Radio România Internațional

Tag: servicii

  • Un acord pentru competitie loială

    Un acord pentru competitie loială

    De
    aproape trei ani, ţări reprezentând 70% din comerţul
    mondial cu servicii poartă negocieri în vederea
    ajungerii la un nou acord – TISA (Trade in Services Agreement) – în domeniu.
    Între cei 23 de participanţi la aceste discuţii, Uniunea Europeană constituie o
    entitate unică. De ce este nevoie de un nou acord? În
    primul rând pentru că se impune reglementarea anumitor servicii, apărute sau
    dezvoltate între timp, neavute în vedere în acordul actual, în vigoare din
    1994. Un exemplu în acest sens este piaţa digitală. În acelaşi timp, este vorba
    despre importanţa tot mai crescută a serviciilor în ponderea PIB-ului.

    Potrivit
    indicatorilor Băncii Mondiale, ponderea valorii adăugate de sectorul de
    servicii în PIB-ul global sporeşte în ritm alert – de la 53% în 1970, la 57% în
    1990, 67% în 2000, 70% în 2011, spre exemplu. Negocierile actuale au ca scop
    stabilirea unui set minim global de cerinţe pentru comerţul în sectoare, precum
    cel al serviciilor financiare sau de transport. Reuniţi în plen, deputaţii
    europeni au votat, în februarie, o rezoluţie privind orientarea politicii
    comerciale a UE în interesul companiilor comunitare şi al consumatorilor. Votul de astăzi este un moment important.
    Sunt mândră că am obţinut un sprijin larg în spectrul politic în acest sens. Ieri,
    Comisia Europeană a avut un cec în alb. Astăzi, primeşte un mandat parlamentar
    foarte clar – dacă recomandările noastre sunt respectate, TiSA va permite mai
    multe drepturi pentru cetăţenii noştri acasă şi va îndepărta unele obstacole
    pentru companiile noastre în străinătate. Dacă nu, Parlamentul nu va ezita să
    dea un veto acestui acord    , a declarat raportorul Viviane Reding.

    Toate acestea
    pentru că nu vrem ca TiSA să ne submineze serviciile publice, cultura,
    legislaţia muncii, standardele de mediu, de protecţie a consumatorilor, de
    protecţie a datelor – altfel spus, modul în care trăim în Europa    , a precizat raportorul.

    Pentru a proteja
    companiile UE faţă de competiţia neloială în străinătate, deputaţii au mandatat
    negociatorii comunitari să ceară ajustarea practicilor statelor terţe împotriva
    companiilor din UE, cum ar fi cele legate de localizarea obligatorie a datelor
    sau limitelor de capital străin. De asemenea, vor mai puţină birocraţie pentru IMM-uri şi, poate
    cel mai important, reciprocitate în deschiderea pieţelor, în special în ceea ce
    priveşte licitaţiile publice internaţionale, transportul, serviciile financiare
    şi digitale. Aceasta, în condiţiile în care, în prezent, serviciile UE sunt
    deja mai deschise la competiţia străină decât cele ale partenerilor săi.


    Este
    nevoie de reguli foarte clare, din raţiuni de
    competiţie, explică europarlamentarul Norica Nicolai: Se simte
    nevoia unui tip de protecţie. Ştim toţi care au fost consecinţele unor servicii
    financiare dezvoltate fără reglementări în ceea ce priveşte criza. Se pune, de
    asemenea, problema ridicării barierelor comerciale cu state terţe. Foarte
    importante mi s-au părut discuţiile cu privire la forţa de muncă, la
    mobilitatea interioară şi exterioară a forţei de muncă. Trebuie să spun că, din
    păcate, în UE se simte o tendinţă a limitării accesului pe piaţa muncii şi
    propunerea de a se introduce acea celebră clauză Golden standard, care
    priveşte forţa de muncă foarte bine calificată, la care UE este receptivă.
    Continuă, în opinia mea, fenomenul de theft brain, de furt de
    creiere, de care toată lumea are nevoie.

    Cifrele arată că Uniunea
    Europeană în ansamblul său este principalul exportator, dar şi importator de
    servicii la nivel mondial. îi este ameninţată această poziţie în vreun fel? Norica Nicolai: Nu,
    nu, în momentul de faţă nu este ameninţată, mai ales că suntem într-o negociere
    pe care eu o văd de lungă durată şi destul de dură pentru că, economia globală
    aflându-se într-o perioadă de recesiune, foarte multe state nu vor renunţa la
    măsurile protecţioniste care să le dea o şansă să-şi menţină creşterea şi să
    limiteze daunele. Cu siguranţă, însă, în măsura în care alte servicii se vor
    dezvolta în raport de evoluţia tehnică există un risc şi pentru capitole de
    servicii ale UE să fie afectate. Dar asta pe termen scurt, pentru că gândesc că
    în termen de 5-6 ani vom finaliza aceste negocieri şi ştim foarte bine cât de
    lung este procesul de ratificare a acordului în UE, spre 2020-2025 putem
    discuta de un acord general cu privire la comerţul cu servicii.

    Evoluţia structurii economiei
    româneşti din ultimii ani indică o economie emergentă care a trecut printr-o
    fază de supraîncălzire şi acum se reface, cu un sector al serviciilor încă sub
    media Uniunii Europene, dar şi o schimbare a structurii dinspre ramurile cu
    valoare adăugată mică, precum agricultura, spre ramuri cu valoare adăugată
    mare, ceea ce este benefic şi con­tri­buie la îndeplinirea criteriilor de con­ver­genţă
    reală spre zona euro, spun analiştii. Cele mai recente date publicate de
    Eurostat arată că România a înregistrat a treia cea mai mare creştere
    economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru al anului trecut,
    alăturându-se astfel Suediei, Cehiei şi Slovaciei.

  • Prima „Bancă de timp” din România

    Prima „Bancă de timp” din România

    Timpul este una dintre cele mai preţioase resurse ale societăţii moderne.
    Trăim într-o epocă în care fiecare minut trebuie valorificat. De cele mai multe
    ori, simţim, la sfârştiul unei zile lungi, că nu am reuşit să ducem la bun
    sfârşit întreaga listă de activităţi pe care ne-o stabiliserăm încă din zori.
    În cel mai bun caz, îndeplinirea tuturor sarcinilor de peste zi ne îndepărtează
    de cei dragi, creează frustrare şi neînţelegeri. Ca în orice societate modernă,
    expresia nu am timp este pe buzele tuturor… Persoane creative au găsit o
    soluţie cel puţin interesantă pentru lipsa timpului.


    Pentru realizarea aceleiaşi sarcini, doi oameni folosesc intervale diferite
    de timp, în funcţie de apetenţa pentru activitatea respectivă, de aptitudini,
    de cunoştinţe şi de puterea de concentrare. Conceptul de bancă de timp,
    împrumutat din Occident, aduce în România un concept nou, revoluţionar, conform
    căruia timpul poate fi fructificat în funcţie de lejeritatea şi plăcerea cu
    care diferiţi oameni duc la capăt diferite activităţi. De pildă, cuiva căruia
    îi face o deosebită plăcere să conducă poate ajuta o altă persoană să ajungă la
    timp în diferite puncte dintr-un oraş aglomerat.


    Diana Hăbuc este o tânără de 28 de ani, care desfăşoară activităţi
    intelectuale pe tot parcursul unei zile. Este trainer de limbi străine pentru
    diferite companii mari din Bucureşti, unde lucrează cu diferite grupe de
    vârstă, la diferite niveluri de cunoaştere a limbii franceze, iar a străbate
    capitala aglomerată este cel mai adesea o necesitate care îi consumă foarte
    mult din timp.

    M-ar ajuta foarte mult să am, atunci când
    este nevoie să ajung între două cursuri şi timpul este destul de puţin sau
    distanţa destul de mare, un fel de şofer personal. Cineva pe care să-l sun,
    să-i spun ca la ora x să fie în locul y, să mă ia din locul în care sunt şi să
    mă ducă în locul următor. Este lucrul care m-ar scoate cel mai mult din
    încurcături, pentru că este problema de care mă lovesc cel mai des, eu nefiind
    şoferiţă încă. Recunosc, nu mă pasionează foarte mult condusul, dar probabil că
    va trebuie să mă reorientez.


    Diana crede că banca de timp este o idee bună, mai ales că foarte multe
    persoane caută servicii de traducere de documente sau chiar de site-uri web,
    activitate pe care ea ar putea-o oferi oricui ar fi dispus să îi uşureze
    deplasarea prin Bucureşti: Cred că, în schimbul acestor servicii de
    taximetrie personalizată, aş putea să ofer, fără doar şi poate, cunoştinţele
    mele în materie de limbi străine. Aş putea să ajut copiii celor care mă pot
    duce de pe ici pe colo, le pot oferi cursuri de limbi străine, franceză şi engleză,
    cursuri de limba română. Aş putea traduce diferite documente sau lucrări de
    licenţă. Aş putea face lucruri pe care oamenii nu se pricep să le facă sau
    pentru care nu sunt dispuşi să plătească atât cât li se cere. Pot ajuta oamenii
    care vor să-şi deschidă site-uri sau blog-uri cu versiunile în limbile străine,
    oamenii care nu se pricep sau care pur şi simplu nu au chef să-şi extindă
    domeniul web şi astfel.




    Diana Hăbuc este o tânără foarte atentă la aspectul fizic, mai ales că,
    zilnic, intră în contact direct cu zeci de cursanţi. Vorbeşte şi zâmbeşte mult,
    aşadar este deosebit de grijulie cu aspectul danturii ei. Apelează deseori la
    servicii stomatologice de rutină, pentru a fi sigură tot timpul că face cea mai
    bună impresie persoanelor cu care interacţionează. Un alt serviciu pe care l-ar
    considera binevenit, în schimbul cunoştinţelor ei lingvistice, ar veni, aşadar,
    din partea unui stomatolog: Aş avea nevoie, dacă aş putea cunoaşte pe
    cineva din domeniu prin intermediul acestei bănci de timp, de un medic care
    să-mi poată oferi din când în când, cam o dată la şase luni, un control
    stomatologic în baza serviciilor pe care eu i le ofer, nişte servicii
    stomatologice de bază.


    Alexandru Dan este un tânăr ambiţios din Zalău şi studiază istoria şi filosofia.
    El este iniţiatorul conceptului de bancă a timpului în România. Ideea lui a
    pornit citind pe Internet despre succesul pe care acest serviciu public îl are
    în ţări din Europa, dar şi în Statele Unite ale Americii. Proiectul lui nu a
    prins contur încă, dar Alexandru este perseverent şi crede că time banking-ul
    va prinde şi în România: Se face, practic, o bancă de timp, cu o bază
    de date, unde figurează toată lumea care ia parte la acest proiect. Fiecare
    poate să facă ce vrea, ce îi place. Spre exemplu, o familie are nevoie de
    curăţenie, cealaltă are nevoie de ajutor la teme pentru copil. O familie merge
    şi face curat la cealaltă, primeşte în cont un număr de ore, timp care poate fi
    transformat în ore de meditaţii pentru copilul lor.


    Aşadar, nu doar banii sunt importanţi pentru satisfacerea anumitor nevoi,
    cât mai ales timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru efectuarea
    activităţilor curente. Se pare că banca de timp va reprezenta o soluţie de
    succes în viitorul apropiat.

  • Sistemul de sănătate

    Sistemul de sănătate

    Sistemul
    cu card şi cel fără card trebuie să funcţioneze în paralel timp de şase luni,
    adică până la finele lui octombrie! Prin această cerere, medicii de familie nu
    fac decât să exprime o anumită nemulţumire faţă de felul în care decurge
    introducerea în România a sistemului de decontare a serviciilor medicale şi a
    medicamentelor numai pe baza cardului de asigurat.

    Pornită relativ greoi pe 1
    mai, implementarea acestui sistem s-a poticnit, în principal, din cauza reţelei
    informatice deficiente, dar şi a faptului că nu toţi asiguraţii au intrat, în
    prealabil, în posesia cardului. Să se meargă în
    paralel, şase luni, cu card şi fără card, pentru a se corecta din mers
    problemele – spun, deci, medicii de familie, în opinia cărora, deşi important,
    cardul nu poate fi, în acest moment, unicul instrument de validare şi de
    decontare a serviciilor medicale. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de
    Sănătate, Vasile Ciurchea, susţine, în schimb, că trecerea defintivă la
    sistemul cu card de sănătate se va produce în august: Sigur
    că vom continua să acordăm servicii atunci când cineva nu poate să prezinte
    cardul din diverse motive – că nu l-a primit, că nu i-a fost emis sau eu ştiu
    ce altă motivaţie – dar o spun pentru a nu ştiu câta oară: acest lucru, la un
    moment dat, se va opri. Probabil că la sfârşit de iulie, început de august.

    În paralel cu eforturile de introducere în România a sistemului de
    decontare a serviciilor de sănătate pe bază de card, autorităţile de la
    Bucureşti au continuat, săptămâna aceasta, să dezbată deficitul de medici care,
    în căutarea unor venituri mai bune, aleg în număr foarte mare să muncească
    peste hotare. Or, în Parlament se află în pregătire o lege care pune bazele
    majorării veniturilor în sectorul medical.

    Potrivit ministrului sănătăţii,
    Nicolae Bănicioiu, actul normativ ar veni în sprijinul fiecărui absolvent de
    medicină, dar şi al medicilor care au ales să rămână în România, în ciuda
    tuturor dificultăţilor.Nicolae Bănicioiu: 2015 sper să fie anul în care această lege să fie votată de
    Parlament. A fost o încercare săptămâna trecută la Senat, nereuşită, dar,
    evident, mai este o săptămână. Săptămâna viitoare sper să fie mult mai optimistă,
    astfel încât în luna iunie legea să fie în Camera Deputaţilor, care este şi cea
    decizională. Dacă nu trece în 2015, atunci va fi foarte greu să motivăm mai
    ales tinerele generaţii, care, iată, sunt tot mai atrase să plece peste hotare
    să lucreze.

    În egală măsură, medicii şi-ar putea suplimenta
    veniturile prin acordarea de consultaţii private, după program, în spitalul sau
    policlinica de stat în care îşi desfăşoară activitatea. Ministrul sănătăţii
    agreează şi propunerea potrivit căreia absolvenţii de medicină să rămână să
    profeseze cinci sau zece ani în ţară, respectându-se, totodată, legislaţia
    europeană privind mobilitatea în interiorul Uniunii Europene.

  • Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici

    Serviciile de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici

    27.5% dintre vârstnicii români peste 65 de ani (aproape 900.000 de persoane) trăiesc în sărăcie extremă, faţă de o medie europeană de 7%. Iar, din aceşti vârstnici, unul din cinci are nevoie de servicii de îngrijire la domiciliu, dar doar 0.23% dintre aceştia beneficiază de ele. Sunt statistici dure, puţin cunoscute publicului larg şi poate de aceea, greu de procesat în momentul în care suntem confruntaţi cu ele. Mai mult decât atât. Reprezentaţii asociaţiilor non-guvernamentale care oferă servicii de îngrijire afirmă că, deşi peste 350.000 persoane din România au nevoie de îngrijiri la domiciliu, din bugetul cumulat al asigurărilor sociale şi al ministerului de resort au fost plătite în 2012 servicii la domiciliu pentru 29.306 persoane. În aceste condiţii, organizaţiile non-guvernamentale şi-au unit forţele pentru a compensa cât mai mult absenţa fondurilor guvernamentale.



    Cu detalii, Doina Crângaşu — directoarea executivă a Confederaţiei Caritas România: Caritas România, în urmă cu doi ani, a iniţiat crearea unei platforme de ong-uri care furnizează servicii sociale şi medicale pentru persoanele vârstnice. Într-un timp record am reuşit să adunăm împreună 57 de ong-uri din diferite judeţe din ţară care au aderat la această reţea informală. 81% dintre organizaţiile membre ale SeniorNet anunţă o creştere constantă a cererilor de îngrijire la domiciliu. Din păcate, nu toate cererile primesc întotdeauna răspuns, deoarece sunt câteva neconcordanţe în furnizarea serviciilor sociale din România.



    Pentru eliminarea acestor neconcordanţe trebuie întocmită o hartă a nevoilor persoanelor vârstnice pentru a vedea exact care sunt ele şi în ce zone din ţară, intervenţia e mai urgentă. Însă se pot identifica deja o serie de trebuinţe. În funcţie de ele, ong-urile oferă, în principal, următoarele servicii de îngrijire la domiciliu: consiliere psihologică, asistenţă socială, îngrijire medicală, sprijin în diverse treburi gospodăreşti pe care persoanele vârstnice singure nu le pot desfăşura. Multe din probleme izvorăsc din sărăcie, dar şi din singurătate. Unii vârstnici sunt uitaţi de familie, alţii trăiesc sindromul copiilor plecaţi la muncă în străinătate”, aşa cum mulţi copii îl trăiesc din cauza migrării părinţilor.



    Doina Crângaşu: În general sunt persoane vârstnice care trăiesc singure fie pentru că nu mai au membri ai familiei — persoane văduve, fără copii sau au copii plecaţi –, fie pentru că în urma unei boli şi-au pierdut independenţa şi au ajuns incapabile să-şi rezolve treburile cotidiene de la îngrijirea personală până la deplasarea către medic pentru a obţine un tratament. Totodată trebuie să remarcăm faptul că România se confruntă un flux de emigrare crescut al populaţiei mai tinere. Aceasta face ca, în mediul rural, să constatăm o prezenţă majoritară a persoanelor vârstnice aflate fără un sprijin nici din partea familiei, nici din partea autorităţilor locale.



    Pe de altă parte, mulţi pensionari şi-au luat soarta în mâini şi şi-au creat singuri structuri de întrajutorare. Un exemplu este Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor OMENIA. Cu 1.400.000 de membri la nivel naţional şi 35.400 în Bucureşti şi în zonele limitrofe, această instituţie se întreţine din cotizaţiile membrilor, din sponsorizări şi dintr-o minimă activitate comercială ale cărei profituri se întorc tot la pensionari. În zona Rahova-Ferentari, una din zonele cele mai sărace din Capitală, pe o străduţă cu căsuţe mici, amintind de mahalalele interbelice, se află unul din sediile CARP Omenia, un orăşel al celor vârstnici cu un mic magazin, ateliere de cizmărie şi croitorie, salon de coafură şi frizerie, farmacie, cabinete medicale şi ghişeuri pentru împrumuturi. Toate la preţuri modice, fără adaos comercial, ne asigură Gheorghe Chioaru, preşedintele Federaţiei Naţionale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor, care ne spune şi cum contribuie pensionarii pentru a avea acces la aceste servicii: Cotizaţia este a fiecărui membru. Când se retrage din asociaţie, îşi primeşte cotizaţia înapoi. În afară de cotizaţie mai este o contribuţie lunară de 3 lei care merge, în proporţie de 70% la ajutorul de deces, iar restul merge la serviciu. Cotizaţia depinde de cuantumul pensiei. Dar la început fiecare membru cotizează 20 de lei. După aceea, membrii pot face împrumuturi din fondul comun în funcţie de cotizaţia depusă de el: se poate împrumuta chiar şi cu o sumă de trei ori mai mare. Iar dobânzile sunt de la 1% la 14%.



    Orice ajutor este binevenit, căci în România, sunt 1.300.000 de pensionari care au pensii mai mici de 500 de lei (aprox.113 euro). Deşi magazinul, atelierele şi cabinetele medicale sunt destinate persoanelor care se pot deplasa, CARP Omenia s-a gândit şi la cele nedeplasabile şi a iniţiat programe pentru ele. Gheorghe Chioaru: Există cazuri în care pensionarii n-au fost în viaţa lor la medic şi le trimitem medicul de familie. Facem caravane medicale care merg în comune. La ţară, bătrânii sunt uitaţi şi abandonaţi. Pâine şi alimente ducem şi la persoanele nedeplasabile. Alt proiect presupune un contract cu UnitedAway care implică 100 de pensionari nedeplasabili cărora le trimitem alimente, produse igienico-sanitare, asistent medical, stomatolog şi îngrijitori la domiciliu. Cei din urmă sunt o raritate, căci ei fac cursuri la noi, se specializează şi pleacă în afară. Iar statul nu ne încurajează cu nimic.



    Momentan, guvernul lucrează la o strategie naţională privind protecţia persoanelor vârstnice, strategie care trebuie mult îmbunătăţită, în opinia Doinei Crângaşu: Acum ne aflăm într-un proces de dezbatere publică pe care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale l-a lansat la începutul lui ianuarie. În mijlocul dezbaterii publice se află Strategia Naţională de Promovare a Îmbătrânirii Active şi de Protecţie a Persoanelor Vârstnice. Noi salutăm această iniţiativă, dar analizând proiectul am constatat lipsuri. De pildă, se promovează îmbătrânirea activă, dar nu se face referire la situaţia în care cele mai multe persoane vârstnice trăiesc.



    Până la adoptarea strategiei respective, ong-urile caută surse independente de finanţare sau vor apela la fondurile europene alocate perioadei 2014-2020.


  • La dispoziţia dumneavoastră

    La dispoziţia dumneavoastră

    Din 14 februarie, fie că întâmpinaţi probleme în gospodărie pentru care aţi avea nevoie de ajutor, fie că doriţi doar companie care să nu vă angajeze în niciun fel, există o platformă care vă stă la dispoziţie cu oferte variate: bărbaţi de închiriat. Ofertele sunt foarte serioase, aşa încât dacă ţeava din baie picură, computerul s-a virusat, aţi avea nevoie de ajutor să mutaţi dulapul, nu ştiţi Excel şi săptămâna viitoare aveţi un raport de făcut sau vine nunta unei prietene şi nu aveţi cu cine să mergeţi, aici puteţi găsi ajutor. Mult mai ieftin şi mai la îndemână, ne spune platforma online de care vorbim, dar mai multe detalii ne dă iniţiatorul proiectului, care preferă să i se spună Alex: “Fiecare om are nevoie de anumite lucruri la un anumit moment: să ţi se repare instalaţia de încălzire sau chiuveta sau poţi avea nevoie de un meditator. Toţi am avut nevoie măcar odată de aşa ceva. Dacă ai o astfel de nevoie te apuci şi-ţi suni prietenii să-I întrebi dacă cunosc pe cineva care te poate ajuta. Dar aceste lucruri ar putea fi făcute organizat, astfel că mi-a venit ideea de a veni cu o platformă pe piaţă care să strângă toate aceste oferte şi mai mult de atât să pună laolaltă şi solicitările de oferte. Astfel, dacă sunt persoane care se pricep la ceva, îşi pot anunţa disponibilitatea şi să presteze aceste servicii.”



    Şi cum adesea ideile interesante se nasc în situaţii obişnuite de viaţă, Alex ne-a spus de unde i-a venit această idee. “Prima picătură în acest ocean de idei pe care l-am avut, a fost o discuţie în contradictoriu cu o fostă parteneră: venisem obosit de la serviciu şi ea îmi reproşa că nu ne vedem suficient de mult, că nu facem suficient de multe lucruri împreună. Eu eram de o părere total opusă, credeam că deja mă străduiesc destul de tare şi, frustrat, i-am spus că de fapt îi trebuie un baby-sitter, nu un iubit. Ea s-a supărat, a urmat o şi mai mare discuţie în contradictoriu, dar ideea a rămas şi mi-am adus aminte că undeva în China, cum băieţii nu sunt mari pasionaţi de cumpărături în mod tradiţional, soţiile îşi lasă soţii în nişte camere prevăzute cu play-station, iar ele pot închiria un bărbat care să le însoţească la cumpărături. Am făcut legătura dintre mica mea discuţie şi aceste poveşti de peste mări şi ţări şi aşa a venit ideea de bărbat de închiriat. Apoi din discuţii cu prietenii, ne-am gândit că putem pune şi instalator, şi meditator. Ideea a fost extinsă frumos. Mai apoi, când a fost pusă pe web şi a început să fie vizitată, o doamnă a întrebat dacă nu ar putea şi ea să se ofere să facă o ciorbiţă. Şi ne-am dat seama că în platforma noastră nu era inclusă şi posibilitatea ca o doamnă să-şi ofere serviciile.”



    Neexistând un istoric al unui astfel de proiect în România, interlocutorul nostru ne-a spus că nu ştie încă cum va fi primit pe piaţă, dar pentru că ideea a fost adaptată pe măsură ce au primit feedback de la cititorii paginii web, şansele de succes sunt mari. Apoi, ne-a spus care sunt paşii pentru a avea acces la servicii sau a oferi unele: “Pentru un acces mai detaliat va trebui să se facă un cont, iar acolo vor fi găsite aceste oferte şi solicitări de oferte. Noi am făcut nişte categorii principale: de ordin tehnic, se referă la servicii de reparaţii, mentananţă etc, servicii de consultanţă, aici vor intra meditaţii, pregătire şi consultanţă în diverse domenii, dacă se cere. Apoi va fi o categorie specifică inventată de mine, servicii originale bărbat de închiriat, sitter, dacă o persoană se simte singură, are nevoie să discute cu cineva, sunt momente în care nu poţi apela chiar la prietenii tăi, pentru că nu ţi-ai dori să afle ce gândeşti şi atunci poţi ieşi la o cafea să discuţi; night out este un alt serviciu pe care l-am gândit şi este o simplă ieşire în oraş, o plimbare, şi pentru doamne avem mici servicii casnice, gătit, astfel încât am încercat să includem toate ideile care au venit de la vizitatorii paginii noastre până acum.”



    Cât costă? Asta urmează să decideţi împreună, prin mesaje private chiar pe platformă. Şi cum problemele pot să reapară oricând, aveţi o listă de contacte unde puteţi adăuga noile cunoştinţe, pe categorii: “computeristul, instalatorul, profu de mate”, sunt acum salvaţi în lista de prieteni şi pot fi apelaţi oricând.



    Şi pentru că iniţiatorii proiectului au realizat că ofertanţii at fi primiţi mai bine dacă îşi dovedesc abilităţile, platforma a fost iar îmbogăţită. “Am adăugat o zonă în care ofertanţii de servicii pot să-şi încarce documente justificative şi doveditoare cum că ei deţin acea expertiză. Acest câmp va fi opţional, dar va da o siguranţă în plus celui care va dori să contracteze acel serviciu, că într-adevăr persoana cu care discută are acea formare profesională şi este apt să dea meditaţii sau să facă masaj. Pornim acum o versiune de test, cadoul nostru pentru persoanele care nu au un partener şi ar dori să compenseze temporar această lipsă. În versiunea finală, vom activa nişte extensii ale platformei noastre care vor permite şi încărcarea de filmuleţe de prezentare ale serviciilor proprii, postere, va fi ceva mai amplu.”



    La final se poate activa un cod de feedback astfel încât cel care a primit serviciile să-şi poată exprima impresiile privind serviciul în cauză; codul se poate activa o singură dată, iar feedbackul este vizibil pentru toţi ceilalţi vizitatori astfel încât ei să poată fi informaţi despre calitatea serviciilor sau despre eventuale probleme.



    Şi astfel suntem ajutaţi să ne construim un cerc de prieteni profesionişti, care să ne fie mereu la îndemână.



  • Diplomaţia şi românii de peste hotare

    Diplomaţia şi românii de peste hotare

    Catalogat drept revoluţionar şi privit cu mare entuziasm de autorităţile române, noul proiect consular lansat de Ministerul de Externe de la Bucureşti se adresează cetăţenilor români aflaţi în străinătate, simplificând procedura de eliberare a unor documente. Proiectul se numeşte “Sistemul informatic pentru managementul integrat al Serviciilor pentru cetăţeni”, va fi pus la punct într-un an şi jumătate şi va costa 31 de milioane de lei( circa 7 milioane de euro). Finanţarea va fi făcută prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în proporţie de aproape 83%, restul fiind asigurat de la bugetul de stat.



    Bogdan Stănescu, director general al Departamentului Consular din cadrul Minsiterului Afacerilor Externe, explică:“Lansarea acestui sistem reprezintă, practic, lansarea ultimei componente a sistemului informatic integrat consular denumit de noi generic E-Cons, pe care l-am gândit sub deviza “consulatatul mai aproape de casa ta”. Acest sistem informatic integrat va automatiza peste 95% din serviciile consulare şi va aduce un beneficiu şi un plus atât cetăţeanului român, cât şi lucrătorului consular. Prin intermediul său, vom informatiza celelalte servicii consulare care la ora actuală se execută manual, şi aici mă refer la activitatea notarială, cât şi la activitatea de stare civilă, care ocupă o pondere foarte importantă în totalul serviciilor consulare prestate de MAE prin reprezentanţele sale diplomatice.”



    Cetăţenii vor putea solicita electronic documentul necesar şi se vor putea programa pentru o dată anume, când se vor prezenta la misiunile consulare ale României în străinatate, unde li se va înmâna documentul. Sistemul va elimina numeroasele vizite pe care cetăţenii le fac în prezent la serviciile consulare până la obţinerea unui document. În acelaşi timp, va fi redusă birocraţia şi le va fi uşurată munca lucrătorilor consulari.



    Referindu-se la beneficiile pentru reprezentanţa consulară, Bogdan Stănescu a mai amintit: “Uniformizarea şi, implicit, standardizarea serviciilor consulare. Vom putea avea un control strict şi în timp real la toate serviciile consulare care vor fi efectuate. În acest sens, menţionez faptul că la nivelul departamentului a fost creat un centru de monitorizare prin intermediul căruia, la momentul când toate componentele vor deveni operaţionale, vom putea afla în orice secundă orice serviciu consular pe care l-a prestat orice lucrător consular.”



    Potrivit Ministerului de Externe, campania de modernizare şi adaptare a instrumentelor consulare are loc în condiţiile în care aproape 20% din populaţia României şi-a stabilit reşedinţa în afara graniţelor ţării.

  • Candidaţi la preşedinţia României

    Candidaţi la preşedinţia României

    Cu excepţiile de rigoare, impuse de natura aproape exotică a unora din cei care se visau instalaţi în funcţia supremă, dar care nu au reuşit nici măcar să adune numărul necesar de semnături, toţi pretendenţii care reprezintă ceva pe scena politică s-au înscris oficial în competiţia din noiembrie. Stânga este reprezentată de un singur candidat, liderul PSD şi premierul în funcţie Victor Ponta.



    Unic exponent al acestei zone politice, dar cel mai bine cotat în sondaje, Ponta este sigur de intrarea în turul al doilea. Lansarea sa grandioasă la Bucureşti, pe cel mai mare stadion din ţară şi numărul imens de semnături strânse, circa 2,3 milioane, sunt menite să demoleze moralul contracandidaţilor. Cei mai mulţi şi mai serioşi dintre aceştia provin, toţi, din zona de centru-dreapta.



    Favorit să se bată cu Victor Ponta în turul al doilea este considerat actualul primar al oraşului transilvan Sibiu, etnicul german Klaus Iohannis. El va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, în fapt o formulă de tranziţie spre ceea ce iniţiatorii — PNL şi PDL, foşti aliaţi, ulterior adversari şi, acum, din nou camarazi – doresc a fi marele partid de dreapta din România. Alţi trei candidaţi s-au aflat, până nu demult, în rândurile liberalilor sau democrat –liberalilor, de care s-au despărţit mânaţi, însă, de interese diferite.



    Fostul premier şi lider al PNL Călin Popescu Tăriceanu a rămas fidel defunctei alianţe cu Ponta şi cu PSD şi este suspectat că, prin crearea unui nou partid liberal şi candidatura la preşedinţie, face jocurile stângii. De partea ei, fostul ministru Elena Udrea, lider al Partidului Mişcarea Populară, a divorţat de PDL pe motiv că acesta s-ar fi dezis de liderul suprem, actualul preşedinte Traian Băsescu, şi de ambiţiile acestuia de reformare a statului. Udrea se consideră continuatoarea mentorului şi candidează de pe acest aliniament programatic. În sfârşit, tot de la dreapta provine şi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Candidat independent după ieşirea din PDL, este văzută ca o intransigentă luptătoare pentru statul de drept şi un sistem judiciar epurat de influenţa politicului.



    Alţi doi candidaţi cu nume, dar cu şanse pur teoretice sunt liderul UDMR, aliat la guvernare cu PSD, Kelemen Hunor şi controversatul om de afaceri Dan Diaconescu, aspirant din partea unui partid populist ce-i poartă numele. Pentru liderul UDMR, candidatura este o utilă platformă de negociere în perspectiva turului doi. În cazul lui Diaconescu, fost realizator şi patron al unor televiziuni tabloide, este vorba despre nevoia de expunere mediatică a unor idei dubioase. Pe ultima sută de metri şi-a depus candidatura Teodor Meleşcanu. Luni, el demisionase din fruntea Serviciului de Informaţii Externe. Un candidat surpriză, care lasă loc speculaţiilor de tot felul.

  • Noi servicii medicale

    Noi servicii medicale

    În România, reformele din sănătate, deşi impresionante ca număr, nu au reuşit să vitalizeze un sistem care agonizează de o grămadă de ani. La fel cum se întâmplă şi cu educaţia, o altă trâmbiţată prioritate naţională, sănătatea continuă să fie, mai degrabă, victima propriilor reforme, semn că perseverenţa autorităţilor nu are limite. Iar timpul a demonstrat că peste reformele neinspirate s-a suprapus lipsa resurselor financiare, aşa că efectele nefaste, precum exodul medicilor români în străinătate, nu s-au lăsat aşteptate.



    Lucrurile, speră autorităţile, se vor schimba odată cu introducerea noului pachet de servicii medicale, ce a intrat în vigoare la 1 iunie. Cea mai importantă dintre noutăţile aduse de acesta este aceea că pacienţii care au până în 39 de ani se vor prezenta obligatoriu, cel puţin o dată la trei ani, la medicul de familie, iar cei peste 40 de ani vor fi consultaţi anual. Deşi controlul preventiv este obligatoriu, cei care nu se prezintă la medicul de familie pentru evaluarea de rutină nu riscă, deocamdată, nicio sancţiune.



    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi, explică: ”În acest moment, este suficient că legea prevede ca fiecare pacient să se adreseze medicului de familie, are obligaţia să o facă, să se înscrie pe lista unui medic de familie. De asemenea, prin contractul-cadru este stabilit dreptul de a beneficia de aceste consultaţii preventive. În momentul în care cardul naţional de sănătate va fi distribuit, atunci vom putea spune cu certitudine că acel pacient nu a trecut pe la medic în perioada în care a fost programat pentru a beneficia de consultaţia preventivă. În lipsa acestui sistem de control, a institui, în acest moment, o sancţiune nu este eficient şi nu este moral să o facem.”



    Alte noutăţi ale pachetului de bază sunt serviciile medicale de prevenţie, decontarea terapiilor folosite în tratarea copiilor care suferă de autism, anumite tratamente dentare şi îndrumarea cu prioritate a pacienţilor spre medicii de familie şi ambulatoriile de specialitate. Astfel, 300 de diagnostice nu vor mai fi tratate în spital, care, oricum, în genere, sunt supraaglomerate, ci în policlinici.



    De asemenea, va fi evaluat riscul privind sănătatea mintală şi sănătatea reproducerii. Medicii de familie vor putea monitoriza o parte din bolile cronice, între care hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip II sau astmul bronşic. În plus, în pachetul minimal şi în cel de bază, în cazul supravegherii gravidelor, s-a introdus şi testarea pentru hepatita B şi C, pe lângă cea obişnuită pentru HIV.

  • Ce cuprind asigurările medicale

    Puţine sunt, în România, domeniile care, după Revoluţia din 1989, să fi suferit mai multe reforme şi să provoace, totuşi, mai multă insatisfacţie ca Sănătatea. Pacienţi, medici, personal administrativ, decidenţi politici, cu toţii acuză fie lipsa de calitate a serviciilor medicale, fie cazuri de malpraxis scandalos, fie dotarea precară cu aparatură şi medicamente, fie corupţia şi incompetenţa, fie subfinanţarea dramatică a spitalelor. Toate acestea au provocat o dublă migraţie spre Vest.



    Pacienţii care-şi pot permite costurile aferente preferă să se opereze şi să se trateze în străinătate. Iar cadrele medicale demisionează cu miile şi, din Austria în Anglia, îşi caută slujbe mai bine plătite, ceea ce privează de specialişti sistemul autohton de sănătate. Asemenea predecesorilor săi, actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a promovat, deja, un set de reforme, care-şi aşteaptă, încă, roadele. În plus, de la 1 februarie 2014, va intra în vigoare un nou pachetul de servicii medicale de bază, cu diferenţe semnificative între persoanele asigurate şi cele neasigurate.



    Eugen Nicolăescu: Pentru neasiguraţi avem trei componente importante: prevenţie, medicină de urgenţă şi programe naţionale de sănătate. Pentru asiguraţi avem asistenţa comunitară, avem medicina de familie, avem medicina de ambulator. Toate cele trei componente pot să asigure si servicii de prevenţie, şi servicii medicale obişnuite.”



    Ministrul a adăugat că nicio consultaţie a bolnavilor cronici nu va fi plătită de aceştia. Ministerul Sănătăţii va încerca sa repună în funcţiune, în mediul rural şi în oraşele mici, aşa-numitele centre de permanenţă, iar medicii care vor lucra acolo vor fi mai bine plătiţi. Iniţial, remarcă presa, ministrul promisese că de întregul pachet de servicii medicale de bază vor beneficia toţi cetăţenii români, indiferent dacă sunt asiguraţi sau nu.



    Lipsa banilor a mai limitat, însă, generozitatea guvernamentală. Economist de formaţie, Nicolăescu a explicat că de vină e şi risipa din sistem. Anul trecut, de pildă, circa 40% din cele 4,4 milioane de servicii medicale oferite de spitale au fost legate de diagnostice pentru care nu era nevoie de internări. Or, acestea presupun costuri de 18 ori mai mari decât tratamentul ambulatoriu.



    Una peste alta, ministrul îşi pune funcţia în joc pentru aplicarea la timp şi reuşita noului pachet de servicii medicale de bază. Dacă acesta nu va intra în vigoare de la 1 februarie anul viitor, aşa cum a anunţat, “în principiu nu am ce sa mai caut în fruntea ministerului” — a spus Nicolăescu.