzit pe teritoriul său pentru cetăţenii străini provenind din România, Bulgaria, Croaţia şi Macedonia de Nord, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Conform noilor prevederi, accesul cetăţenilor străini care intră pe teritoriul Republicii Serbia din România, Bulgaria, Croaţia sau Macedonia de Nord este permis doar cu prezentarea unui test molecular negativ (PCR) pentru infecţia cu COVID-19, nu mai vechi de 48 de ore, efectuat în laboratoare acreditate la nivel naţional.

    Sunt exceptați de la măsura obligatorie privind prezentarea unui test molecular negativ (PCR):

    cetăţenii străini care au domiciliul sau reşedinţa în Serbia şi deţin documente valabile în acest sens;

    membrii echipajelor de transport rutier de marfă aflate în tranzit, dacă durata tranzitului teritoriului Republicii Serbiei nu depăşeşte 12 ore;

    personalul feroviar al trenurilor cu destinaţie finală Serbia;

    personalul navigant şi pasagerii aeronavelor care tranzitează aeroporturile sârbe; copiii cu vârsta de până la 12 ani, dacă părinţii, tutorii sau persoanele care îi însoţesc prezintă un test molecular negativ (PCR) pentru infecţia cu COVID-19, nu mai vechi de 48 de ore;

    personalul diplomatic şi consular acreditat în Republica Serbia şi personalul organizaţiilor internaţionale, precum şi membrii lor de familie, posesori ai cărţilor de identitate specifice emise de autorităţile sârbe competente.

    MAE va comunica public elementele de noutate care vor fi transmise oficial de către partea sârbă.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Republica Serbia: 00381113670361, 00381113670798 şi ale Consulatului General al României la Vârşeţ: 0038101383109900381013831199; 00381013831299, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

    De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Belgrad: 0038163319425 şi telefonul de urgenţă al Consulatului General al României la Vârşeţ: 00381644584833, respectiv Consulatului General al României la Zajecar: 00381 692 799 651.

    MAE recomandă consultarea paginilor de internet:

    https://www.mae.ro,

    http://www.mae.ro/node/51927 şi

    https://belgrad.mae.ro/.

  • Reluarea dialogului Kosovo – Serbia, după 20 de luni, sub egida UE

    Reluarea dialogului Kosovo – Serbia, după 20 de luni, sub egida UE

    Dialogul dintre Serbia și fosta sa provincie, Kosovo, s-a reluat după o pauză de 20 de luni, printr-o videoconferință la care au participat președintele sârb, Aleksandr Vucic, și premierul kosovar, Avdullah Hoti, iar aceasta a fost urmată de o întâlnire pe care cei doi lideri au avut-o la Bruxelles. Atât Serbia cât și Kosovo își doresc să se alăture Uniunii Europene – prima are deja statutul de candidat, iar Kosovo este interesat să îl obțină. Bruxellesul insistă, însă, ca, mai întâi, să fie normalizate relațiile bilaterale și, din 2011, moderează un dialog între cele două părți, care au reușit, în acest fel, să rezolve unele probleme tehnice.

    Relațiile sunt, însă, marcate cu regularitate de tensiuni, iar acestea au dus și la întreruperea dialogului timp de aproape doi ani. Principala problemă o reprezintă chiar statutul regiunii. Serbia insistă că e o provincie autonomă de-a sa, dar Kosovo și-a proclamat independența în 2008, la 9 ani după ce, în urma campaniei NATO, scăpase din orbita Belgradului. Peste 100 de țări, inclusiv 23 de membre UE, au recunoscut până acum independența Kosovo. Aceste poziții ale părților au fost, de altfel, reiterate atât în cursul videoconferinței cât și la întâlnirea de la Bruxelles. Europenii înțeleg că dialogul bilateral este dificil, dar cred că părțile pot ajunge la un acord cuprinzător de normalizare a relațiilor, care să rezolve problemele rămase între părți, după cum declara șeful diplomației europene, Josep Borrell, cu prilejul videoconferinței:

    Un astfel de acord este esențial pentru un viitor mai bun pentru oamenii din Kosovo și Serbia. Este crucial pentru perspectivele lor de integrare europeană și pentru securitatea și stabilitatea regiunii. Este crucial și pentru Uniunea Europeană. Lipsa unei soluții împiedică dezvoltarea celor două părți. Știm că nu este un proces ușor, nu a fost niciodată, dar este imperativ să depunem eforturi, pentru a obține pace și prosperitate de dragul unui viitor comun. Va fi nevoie de curaj politic din partea ambelor tabere. Va fi nevoie de angajament și implicare în spiritul compromisului și al pragmatismului. Nu a fost niciodată ușor să se găsească soluții la o problemă care a fost atât de durabilă și de dureroasă, dar de aceea suntem aici – ca să încercăm din nou.

    În cursul discuțiilor de la Bruxelles s-au abordat unele dintre temele de a căror rezolvare depinde reconcilierea celor două: soarta persoanelor dispărute în război, situația refugiaților sau condițiile de viață pentru cei care au revenit acasă. O nouă întâlnire este programată în septembrie.


  • Coronavirus: Serbia interzice intrarea în țară a românilor

    Coronavirus: Serbia interzice intrarea în țară a românilor

    Autorităţile de frontieră din Republica Serbia au informat Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara că, în scopul prevenirii extinderii bolilor contagioase în statul vecin, autorităţile competente vor interzice, respectiv limita temporar, intrarea şi deplasarea pe teritoriul Serbiei a cetăţenilor străini care vin din ţări, respectiv zone cu transmitere intensivă a bolii COVID 19 sau focare de epidemie.



    Restricțiile sunt impus tuturor persoaneloe dinRomânia, Italia, Irian, provincia Hubei din China, oraşul Daegu şi provinciile Gyeongsang de Nord din Coreea de Sud și cantonul Ticino din Elveţia.



    Măsurile se aplică şi şoferilor autovehiculelor de transport marfă. În cazul transportului internaţional de marfă, tranzitul va fi limitat la maxim 12 ore de la momentul intrării pe teritoriul Serbiei.

  • Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne a anunțat închiderea unor puncte de frontieră

    Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne a anunțat închiderea unor puncte de frontieră

    Ministrul Afacerilor
    Interne, Marcel Vela, a anunţat, joi, închiderea temporară a mai multor puncte
    de trecere a frontierei, mai puţin tranzitate, pentru folosirea eficientă a
    resurselor în punctele de trecere a frontierei cu flux mare de trafic.


    În urma deciziei Comitetului Naţional pentru
    Situaţii Speciale de Urgenţă la frontiera cu Ungaria vor fi închise punctele de
    trecere Turnu, Săcuieni, Salonta şi Valea lui Mihai, iar la frontiera cu
    Ucraina, punctul de trecere Sighet.



    La frontiera cu Bulgaria, punctele de trecere Negru
    Vodă, Lipniţa, Dobromir, Zimnicea, Turnu Măgurele şi Bechet. La frontiera cu
    Republica Moldova – Rădăuţi Prut şi Oancea.

    La frontiera cu Serbia, punctele
    care au fost închise unilateral de autorităţile sârbe începând cu data de 12 martie
    ora 8,00: Porţile de Fier 2, Moldova Nouă, Foieni, Lunga, Vâlcan, Drobeta Turnu
    Severin şi Naideş. Rămân funcţionale pe frontiera cu Serbia următoarele puncte
    de trecere a frontierei: Porţile de Fier I, Moraviţa şi Jimbolia, a declarant
    Marcel Vela în cadrul ședintei CNSSU.

  • Jurnal românesc – 25.02.2020

    Jurnal românesc – 25.02.2020

    Ministrul
    interimar de Interne, Marcel Vela, a declarat că în formularele înmânate la
    frontieră românilor care se întorc din străinătate au fost introduse şi
    prevederi din Codul penal privind declaraţiile false. Ministrul a precizat că,
    iniţial, formularele nu conţineau astfel de informaţii deoarece autorităţile
    s-au bazat pe responsabilitatea fiecărui cetăţean, dar că în urma incidentelor
    de la Suceava şi Sadova statul vine cu măsuri coercitive. Presa din Suceava a relatat
    despre 300 de persoane sosite din Bergamo, care au declarat însă la graniţă că
    vin din Germania. Cei care au venit şi nu au anunţat nu au făcut rău
    prefectului din Suceava sau directorului de la Direcţia de Sănătate Publică,
    şi-au făcut rău chiar lor şi familiilor lor (…) Cei care se joacă cu
    sănătatea publică (…) vor suporta rigorile legii, a spus Vela.
    Ministrul a făcut, din nou, apel la persoanele care se întorc din Italia şi
    China, ţări afectate de epidemia de coronavirus, să completeze cu date reale
    formularele pe care le primesc la intrarea în ţară şi, după evaluarea medicală,
    să respecte cu stricteţe recomandările medicilor. Totodată, Vela le-a cerut
    românilor din Italia să nu aglomereze intrările în România, pentru că
    autorităţile italiene au luat măsuri corecte, rapide şi eficiente.
    Ministrul interimar al Sănătăţii, Victor Costache, a anunţat la rându-i că România
    dispune în prezent de aproximativ 4.000 de locuri de carantină.




    Academia Română
    a reacţionat în urma primirii unui memoriu din partea comunităţii româneşti din
    Serbia referitor la dificultăţile pe care le întâmpină în privinţa folosirii limbii
    române în viaţa de zi cu zi. Într-o scrisoare adresată Academiei Sârbe de
    Ştiinţe şi Arte, Academia Română se declară preocupată de realităţile
    lingvistice din ţinuturile dintre Morava, Dunăre şi Timoc. Cel mai înalt
    for de știință și de cultură din România transmie că numele oficial al limbii
    vorbite de români (numiţi în trecut, de către străini, vlahi sau valahi) este
    acela de limba română şi aminteşte că sintagma de limba
    vlahă, folosită până în secolul al 19-lea în unele medii exterioare
    României şi poporului român, a fost înlocuită oficial, cu sintagma de
    limba română, aplicată tuturor dialectelor şi graiurilor acesteia.
    Academia subliniază că România va fi mereu apropiată de Serbia în
    procesul integrării în Uniunea Europeană, dar că unul dintre criterii
    este cel al dreptului minorităţilor naţionale de a se exprima în limba maternă.
    În încheierea documentului, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, îşi
    exprimă dorinţa de normalizare a situaţiei expuse şi de continuare a bunei
    colaborări dintre cele două instituţii. Între 250.000 si 300.000 de români
    trăiesc în Timoc, potrivit preşedintelui Partidului Neamului Romanesc
    din regiune, Predrag Balaşevici.




    Galeriile
    românești GAEP, Ivan și Suprainfinit din București vor participa la a 39-a
    ediție a Târgului Internațional de Artă Contemporană ARCO Madrid, care va avea
    loc între 26 februarie și 1 martie 2020. Lucrări ale artiştilor Ross Taylor și
    Jaro Varga, de la Galería Ivan, şi ale lui Felipe Cohen, Vlatka Horvat,
    Marilena Preda Sânc și Ignacio Uriarte, de la Galeria GAEP, au fost incluse în
    secțiunea Program General, în vreme ce creaţiile lui Vlad Nancă, de la
    Suprainfinit, vor apărea în secțiunea Opening. De asemenea, colectivul artistic
    Apparatus 22, înfiinţat în 2011 în Bucureşti, participă cu o serie de proiecte
    la standul Galeriei Più din Bologna. ARCO Madrid este în topul primelor trei
    târguri de artă contemporană cu cei mai mulți vizitatori la nivel mondial şi
    reuneşte peste 200 de galerii din 31 de țări. Institutul Cultural Român de la
    Madrid susține, încă din 2012, participarea galeriilor românești la această
    manifestare.





    Accademia di Romania din Roma organizează pe 26
    februarie întâlnirea dintre dramaturgul român Matei Vișniec și profesorul Bruno
    Mazzoni, specialist în literatura română
    şi traducător. Cei doi vor discuta despre tematica, poetica și recepţia
    teatrului lui Vișniec în Italia. În cadrul întâlnirii, compania MetisTeatro din
    Roma, a doua companie teatrală din capitala italiană, va pune în scenă câteva momente
    din piesele lui Matei Vișniec pe care le-a montat în această perioadă într-o
    serie de spectacole la teatrele din Roma. Totodată, cei prezenţi vor avea
    ocazia să intre în dialog cu dramaturgul român. Matei Vişniec a studiat
    filozofia la Universitatea București. El crede în rezistența culturală, în
    capacitatea literaturii de a demola totalitarismul şi consideră că teatrul și
    poezia pot denunța manipularea prin idei mari, precum și spălarea
    creierului prin ideologie. Evenimentul de la Roma este organizat cu patronajul
    Ambasadei României în Italia.

  • Jurnal românesc – 23.12.2019

    Jurnal românesc – 23.12.2019

    Utilizarea limbii române în afara ţării scade
    de la o generaţie la alta, arată un studiu OCDE. În Italia, de exemplu, ţara de
    destinaţie favorită a imigranţilor români, 86% dintre gospodăriile acestora
    declară româna ca fiind limba maternă. Dacă 89% dintre imigranţii români
    vorbesc limba română, doar 80% dintre cei care au ajuns în Italia înainte de a
    împlini vârsta de 5 ani mai vorbesc, şi astăzi, limba română. Numai 7% din
    copiii români născuţi în Italia vorbesc româna, un număr în mod special mic
    prin comparaţie cu descendenţii altor grupuri de imigranţi din Italia,
    detaliază studiul OCDE. În ansamblu, folosirea limbii române în Italia este
    relativ redusă şi ilustrează limitele legăturii cu ţara ale celor care au
    plecat din România. Preferinţa pentru italiană este însă şi justificată de diferenţele
    foarte mici dintre cele două limbi. Exact aceleaşi provocări privind păstrarea
    limbii materne la a doua generaţie din diaspora o întâmpină şi românii din
    Statele Unite, mai arată studiul OCDE.




    Statistici Eurostat relevă că peste 420.000 de
    copii români cu vârsta sub 14 ani cresc în afara graniţelor României, într-un
    stat membru UE. Dintre aceştia, 203.437 locuiesc în Italia, iar alţi 105.082,
    în Spania. Diaspora României este a cincea cea mai mare din lume şi continuă să
    crească. Mii de copii români trăiesc şi în Germania (65.497), Austria (16.473),
    Belgia (3.534) sau Ungaria (2.066). Datele sunt actualizate la nivelul anului
    2016 şi furnizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Sute de mii
    de români s-au născut peste hotare în ultimii 20 de ani, cea mai mare parte
    dintre ei, în Uniunea Europeană. La 30 de ani de la revoluţie şi 12 ani de la
    intrarea României în Uniunea Europeană, a doua generaţie de imigranţi români în
    ţările UE depăşeşte cifra de 630.000. În Marea Britanie s-au născut 50.000 de
    copii români, iar în Statele Unite – 40.000.






    Deputatul Constantin Codreanu, președinte al
    Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a solicitat
    ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi secretarului de stat, șef al
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Ovidiu Burdușa, să acționeze
    prompt, hotărât și eficient în sprijinul românilor din Ucraina, notează Agenția
    BucPress din Cernăuți.

    Parlamentarul a trimis o scrisoare oficială
    celor doi membri ai Guvernului prin care cere sprijinirea demersurilor mediului
    asociativ și a școlilor din Ucraina privind unificarea programelor școlare în
    limba română și depășirea stării de dezbinare artificială a românilor din
    Ucraina pe criteriul formal al etnonimului și infranimului. Comunitatea
    românească din Ucraina a fost dezbinată artificial, în ultimele decenii, pe
    criteriul formal al etnonimului român și al infranimului românesc
    moldovean, fapt care a condus la consecințe nefaste pe diverse planuri,
    inclusiv pe cel al învățământului public în limbile minorităților naționale, a
    transmis deputatul Constantin Codreanu.





    Ambasadorul SUA în România,
    Adrian Zuckerman, a participat la dezvelirea unei plăci din bronz, dedicată, de
    preşedintele SUA, Donald Trump, eroilor Revoluţiei de la Timişoara, din
    Decembrie 1989. Placa este montată pe peretele clădirii fostei Comenduiri a
    Garnizoanei Timişoara, care va găzdui viitorul Muzeu Naţional al Revoluţiei
    Anticomuniste din 1989. Ambasadorul a punctat în discursul său că, atunci când
    a părăsit ţara, în 1965, ‘o Românie democratică era un vis îndepărtat’, dar
    astăzi a regăsit ‘o Românie eliberată şi democrată’. Diplomatul american
    a mai remarcat că progresele făcute în ultimii 30 de ani sunt fantastice,
    pentru că, atunci când a căzut regimul comunism, România a pornit pe calea
    democraţiei ‘de la un nivel sub zero’, din cauza distrugerii produsă de
    comunism.




    Un nou punct de trecere a frontierei a fost
    deschis, în judeţul Caraş-Severin, la graniţa cu Serbia. Autorităţile estimeaza
    că se va scurta considerabil timpul de aşteptare pentru control, pentru că va
    fi preluat o parte din fluxul de persoane care tranzitau, până în prezent,
    graniţa dintre cele două state, a anunţat Ministerul Afacerilor Interne. Noul punct a fost deschis
    la Moldova Nouă şi face legătura cu localitatea sârbă Golubac. Conform sursei
    citate, deschiderea acestui punct de trecere se înscrie în sfera consolidării
    relaţiilor bilaterale dintre cele două state, în cadrul procesului de
    implementare a unui proiect de cooperare transfrontalieră România-Serbia.

  • Ziua Naţională a României, sărbătorită la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie

    Ziua Naţională a României, sărbătorită la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie

    Ziua Nationala a României, sărbătorita la Vârşeţ, în Voivodina, pe 24 noiembrie, în organizarea Consiliului Naţional al Minorităţii
    Naţionale Române din Serbia (cu
    participarea unor autoritati sârbe si române si a etnicilor români din zona, dar si din
    Timoc). Interviu
    cu Daniel Magdu, preşedintele CNMRS