Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn a anunţat că UE va lansa negocierile de aderare cu Serbia la 14 decembrie. Comisarul Vĕra Jourová -prezentare primele propuneri în cadrul Pieţei Unice Digitale şi în materie de contracte digitale privind comerţul online în UE; Agenţia Frontex a acceptat cererea Greciei de a desfăşura în Marea Egee forţa de reacţie rapidă (RABIT) pentru a face faţă afluxului de migranţi.
La Bucureşti, Târgul de Carte Gaudeamus, organizat de Radio România, a fost şi în acest an un real succes de public şi de vânzări. 125 de mii de oameni au vizitat târgul, cheltuind aproximativ 3.200.000 de euro şi făcând din Târgul de carte Gaudeamus “cel mai citit târg de carte”. Gaudeamus a însemnat în acest an şi peste 300 de edituri participante, iar numărul evenimentelor culturale organizate în cele cinci zile de desfăşurare a depăşit 700. Trofeele Gaudeamus, ai căror câştigători au fost stabiliţi prin votul publicului, le-au revenit în ordine editurilor Humanitas, RAO şi Nemira. Editura RAO a obţinut şi premiul pentru “Cea mai râvnită carte a târgului”, cu volumul “Biblia pierdută” de Igor Bergler. Premiul de Excelenţă i-a fost acordat Editurii Cartier, pentru modul în care, alături de alte edituri basarabene, susţine piaţa de carte din România şi Republica Moldova, iar Premiul Educaţia – Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
România trebuie să informeze de urgenţă statele UE despre nerespectarea de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral privind protecţia minorităţilor naţionale. Aflat în Serbia împreună cu o delegaţie a Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, deputatul Eugen Tomac, preşedinte executiv al Mişcării Populare, a atras atenţia asupra nerespectării de către Serbia a prevederilor protocolului bilateral, semnat la Bruxelles în martie 2012. Declaraţiile au fost făcute după o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai Comisiei pentru diasporă şi sârbii din regiune, ai Comisiei pentru politică externă şi ai Grupului parlamentar de prietenie cu România din Adunarea Naţională a Serbiei.
România este cea mai pregătită ţară din Europa Centrală şi de Est pentru a oferi servicii avansate în cloud pe infrastructura fixă şi mobilă, în condiţiile în care traficul de date în cloud la nivel global va creşte de peste patru ori până la finalul anului 2019, se arată într-un studiu de specialitate. Traficul de date în cloud va creşte, până la finalul anului 2019, de la 2,1 la 8,6 zettabytes (ZB), depăşind ritmul de creştere al traficului centrelor de date, estimat a se tripla în aceeaşi perioadă, potrivit celui de-al cincilea studiu anual Cisco Global Cloud Index (2014-2019). Componenta cloud devine din ce în ce mai importantă, fie că este vorba de cloud privat, hibrid sau public. Global Cloud Index subliniază că traficul de date pe acest segment va creşte cu peste 30% în orice regiune a lumii în următorii cinci ani. În 2015, 81 de ţări au îndeplinit toate criteriile pentru a oferi servicii avansate de cloud pe reţele mobile, în creştere semnificativă faţă de 2014 când doar 21 de ţări se calificau.
Valoarea importurilor realizate de România anul trecut s-a cifrat la peste 58,5 miliarde de euro, în creştere cu 5,8% faţă de anul anterior. Cea mai mare pondere a acestui tip de comerţ a fost consemnat cu ţările din Uniunea Europeană, peste 75% din total, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Conform statisticii, la nivelul anului trecut, valoarea importurilor din Germania a fost cu 9,5% mai mare faţă de anul precedent, produsele cele mai frecvent comercializate fiind reprezentate de maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile, mijloace şi materiale de transport, produse chimice, materiale textile. Pe locul doi în topul ţărilor din care România a importat în 2014 se află Italia.
Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Republicii Croația că autoritățile locale mențin măsurile de închidere, pe o perioadă nedeterminată, a punctelor de control trecere frontieră cu Serbia de la Ilok, Ilok 2, Principovac, Principovac 2 şi Batin.
Circulaţia rutieră se desfăşoară în condiţii normale pe la principalul punct de control trecere frontieră Croaţia-Serbia de la Bajakovo-Batrovci, situat pe autostrada Zagreb-Belgrad.
Circulația feroviară este în continuare suspendată pe direcţiile Croația-Slovenia, Croația-Ungaria și Croația-Serbia.
Având în vedere evoluţiile situației din teren, se recomandă cetățenilor români care doresc să călătorească în Republica Croaţia să consulte paginile de Internet ale Automobil Clubului Croat – http://www.hak.hr/en, Companiei Naționale Croate de Căi Ferate –http://www.hznet.hr, Autorității Portuare Croate – http://www.portauthority.hr şi Agenției Croate de Aviație Civilă –http://www.ccaa.hr, pentru informații actualizate.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informații, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situații speciale.
Sursa: Comunicat MAE
Măsurile
autorităţilor din Ungaria de a stopa fluxul de refugiaţi de la graniţa sa cu
Serbia nu par să dea rezultate, ci dimpotrivă provoacă tensiuni tot mai mari,
iar reacţiile critice internaţionale se înmulţesc.
Secretarul
general al ONU, Ban Ki-moon, consideră inacceptabil tratamentul aplicat
refugiaţilor de către forţele de ordine ungare şi le-a cerut oficialităţilor să
dea dovadă de compasiune. Declaraţia oficilalului ONU vine după ce sute de
imigranti au protestat, miercuri, împotriva închiderii frontierei sârbo-ungare,
iar Budapesta a reacţionat folosind gazele lacrimogene şi tunurile cu apă
pentru a-i împrăştia.
Premierul sârb, Aleksandar Vucic, a acuzat Ungaria vecină
de comportament brutal şi non-european şi a cerut UE să reacţioneze.
In România,
liderii politici au condamnat modul în care autorităţile de la Budapesta
acţionează în criza
refugiaţilor, dar şi intenţia Ungariei de a construi un gard la frontiera
comună, similar celui ridicat la graniţa cu Serbia. Premierul Victor Ponta a criticat dur, în
ultimele zile, acţiunile şi reacţiile Ungariei în criza refugiaţilor, opiniile
acestuia stârnind furia oficialilor de la Budapesta. Ponta a apreciat că măsurile contravin
principiilor europene şi nu rezolvă situaţia refugiaţilor. Victor Ponta:
Din păcate, comportamentul ofcialilor maghiari n-are nici o legătură cu
ideea de Europa. Ziduri, câini poliţişti, arme, asta arată ca în anii ’30 din
Europa. E un lucru pe care-l spun cam toţi liderii europeni şi dacă se supără
sau nu se supără oficialii maghiari, mă interesează destul de puţin.
In
opinia ministrului de externe, Bogdan Aurescu, construcţia unui gard la
frontiera româno-ungarăreprezintă o abordare inadmisibilă în relaţiile
dintre două state UE. Bogdan Aurescu: Este vorba despre o
încercare a părţii ungare de a ne atrage într-o dispută artificială, în aşa fel
încât să se atenueze cel mai probabil percepţia care se conturează cât mai
mult, de autoizolare pe care Ungaria o are în cadrul UE ca urmare a acţiunilor
pe care le întreprinde.
Din opoziţie, co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu
spune că securitatea frontierelor nu se asigură cu un gard şi a criticat
demersul autorităţilor ungare.
Preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din
Romania, Kelemen Hunor, susţine, însă, că ridicarea acestui gard
nu va îngrădi libera circulaţie a
cetăţenilor europeni. Kelemen Hunor: Această soluţie nu
desparte România de Ungaria, nu este împotriva românilor, nu este împotriva
ungurilor, nu este împotriva cetăţenilor europeni. Acest gard încercă să
oprească un val de migranţi, cei care intră ilegal într-un stat european.
Intre timp Ungaria a anunţat că intenţionează să construiască un gard şi pe anumite sectoare de la
frontiera sa cu Croaţia, care a devenit noua ruta pentru refugiaţi spre Germania.
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să se deplaseze în Austria că autorităţile austriece au decis introducerea de controale la frontiera cu Ungaria, la punctele de control trecere a frontierei de la Hegyeshalom şi Kophaz.
Având în vedere faptul că zilnic apar noi evoluţii la frontiera dintre cele două state, precum suspendarea unor curse feroviare sau blocaje ale traficului rutier, durata de călătorie poate fi afectată. Ţinând cont de faptul că situaţia se poate schimba rapid, MAE recomandă cetăţenilor români să se documenteze asupra condiţiilor actuale de călătorie şi a circulaţiei pe principalele componente de infrastructură rutieră şi feroviară din Austria, consultând paginile dedicate de Internet, astfel: administraţia drumurilor – www.asfinag.at , poliţia austriacă – www.polizei.at şi căile ferate austriece – www.öbb.at.
Pe de altă parte, Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află sau doresc să se deplaseze în Ungaria că, începând cu 15 septembrie 2015, poliţia ungară a închis punctul de control trecere a frontierei terestre (PCTF) cu Republica Serbia, din dreptul localităţii ungare Roszke, iar începând cu data de 16 septembrie 2015 a fost suspendată activitatea în punctul de control trecere al frontierei de la Asotthalom. Pentru tranzitarea frontierei ungaro-sârbe, poliţia recomandă utilizarea PCTF Tompa, menţionându-se faptul că acesta funcţionează zilnic în intervalul orar 07:00 – 19:00.
În vederea obţinerii de informaţii în timp real privind circulaţia rutieră pe principalele drumuri din Ungaria, pot fi accesate camerele web montate de-a lungul acestora, la adresa paginii web www.utinform.hu/webkamerak/ sau poate fi consultată pagina oficială de Internet a Inspectoratului General al Poliţiei ungare – www.police.hu .
Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (disponibilă gratuit în App Store” şi Google Play”), care oferă informaţii, recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale.
Ştirile despre miile de refugiaţi, îndeosebi sirieni, care tranzitează zilnic ţări precum Macedonia sau Serbia în drumul lor spre Europa de Vest ţin zilnic capul de afiş al jurnalelor informative şi domină agenda politică europeană. Împreună cu Grecia, Italia este una dintre cele mai expuse ţări la afluxul masiv de imigranţi, doar în porturile Italiei meridionale ajungând de la începutul acestui an peste 104 mii de imigranţi din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud.
După ce a tolerat timp de mai multe săptămâni intrarea masivă pe teritoriul său a imigranţilor veniţi prin Grecia, săptămâna trecută guvernul de la Skopje a acuzat autorităţile elene că-i îndreaptă în mod organizat pe imigranţi către Macedonia, a decretat stare de urgenţă şi a trimis în zonă forţe de poliţie şi armata pentru a stăvili afluxul de străini. Traversarea frontierei a fost interzisă, joia trecută, timp de 24 de ore, dar ulterior imigranţilor li s-a permis să treacă.
Deocamdată ocolită de valurile de imigranţi, România a decis, totuşi, să ia măsuri. Cu atât mai mult cu cât Ungaria vecină este pe cale de a construi un gard înalt de patru metri şi lung de 175 de km la frontiera sa cu Serbia, pentru a-i împiedica pe imigranţi să pătrundă pe teritoriul său. După reuniunea de joi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă de la Bucureşti, vicepremierul pe probleme de securitate, Gabriel Oprea, a anunţat că România va întări securitatea la frontiera cu Serbia.
El a explicat că deşi Europa se confruntă cu o criză a imigraţiei fără precedent, care a creat o presiune deosebită în zona sudică şi sud-estică a UE, în România, încercările de trecere frauduloasă a frontierei şi numărul solicitărilor de azil sunt încă în parametrii anului trecut. Preventiv, vor fi luate, însă, unele măsuri, monitorizându-se atent evoluţia din regiune.
Gabriel Oprea: Avem în vedere intensificarea cooperării dintre autorităţile naţionale, de aplicare a legii, ca aspect de interes privind securitatea frontierei de stat, creşterea capacităţii operative la frontiera cu Serbia, creşterea capacităţii operative a frontierelor în zona de risc, prin mijloace tehnice şi aparatură de observare fixă şi mobilă, pe timp de zi şi pe timp de noapte.”
Bucureştiul ia în calcul, a mai spus Gabriel Oprea, şi dezvoltarea preventivă a unei infrastructuri necesare creşterii numărului de centre destinate imigranţilor, deşi, în acest moment, în România există şase centre regionale de cazare, cu o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri şi care, în acest moment, sunt ocupate doar în proporţie de 20%.
Vizită
oficială a preşedintelui Klaus Iohannis în Spania
Preşedintele
Klaus Iohannis a făcut, la începutul săptămânii, o vizită oficială în Spania.
Discuţiile cu regele Felipe al VI-lea şi cu premierul Mariano Rajoy au fost
dominate de cooperarea economică şi de situaţia importantei comunităţi
româneşti din Spania. Şeful statului român a amintit că, la finalul anului
trecut, investiţiile spaniole în România au depăşit 1,3 miliarde de euro şi a
pledat pentru o prezenţă şi mai consistentă a acestora, în special în domenii
precum energia, industria sau agricultura. La rândul său, regele Felipe al
VI-lea a declarat că Bucureştiului i se cuvine aderarea la Schengen pentru
eforturile coerente şi susţinute depuse de România, din poziţia de frontieră
externă a Uniunii. Premierul Mariano Rajoy a apreciat modul în care s-au
integrat cei aproximativ 1 milion de români care au ales să trăiască în ţara sa
şi rolul lor în dinamica economică a Spaniei. În timpul convorbirilor cu
reprezentanţi ai comunităţii româneşti, Klaus Iohannis le-a spus acestora că la
nivelul administraţiei prezidenţiale s-a început gândirea unei viziuni coerente
despre diaspora.
Klaus Iohannis în Serbia
Joi,
şeful statului român a mers în Serbia vecină, pe care o consideră un partener
cheie în regiune. Discuţiile cu omologul sârb, Tomislav Nikolići, cu prim-ministrul
Aleksandar Vučići şi cu preşedintele Parlamentului, Maja Gojkovići au vizat
stabilitatea regională, cooperarea economică, perspectiva integrării europene a
Serbiei şi situaţia minorităţii româneşti. România şi Serbia îşi propun să
realizeze o serie de proiecte comune – a declarat preşedintele Klaus Iohannis,
iar domeniile vizate sunt infrastructura, cooperarea transfrontalieră şi
interconectivitatea energetică. Şeful statului a mai declarat că România
susţine perspectiva europeană a Serbiei şi speră ca negocierile de aderare să
înceapă în acest an. Mai mult, Bucureştiul este dispus să acorde Belgradului
asistenţă în procesul de integrare. Situaţia minorităţii româneşti din Serbia,
pentru ale cărei drepturi depline Bucureştiul militează consecvent, a
reprezentat un punct important pe agenda vizitei. Klaus Iohannis a subliniat că
minoritatea românească din Serbia trebuie să se bucure, în integralitatea ei,
de toate drepturile prevăzute în documentele internaţionale, fie că este vorba
de reprezentare, acces la educaţie, serviciu religios sau presa de limba
maternă.
Grevă
a controlorilor de trafic
Mai multe zboruri
programate, miercuri, în prima parte a zilei, pe aeroportul internaţional Henri
Coandă din Bucureşti au fost afectate de o grevă de avertisment de două ore a
controlorilor de trafic aerian. Printre revendicările greviştilor se numără întocmirea unui nou contract colectiv
de muncă, protecţia salariaţilor, siguranţa traficului
aerian, dar şi anumite drepturi, precum cel legat de vârsta pensionării. Patronatul şi sindicatul trebuie să
prezinte până marţi, 21 iulie, clarificări şi soluţii la revendicările
sindicatelor, ce vizează zona profesională.
Nou
ministru la Transporturi
Iulian Matache este, din această
săptămână, noul titular la Ministerul Transporturilor. Fost secretar de stat în
acelaşi minister, Matache a fost a doua propunere a premierului Victor Ponta,
după ce preşedintele a respins numirea lui Mihai-Viorel Fifor în această
funcţie, motivând că acesta nu are experienţa managerială necesară. Iulian
Matache îl inlocuieşte la Transporturi pe Ioan Rus, care a demisionat după o
serie de declaraţii considerate jignitoare referitoare la românii care muncesc
în străinătate şi la familiile acestora rămase în ţară.
Demisie
a premierului Victor Ponta din funcţia de preşedinte al PSD
Lider al social-democraţilor din
februarie 2010, premierul Victor Ponta a ales să renunţe la orice funcţie în
PSD până când îşi va demonstra nevinovăţia faţă de acuzaţiile de corupţie pe
care DNA i le aduce. Premierul este în prezent urmărit penal într-un dosar
privind suspiciuni de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la
evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate
de avocat şi care privesc un dosar în care învinuit principal este colegul său
de partid, senatorul Dan Şova, fost ministru al Transporturilor în guvernul
Ponta. Preşedintele Klaus Iohannis şi opoziţia de dreapta i-au cerut să
demisioneze pentru a nu dăuna imaginii ţării. Deocamdată, funcţia de preşedinte
interimar al PSD este îndeplinită de Rovana Plumb, cea care a asiguratul
interimatul şi pe perioada în care, săptămânile trecute, Victor Ponta a lipsit
din ţară pentru a se opera la genunchi în Turcia. Revenit în România, premierul
a fost audiat de procurorii anticorupţie, care au dispus instituirea
sechestrului asigurător pe averea sa.
Situaţia
Greciei
Ministrul român de
Externe, Bogdan Aurescu, a salutat acordul istoric cu privire la noul program
de asistenţă financiară pentru Grecia. Aurescu a amintit că, în toată perioada
crizei greceşti, Bucureştiul a sperat că va fi găsită o soluţie favorabilă
pentru viitorul european al Greciei. Liderii zonei euro au ajuns, în această
săptămână, la un acord istoric privind un nou program de asistenţă financiară
pentru Grecia, în condiţiile în care Atena risca, în caz contrar, ieşirea din
uniunea monetară. Parlamentul
elen a aprobat în noaptea de miercuri spre joi măsurile de reformă cerute de
creditori în schimbul reluării finanţării Greciei, după dezbateri tensionate şi
pe fondul protestelor violente anti-austeritate de pe străzile Atenei. Măsurile economice dure cerute de
finanţatorii internaţionali includ, în principal,
majorări de taxe şi creşterea vârstei de pensionare.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel
Tîlvăr, a avut astăzi, 22 iunie 2015, o întrevedere cu ambasadorul Republicii
Serbia în România, Branko Brankovic. În cadrul discuţiei, ministrul delegat Angel Tîlvăr și-a exprimat interesul
pentru stimularea dimensiunii parteneriale cu autoritățile sârbe, în vederea
promovării şi protejării identităţii naţionale şi a drepturilor de care persoanele
aparţinând minorităţile naţionale trebuie să beneficieze, ca parte a setului de
valori europene la care aderă cele două ţări.
Oficialul român a apreciat
experienţa României ca model în acest domeniu şi a menţionat faptul că această
experienţă stă la dispoziţia Republicii Serbia, în cadrul parcursului său
european. În același timp, și-a arătat preocuparea în legătură cu identificarea
modalităţilor cele mai eficiente de a veni în întâmpinarea dorinţei legitime a
românilor din Serbia de răsărit pentru a asigura generaţiilor noi accesul la
limba, cultura şi civilizaţia părinţilor şi a bunicilor.
Ministrul delegat a prezentat activitatea şi proiectele sprijinite de către
DPRRP – MAE în comunităţile româneşti din Serbia de nord-est şi din Voivodina,
solicitând, totodată, sprijinul autorităților sârbe pentru susținerea
proiectelor și valorificarea în comun a patrimoniului identitar reprezentat de
aceste comunități .
Ambasadorul Branko Brankovic a apreciat excelenta relaţie bilaterală şi a
transmis întreaga disponibilitate a autorităţilor de la Belgrad pentru găsirea
celor mai bune soluţii în legătură cu aspectele legate de minoritatea română
din Republica Serbia.
La rândul său, demnitarul român a manifestat deschidere în ceea ce privește
diversificarea mecanismelor de cooperare bilaterală, care să contribuie și la
asigurarea accesului membrilor comunității românești la cursuri de limba romană
şi la serviciul religios în limba maternă. În context, a menționat că România
urmăreşte cu atenţie evoluţia programului de introducere a studierii limbii
române în şcolile din Serbia de răsărit, precum şi păstrarea şi îmbunătăţirea
sistemului de învăţământ în limba română din Voievodina.
Angel Tîlvăr și-a
exprimat convingerea că Acordul dintre guvernul român şi cel sârb în domeniul
educaţiei va fi semnat în viitorul apropiat, fapt ce va contribui la
îmbunătăţirea educaţiei în limba română pe întreg teritoriul Serbiei. De
asemenea, ministrul delegat a subliniat importanţa impulsionării activităţilor
Comisiei Mixte, considerând că dialogul în acest format constituie un cadru
optim de abordare multi-instituţională a subiectelor de interes comun pentru
cele două state.
Naţionala
feminină de handbal a României a învins formaţia Serbiei, vicecampioana
mondială, cu scorul de 32-26, la pauză 17-13, sâmbătă în Sala Sporturilor din
Kraljevo, în prima manşă a barajului pentru calificarea la Campionatul Mondial
2015 din Danemarca. Româncele au controlat meciul de la un capăt la altul şi
niciun moment nu s-a pus problema învingătoarei. Interul Cristina Neagu a fost
cea mai bună marcatoare a României cu 11 goluri. Returul va avea loc sâmbătă,
13 iunie, în Sala Polivalentă din Cluj-Napoca.
Echipa
României a jucat până acum în toate ediţiile turneelor finale ale campionatelor
mondiale. Palmaresul echipei naţionale feminine include un titlu mondial
câştigat în 1962, când campionatul mondial a fost organizat chiar în România,
şi două medalii de argint: în 1973, în Iugoslavia, şi în 2005 în Rusia.
Confruntarea
de acum este o revanşă pentru Campionatele europene din 2006 ratate de România,
atunci vicecampioană mondială, după o dublă întâlnire cu Serbia. Acum, rolurile
s-au inversat. România îşi joacă în dubla cu Serbia calificarea la Mondiale,
dar şi şansele de a ajunge la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro în 2016.
Serbia
este vicecampioana mondială, dar nu va alinia în faţa României cea mai bună
echipă, după ce vedetele Lekici, Tomasevici, Cvijici, Damnjanovici, Erici au
boicotat reprezentativa din cauza unor divergenţe cu selecţionerul Saşa
Boskovici.
Federaţia Română de Handbal va marca unul dintre
cele mai importante momente din istoria handbalului feminin modern românesc:
împlinirea a 20 de ani de la performanţa naţionalei de tineret, care a devenit
campioană mondială în anul 1995, la Aracaju în Brazilia. Federaţia Română de
Handbal va organiza un moment pentru a sărbători această performanţă, o
reîntâlnire a jucătoarelor şi staff-ului naţionalei de la acea dată cu publicul
român, care va avea loc în pauza meciului retur dintre România şi Serbia din
Sala Sporturilor de la Cluj-Napoca.
Spectatorii se vor întâlni cu câteva dintre
cele mai mari vedete ale handbalului românesc şi cu antrenorii care au adus cea
mai importantă medalie pentru România. Lotul României de atunci era compus din
Magdalena Urdea, Narcisa Lecuşanu, Stăncuţa Ghionea, Simona Ţuţuianu, Carmen Niţescu,
Carmen Amariei, Alina Dobrin, Steluţa Lazăr, Ildiko Kerekes, Cristina Mihai,
Luminiţa Stroe, Roxana Berilă, Elena Iorgu, Irina Neagu, Olimpia Vereş.
Gracias a su estabilidad interna y su perseverancia en aplicar reformas duras, Bucarest y Sofía han llegado a ser miembros de la OTAN , desde 2004 y de la UE, desde 2007. En cambio, Serbia, que actualmente solo aspira a la adhesión europea, permanece convaleciente a causa de las graves heridas provocadas en los años 90 por el estallido de las guerras en la antigua Yugoslavia dirigida por el líder más importante de Belgrado en aquella época, Slobodan Milosevic. Este viernes, en Craiova (sur de Rumanía, cerca de las fronteras con Bulgaria y Serbia) el primer ministro rumano Victor Ponta ha propuesto a sus homólogos búlgaro, Bojko Borisov, y serbio, Aleksandar Vucici, una acción conjunta según el modelo de la cooperación entre los países centroeuropeos que forman parte del Grupo de Visegrad.
Como países ribereños del Danubio Bulgaria, Serbia y Rumanía deben iniciar acciones coordinadas conjuntas en el ámbito de las iniciativas europeas. Un ejemplo en este sentido son nuestras vecinas Polonia, República Checa y Hungría, que, en el marco del Grupo de Vişegrad, han desarrollado de manera eficiente sus intereses regionales, ha destacado el jefe del Ejecutivo de Bucarest al hablar de la creación del Grupo de Craiova. Ponta cree que Bulgaria y Rumanía pueden defender mejor sus intereses en Bruselas si se unen en una acción conjunta. Debido a su incorporación simultánea a las estructuras europeas y euroatlánticas, ambos países tienen ahora la oportunidad de adherirse juntos al espacio de Schengen, pero solo si cooperan, según ha precisado el primer ministro rumano.
Su homólogo búlgaro comparte esta opinión. Además de proyectos conjuntos, en sectores como energía e infraestructura, ha dicho Borisov, la cooperación debería incluir también otros sectores incluso la lucha contra el contrabando y el tráfico de personas. Durante la reunión con el primer ministro serbio Vucici, Ponta y Borisov han destacado los intereses estratégicos y económicos mutuos de sus países, desde la situación en los Balcanes Occidentales hasta la estrategia para la región del Danubio. También han reiterado el apoyo total e incondicional a los esfuerzos y las acciones de Serbia para adherirse a la Unión Europea.
Los analistas consideran que la reunión trilateral de Craiova ha sido un intento conjunto de Bulgaria y Rumanía de establecer más firmemente la orientación prooccidental de Serbia. Apostando en una controvertida equidistancia entre Bruselas y Moscú, aspirando a la integración europea pero al mismo tiempo manteniendo relaciones privilegiadas con Rusia, Belgrado envía señales contradictorias.
Para Bucarest es importante que los serbios asuman los valores occidentales, dado que en las regiones fronterizas de Voivodina y Timoc, viven grandes comunidades rumanas. Rumanía es uno de los 5 países miembros de la UE que no reconoce la independencia de la antigua provincia serbia de Kosovo, con mayoría de población albanesa pero que siempre ha pedido a Belgrado que respete los estándares europeos relativos al tratamiento concedido a las minorías nacionales.
(versión española S.Sarbescu )
.
Graţie stabilităţii interne şi consecvenţei cu care au promovat reforme dure, Bucureştiul şi Sofia au fost admise în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2007. Azi doar candidată la admiterea în Uniune, Serbia, în schimb, e, încă, în convalescenţă, după rănile adânci provocate în anii 90 de războaiele dezlănţuite în fosta Iugoslavie de omul forte din epocă la Belgrad, Slobodan Milosevici. Vineri, la Craiova (sudul României, în apropierea frontierelor cu Bulgaria şi Serbia) premierul român Victor Ponta le-a propus omologilor săi bulgar, Bojko Borisov, şi sârb, Aleksandar Vucici, o acţiune concertată, după modelul cooperării ţărilor central-europene din deja consacratul Grup de la Vişegrad.
Toate trei riverane Dunării, “Bulgaria, Serbia şi România trebuie să acţioneze mai coordonat, mai unitar pe planul iniţiativelor europene. Avem în faţă exemplul de succes al vecinilor noştri, Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, care, prin intermediul Grupului de la Vişegrad, au putut şi pot să-şi valorifice eficient interesele regionale” – a argumentat şeful Executivului de la Bucureşti crearea aşa-numitului “Grup de la Craiova”. Ponta mai crede că Bulgaria şi România îşi pot apăra mai bine interesele la Bruxelles atâta vreme cât acţionează împreună.
Admise simultan în structurile eurpene şi euroatlantice, cele două ţări au, acum, posibilitatea de a intra împreună şi în spaţiul Schengen dacă vor colabora, mai susţine premierul român. Omologul său bulgar îi împărtăşeşte opinia. Pe lângă proiectele comune în domeniile energiei şi infrastructurii, spune Borisov, cooperarea trebuie extinsă şi în alte planuri, inclusiv lupta împotriva contrabandei şi traficului de persoane.
La întâlnirea cu premierul sârb Vucici, Ponta şi Borisov au subliniat interesele strategice şi economice comune pe care le au cele trei state, de la evoluţiile din Balcanii de Vest la strategia pentru regiunea Dunării. Ei au reiterat şi ceea ce-au numit “sprijinul total şi necondiţionat pentru efortul şi demersul Serbiei de a deveni membră a Uniunii Europene”. Analiştii consideră că întâlnirea trilaterală de la Craiova a fost şi o încercare coordonată a Bulgariei şi României de a fixa mai temeinic Serbia pe orbita occidentală.
Jucând cartea discutabilă a echidistanţei între Bruxelles şi Moscova, aspirând la integrarea europeană, dar menţinând raporturi privilegiate cu Rusia, Belgradul dă, frecvent, semnale contradictorii. Pentru Bucureşti, asumarea de către sârbi a valorilor occidentale e cu atât mai importantă cu cât, în regiunile frontaliere Voivodina şi Timoc, există însemnate comunităţi româneşti. România e una dintre cele cinci state membre ale UE care nu a recunoscut independenţa fostei provincii sârbe Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză, dar a cerut mereu Belgradului să respecte standardele europene în tratamentul acordat minorităţilor etnice.
La Uzdin (Serbia) au avut loc, sâmbătă, mai multe evenimente culturale cu participarea comunităţii româneşti. Astfel, la Casa de cultură ,,Doina” s-a desfășurat, ediția a XVI-a a Concursului de recitatori ,,Buna Vestire, în timp ce la galeria de artă Torna, torna, fratre!” din Uzdin, Serbia, a avut loc, sâmbătă, vernisajul unei expoziții de pictură naivă românească. Expoziţia a găzduit 53 de lucrări ale artistelor din Udzin pentru a marca astfel timpul scurs de la apariția fenomenului picturii naive, cunoscut în lumea oamenilor de artă de pretutindeni drept miracolul românesc din Voivodina”, notează Agerpres.
Acesta a devenit o mișcare cultural nemaiîntâlnită în alt loc. Un grup de femei țărănci, fără școală, au simțit nevoia de exprimare a trăirilor, gândurilor și visurilor lor. Și astfel au pornit să imortalizeze pe pânză, în ulei, ținuturile dragi, oameni și întâmplări, peisaje și închipuiri. Lumea lor era reală și cu ajutorul culorilor au multiplicat-o”, explică Vasile Barbu, președintele Societății Culturale Tibiscus, pentru Agerpres.
Vasile Barbu a fost şi amfitrionului concusrului de recitatori la care au participat elevi de şcoală primară şi generală din localitățile sârbeşti Uzdin, Panciovo, Vîrșeț, Kovăcița, Ecica, Berin, Torac, Nicolinț și Sărcia, dar și din Caransebeș și Timișoara.
Mulți din autorii versurilor rostite de elevi nu se află în manualele școlare. Aceștia au avut acces la opera lor datorită dascălilor și bibliotecilor românești care sunt înființate în fiecare dintre cele 39 de localități cu populație majoritar românească din provincia Autonomă Voivodina”, a spus Barbu.
Participanţii la concurs au primit premii constând în diplome şi pacehete de cărţi de beletristică.
Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români, care se deplasează sau se află deja pe teritoriul Republicii Serbia, cu privire la faptul că pentru data de 5 martie 2015 Institutul de Meteorologie şi Hidrologie a emis o avertizare de cod roşu de ploi pentru partea central-vestică a ţării.
Se estimează că precipitaţiile vor depăşi 60 de litri / mp. Totodată, în partea de sud şi sud-est a ţării se află în vigoare o avertizare de cod portocaliu de ploi.
Pentru data de 6 martie 2015, autorităţile locale au emis o avertizare de cod portocaliu de ninsori pentru jumătatea sudică a Serbiei, precum şi un cod galben de ninsori pentru jumătatea nordică.
În aceste condiţii, recomandăm cetăţenilor români care călătoresc sau tranzitează teritoriul Republicii Serbia, în intervalul 5 – 6 martie 2015, să conducă prudent, să adapteze viteza la condiţiile carosabilului, să aibă autovehiculele echipate cu pneuri de iarnă, să respecte limitele de viteză, iar, anterior efectuării deplasărilor, să se intereseze cu privire la prognoza meteo accesând website-ul http://www.meteoalarm.rs
Detalii privind starea drumurilor din Republica Serbia, pot fi obţinute accesând pagina de Internethttp://www.amss.org.rs
Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează cetăţenilor români recomandările de a consulta informaţiile furnizate prin intermediul aplicaţiei Călătoreşte în siguranţă – care poate fi descărcată pe orice telefonul mobil de tip smartphone, şi serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.
Comunicat www.mae.ro
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, s-a arătat a fi de un optimism moderat referitor la rezolvarea problemelor românilor din Serbia, după ce a avut, joi şi vineri, discuţii pe această temă cu oficialităţile sârbe, precizând că are un astfel de punct de vedere ţinând cont de istoricul vizitelor oficiale.
Există motive de speranţă. Lucrurile pe care le-am semnalat împreună cu delegaţia care m-a însoţit au fost luate la cunoştinţă. Am primit asigurări că în cazurile punctuale pe care le-am semnalat se vor lua măsuri, dar din istoricul vizitelor oficiale, în momentul de faţă am un optimism moderat, a declarat Tîlvăr.
Demnitarul român a arătat că în discuţiile cu oficialii sârbi a pus problema accesului etnicilor români la educaţie în limba maternă. El a ridicat problemele pe care minoritatea le-a semnalat, legate de accesul la educaţie în limba română, de faptul că atunci când s-au făcut cercetările sociologice pentru stabilirea numărului de elevi dispuşi să înveţe limba română sunt motive serioase să credem că nu toţi cei care au vrut să studieze limba română au putut să o facă.
Vizavi de posibilitatea de a studia limba română în cadrul orelor de curs au fost semnalate situaţii în care orele au fost puse în aşa fel încât să-i descurajeze pe copii să participe, având câte două-trei ore de la terminarea orelor de program până la cursul de limba şi literatura română, a afirmat ministrul.
Tîlvăr a mai spus că în convorbirile oficiale a mai vorbit şi despre necesitatea unor microbuze şcolare, astfel încât copii să poată ajunge la şcolile în care se studiază în limba română, dar s-a pronunţat şi pentru încurajarea cadrelor didactice de a se pregăti în aşa fel încât să poată preda în cadrul orelor de limba română.
Ministrul a discutat cu comunitatea situaţii concrete şi linii de strategie generală care să poată fi puse în operă şi îndeplinite cu ajutorul departamentului pe care îl conduc. Am avut acces la o serie de proiecte care s-au dovedit a fi de succes, pe care România le-a sprijinit aici. Totodată, am avut şi situaţii care ne-au fost semnalate, care ne vor determina să nu încurajăm pe viitor o serie de proiecte care nu şi-au dovedit eficacitatea, pentru că vorbim de bani publici şi trebuie să încurajăm cheltuirea lor cu cât mai mare eficienţă, a adăugat Angel Tîlvăr.
Întrebat dacă, în cazul în care lucrurile nu se vor îmbunătăţi, România ar putea să condiţioneze sprijinirea parcursului european al Serbiei şi aderarea acestei ţări la Uniunea Europeană de rezolvarea problemei minorităţii române, ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare a spus că aderarea la un set de valori europene impune o grijă faţă de minorităţi.
Pe de altă parte, el a afirmat că românii din Voivodina şi Valea Timocului îşi doresc să păstreze legăturile cu ţara, tradiţiile, obiceiurile, cultura şi îşi doresc să vorbească în limba română. Vestea cea mai bună e că şi la nivelul copiilor, al felului în care familiile îşi educă copii, există un interes special pentru limba română, a adăugat oficialul.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, efectuează, în perioada 19-21 februarie 2015, o vizită de lucru în Republica Serbia. El s-a întâlnit cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale sârbe, dar şi cu reprezentanți ai comunității românești și ai mediului asociativ şi religios din Valea Timocului și Voivodina.
Ministrul delegat a reiterat susţinerea pe care România o acordă Serbiei în parcursul european al acesteia şi a vorbit despre deschiderea României de a pune la dispoziţie experienţa acumulată de-a lungul etapei de pre-aderare, în special în ceea ce priveşte îndeplinirea criteriului politic de aderare în domeniul recunoaşterii şi respectării drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale. De asemenea, dl. Tîlvăr a reliefat necesitatea consolidării relaţiilor bilaterale şi a subliniat importanţa reluării lucrărilor Comisiei mixte Interguvernamentale pentru protecţia minorităţilor. Ministrul delegat a precizat că România dorește ca românii din Serbia să se bucure de aceleași drepturi de care se bucură sârbii în România.
Un subiect central al discuţiilor a fost situaţia învăţământului în limba română pe teritoriul Serbiei. S-a convenit asupra unei colaborări mai strânse între autoritățile sârbe cu atribuții în domeniu și cele din România pentru operaționalizarea cursului opţional de limba română cu elemente de cultură naţională în Serbia de Răsărit. Au fost, de asemenea, abordate subiecte privind celelalte teme cheie care fac obiectul recomandărilor Comisiei Mixte, în cadrul Protocolului semnat de părţi: mass-media şi religie, în special situația Bisericii Ortodoxe române în Serbia de Răsărit. Partea sârbă a luat act de aspectele de natură tehnică prezentate şi a agreat continuarea, în spirit constructiv, a dialogului.
Ministrul delegat Angel Tîlvăr a subliniat importanţa aplicării principiului reciprocităţii și a agreat, împreună cu interlocutorii, importanța continuării dialogului bilateral.