Radio România Internațional

Tag: SERBIA

  • UPDATE (30.12) – Ungaria și Serbia: viscol și ninsori abundente

    UPDATE 3: Serbia a anunțat noi avertizări meteo pentru următoarele zile. Astfel, a fost emis cod roşu pentru ziua de miercuri, 31 decembrie, valabil pentru nordul şi vestul Serbiei şi un cod portocaliu pentru restul Serbiei. Pe 1 ianuarie 2015, codul roşu de temperaturi scăzute se va extinde şi în partea estică şi centrală a Serbiei, în vreme ce pentru restul teritoriului, se preconizează un cod portocaliu de temperaturi scăzute.


    Ministerul român de Externe recomandă cetăţenilor români care se deplasează pe teritoriul Republicii Serbia să consulte pagina de internet a ministerului, precum şi site-uri de specialitate atât cu privire la prognoza meteo cât şi la starea drumurilor.



    UPDATE 2: În Ungaria, pe drumul național 43, porțiunea Mako-Nagylak (Nădlac) între km 35 și 39, circulația se derulează pe o singură bandă de circulație, în mod alternativ, din cauza viscolului puternic. Au fost mobilizate două autospeciale de deszăpezire pentru a asigura derularea traficului.


    Autoritățile ungare au pus la dispoziția cetățenilor informaţii actualizate privind condițiile meteorologice și de trafic ce pot fi consultate prin aplicaţia Serviciului Ungar pentru Situaţii de Urgenţă, pe pagina Administraţiei Drumurilor Ungare, dar şi pe site-ul Serviciului Ungar de Meteorologie.



    UPDATE: Avertizarea meteo din Ungaria este prelungită până luni, 29 decembrie. Ninsori şi viscol sunt înregistrate în sudul şi sud-vestul Ungariei (Baranya, Bács-Kiskun, Csongrád, Somogy, Tolna, Vas şi Zala), unde se aşteaptă formarea de troiene, iar rafalele de vânt pot atinge viteze de până la 75 km/oră.



    În vestul, sudul şi estul ţării a fost emis cod galben de vânt (Borsod-Abaúj-Zemplén, Fejér, Győr-Moson-Sopron, Hajdú-Bihar, Szabolcs-Szatmár-Bereg, Vas, Veszprém şi Zala) şi viscol (Békés, Győr-Moson-Sopron şi Veszprém). Și în aceste regiuni se aşteaptă viteze ale vântului ce pot ajunge la 70 km/oră.

    Ministerul român de Externe reitereză recomandarea pentru șoferi de a adapta viteza la condițiile meteorologice și de drum şi de a manifesta prudenţă.



    Autoritățile din Ungaria anunță că a fost emisă o avertizare de vreme rea, valabilă până la finalul zilei de duminică, 28 decembrie. În statul vecin, se înregistrează ninsori şi viscol în zonele situate la vest de Dunăre, unde stratul de zăpadă poate depăşi 15 cm, precum şi în Câmpia de Sud. La Budapesta şi în judeţele situate în nordul capitalei, se așteaptă ninsori uşoare şi temporare care vor înceta în cursul zilei de duminică, 28 decembrie 2014. Vântul se poate accentua duminică, atingând şi cote de până la 70km/h.



    Vremea rea ajunge și în Serbia unde meterorologii au emis cod roșu de ninsori și cod galben de vânt pentru perioada 28-29 decembrie.



    Ministerul român de Externe recomandă cetăţenilor români care călătoresc îmn Ungaria cu autovehiculele personale să adapteze viteza la condițiile meteorologice și de drum în județele Vas, Zala, Hajdu-Bihar şi Szabolcs-Szatmar-Bereg, unde ninsorile au format deja un strat de câţiva centimetri de zăpadă. De asemenea, se recomandă prudenţă şi pe parcursul călătoriilor în Kormend, Zalaegerszeg, Keszthely şi Nyirbator. Pe raza oraşului Kiskoros drumurile sunt alunecoase.



    De asemenea, românii care călătoresc sau tranzitează teritoriul Republicii Serbia sunt sfătuiţi să conducă prudent, să adapteze viteza la condițiile de drum, să aibă autovehiculele echipate cu cauciucuri de iarnă şi să respecte limitele de viteză impuse de autorităţile locale.

  • Serbia: polei şi precipitaţii

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Republicii Serbia cu privire la faptul că în partea de sud şi sud-est a ţării, sunt prognozate ploi și ninsori, fiind posibilă producerea poleiului. joi, 11 decembrie.


    În acest sens, Administrația Drumurilor Publice din Republica Serbia face apel la participanții la trafic să conducă prudent, să adapteze viteza la condițiile carosabilului, să aibă autovehiculele echipate cu cauciucuri de iarnă și să respecte limitele de viteză.


    Detalii privind prognoza meteo pot fi obținute accesând link-ul: http://www.meteoalarm.rs/eng/meteo_alarm.php?ma_datum=2014-12-11.


    Informaţii utile privind starea drumurilor pot fi obținute accesând link-ul: http://www.amss.org.rs/index.php?option=com_content&view=article&id=511&Itemid=210.

  • Jurnal românesc – 24.11.2014

    Jurnal românesc – 24.11.2014

    Reprezentanţa Comisiei Europene în România, alături de preşedinţia italiană a UE, lansează, la Bucureşti, campania intitulată “Da, nouă ne pasă”. Acţiunea urmăreşte familiarizarea ambasadorilor statelor comunitare la Bucureşti cu proiectele finanţate din fonduri europene. Primul eveniment desfăşurat sub egida campaniei are ca temă cercetarea. Astfel, ambasadorii în România din 15 state, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene, Angela Filote, şi ministrul român delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, vizitează două instituţii de vârf. Este vorba de Institutul Naţional “Victor Babeş”, care are proiecte de cercetare în lupta împotriva cancerului, şi Institutul de Fizică Nucleară “Horia Hulubei” de la Măgurele (în apropierea Bucureştiului), care găzduieşte cel mai mare laser din lume.



    Românii din Serbia au, de sâmbătă, un forum care îi va reprezenta în relaţia cu autorităţile şi care le va finanţa proiectele culturale. Preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (CNMNR), Daniel Petrovici, a declarat că, prin cele patru departamente alese – cultură, învăţământ, informaţii şi uzul limbii române – , etncii românii au posibilitatea să lupte cu deznaţionalizarea. CNMNR va înfiinţa birouri teritoriale în Zaicear, Torac, Vârşeţ, Uzdin şi Zrenianin. El a spus că statutul organizaţiei respectă legislaţia Serbiei. Printre primele măsuri ale Consiliului se numără cofinanţarea activităţii mai multor entităţi cu un rol important în protejarea culturii române şi oferirea de asistenţă juridică etnicilor români. La rându-i, CNMNR va primi fonduri atât de la bugetul de stat al României, cât şi de la cel al Provinciei Autonome Voivodina.



    UNICEF România atrage atenţia, din nou, asupra importanţei alocării unor fonduri mai mari sistemului naţional de educaţie. Organizaţia a prezentat luni, la Bucureşti, un studiu care analizează costurile finanţării insuficiente a educaţiei. Potrivit analizei UNICEF, aproape jumătate din şcolile din România nu au suficienţi bani pentru a-şi acoperi nevoile. Organizaţia recomandă un mecanism de finanţare care să stimuleze calitatea unităţilor de învăţământ şi capacitatea lor de a preveni abandonul şcolar. La prezentarea studiului a participat şi ministrul educaţiei, Remus Pricopie, în contextul în care Guvernul României pregăteşte bugetul pe anul viitor.



    Casa Memorială “Aron Pumnul” din Cernăuţi, Ucraina, va fi restaurată cu bani din fondul de rezervă al Guvernului României. În urma reparaţiilor, în incinta casei va fi amenajat şi un muzeu dedicat lui Mihai Eminescu. Iniţiativa aparţine Ministerului român de Externe, la propunerea Departamentului politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni. Proiectul este menit să ajute la păstrarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a românilor din regiunea Cernăuţi. Finanţarea programului se ridică la circa 250 de mii de euro.

  • Jurnal românesc – 10.11.2014

    Jurnal românesc – 10.11.2014

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi-a prezentat, luni dimineaţă, demisia din funcţie. Solicitată insistent de preşedintele Traian Băsescu, de Opoziţie şi de numeroase organizaţii non-guvernamentale, demisia survine după ceea ce presa numeşte haosul înregistrat, pe 2 noiembrie, la secţiile de votare din străinătate organizate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, când sute de alegători n-au putut vota. Sâmbătă, Biroul Electoral Central precizase că nu există impedimente legale privind înfiinţarea de noi secţii în străinătate, fapt infirmat de ministrul Corlăţean. Acesta afirmă că părăseşte funcţia pentru a nu fi nevoit ca, la presiunile adversarilor politici, să încalce legea. Manifestaţii de solidaritate cu românii din străinătate au avut loc, la acest sfârşit de săptămână, în faţa sediului ministerului de Externe de la Bucureşti, precum şi la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Râmnicu-Vâlcea. Participanţii au cerut autorităţilor să asigure condiţii pentru ca românii din diaspora să-şi poată exercita dreptul de vot.



    La Bucureşti a fost lansat Acordul de Parteneriat între România şi Comisia Europeană, document care reglementează modul în care vor fi folosite fondurile europene alocate în intervalul 2014-2020. În perioada menţionată, România va primi de la UE aproximativ 43 de miliarde de euro, din care aproape 22 de miliarde sunt fonduri de coeziune. Banii ar urma să fie folosiţi pentru proiecte de infrastructură, în sănătate şi educaţie, dezvoltarea şi modernizarea comunităţilor locale, crearea de noi locuri de muncă şi pentru a recupera decalajele de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană.



    Prezentă la lansarea Acordului de Parteneriat, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a anunţat că Bucureştiul va beneficia, în următorii cinci ani, de sprijin din partea Comisiei Europene şi pentru cercetare şi dezvoltare. Ea a spus că o a doua tranşă, de peste 110 milioane de euro, din banii alocaţi de forul comunitar construirii, la Măgurele, lângă Bucureşti, a celui mai mare laser din lume, va fi disponibilă cel mai probabil în 2015. Clădirea care va adăposti laserul va fi finalizată anul viitor, iar la noul centru vor lucra cercetători din întreaga lume.



    Sâmbătă au fost inaugurate trei noi puncte de trecere a frontierei dintre România şi Serbia. Amenajate în localităţile timişene Lunga, Valcani şi Foeni, acestea vor funcţiona în regim permanent. Deschiderea lor a fost solicitată în repetate rânduri de autorităţile locale din cele două ţări, fiindcă în zonă trăiesc zeci de mii de locuitori ai Banatului istoric care au rude de cealaltă parte a graniţei. Riveranii români din mediul rural merg să lucreze în campaniile agricole în Serbia, iar sârbii vin la muncă în construcţii, mai ales în sezonul estival. În context, Guvernul de la Bucureşti şi-a reiterat sprijinul pentru admiterea Serbiei în Uniunea Europeană. Susţinător consecvent al acestei cauze, România este unul dintre cele cinci state membre ale Uniunii care n-au recunoscut independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză. Bucureştiul pledează, însă, pentru respectarea drepturilor minoritaţilor etnice din ţara vecină, in special ale numeroasei comunităţi româneşti din Voivodina şi Valea Timocului.



    Guvernul României a promis că va aloca fonduri pentru reabilitarea şi repararea Casei Aron Pumnul din Cernăuţi. Vechi de circa două secole şi abandonat în urmă cu câţiva ani de ultimul locatar, imobilul este foarte deteriorat. Găzduit de marele său profesor bucovinean, acolo a locuit, în adolescenţă, Mihai Eminescu. Pe de altă parte, Bucureştiul a anunţat că pentru şcolile româneşti din nordul Bucovinei vor fi trimise din ţară microbuze şcolare, manuale şi cărţi.

  • Jurnal românesc – 20.10.2014

    Jurnal românesc – 20.10.2014

    Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, a evidenţiat, duminică, la Vârşeţ, la Forumul Românilor din Serbia”, sprijinul consistent pe care România îl acordă activităţilor de păstrare şi promovare a identităţii naţionale, culturii şi valorilor tradiţionale şi spirituale româneşti în Serbia. Bogdan Aurescu a reamintit faptul că folosirea limbii române, accesul la serviciul religios şi la educaţie în limba maternă sunt elemente fundamentale ale păstrării identităţii specifice a oricărei minorităţi. În calitate de co-preşedinte din partea României al Comisiei Mixte Interguvernamentale România – Serbia privind minorităţile naţionale, secretarul de stat a punctat faptul ca România a acţionat în mod constant şi consecvent pentru păstrarea identităţii culturale şi etnice a tuturor minorităţilor sale naţionale, a limbii materne şi identităţii religioase. El a apreciat că şi românii din Timoc trebuie să aibă dreptul nestingherit sa studieze în limba româna, să aibă posibilitatea de a asista la serviciu religios în limba româna şi să aibă acces larg la ştiri şi emisiuni în limba maternă.



    Personalităţi şi reprezentanţi de top din politică şi domeniul economic participă, timp de două zile, la Bucureşti, la Summit-ul UE al Europei de Sud-Est intitulat Pe drumul spre stabilitate şi creştere”, organizat de The Economist. Summit-ul a debutat luni, cu secţiunea politică, deschiderea oficială fiind făcută de preşedintele Internaţionalei Socialiste şi fost prim-ministru al Greciei, George Papandreou, şi de către fostul prim-ministru italian, Enrico Letta. A doua zi a summit-ului va fi dedicată domeniului economic şi va debuta cu o discuţie despre punctele slabe, avantajele şi perspectivele pentru întreaga regiune.



    Personalitatea voievodului martir, Constantin Brâncoveanu, decapitat de turci împreună cu fiii săi acum 300 de ani, este evocată zilele acestea la Istanbul. Duminică, a avut loc o sesiune despre viaţa şi activitatea domnitorului român, tricentenarul Constantin Brâncoveanu reunind academicieni, universitari, diplomaţi şi ierarhi, care au evocat în cadrul unui simpozion ştiinţific, la biserica românească, personalitatea celui care s-a jertfit pentru credinţa creştină. Ei au participat la un Te Deum în catedrala cu hramul Sfintei Muceniţe Parascheva, rectitorită de cel pe care ortodoxia română l-a aşezat în rândul sfinţilor. Tot duminică, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni a donat bisericii româneşti o placă comemorativă, care va aminti urmaşilor sacrificiul ultimului mare voievod din neamul Basarabilor. 2014 a fost declarat Anul Brâncoveanu în semn de omagiu adus marelui domnitor. Pe parcursul întregului an au loc atât în ţară, cât şi în străinătate, evenimente care rememorează faptele şi personalităţile care au marcat epoca sa.



    Ministrul de externe, Titus Corlăţean, a condamnat incidentul petrecut în Italia, unde un consilier municipal s-a lăudat că a bătut un român, fapt ce a indignat atât comunitatea românească din peninsulă, cât şi autorităţile. Titus Corlăţean a afirmat că va cere, pe cale diplomatică, sancţionarea agresorului. Şi un comunicat al MAE de la Bucureşti denunţă ceea ce consideră a fi o atitudine xenofobă şi un îndemn direct la violenţă. Consilierul municipal din oraşul Montesilvano a povestit pe o reţea de socializare cum, aflat la bordul maşinii sale, a deranjat un pieton în trafic, “român după limbajul vulgar folosit” şi care i-ar fi tras un picior în maşină. Italianul a coborât din maşină şi l-a lovit pe român, postând ulterior: “L-am lovit cu atâta satisfacţie! Şi nu îmi este ruşine. Să fie un exemplu şi pentru alţi politicieni!”.

  • Serbia: inundaţii şi alunecări de teren

    Mai multe porţiuni de drum au fost blocate din cauza alunecărilor de teren şi a inundaţiilor înregistrate în ultimele 24 de ore în Serbia. Ploile abundente au afectat drumurile între localităţile Kladovo — Negotin (Brza Palanka şi Slatina) şi între Kladovo- Tekija- Dubova (clisura Dunării).



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care călătoresc/tranzitează Republica Serbia, să folosească rute alternative de deplasare şi anume Stamora Moravita-Vârşeţ-Pancevo-Belgrad, iar anterior efectuării deplasării să se intereseze cu privire la starea drumurilor accesând următorul link:


    http://www.amss.org.rs/index.php?option=com_content&view=article&id=511&Itemid=210

  • Serbia și Bosnia-Herțegovina afectate de ploi

    Ploile abundente de miercuri au creat probleme pe drumurile din Serbia. Pe porțiunea de drum dintre localitățile Donij Milanovac — Dobra — Brnjica — Golubac (clisura Dunării), mai multe sectoare au fost blocate din cauza alunecărilor de teren. Autoritățile locale din zona localităților Kladovo, Donij Milanovac şi Golubac anunță că există blocaje p circa 25 de kilometri de drum, inclusiv tunelul numărul 12.



    Ministerul român de Externe recomandă romînilor care tranzitează Serbia să să utilizeze rute alternative de deplasare (Zajecar-Paracin-Belgrad sau Stamora Moravita-Vârșeț-Pancevo-Belgrad) şi să se informeze cu privire la starea drum. Informații despre starea drumurilor din statul vecin, puteți obține și aici.



    În Bosnia și Herțegovina, meteorologii au instituit cod portocaliu de furtună, ploi, grindină și vânt puternic în intervalul 3-7 septembrie. Condițiiile meteo pot cauza inundații șia lunecări de teren, mai ales că solul din zonele Trebinje, Banja Luka, şi Mostar, Medjugorie este încă afectat de inundațiile din primăvara acestui an.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor care doresc să efectueze pelerinaje în zona Medjugorie sau să tranziteze Bosnia şi Herţegovina către Muntenegru şi Croaţia, să consulte permanent atât site-ul www.mae.ro, cât şi al misiunilor diplomatice române din zonă, astfel încât să poată preveni şi evita evenimentele nedorite.

  • Traian Băsescu: “Facem prea puţin pentru românii din diaspora”

    Traian Băsescu: “Facem prea puţin pentru românii din diaspora”

    Prezent la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, președintele Traian Băsescu a declarat că românii din diaspora trebuie să aibă mai mult sprijin din partea statului român:


    “Încă facem prea puţin pentru românii din diaspora, nu mă refer la cei din jurul frontierelor, problemă pe care am abordat-o, ci la românii care, după liberalizarea circulaţiei şi pentru noi, după liberalizarea pieţei forţei de muncă, se află în Italia, în Spania, în Franţa, în Germania, în Marea Britanie, în Irlanda, în Statele Unite chiar.



    Va trebui să facem mai mult, chiar dacă între timp, prin legislaţia naţională, le-am dat reprezentare în Parlamentul României, chiar dacă în ultimii ani s-a lărgit, s-a mărit consistent numărul de secţii de votare pentru românii din afara frontierelor, chiar dacă statul român a susţinut construcţia sau achiziţia de biserici în străinătate deservite de preoţi ortodocşi trimişi din România, încă avem foarte mult de făcut pentru a-i ţine pe aceşti oameni aproape. Sigur, şi resursele financiare sunt cele care sunt, dar eu cred că românii din diaspora nouă trebuiesc ţinuţi aproape de ţara mamă şi mai multă atenţie, cu mai multe resurse alocate, ar fi o soluţie pentru viitor.”



    În cuvântarea ținută de șefu statului în fața reprezentanțior diplomației, Traian Băsescu a amintit și de comunitățile românești aflate în statele vecine Ucaina și Serbia. Referitor la românii din Ucraina, președintele Băsescu a menționat că ar fi multe de făcut, dar nu acum când “Ucraina este instabilă şi se pregăteşte de alegeri parlamentare”. Despre comunitatea din Serbia, Train Băsescu a reamintit de problemele cu Executivul de la Belgrad care trebuie să recunoască vlahii ce se declară minoritari români.



  • Serbia: blocaje în punctele de frontieră

    Ministerul român de Externe informează cetăţenii români care se află sau care călătoresc în Republica Serbia că, în perioada 01-31 august 2014, urmare a creșterii semnificative a traficului rutier în/din Republica Serbia, se așteaptă înregistrarea de blocaje temporare ale traficului, în special la Punctele de Trecere a Frontierei de la Batrovci (Serbia/Croația) și Horgoș (Serbia/Ungaria).







    Conform datelor deținute, zilnic sunt înregistrate blocaje la punctele vamale amintite, conducătorii auto fiind nevoiți să aștepte în coloană o perioadă cuprinsă între 30 de minute și chiar câteva ore.

    De asemenea, din cauya aglomeraţiei, pot fi înregistrate blocaje temporare la punctele de plată a autostrăzilor A-1(E-75) și A-3 (E-70).







    Având în vedere cele prezentate, diplomaţia de Bucureşti recomandă cetățenilor români care călătoresc/tranzitează Republica Serbia, să se informeze anterior efectuării deplasării asupra stării drumurilor și condițiilor de trafic din Republica Serbia, accesând următorul link:


    http://www.amss.org.rs/index.php?option=com_content&view=article&id=511&Itemid=210

  • Jurnal românesc – 18.07.2014

    Jurnal românesc – 18.07.2014

    Premierul Victor Ponta şi omologul său sârb, Aleksandar Vucici, s-au întâlnit, joi, cu membri ai comunităţii de români din Valea Timocului. Cu această ocazie, Victor Ponta s-a declarat convins că Serbia va aplica la nivel european drepturile minorităţilor şi că în Valea Timocului limba română va fi vorbită şi peste 100 de ani. De asemenea, Ponta şi Vucici au subliniat că a fost o întâlnire istorică, fiind pentru prima dată când şefii de guvern ai celor două state vizitează împreună Valea Timocului. Recent, la o conferinţă organizată la Bucureşti pe tema situaţiei comunităţii româneşti din ţara vecină, Vicarul ortodox al Timocului, Părintele Boian Alexandrovici, a declarat că românii din Serbia au nevoie, urgent, de sprijin din partea autorităţilor de la Bucureşti, pe fondul a ceea ce el a numit o mare criză de identitate. Prezent, şi el, la conferinţă, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, Eugen Popescu, a afirmat că România trebuie să oprească procesul de deznaţionalizare a acestora. El a afirmat că cei 30 de mii de sârbi care trăiesc în România au şcoli, licee şi secţii dedicate în învăţământul superior, au biserici, radio şi reviste în limba maternă şi sunt reprezentaţi în Parlamentul de la Bucureşti. În schimb, cei circa 300 de mii de români din Valea Timocului nu au niciunul din aceste drepturi, a conchis directorul Centrului de Studii şi Strategii.




    Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a decis redesenarea rutelor avioanelor care fac legătura între România şi Rusia, după catastrofa aviatică din Ucraina. Astfel, a precizat ROMATSA, cursele TAROM care fac legătura între Bucureşti şi Moscova nu vor mai tranzita teritoriului Ucrainei vecine. De asemenea, potrivit ROMATSA, traficul aerian pe teritoriul Romaniei a crescut foarte mult de joi, după ce companiile aeriene străine au decis, la rându-le, să nu mai folosească spaţiul aerian al Ucrainei. 298 de persoane şi-au pierdut viaţa în tragedia aviatică. Aparatul, care aparţinea companiei Malaysia Airlines, zbura pe ruta Amsterdam – Kuala Lumpur.




    Ministerul de Externe a anunţat că celula de criză activată săptămâna aceasta gestionează, simultan, situaţiile provocate de catastrofa aviatică din Ucraina şi de evenimentele, în derulare, din Fâşia Gaza. Ministerul precizează ca cele două echipe consulare mobile trimise la Amman şi Tel-Aviv sunt pregătite să acorde asistenţă cetăţenilor români rămaşi în zonă. MAE le recomandă cetăţenilor români să evite, în această perioadă, deplasările în Israel şi Teritoriile Palestiniene, pe fondul deteriorării situaţiei de securitate în regiune. Ministerul le recomandă românilor aflaţi, deja, în Israel şi Teritoriile Palestiniene să îşi anunţe prezenţa la misiunile diplomatice româneşti din zonă. De asemenea, MAE îi sfătuieşte pe cetăţenii români aflaţi în Israel să respecte instrucţiunile de securitate destinate populaţiei civile şi să acorde atenţie maximă alertelor locale.




    Universităţile de medicină din Iaşi, Chişinău şi Odessa au anunţat înfiinţarea unei organizaţii neguvernamentale transfrontaliere. Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi, Vasile Astărăstoae, a precizat că este creată, astfel, o reţea de cercetare clinică în domeniul bolilor cronice şi care, în plus, permite formarea unui corp de profesionişti în România, Rep.Moldova şi Ucraina. CHRONEX-RD este prima fundaţie transfrontalieră înfiinţată de o universitate din România.

  • Premierul României s-a întâlnit cu românii din Valea Timocului

    Premierul României s-a întâlnit cu românii din Valea Timocului

    Primul-ministru Victor Ponta s-a întâlnit joi, 17 iulie, cu membri ai comunităţii de români din Valea Timocului. Victor Ponta a fost însoţit de primul-ministru al Serbiei, Aleksandar Vucici. Este pentru prima dată în istorie când doi şefi de guverne vizitează concomitent comunitatea românilor din Valea Timocului.



    ”Ceea ce e normal pentru minorităţile din România, acelaşi lucru e normal pentru minorităţile din orice ţară din Europa. Nu cer mai mult decât ceea ce România oferă. Cred că toate minoritaţile sunt parte a ţării în care locuiesc, sunt cetăţeni ai Serbiei, aşa cum minorităţile din România sunt cetăţeni ai României şi că, prin dialog, prin deschidere, putem să asigurăm o viaţă paşnică şi o dezvoltare comună tuturor cetăţenilor din cele două ţări”, a declarat anterior Victor Ponta la Belgrad.



    Referitor la situaţia minorităţii române din Serbia, Aleksandar Vucici a declarat la rândul său că ”noi (autorităţile sârbe — n.n.) nu vom limita posibilitatea să se simtă români, să înveţe limba română şi suntem convinşi că vor fi mulţumiţi cu atitudinea statului sârb faţă de ei”. De asemenea, premierul sârb a afirmat că va face toate demersurile pentru a transpune în practică măsurile convenite în urma negocierilor purtate în cadrul comisiei mixte pentru minorităţi.



    Biroului de Presă al Guvernului României

  • Întâlnire româno-sârbă la Belgrad

    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean s-a întâlnit joi, 17 iulie, cu omologul sârb, Ivica Dačić, cu prilejul vizitei oficiale la Belgrad. În cadrul discuţiei, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a subliniat interesul României faţă de implementarea pe întreg teritoriul Serbiei a măsurilor destinate protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.



    Corlăţean consideră accesul la educaţia în limba maternă, sprijinul pentru păstrarea şi promovarea valorilor culturale proprii, liberul acces la serviciul religios în limba maternă, utilizarea limbii materne în spaţiul public sunt drepturi fundamentale pentru persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale, şi un criteriu important în cadrul negocierilor de aderare.



    În cadrul discuţiilor au fost abordate şi evoluţiile regionale recente. Demnitarul român a reliefat atenţia specială pe care România o acordă demersurilor menite să asigure stabilitatea, securitatea şi prosperitatea regiunii Balcanilor de Vest. În acest sens, Titus Corlăţean a evocat eforturile întreprinse de România în ultimul an, pe durata mandatului de Preşedinţie în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), în sprijinul obiectivelor de integrare europeană a statelor din regiunea Balcanilor de Vest.



    În acest context, a adresat mulţumiri Serbiei pentru abordarea constructivă de care a dat dovadă pe parcursul mandatului României, care a permis înregistrarea unor progrese semnificative, care conferă un impuls benefic Dialogului Belgrad – Priştina, precum şi perspectivei europene a regiunii.

  • Jurnal românesc – 9.07.2014

    Jurnal românesc – 9.07.2014

    Autorităţile de la Belgrad nu au niciun motiv să creadă că românii din Valea Timocului nu vor să fie cetăţeni loiali Serbiei, însă lor trebuie să le fie respectate drepturile fundamentale, identitare. Declaraţia a fost făcută de directorul Centrului Roman de Studii şi Strategii, Eugen Popescu, care susţine că România trebuie să oprească procesul de deznaţionalizare a acestora. El a afirmat că cei 30 de mii de sârbi care trăiesc în România au şcoli, licee şi secţii dedicate în învăţământul superior, au biserici, radio şi reviste în limba maternă şi sunt reprezentaţi în Parlamentul de la Bucureşti. În schimb, cei circa 300 de mii de romani-vlahi din Valea Timocului nu au niciunul din aceste drepturi, a mai spus directorul Centrului de Studii şi Strategii. Declaraţiile au fost făcute la o conferinţă de presă organizată de vicepreşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor a Parlamentului de la Bucureşti, deputatul Bogdan Diaconu. Cu aceeaşi ocazie, părintele Boian Alexandrovici, vicar ortodox al Timocului, a spus că românii de acolo au nevoie de sprijin din partea autorităţilor de la Bucureşti. În cazul în care nu vom avea ajutor din România, nu vom mai putea să rezistăm mult timp. Vom fi anihilaţi. E o mare criză de identitate, a conchis părintele Boian Alexandrovici.




    Ministerul Roman de Externe le recomandă cetăţenilor români să evite, în această perioadă, deplasările în Israel şi Teritoriile Palestiniene, pe fondul deteriorării situaţiei de securitate în regiune. Ministerul le recomandă românilor aflaţi, deja, în Israel şi Teritoriile Palestiniene sau care se îndreaptă către aceste destinaţii să îşi anunţe prezenţa la misiunile diplomatice româneşti din zonă. De asemenea, MAE îi sfătuieşte pe cetăţenii români aflaţi în Israel să respecte instrucţiunile de securitate destinate populaţiei civile şi să acorde atenţie maximă alertelor locale.





    Includerea României în Programul Visa Waiver a fost una dintre temele întâlnirii pe care ministrul de externe, Titus Corlatean, a avut-o cu viitorul însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei romane a reiterat dorinţa României ca cetăţenii săi care doresc să călătorească în SUA să fie excluşi, cât mai repede cu putinţă, de la obligativitatea vizei.




    Cele aproximativ şase milioane de maşini înmatriculate în România vor avea cărţi de identitate noi, a anunţat Registrul Auto Român. În următorii ani, documentele vor fi înlocuite, treptat, cu un format compatibil cu noile norme europene în domeniu, a declarat directorul tehnic al Registrului Auto Român, Flavius Câmpeanu. Noile cărţi de identitate vor fi eliberate la schimbarea proprietarului sau la cumpărarea unei maşini noi şi vor avea şi o variantă în format electronic, a precizat acesta.

  • Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele Traian Băsescu a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului, prin care profesori, jurnalişti, preşedinţi de partide, scriitori care trăiesc în Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.



    “Este întotdeauna o plăcere, o bucurie şi o onoare să mă întâlnesc cu cei care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii în comunităţile de români din jurul frontierelor. Momentul mi se pare cu atât mai încărcat de greutate cu cât mulţi dintre cei pe care i-am decorat astăzi sunt din Ucraina, din Transnistria, din Republica Moldova, unde tensiunea, îngrijorarea pentru viitorul ţărilor în care trăiţi este legitimă urmare a unor acţiuni violente a Federaţiei Ruse în regiune”, a declarat preşedintele.



    Şeful statului a adăugat că la fel de importantă este şi prezenţa printre cei decoraţi a unor personalităţi din Macedonia şi Serbia, care întreţin dragostea pentru tot ceea ce e românesc. “Ştiu că celor mai mulţi dintre dumneavoastră vă este greu, vă este greu şi să promovaţi limba română, vă este greu şi să menţineţi comunităţile de români unite şi să promovaţi cultura românească şi ştiu că aveţi şi resurse foarte puţine. România, deşi a alocat tot mai multe resurse în ultimii ani, încă are foarte multe de făcut pentru comunităţile de români din jurul frontierelor. Uneori, munca, dragostea dumneavoastră pentru românism este eroică şi noi o apreciem”.



    Şeful statului a acordat Ordinul Naţional Steaua României – în grad de Cavaler lui Ion Iovcev, director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Comandor Alexandrinei Cernov, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii Alexandru cel Bun, Cernăuţi, Ucraina, şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Ofiţer lui Predrag Balašević, medic, preşedinte al Partidului Neamul Românesc, Bor, Republica Serbia, şi lui Aleksandru Mamakis, consul onorific al României la Bitola, Republica Macedonia. De asemenea, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Cavaler i-a fost acordat Raisei Pădurean, director-adjunct al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Ofiţer – pentru Maria Bulat-Săhărneanu, jurnalist, director programe Vocea Basarabiei, Chişinău, Republica Moldova, lui Petru Grozavu, jurnalist, preşedinte al Societăţii Culturale Dunărea şi Marea, Chişinău, şi lui Lucian Marina, scriitor, jurnalist, redactor la Televiziunea Voivodinei, Novi Sad, Republica Serbia.



    A fost conferit Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Cavaler lui Nicolae Moşu, preşedinte al Asociaţiei Valul lui Traian, Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina, lui Anatol Popescu, jurist, preşedinte al Asociaţiei Basarabia, regiunea Odesa, şi lui Petru Şchiopu, preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa.



    Ordinul Meritul Cultural – în grad de Ofiţer, Categoria A – Literatură i-a fost acordat lui Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, preşedinte al Societăţii Casa Limbii Române, Cernăuţi, Ordinul Meritul Cultural- în grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii – lui Nicolae Avram, economist, fondator al Uniunii Culturale a Românilor Basarabeni, şi lui Ilie Luceac, istoric, profesor universitar, Cernăuţi, iar Ordinul Meritul pentru Învăţământ – în grad de Comandor, Zinaidei Pinteac, profesor, vicepreşedintă a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa. (Foto: Octavian Bâlea)

  • Ministrul Stanoevici a fost în Serbia pentru a cunoaşte în mod direct situaţia minorităţii române

    Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a efectuat, în zilele de 16 şi 17 aprilie, o vizită de lucru în Serbia pentru a cunoaşte mai bine situaţia comunităţii româneşti din acest stat, informează MAE.



    Potrivit unui comunicat de presă remis vineri, obiectivul vizitei l-a constituit cunoaşterea directă a situaţiei minorităţii române şi viziunea autorităţilor locale din regiunile locuite de români în ceea ce priveşte respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române.



    În cele două zile, ministrul Stanoevici a avut întâlniri cu reprezentanţii românilor din regiunile Voivodina şi Belgrad.



    Discuţiile au vizat, în principal, situaţia învăţământului în limbă română din aceste regiuni, ministrului delegat fiindu-i aduse la cunoştinţă principalele probleme cu care se confruntă corpul profesoral în actualele condiţii din Voivodina. Un alt aspect important l-a constituit prezentarea situaţiei mediului asociativ românesc din aceasta parte a Serbiei, precum şi principalele proiecte pe care acesta le are în vedere, arată MAE. Pe de altă parte, ministrul român a subliniat nivelul ridicat de cooperare dintre statul român şi minoritatea română din Serbia, precum şi sprijinul autorităţilor române pentru promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii româneşti, cu precădere în domeniile educaţiei, mass-media şi al serviciului religios în limba română.



    Vizita în Serbia a reprezentat o etapă importantă în cadrul mandatului exercitat de ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, prin prisma contactelor şi discuţiilor care au avut loc cu privire la situaţia uneia dintre cele mai numeroase minorităţi româneşti care trăieşte în regiunea Balcanilor şi care reprezintă o preocupare majoră pe agenda de politică externă a Guvernului României, se mai arată în comunicatul MAE.