Tag: SERBIA

  • The Centennial of the 1919 Romanian Army Campaign

    The Centennial of the 1919 Romanian Army Campaign

    World War I, after 4 years of bloody conflict and tragedy, did not come to an end suddenly. It left every individual, ethnic and political group, and every nation feeling profound trauma. The winners faced the aftermath of the war, trying to find solutions to even out the social and economic situation, while the defeated had to face the humiliating situation they were put in. The war continued in 1919, but this time it was not between the warring blocs, but were area battles and skirmishes in Central and Eastern Europe. The break-up of the Austro-Hungarian Empire came with violence that only subsided in the summer of 1920, along with the signing of the Treaty of Trianon. After the Bolshevik regime led by Bela Kun took power in Hungary in 1919, based on the model applied by Lenin in the Soviet Union, that country became the main source of instability and the main obstacle in the way of peace. The main targets for the Hungarian communists were Romanians and Czechoslovakians.

    Historian Serban Pavelescu provided us with a sketch of what was facing Romanians in 1919:

    “We can say that the aftermath of the armistice of 11 November 1918 is a veritable war after the war. Basically, the Romanian state was put in the situation of using its military to defend the Romanians in the historical provinces, which had declared in March, November, and December 1918 their wish to join Romania. The country was surrounded by hostile forces, opposed to the union of the territories, and to the existence of the Romanian state. To the east it had Soviet Russia and Soviet forces in Ukraine, to the north and northeast it was facing territorial claims from Ukraine, from all sides of the political spectrum, nationalist or Bolshevik. To the west it had Hungary, first represented by the regime that followed the dissolution of the Austro-Hungarian Empire, with which Romanians had negotiated the separation of Transylvania from Hungary based on a referendum. In the southwest, Romania faced Serbia, which had its own territorial claims, based on promises made by the Allies during the war. In the south, Romania faced resistance from Bulgaria, which was reluctant to vacate Dobrogea and meet the provisions of the armistice.

    The war between Romania and Hungary started by the Hungarian red army had two stages. The first was that of April- May 1919, when the Hungarians attacked Romanian troops in Transylvania, then the second around the half of May 1919, when the Hungarians attacked a second time, after being pushed back. Serban Pavelescu pointed us to another war, however, in the diplomatic field:

    “We are practically talking about two wars. One was at the peace conference, another on the battlefield. It was a very strange war, where military operations were carried out between two or three rounds of negotiations, in between armistices imposed by the great powers. For instance, military operations ceased on May 1, 1919, as per the wish of the great powers. This allowed Bela Kun’s troops to reorganize and launch a devastating attack on May 20, 1919, not against Romanians, but against the Czechoslovakians. The attack against the Romanians fails, it was quickly repulsed. In less than two weeks, Hungarian troops occupied all of Slovakia. As for the front on the river Tisza, after two or three days of holding defense, the Romanians went on the counteroffensive, and once they got over the river, the Hungarian troops were routed and the Romanians occupied Budapest.

    The second stage of the Romanian-Hungarian war ended in August 1919. The Hungarian capital was occupied, and the Soviet republic was dismantled.

    “The occupation of Budapest was a problem, because, even though Romania had been attacked, and it was pushing against an enemy that had attacked it twice, it was asked to cease the assault. There was enormous pressure, and it was only by the initiative of Romanian commanders with authority in the field that Budapest, Hungary’s most sensitive political and military point, was occupied and the Soviet republic dissolved. At that time, it could be said that the population of Budapest received the Romanian troops with gratitude. In addition, Romania had additional objectives. On the one side, they had to crush the enemy and make it impossible for them to attack. On the other, it was gaining a better position at the peace conference. The Romanian troops left Hungary only after the Treaty of Trianon of June 1920. Considering the tribulations that the Romanian delegation at the peace conference faced, I believe it was a wise move.

    100 years ago, Romania took military action in Central Europe in order to secure its state stability, in line with the will of the people that had voted to unite it. The Romanian military intervention against Bolshevik Hungary ultimately brought along with it much needed peace.

  • Ziua limbii române

    Ziua limbii române

    Celebrată pe 31 august, Ziua
    limbii române a fost instituită prin lege în urmă cu şase ani. În expunerea de
    motive se explica faptul că importanţa limbii române nu trebuie marginalizată
    de tendinţele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă
    fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru
    consolidarea unei societăţi puternice şi unite
    . Sarbatoarea
    este marcata si de comunitatile de romani din Serbia, Bulgaria, Ucraina si
    Ungaria vecine. Limbă romanică, româna este vorbită în toată lumea
    de 28 de milioane de persoane şi este a cincea, dupa numărul de vorbitori, dintre
    limbile romanice, după spaniolă, portugheză, franceză şi italiană.

    Sâmbătă,
    Academia Română organizează dezbaterea ‘Zestrea noastră – limba română’,
    prilejuită de sărbătorirea ‘Zilei Limbii Române’. Evenimentul răspunde
    primei misiuni a celui mai înalt for cultural şi ştiinţific al ţării, aceea de
    a se preocupa de normarea şi cultivarea limbii naţionale, prin elaborarea de
    dicţionare, gramatici, antologii de texte, studii şi cercetări, precum şi prin
    sesiuni ştiinţifice şi manifestări culturale destinate promovării limbii române
    ca principal factor identitar. De asemenea, zeci de evenimente sunt organizate
    prin reprezentanţele Institutului Cultural Român. Proiecţii de film, cursuri de
    limba română, spectacole de teatru, dezbateri, ateliere de pictură şi târguri
    de carte sunt câteva dintre manifestările organizate de Institutul Cultural
    Român la Madrid, Lisabona, Istanbul, Tel Aviv, Veneţia şi Chişinău.

    La
    Bucureşti, Ziua Limbii Române este celebrată prin expoziţia ‘Chioşcul de
    ziare’, deschisă în Sala ‘Podul Mogoşoaiei’ din Calea Victoriei. Dedicată
    presei de limba română din jurul graniţelor, expoziţia va putea fi văzută în
    perioada 29 august – 6 septembrie, fiind organizată de Institutul ‘Fraţii
    Golescu’ pentru românii din străinătate, în parteneriat cu Compartimentul
    Comunităţi Istorice. Publicul are, astfel, ocazia să citească ziare, reviste şi
    publicaţii culturale în limba română, ce provin din Republica Moldova,
    Bucovina, Ţinutul Herţa, sudul Basarabiei, Voievodina şi Ungaria. Ziua limbii
    române se sărbătoreşte, începând din anul 1990, şi în Republica Moldova, stat
    ex-sovietic, majoritar românofon. De altfel, in aceste zile, la Chişinău, se
    desfaşoară a patra ediţie consecutivă a Salonului Internaţional de Carte
    Bookfest Chişinău, iar cele mai importante edituri din România şi Republica
    Moldova sunt prezente la acest eveniment care îşi propune să consolideze
    dialogul cultural între editorii, autorii şi publicul de carte în limba română.

  • Jurnal românesc – 16.08.2019

    Jurnal românesc – 16.08.2019

    Românii din
    comunităţile istorice şi din ţară, prezenţi la Universitatea de Vară de la
    Izvoru Mureşului, au participat la hramul Mânăstirii Adormirea Maicii
    Domnului. Liturghia a fost oficiată de episcopul Covasnei şi Harghitei,
    Andrei Moldovan, şi de fostul episcop al românilor din Serbia, Daniil.
    Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor Ariadnae
    Filum din Serbia, Zavişa Jurj, a spus că românilor din Timoc le-a lipsit
    timp de 200 de ani Biserica Ortodoxă Română şi că Izvoru Mureşului este pentru
    ei o a doua casă. Şi preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timoc,
    Predrag Balaşevici, a afirmat că pentru românii din Timoc este mare
    lucru că se află la mânăstire într-o zi mare, având în vedere că sute de
    ani nu au avut posibilitatea să se roage în limba română şi să asiste la o
    slujbă în limba maternă. Mânăstirea de la Izvoru Mureşului, supranumită şi mânăstirea
    românilor de pretutindeni, este ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei şi
    Harghitei, Ioan Selejan, în prezent mitropolit al Banatului, şi a fost ridicată
    la începutul anilor 2000. Este realizată în stil brâncovenesc şi atrage atenţia
    nu doar prin frumuseţea construcţiilor sau zona în care este aşezată, ci şi
    prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România şi printr-un altar
    sculptat în lemn de păr sălbatic. Lucrările Universităţii de Vară se încheie pe
    17 august.




    Numărul total de
    cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie
    2019 este de 18.963.792, cu 722 mai puţini decât la 31 martie, transmite
    Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul alegătorilor români care
    figurează în Registrul Electoral, 18.263.098 au domiciliul sau reședința în
    țară, iar 700.694 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de paşaport
    electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
    ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 224.490,
    Germania – 101.292, Statele Unite ale Americii – 60.436, Italia – 60.386,
    Canada – 43.463, Spania – 39.253, Israel – 37.232 şi Ungaria – 27.577. Potrivit datelor prezentate de AEP şi de
    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în diaspora trăiesc peste 5,6
    milioane de români.




    60 de copii ai etnicilor români din Valea
    Timocului, în Serbia, încep în această toamnă cursuri de limba română. Românii
    spun că îşi înscriu copiii la aceste cursuri pentru că vor să îi trimită la
    studii superioare în ţara noastră. Studiul limbii române în şcolile din Valea
    Timocului a început de abia în anul 2013 şi întâmpină numeroase dificultăţi,
    transmite corespondentul Radio România. Potrivit acestuia, lipsesc dascălii, nu
    sunt manualele, iar autorităţile sârbe pun numeroase piedici prin care încercă
    să îi convingă pe etnicii români să nu înscrie copiii la cursurile de limba
    română. În consecinţă, foarte mulţi români din Serbia evită să îşi
    declare originile de teama unor probleme pe care le-ar putea avea. Cu toate
    acestea, numărul celor care au solicitat limba română la şcoală a crescut în
    ultimii ani, stimulat şi de faptul că Executivul de la Bucureşti acordă burse
    de studiu la facultăţile din România tinerilor români din Serbia.

  • July 26, 2019 UPDATE

    July 26, 2019 UPDATE

    EUROPEAN COMMISSION Romania targets a European commissioner post in the field of transports, energy or environment, PM Viorica Dăncilă said on Friday. Bucharest will make 2 nominations, a man and a woman, in line with the equal opportunity principle promoted by the EU. The Prime Minister added that she had discussed the matter with President Klaus Iohannis as well. On July 16, the European Parliament elected the former German defence minister Ursula von der Leyen as president of the Commission, replacing Jean-Claude Juncker. The 28 Member States must next nominate their candidates for the commissioner posts. The hearings will be held by the specialised committees in Parliament between September 30 and October 8. Parliament will then take a vote on the commissioners, most likely between October 21 and 24.




    SANCTIONS The Romanian Foreign Ministry Friday responded to recent accusations from neighbouring Serbia, which claimed that Bucharest seized a shipment of military vehicles coming from Russia on the Danube. According to the Romanian authorities, Bucharest only implemented the sanctions ordered by the European Union against Russia. Moreover, under the Romanian law, transit permits for the transport of military products can only be issued to a Romanian carrier. This is in keeping with the decision of the Council of the EU on restrictions against Russia following its destabilising intervention in Ukraine, the Romanian diplomacy also says.




    BORDER The number of Romanian and foreign citizens registered at the Vama Veche checkpoint in the south-east of Romania has hit an all-time record, with over 730,000 people crossing the border there in the first half of the year, the Coast Guard reports. Compared to the first half of 2018, the number of people transiting the Vama Veche checkpoint is almost 40% higher. Border police officers say there is an increase at present in the number of foreign and Romanian tourists crossing the Romanian-Bulgarian border, and in order to reduce waiting time the Coast Guard has increased the personnel and is making full use of the infrastructure. In Constanta County there are 5 road border crossing points to Bulgaria, with a total of 9 inbound and 10 outbound lanes.




    MEDAL President Klaus Iohannis Friday signed a decree awarding the National Order of the Star of Romania to tennis player Simona Halep. According to the Presidency, the head of state awarded this medal in “recognition and appreciation for winning the Wimbledon tennis tournament, for the exceptional athletic performances achieved throughout her career, for her position among the best players in the world and also for the talent, devotion, professionalism and dedication in the service of affirming Romanian sports at world level and of making tennis popular among Romanian youth. The award ceremony will take place on Tuesday. No 4 WTA, Simona Halep (27) was the leader of womens world tennis standings twice, between 2017 and 2019. She held this position for 64 weeks, being the 10th longest holder of the world tennis circuit leadership in history.


    (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • Jurnal românesc – 04.06.2019

    Jurnal românesc – 04.06.2019


    Biroul Electoral Central a anunţat că, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor europarlamentare, Partidului Naţional Liberal îi vor reveni 10 mandate, Partidului Social Democrat – 9 mandate, iar Alianţei 2020 USR PLUS – 8 mandate. De asemenea, Pro România, Partidul Mişcarea Populară şi Uniunea Democrată Maghiară din România vor avea câte doi reprezentanţi în legislativul european.


    Liberalii care vor reprezenta România în Parlamentul European sunt Rareş Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Buşoi şi Marian Jean Marinescu. Echipa social-democraţilor este alcătuită din Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Terheş, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian Benea şi Victor Negrescu.


    Din partea Alianţei 2020 USR PLUS au obţinut mandate Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoş Tudorache, Nicolae Ştefănuţă, Vlad Botoş şi Ramona Strugariu. Pro România a obţinut mandate pentru Victor Ponta şi Corina Creţu, UDMR pentru Iuliu Winkler şi Lorant Gyorgy Vincze, iar PMP pentru Traian Băsescu şi Eugen Tomac. 49,26% din românii cu drept de vot, adică peste 9.350.000, s-au prezentat la urne pe 26 mai pentru a-şi alege reprezentanţii la Bruxelles şi Strasbourg.




    Secretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev s-a aflat în Serbia, unde a avut o întrevedere cu primarul localității Petrovac, Dusko Nedinic, cu care a discutat despre realizarea de înfrățiri între primăriile din Petrovac, Veliko Gradiste și Kucevo şi instituţii omoloage din România. Oficialul s-a deplasat şi la primăria din Svilajnac unde a participat la proiectul educațional internațional “De la Timoc la Tisa și la Nistru”, care își propune să creeze o platformă de dezbateri cu privire la problemele cu care se confruntă românii din afara granițelor.


    Victor Alexeev a participat apoi, alături de Ambasadorul României în Serbia, Oana Cristina Popa, la Festivalul Etnologic de la Belgrad. În încheierea vizitei, oficialul român a participat la conferința “Sinonimia vlah/român. Limba română în Valea Timocului”, organizată la Bor de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni. Evenimentul, la care au participat clerici ai bisericii ortodoxe române din teritoriu, etnici români și membri ai mediului asociativ românesc, a fost prilejuit de sărbătoarea Zilei Românilor de Pretutindeni.




    Comisarul european pentru politică de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, aflat în vizită în Republica Moldova, a declarat că Uniunea Europeana este interesată ca la Chişinău să existe un guvern stabil şi o majoritate solidă în Parlament. Potrivit Radio Chişinău, oficialul european a afirmat că în cazul unor alegeri anticipate există riscul ca Fondul Monetar Internaţional să suspende susţinerea financiară pentru Republica Moldova, iar acest lucru s-ar putea reflecta şi asupra asistenţei pe care o oferă Uniunea Republicii Moldova.


    “E firesc în democraţie să fie creat un guvern de coaliţie şi să existe anumite concesii din partea fiecărui partid (…) Niciunul dintre cele trei partide nu trebuie exclus din negocieri”, a spus comisarul european cu referire la procesul de formare a noului guvern. Johannes Hahn a adăugat că viitorul executiv moldovean trebuie să rămână angajat în respectarea democraţiei, statului de drept, libertăţii, pluralismului de opinie şi faţă de angajamentele-cheie pe care Republica Moldova le are conform Acordului de Asociere.




  • Jurnal românesc – 03.06.2019

    Jurnal românesc – 03.06.2019

    După vizita de
    stat, pastorală şi ecumenică pe care a făcut-o în România, Papa Francisc s-a
    declarat impresionat de frumuseţile ţării şi a vorbit despre acest lucru într-o
    conferinţă de presă în avionul cu care a călătorit înapoi, spre Vatican.

    Suveranul Pontif s-a referit la românii care lucrează în străinătate, mulţi
    dintre ei departe de familii. Papa a spus că îşi doreşte să se rezolve această
    situaţie care nu depinde numai de România, ci şi de societatea de consum în
    care trăim. Anterior, după întâlnirea cu oficialitaţile de la Bucureşti şi cu
    societatea civila, Papa Francisc a adus un omagiu sacrificiului fiilor şi
    fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul valorilor şi al
    muncii lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele eforturilor
    lor, îşi ajută familiile rămase în patrie.


    Înfiinţarea unei
    comisii de anchetă privind votul din diaspora la scrutinul din 26 mai este unul
    dintre subiectele agendei parlamentare din această săptămână.
    O solicitare în
    acest sens a fost făcută de deputaţii opoziţiei. Parlamentarii PNL, USR, PMP şi
    ai Partidului Pro România subliniază că trebuie clarificate, între altele,
    circumstanţele în care a fost stabilit un număr de secţii de votare care s-a
    dovedit insuficient şi stabiliţi responsabilii pentru organizarea defectuoasă a
    scrutinului.

    PNL şi USR cer, totodată, deblocarea proiectului de lege privind
    extinderea votului prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale. Documentul
    legislativ figurează săptămâna aceasta pe agenda Comisiei de Administraţie din
    Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

    Amintim că un număr foarte mare de români din
    străinătate nu au putut vota la alegerile europarlamentare şi la referendumul
    pe teme de justiţie, potrivit lor, din cauza organizării slabe a autorităţilor
    române. Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze faţă de românii din diaspora
    care nu au putut să-şi exercite dreptul la vot sau care au fost obligaţi să
    stea la coadă ore întregi pentru a putea vota.


    În perioada 31
    mai – 2 iunie, secretarul de stat Victor Alexeev s-a aflat într-o vizită de
    lucru în Serbia,
    context în care oficialul MRP a participat la mai multe
    evenimente organizate de comunitatea românească din teritoriu și a avut
    întrevederi cu reprezentanți ai autorităților locale în vederea consolidării
    relațiilor româno-sârbe. Tema principală de discuție a reprezentat-o
    organizarea unor mese rotunde cu primari din România și Serbia. Secretarul de
    stat a luat parte la evenimentul de deschidere a proiectului Cursuri de limba
    română cu elemente de cultură si civilizație. Ziua Limbii Române. Suflet de
    român. Victor Alexeev a discutat cu membrii proiectului, cu elevii înscriși la
    aceste cursuri, precum și cu părinții lor.


    În Italia s-a
    deschis şcoala românească a Parohiei Ortodoxe Sfântul Simeon şi Sfânta Ana în
    prezenţa elevilor, a credincioşilor şi a comunităţii românilor din regiunea
    Abruzzo.
    De activitățile și cursurile acestei școli pot beneficia toții copiii
    și tinerii români și moldoveni cu vârste cuprinse între 4 și 17 ani proveniți
    din medii diferite (din punct de vedere cultural, financiar, etnic și religios)
    din cadrul comunității din Pescara, precum și părinții acestora.

    Activitățile
    dedicate adolescenților vor fi centrate în jurul a patru arii de interes:
    identitate spiritual-religioasă; limba română prin povești și poezii; tradiții
    și obiceiuri românești și dezvoltare civică. Lucrările de construcție la școala
    și biserica românească au început în iulie 2017, acesta fiind de fapt și primul
    edificiu al comunității românești din regiunea Abruzzo și al șaptelea de pe
    teritoriul italian. Proiectul Şcoala Românească din Pescara se derulează până
    pe 23 iunie şi este realizat cu sprijinul Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni.

  • Ziua Românilor de Pretutindeni în Voievodina se va desfășura la Satu Nou

    Ziua Românilor de Pretutindeni în Voievodina se va desfășura la Satu Nou

    Institutul
    Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindei,
    instituție aflată în subordinea Ministerului
    pentru Românii de pretutindeni va derula proiectul Ziua Românilor de Pretutindeni
    în Voievodina,
    la Satu Nou, în Serbia, în 25 mai 2019. Proiectul se va implementa în
    parteneriat cu Comunitatea Românilor din Serbia (C.R.S.)și cu sprijinul Consulatul General al
    României la Vârșeț.


    Evenimentul va
    începe la ora 18:00 printr-o conferință
    ce se va desfășura în sala Școlii Generale Zarko Zrenjanindin Satu Nou. Se vor susține prelegeri pe teme care abordează viața românilor din
    Serbia în diferite perioade istorice, plecând de la general la particular – regional,
    până la local. Începând cu ora 20:00 va debuta etapa cultural-artistică al
    evenimentului, și va consta în susținerea unui program variat al trupei
    folclorice din localitatea
    mai sus menționată. De la ora 21.30 este organizat un
    cocktail pentru oaspeți și participanți. La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai mediului asociativ, ai
    adminstrației locale, profesori, preoți, oameni preocupați de cultură și
    învățământ.


    Acțiunea își propune să
    contribuie la păstrarea și promovarea identității culturale, etnice și
    lingvistice a românilor din Voievodina.


    Proiectele
    desfășurate cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni se încadrează
    în Programul de Cultură, Civilizație și Spiritualitate Mihai Eminescu, din Planul de activități al
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pentru anul
    2019, aprobat de Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni.

  • Republica Serbia – Demonstrații publice de amploare la Belgrad și Novi Sad

    Republica Serbia – Demonstrații publice de amploare la Belgrad și Novi Sad

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Serbia că în perioada următoare sunt anunțate demonstrații publice de amploare, astfel: la Belgrad în data de 13 aprilie 2019, respectiv 19 aprilie 2019; la Novi Sad – pentru zilele de 11 și 12 aprilie 2019. Deși asemenea demonstrații (frecvente în ultima perioadă) au avut în general un caracter pașnic, se remarcă o creștere a riscului înregistării unor evenimente violente.

    Se recomandă evitarea zonelor centrale ale celor două orașe în zilele menționate, evitarea zonelor aglomerate în general, precum și a contactelor cu protestatarii.

    Circulația în capitala Belgrad va fi restricționată în perioada 12-14 aprilie 2019, având în vedere desfășurarea Maratonului Belgrad.

    În situaţii de urgenţă, pe teritoriul Republicii Serbia, se pot apela numerele de urgență locale +38111192 (poliția), +38111193 (pompierii) și +38111194 (ambulanța), precum şi +381111987 pentru asistență auto.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Republica Serbia: +381113670361, +381113670798 şi ale Consulatului General al României la Vârşeţ: +381013831099: +381013831199; +381013831299, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României la Belgrad: +38163319425 şi telefonul de permanență al Consulatului General al României la Vârșet: +381644584833, respectiv al Consulatului General al României la Zaječar: +381 692 799 651.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://belgrad.mae.ro, http://varset.mae.ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îți poate salva viața!

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Mai multe resurse din fonduri europene pentru ocuparea forței de muncă în regiunile de la frontiera dintre România și Republica Serbia




  • Jurnal românesc – 14.01.2019

    Jurnal românesc – 14.01.2019

    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit, la Tel Aviv, cu
    reprezentanți ai comunității românilor din Israel și cu autoritățile locale din
    oraşul Petah Tikva, înfrățit cu municipiul Bacău.
    Demnitarul român a fost primit
    de primarul oraşului, Rami Greenberg, a cărui familie este originară din România,
    şi s-a întâlnit cu elevi ai Școlii de Diplomație din oraşul israelian, dintre
    care mulți cunoșteau deja România și participaseră la schimburi de experiență
    în țara noastră. Cu ocazia vizitei în Israel, secretarul general în Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni Alina Hagima a coordonat la sediul ICR Tel Aviv
    o sesiune de informare privind obținerea de finanțări nerambursabile din partea
    ministerului. Participanţilor le-au fost prezentaţi pașii care trebuie urmați
    în vederea alcătuirii unui dosar eligibil. Demersul face parte dintr-o campanie
    inițiată de MRP în mai multe state cu importante comunități românești, astfel
    încât, în sesiunea de finanțare pe anul 2019, românii din diaspora să poată
    pune în practică proiecte cât mai multe în vederea promovării și afirmării
    identității etnice, culturale și lingvistice, transmite instituţia.




    Ministrul Muncii,
    Marius Budăi, a anunţat că, împreună cu ministrul pentru românii de pretutindeni,
    Natalia Intotero, va organiza, în februarie, în Italia, o bursă a locurilor de
    muncă pentru românii din peninsulă
    . Iniţiativa beneficiază de sprijinul
    sindicatelor, al patronatelor din construcţii şi al specialiştilor din Agenția
    Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. În luna februarie vom face în
    Italia, la Milano sau Torino, o bursă a locurilor de muncă pentru românii
    noştri care muncesc acolo. Mergem cu oferte clare, pe perioade clare.
    Sindicatele şi patronatele din construcţii, patronii mai ales, au spus că vor
    mai pune şi ei, iar salariul minim va ajunge la 3.500 – 4.000 lei net. Sperăm
    să începem uşor, uşor să ne aducem specialiştii acasă, a declarat Marius
    Budăi. Ministrul Muncii a spus că România a ajuns în situaţia unei ţări cu
    deficit de angajaţi, dar că, în ultima perioadă, exodul forţei de muncă s-a
    redus considerabil. În decembrie 2016 şomajul era 4,8%. În iulie 2018
    şomajul a fost 3,48%. Asta înseamnă că măsurile pe care le-am luat (…) încep
    să-şi facă vizibile rezultatele, a afirmat Budăi. Potrivit acestuia, în
    ultimii doi ani, au fost create 200.000 de locuri de muncă.




    Secretarul de stat
    în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni Victor Alexeev a participat, în
    Serbia, la Veliko Gradiste, la evenimentul Românii pentru Români, o
    inițiativă a Uniunii Românilor din Serbia dedicată promovării, dezvoltării și
    încurajării coeziunii mediului asociativ românesc din ţara vecină.
    Cu acest
    prilej, s-a discutat despre situația actuală a comunității românești și despre
    modalitățile de cooperare dintre românii din Serbia și cei din România prin
    intermediul structurilor asociative, cu accent pe dezvoltarea de proiecte
    comune. Un alt subiect important l-au reprezentat limba română și
    posibilitățile de colaborare în vederea învățării, perfecționării și promovării
    acesteia în Serbia atât prin cursuri susţinute de profesori, cât și prin
    intermediul mass-media. Cu acest prilej, autoritătile sârbe, alături de reprezentanți
    ai comunității românești din Timoc și ai asociațiilor românești din mai multe
    orașe ale României, au înființat Clubul de prietenie Sârbo-Român Regina
    Maria. Victor Alexeev i-a încurajat pe participanţi să se înscrie pentru
    finanțare nerambursabilă la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
    Totodată, secretarul de stat a spus că se va deplasa în comunitățile istorice
    din jurul granițelor României pentru a prezenta pe larg procedurile și
    documentele aferente procesului de depunere de proiecte la minister. Aproximativ
    300.000 de etnici români trăiesc în Serbia, potrivit Strategiei Naționale
    pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020.

  • Jurnal românesc – 27.12.2018

    Jurnal românesc – 27.12.2018

    Ministrul
    afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a efectuat o vizită oficială în Serbia,
    la invitaţia omologului sârb Ivica Dačić. Şeful diplomaţiei române s-a întâlnit
    şi cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vučić, cu prim-ministrul Ana Brnabić şi
    cu preşedintele Adunării Naţionale, Maja Gojković. Au avut loc consultări pe
    tema consolidării relaţiilor bilaterale, a procesului de extindere a Uniunii
    Europene şi a priorităţilor mandatului Preşedinţiei României la Consiliul UE,
    precum şi aspecte vizând protecţia drepturilor persoanelor aparţinând
    minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei. Teodor Meleşcanu a
    reafirmat sprijinul României pentru integrarea europeană a Serbiei şi, în
    general, a aspiranţilor din regiunea Balcanilor de Vest, în baza meritelor
    proprii şi îndeplinirii criteriilor de aderare, precum şi disponibilitatea
    deplină a ţării noastre de a oferi omologilor sârbi expertiza şi asistenţa
    tehnică relevantă în procesul de aderare, transmite MAE. Totodată, diplomatul
    român a subliniat în mod special interesul deosebit al Bucureştiului pentru
    protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române
    din Serbia, în special în domeniile accesului la educaţie, serviciu religios,
    mass media în limba română şi al participării la viaţa publică. Demnitarul a
    insistat asupra importanţei respectării dreptului la liberă auto-identificare
    al etnicilor români, în baza criteriilor obiective şi a pledat pentru
    continuarea, în cel mai scurt timp, a dialogului bilateral în formatul
    consacrat al Comisiei Mixte Interguvernamentale pentru Minorităţi Naţionale.




    România a
    transferat o nouă tranşă în valoare de 3 milioane de euro pentru renovarea şi
    modernizarea grădiniţelor din Republica Moldova, relatează Radio Chişinău.
    Banii sunt alocaţi în cadrul Programului de asistenţă tehnică şi
    financiară acordată de Guvernul României pentru instituţiile preşcolare din
    Republica Moldova, gestionat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.
    Până în prezent au fost folosiţi 29 de milioane de euro din grantul oferit de
    România pentru reabilitarea a 845 de grădiniţe din Republica Moldova. Acordul
    dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea
    programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar
    nerambursabil, în valoare de 100 milioane de euro, a fost semnat la Bucureşti,
    pe 27 aprilie 2010.


    Aplicaţia pentru
    înscrierea în Programul guvernamental Start-Up Nation 2018 a fost deschisă la
    27 decembrie, anunţă Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi
    Antreprenoriat. Suma maximă nerambursabilă pe care o poate primi un beneficiar
    este de 200.000 lei. Schema de minimis are ca obiective principale stimularea
    înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea
    performanţelor economice ale acestora, cu prioritate în zonele geografice mai
    puţin dezvoltate economic, în care densitatea IMM-urilor este redusă comparativ
    cu media europeană, crearea de noi locuri de muncă şi inserţia pe piaţa muncii
    a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor. Pot beneficia de
    prevederile Programului Start-Up Nation 2018 societăţile înfiinţate după data
    de 30 ianuarie 2017, care activează în domeniul producţiei, industriilor
    creative, serviciilor şi comerţului. Pentru a participa la program, societăţile
    trebuie să creeze cel puţin un loc de muncă cu normă întreagă pe perioadă
    nedeterminată şi să menţină locul de muncă ocupat cel puţin doi ani după
    finalizarea implementării proiectului.

  • December 26, 2018 UPDATE

    December 26, 2018 UPDATE

    Justice — The Romanian justice minister Tudorel Toader announced he would finalize, on Thursday, December 27, the procedure for the dismissal of Romania’s prosecutor general Augustin Lazar, which was started in October. Toader accused Lazar of professional and managerial errors and Augustin Lazar took legal action against the justice ministry. The issue is to be judged by the High Court of Cassation and Justice. The opponents of the governing coalition claim that the dismissal of Augustin Lazar, which follows that of the former head of the National Anti-Corruption Directorate, Laura Codruta Kovesi, is a form of political vendetta and an attempt to stop the anti-corruption fight.



    Trade statistics — In 2018 as well Romania continued to import more than it exported, show the latest data provided by the National Institute of Statistics. In the first 10 months of the year, the trade balance deficit rose by more than one and a half billion Euros as against the same period of 2017. From January 1st to October 31st exports rose by a little over 9%. At the same time, imports rose by almost 10%. Therefore the trade balance deficit reached almost 12 billion Euros. Around three quarters of Romania’s international trade exchanges were with partner countries from the EU.



    Handball — Romania’s national men’s handball team will go to Poland on Thursday to participate in the 4 Nations Cup alongside the teams of Poland, the Czech Republic and Japan. After January 1st Romania’s national team trained by Spanish Manuel Montoya and the former Romanian-born international handballer Eliodor Voica will go on a training camp to Slovakia and then they will participate in a tournament also involving the participation of the host country and the Netherlands. We remind you that the Romanian handballers failed to qualify to the World Championship due next month, which is organized by Germany and Denmark. In exchange, Romania’s national women’s team has already qualified to the World Championships to be held next year in Japan, after in December they ended on 4th place the European Championship hosted by France.



    Tourist statistics — Many Romanians wanted to spend the Christmas holidays in rural guesthouses across Romania, where the occupancy rate exceeded 90%. According to data made public by the Romanian Tourism Business Owners’ Federation, the most sought-after destinations in the rural areas were Bran, the area of Sibiu (in the center), Maramures (in the north) and Bukovina (in the northeast). Second in the top of tourist attractions were the spa resorts. Also some Romanians chose to spend the Christmas mini-holiday abroad, opting for city breaks to European countries or for trips to warm climate countries. Many tourists chose the ski resorts from Austria, Bulgaria, Switzerland and France where they also visited the Christmas Fairs. As for exotic destinations, most Romanians chose Dubai, Egypt and Morocco.



    Earthquake — A 3.1 magnitude quake took place on Tuesday night in Vrancea region, southeastern Romania, at a depth of 126 kms. The most powerful earthquake of 2018 in Romania measured 5.8 on the Richter scale and occurred on October 28 in the same area. The quake was felt in the capital Bucharest as well. (translation by L. Simion)

  • Jurnal românesc – 05.12.2018

    Jurnal românesc – 05.12.2018

    Ministrul pentru românii de
    pretutindeni, Natalia Elena Intotero, a participat la dezvelirea monumentului
    Leul – simbolul orașului Ierusalim, în
    fostul cartier evreiesc din București.
    Evenimentul s-a derulat sub egida
    Primăriei Municipiului București, cu sprijinul Ambasadei Israelului în România
    și a Complexului Educațional Laude – Reut. Lucrarea de patrimoniu a fost donată
    Primăriei Capitalei de Fundația Ronald S. Lauder. Leul reprezintă de mai bine
    de 3 000 de ani simbolul poporului evreu, iar statuia a fost realizată de
    tineri sculptori israelieni și îmbrăcată în bronz de artiști români. La
    dezvelirea statuii din Piața Leul Ierusalimului, inaugurată în luna mai 2018,
    au participat şi Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, Primarul
    Sectorului 3, Robert Negoiță, Ambasadorul Statului Israel în România, Tamar
    Samash, Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, Consulul Onorific al
    României în Israel, Herman Berkovits, oaspeți din Israel și Statele Unite ale
    Americii, membri ai mediului universitar și academic.


    Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a desfăşurat proiectul
    Ziua Naţională a României sărbătorită pe Valea Timocului – Serbia.

    Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Asociaţiei pentru cultură a românilor
    din Serbia Ariadnae Filum, Congresului Românilor din Serbia şi Protopopiatului
    Ortodox Român al Daciei Ripensis din cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
    Manifestările au inclus o slujbă de Te Deum pentru pomenirea soldaţilor căzuţi
    în războaie, depuneri de coroane de flori la Monumetul Eroilor din centrul
    oraşului Bor şi la statuia lui Pătru Radovanovici, unul dintre cei mai
    importanţi reprezentanţi ai românilor din Bor, care a participat la ambele
    războaie balcanice şi la primul război mondial. Totodată a fost prezentat
    filmul documentar Românii din Timoc la 100 de ani de la Marea Unire realizat
    de Timoc Press şi finanţat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi. A fost pusă în
    discuţie situaţia actuală a comunităţii româneşti, în special problema
    folosirii limbii române. Manifestările din Valea Timocului au avut drept scop
    cultivarea sentimentului de apartenenţă la neamul românesc şi al simţului de
    unitate în rândul etnicilor români/vlahi prin organizarea unui eveniment concomitent cu românii din
    întreaga lume, care sărbătoresc Ziua Naţională a României şi Centenarul Marii
    Uniri.




    Institutul Eudoxiu Hurmuzachi
    pentru românii de pretutindeni şi Consulatul General al României la Cahul au sprijinit
    organizarea sărbătorii Zilei Naționale a României în Republica Moldova la
    Grădinița-gimnaziu Dimitrie Cantemir din Aluatu, singura școală românească
    din raionul Taraclia.
    La eveniment au participat, printre alţii, Consulul
    General al României la Cahul, Anca Corfu, vicepreședintele raionului Taraclia,
    Pavel Tarlev, şi directorul Teatrului Bogdan Petriceicu Hașdeu din Cahul,
    Gheorghe Mândru. Actorii teatrului au prezentat piesa Arvinte și Pepelea, iar
    copii au organizat un recital de poezie și un spectacol de cântec și dans
    românesc. Toți preșcolarii și școlarii au primit din partea reprezentanților
    Institutului Eudoxiu Hurmuzachi cartea de istorie Marea Unire pentru cei
    mici, iar directorului grădiniței-gimnaziu Ana Donceva i-au fost oferite o
    serie de lucrări despre români de pretutindeni valoroși și Marea Unire de la
    1918.


    Aproape 73% dintre cetățenii Republicii
    Moldova cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, potrivit datelor
    Barometrului Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului de Politici
    Publice de la Chişinău.
    52% s-au declarat îngrijorați de prețuri şi viitorul
    copiilor, iar 40% de sărăcie. Circa 34 la sută dintre cetățeni sunt deranjați
    de șomaj, iar alți 31% de corupție. Sondajul arată că 61% dintre respondenți nu
    sunt mulțumiți de situația economică a Republicii şi cred că pentru a o
    îmbunătăți e nevoie de schimbarea conducerii țării și de combaterea corupției.
    Populația are cea mai mare încredere în biserică, primării şi mass-media. Studiul
    a fost realizat la nivel național pe un eșantion de 1.115 persoane şi are o
    marjă de eroare de 3 procente.

  • Republica Serbia – Coduri portocaliu și galben de precipitații abundente

    Republica Serbia – Coduri portocaliu și galben de precipitații abundente

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Republica Serbia că, începând cu data de 28 noiembrie 2018, sunt prognozate căderi abundente de precipitații sub formă de ninsori și ploi, fiind emise coduri portocaliu și galben de vreme nefavorabilă.

    Astfel, pentru regiunile Sumadija, Serbia de Sud-Est, Serbia de Sud-Vest și Kosovo, este în vigoare un cod portocaliu, fiind prognozate ninsori, care pot conduce la depunerea unui strat de zăpadă cu grosimea de 10-12 cm. Pentru celelalte regiuni, a fost emis cod galben.

    Pentru informaţii actualizate, se recomandă consultarea paginilor de Internet specializate www.meteoalarm.rs şi http://www.meteoalarm.eu/ro_RO/0/0/RS-Serbia.html, precum și cele ale Automobil Clubului Sârb: www.amss.org.rs și www.autozona.rs. În situaţii de urgenţă, pe teritoriul Republicii Serbia, se pot apela numerele de urgență locale +38111192 (poliția), +38111193 (pompierii) și +38111194 (ambulanța), precum şi +381111987 pentru asistență auto.

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Republica Serbia: +381113670361, +381113670798 şi ale Consulatului General al României la Vârşeţ: +381013831099: +381013831199; +381013831299, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, în cazul unei situaţii speciale, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României la Belgrad: +38163319425 şi telefonul de permanență al Consulatului General al României la Vârșet: +381644584833, respectiv cel al Consulatului General al României la Zaječar: +381692799652.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet www.consularprotection.eu, http://belgrad.mae.ro, http://varset.mae.ro, http://zajecar.mae.ro, www.mae.roşi reaminteşte faptul că cetăţenii români au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs ), care oferă informaţii și sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare un SMS îți poate salva viața!.

  • Proiectul “InclusiveArt” pentru copii şi tineri din România şi Serbia

    Proiectul “InclusiveArt” pentru copii şi tineri din România şi Serbia

    Sute de copii şi tineri, care provin din medii defavorizate, au beneficiat de acces la educaţie şi cultură. Proiectul InclusiveArt ce s-a desfăşurat în ultimele 18 luni, în România şi Serbia, a oferit ocazia mai multor beneficiari să se cunoască prin artă, călătorie şi lectură.

    Arta Inclusivă – Acces la Cultură al copiilor și tinerilor dezavantajați este un proiect finanțat de Uniunea Europeană prin programul INTERREG IPA de cooperare transfrontalieră ce s-a desfășurat pe o perioadă de 18 luni în România și Serbia. Echipele de proiect ale fiecărui partener au participat la un atelier de formare comun, în cadrul căruia au fost dobândite teme creative de antreprenoriat și animație socio-educațională. O serie de training-uri participative și ateliere de lucru au angrenat peste 100 de tineri din 12 comunități dezavantajate din județele Timiș și Caraș-Severin din România și din Zrenjanin și Kikinda, Serbia.

    La Timișoara au fost organizate un atelier și o expoziție de sculptură de teracotă, în Kikinda, o expoziție de artă vizuală, Pavilion Banat. 900 de copii din întreaga zonă au beneficiat de ateliere de lectură și povestiri și 200 de copii din Zrenjanin și din orașele partenere au participat la jocuri non-frontiere. Coordonator de proiect, în România, Corina Răceanu. S-a pus suflet în acest proiect, s-a cântat, s-a dansat, s-a făcut teatru, au fost toate la un loc. Această cooperare transfrontalieră a însemnat punerea împreună a mai multor persoane care au avut un punct comun. Faptul că au înțeles că astfel pot să ofere acestor grupuri marginale un strop de bucurie. Am lucrat extraordinar de bine, suntem parteneri care am fost și în alte proiecte, ne bucurăm că primăria din Zrenjanin cu noi constant, munca noastră este prețuită de primăria din Timișoara și de organizațiile neguvernamentale pe care le-am implicat în târgul de proiecte culturale pe care l-am avut aicea și care s-a bucura de o mare participare. Vom strânge alături de noi nu numai pe cei care au participat în proiect dar pe toți cei care doresc să fie activi în comunități marginale, care doresc să aducă această animație socio-educativă către grupurile marginale.

    Proiectul InclusiveArt a fost derulat de Institutul Intercultural din Timișoara, în parteneriat cu Asociația Nevo Parudimos (Reșița), Primăria Zrenjanin (Serbia), Centrul de Arte Frumoase și Arte Aplicate (Kikinda, Serbia).Proiectul a avut un buget total de peste 450 de mii de euro din care finanțarea IPA de aproape 400 de mii de euro.