Radio România Internațional

Tag: sindicate

  • Retrospectiva săptămânii 19.11 – 25.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 19.11 – 25.11.2023

    PNRR: reconfigurare


    Comisa Europeană a aprobat o versiune revizuită a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Finanţarea oferită de Bruxelles Bucureștiului se reduce față de suma inițială, în urma unei creșteri economice peste așteptări. Astfel, România va primi 28,5 de miliarde de euro, din care 14,9 împrumuturi și 13,6 granturi. PNRR include acum și fonduri REPowerEU nerambursabile suplimentare de 1,4 miliarde. Strategia cuprinde 56 de măsuri modificate, acordă prioritate tranziției verzi, mărind fondurile dedicate inițiativelor climatice. Totodată, REPowerEU introduce noi reforme și investiții menite a grăbi producția de energie verde, a ameliora eficiența energetică a clădirilor și a menține forța de muncă în domeniu. Din PNRR au fost scăzute cele 740 de milioane de euro destinate construcției și renovării a șase spitale, care urmează a fi finanţate de Banca Europeană de Investiții. Până acum, România a primit prin PNRR puţin peste 9 miliarde de euro.



    Pandemie: corupție


    Liderii PSD şi PNL au anunţat că parlamentarii celor două formaţiuni vor vota pentru ridicarea imunităţii senatorului liberal Florin Cîţu, pentru ca procurorii DNA să-l poată cerceta în dosarul achiziiilor de doze de vaccin în timpul pandemiei de COVID-19. În acest caz mai sunt acuzaţi de abuz în serviciu foştii miniştri USR ai Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, pentru care preşedintele Klaus Iohannis trebuie să-şi dea acordul pentru ridicarea imunităţii. Cei trei ar fi aprobat achiziţia unui număr mult mai mare de doze decât ar fi fost necesar şi ar fi creat un prejudiciu de un miliard de euro.



    Sindicate: proteste


    Personalul din ministerul român al Sănătăţii protestează, zilnic, începând de joi, pentru a atrage atenţia asupra decalajelor salariale din sistemul public, precum şi asupra încălcării principiilor salarizării unitare, stipulate în lege. Protestatarii atrag atenţia asupra riscului ca principala instituţie care coordonează politicile de sănătate publică să rămână fără specialişti, mulţi dintre aceştia alegând să îşi schimbe locul de muncă. Și reprezentanţii sindicatului de la metroul bucureștean ameninţă cu noi proteste, nemulţumiţi de prevederile legii care reduce cheltuielile bugetare. Actul normativ, susțin sindicaliștii, îi lasă fără sporuri şi prime, deja negociate în Contractul Colectiv de Muncă (CCM). Noua lege a iritat și sindicatele de la Căile Ferate, care au anunțat că vor intra în grevă pe 27 noiembrie 2023. Pe perioada grevei, va fi asigurată o treime din activitatea normală, în conformitate cu prevederile legale.



    Gaza: ajutoare


    Guvernul de la București a anunțat va acorda ajutoare de urgenţă, pentru cazare şi masă, familiilor şi persoanelor cu sau fără cetăţenie română evacuate din Fâşia Gaza. O persoană singură sau o familie cu până la cinci membri va primi lunar 2.000 de lei, iar familia cu peste cinci membri va primi 3.000 de lei (600 euro) pentru cazare. De asemenea, câte 600 de lei lunar se vor acorda pentru o persoană singură, respectiv pentru fiecare persoană din familie, pentru mâncare. Acest ajutor se acordă pe o perioadă de maximum patru luni, începând cu 1 decembrie. Ministerul român de Externe continuă dialogul cu autorităţile israeliene şi egiptene în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni români aflaţi în Fâşia Gaza care au solicitat sprijin în acest sens. Până în prezent, circa 250 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza.



    Africa: zece zile


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a avut, joi, la Dakar, convorbiri oficiale cu omologul său senegalez, Macky Sall. Cu acest prilej, au fost semnate documente


    nilor Unite din Senegal, la vernisajul unei expoziţii de măşti tradiţionale şi a avut o întâlnire cu specialişti senegalezi care au învăţat la facultăţi în România. Senegal a fost ultima etapă a turneului african întreprins de preşedintele Iohannis, pe agenda căruia au mai fost incluse Kenya, Tanzania și Capul Verde. Turneul, primul de acest fel al unui președinte român în ultimele trei decenii, a avut loc după ce, tot luna aceasta, România a adoptat Strategia Națională pentru Africa, document despre care ministerul de Externe de la București afirmă că recunoaște rolul esențial al continentului african în modelarea tendințelor globale în secolul XXI.



    Euro: după opt ani


    Naționala de fotbal a României a câștigat neînvinsă Grupa I a preliminariilor Campionatului European de anul viitor, din Germania. Șase victorii, patru remize și un golaveraj de 16-5 e bilanțul fotbaliștilor români, la capătul unei campanii de calificare în care au întâlnit Elveția, Israelul, Kosovo, Belarus și Andorra. Presa de specialitate le-a reproșat un joc, nu de puține ori, lipsit de strălucire. Echipa condusă de selecționerul Edward Iordănescu se legitimează, însă, cu rezultatele care o duc la turneul final, unde România nu mai fusese din 2016. Va fi al șaselea European de fotbal pentru fotbaliștii români, care au și șapte prezențe la Cupă Mondială, ultima în 1998.






  • Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 12.11 – 18.11.2023

    Turneu prezidențial în țări africane


    Turneul pe care preşedintele Klaus Iohannis îl face în această perioadă în Africa include vizite de stat în Kenya, Tanzania, Capul Verde şi Senegal. Potrivit Administraţiei prezidențiale de la București, turneul reprezintă primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani şi vizează relansarea relaţiilor României cu continentul african, dar și nevoia de revigorare a relaţiilor Uniunii Europene cu Africa, în spiritul unui nou parteneriat. În cadrul discuţiilor cu omologii săi, dar şi cu alţi înalţi demnitari africani, președintele Klaus Iohannis urmărește identificarea măsurilor pentru dezvoltarea relaţiilor comerciale şi creşterea schimburilor economice, impulsionarea cooperării în domenii de interes comun, dar şi consolidarea profilului României ca furnizor de educaţie, pornind de la tradiţia cooperării în acest domeniu cu ţările din regiune.



    Noua lege a pensiilor, în Parlament


    Senatul de la București a adoptat proiectul de lege al Guvernului privind sistemul public de pensii. Legea a fost examinată în procedură accelerată, deoarece guvernul de coaliţie PSD-PNL doreşte ca aceasta să fie adoptată de Parlament până pe 20 noiembrie, pentru a fi aplicată de la 1 ianuarie. Aceeaşi procedură va fi şi la Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Din opoziție, USR a transmis că situaţia este nemaiîntâlnită şi de neacceptat în cazul unei legi atât de importante, iar Alianţa pentru Unirea Românilor susţine că noua lege vine în beneficiul celor cu pensii mari. Deşi aflată în opoziţie, după ce a guvernat până acum câteva luni alături de PSD şi PNL, UDMR a votat în favoarea documentului. Proiectul prevede două majorări ale veniturilor pensionarilor în 2024: una în ianuarie şi alta în septembrie.



    Proteste în România


    Circa 2000 de angajaţi din numeroase domenii s-au adunat în faţa sediului guvernului din București, într-o acţiune de protest organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian. Principalale nemulţumiri sunt legate de sistemul noii legi a sistemului public de pensii și de unele măsuri fiscal-bugetare. Cererile sindicaliștilor au vizat normele de ieșire la pensie, care, spun ei, le suprimă anumite beneficii în ceea ce privește vârsta de ieșire din sistem și cuantumul pensiilor. De asemenea și legea supranumită a austerității va avea un impact major asupra bugetarilor, mai spun protestatarii. Proteste au avut loc și în țară. Nemulțumiți, în principal de condiţiile şi volumul mare de muncă, au protestat, în această săptămână, și funcţionari de la casele de pensii, de la agenţiile de ocupare a forţei de muncă şi cele pentru plăţi şi inspecţie socială, de la direcţii județene de sănătate publică, angajați de la Ministerul Sănătății și farmaciști.



    Date și previziuni economice


    În România, rata anuală a inflaţiei a scăzut în octombrie la 8,1%, de la 8,8 procente în septembrie, potrivit datelor prezentate, în această săptămână, de INS. Pe de altă parte, previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene arată că România va înregistra o diminuare a creşterii economice din cauza inflaţiei ridicate. Astfel, creşterea PIB al României este corectată în scădere la 2,2%, din cauza inflaţiei mai ridicate decât media europeană, a cererii externe scăzute şi a condiţiilor restrânse de finanţare. Creşterea reală a PIB-ului României ar putea fi de 3,1% în 2024 şi 3,4% în 2025, iar deficitul public este prognozat că va scădea de la 6,3% din PIB anul acesta, la 5,3% în 2024 şi 5,1% în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmează să fie implementate în ianuarie. România este în procedură de deficit excesiv şi, dacă nu reuşeşte să reducă diferenţa dintre cheltuielile publice şi venituri, riscă să piardă fonduri europene de zeci de miliarde.



    Centrul European de Instruire F-16


    La Baza 86 Aeriană de la Feteşti, în sud-estul României, a fost inaugurat, luni, Centrul European de Instruire F-16, în prezenţa miniştrilor apărării român și olandez. Va fi un hub internaţional pentru pregătirea piloţilor de pe acest tip de aeronave, din statele aliate şi partenere, inclusiv din Ucraina. Totodată, va contribui la accelerarea procesului de formare a piloţilor români, în contextul în care Armata română va primi 32 de aeronave F-16, achiziţionate din Norvegia. Centrul de antrenament are, deja, în dotare cinci avioane F-16, iar alte 18, din Țările de Jos, vor ajunge în România până la sfârșitul anului. Flota aeriană a Armatei Române deține în momentul de faţă 17 F-16, achiziționate din Portugalia. Centrul European de Instruire a fost realizat în baza unui acord de colaborare prin care România pune la dispoziţie baza, facilităţile de instruire şi sprijinul naţiunii-gazdă, Forţele Aeriene Regale Olandeze pun la dispoziţie aeronave F-16, iar compania americană Lockheed Martin, producătoare a aparatelor de zbor, asigură instructorii şi partea de întreţinere.



    Noi repatrieri din Gaza


    În această săptămână, alți cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost evacuaţi din Fâşia Gaza și au ajuns în România, la bordul unor curse speciale operate de compania naţională TAROM – a transmis Ministerul de Externe de la Bucureşti. Cei evacuați au ajuns pe teritoriul Egiptului prin punctul de frontieră Rafah fiind preluaţi, ulterior, de reprezentanţii Ambasadei României în Egipt. O echipă mobilă a Celulei de Criză a MAE i-a însoţit, apoi, până la Cairo, de unde au fost îmbarcaţi spre România. MAE precizează că dialogul cu autorităţile israeliene şi egiptene continuă, în vederea facilitării evacuării şi a celorlalţi cetăţeni români şi membri de familie aflaţi în Fâşia Gaza care au solicitat plecarea, în funcţie de evoluţiile din teren şi de acordul părţilor implicate.

  • Niifharistuseri sindicale tru România

    Niifharistuseri sindicale tru România

    Tu kirolu anda să scunki energia electrică și combustibilli și tru contextul di creaștiri a phadzloru la alimente, anlu 2023 aduţ năi protesti sindicale tru România. Lucrătorlli ditu sistemul di nvătământu işiră pi geadei, tra s’facă timbihi nica nă oară ti căftărli a loru. Federaţiile ditu educaţie pichetară, ñiercuri, sediul a Guvernului, tră s’caftă tinii di cafi mesu tiñisiti, maxus tră personalu nididactic. Uidisitu cu reprezentanţălli a organizaţiilor sindicale, personalul nedidactic easti goala categorie di bugetari cari, niti tru anlu 2023, nu agiumsi pi nivelu a tiñiiloru di bază pruvidzuti di nomu. Tiñiili di cafi mesu a personalului nididactic easti anamisa di 1.800 şi 2.300 di lei, iara criştearea ali inflaţie, cari fu di 16,4% tru meslu andreu a anlui tricut, concomitent cu criştearea a păhadzloru la produsele di bază şi la utilităţ dusiră la creastirea a gradlui di ftuhie. Sindicaliştilli spun că şi tiñiili di cafi mesu a profesorilor suntu nimotivante şi caftă adoptarea a unui act normativ cari s’repoziţioneadzăe lucrătorlli ditu nviţământ tru ieararhia a funcţiilor bugetare tru raport cu nivelul di calificari profesională şi importanţa pi cari societatea lipseaşti s-u da ti educaţie.


    Tru idyiulu kir, Federaţia a Sindicatelor Libere ditu Nvăţământ, Federaţia a Sindicatelor ditu Educaţie “Spiru Haretˮ şi Federaţia Naţională Sindicală “Alma Materˮ fac timbihi ti un lucru nevralgic ditu nvățământu. “…di itia a tiniiloru multu ñîţ ditu sistemul educaţional nă confruntăm cu ună ixiki cabaia mari di cadri didactice calificate — multu pţăñi tineri aleg s’profeseadză tru sistemul di nvăţământ, iar atelli aflaţi la bitisită di carieră aleg s-iasă la pensie. Tutunăoară, tru añilli ditu soni, s-agiumsi la ună catandisi lăhtăroasă: ari ună creaştere alarmantă a numirului di cadre didactiţi nicalificate ditu unităţli di nvăţământu, tru loc ca numirlu aluştoru să scadă anualˮ, semnaleadză sindicaliştilli tru un comunicat. Tu arada a llei, Fedearaţia Sanitas va s’ahurhească, pi di şcurtu, pichetarea Guvernului, kiro di ună stămănă ş-cama. Căftărli a sindicaliştilor suntu multi, ama, di urgenţă, vor ca guvernanţăllii să s-apleacă ti ndridzearea a ni ma ptănu dauă. Elli caftă anvălearea ali inflaţiei pritu creastirea a veniturilor tutulor salariaţilor cu nai puțăn 15% di la 1 di şcurtu şi consultarea a sindicatelor tru elaborarea yinitorlui nomu a salarizarillei, tra s’nu aibă idyili diferenţe discriminatorii anamisa di yeaţră, asistenţă şi infirmiere ică ñicurări di venituri.


    Di altă parte, tru yinaru, Federaţia Sindicatelor ditu Silvicultură Silva ndreapsi, dinintea a guvernului, un miting tră ascăparea di la xinitipsirea a pădurilor, proprietate publică a statlui. Silvicultollii işiră pi geadei tra s’mută cap andicra fi proiectu di nomu ti cari spun că da izini ti privatizarea pădurilor a statlui. Tru apandisi, Guvernul spusi că nu easti zborlu ti privatizarea a pădurilor, că maş ti ună inițiativă legislativă cari mutreaşti guvernanța corporativă, obiectiv asumat pritu PNRR.



    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Nemulţumiri sindicale în România

    Nemulţumiri sindicale în România

    Pe fondul scumpirii energiei electrice și a combustibililor și în contextul creșterii prețurilor la alimente, anul 2023 aduce noi proteste sindicale în România. Angajații din sistemul de învătământ au ieșit în stradă, pentru a atrage, încă o dată, atenția asupra solicitărilor lor. Federaţiile din educaţie au pichetat, miercuri, sediul Guvernului, pentru a cere salarii decente, îndeosebi pentru personalul nedidactic. Potrivit reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, personalul nedidactic este singura categorie de bugetari care, nici în anul 2023, nu a atins nivelul salariilor de bază prevăzute de lege. Salariile de bază ale personalului nedidactic se situează între 1.800 şi 2.300 de lei, iar creşterea inflaţiei, care a fost de 16,4% în luna decembrie a anului trecut, concomitent cu majorarea preţurilor la produsele de bază şi la utilităţi au condus la creşterea gradului de sărăcire. Sindicaliştii afirmă că şi salariile profesorilor sunt nemotivante şi cer adoptarea unui act normativ care să repoziţioneze salariaţii din învăţământ în ierarhia funcţiilor bugetare în raport cu nivelul de calificare profesională şi importanţa pe care societatea ar trebui să o acorde educaţiei.

    În același timp, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haretˮ şi Federaţia Naţională Sindicală Alma Materˮ avertizează asupra unui punct nevralgic din învățământ. …din cauza salariilor foarte mici din sistemul educaţional ne confruntăm cu o lipsă acută de cadre didactice calificate – foarte puţini tineri aleg să profeseze în sistemul de învăţământ, iar cei aflaţi la sfârşit de carieră aleg să se pensioneze. Totodată, în ultimii ani, s-a ajuns la o situaţie revoltătoare: se constată o creştere alarmantă a numărului de cadre didactice necalificate din unităţile de învăţământ, în loc ca numărul acestora să scadă annualˮ, semnalează sindicaliştii într-un comunicat. La rândul ei, Federaţia Sanitas va începe, pe 6 februarie, pichetarea Guvernului, timp de cel puțin o săptămână. Revendicările sindicaliştilor sunt numeroase, dar, de urgenţă, vor ca guvernanţii să se aplece spre rezolvarea a minimum două. Ei cer acoperirea inflaţiei prin creşterea veniturilor tuturor salariaţilor cu cel puțin 15% de la 1 februarie şi consultarea sindicatelor în elaborarea viitoarei legi a salarizării, pentru a nu exista aceleaşi diferenţe discriminatorii între medici, asistenţi şi infirmiere sau diminuări de venituri.

    Pe de altă parte, în ianuarie, Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva a organizat, în faţa sediului guvernului, un miting pentru salvarea de la înstrăinarea pădurilor, proprietate publică a statului. Silvicultorii au ieșit în stradă pentru a protesta față de un proiect de lege despre care spun că ar permite privatizarea pădurilor statului. În replică, Guvernul a afirmat că nu este vorba despre privatizarea pădurilor, ci despre o inițiativă legislativă care privește guvernanța corporativă, obiectiv asumat prin PNRR.


  • Acord privind salariul minim în UE

    Acord privind salariul minim în UE

    Parlamentul European și statele membre, reprezentate de președinția
    franceză a Uniunii Europene, au încheoat recent al Stasbourg un acord politic
    privind Directiva privind salariul minim adecvat. Au fost opt runde de
    negocieri, iar părțile au ajns la un acord după propunerile legislative făcute
    de comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit.
    Directiva stabilește un nivel decent de trai ca punct de referință pentru
    salariile minime naționale și va duce la creșterea salariilor pentru milioane
    de cetățeni europeni. Acordul politic se bazează pe doi piloni. Primul pilon stabilește standarde de decență pentru salariile minime legale la nivel
    național. Stndardul decenței este determinat de puterea de cumpărare, luând în
    considerare costul vieții, ritmul general de creștere și structura salarială
    din fiecare stat membru. Al doilea pilon al acordului vizează împuternicirea
    lucrătorilor și a sindicatelor în timpul negocierilor colective, pentru ca tot
    mai mulți lucrători să beneficieze de protecția unui contract colectiv. Atunci
    când într-un stat membru rata de acoperire a negocierilor colective este sub
    80% din numărul salariațilr, acel stat membru trebuie să adopte măsuri pentru a
    urca peste ace nivel. În plus, statele membre vor fi obligate să acționee dacă
    lucrătorii sau reprezentanții sindicali sunt discriminați sau amenințați de
    către un angajator.

    Având experiență de lider sindical, europarlamentara olandeză Agnes
    Jongerius, din grupul Socialiștilor și Democraților, a fost coraportoare a
    Parlamentului European pentru propunerea de directivă a legislativului european
    privind salariul minim:

    Pentru asistenții
    din magazine, pentru curieri, pentru munca din acvacultură, pentru o persoană
    care lucrează în comerțul cu amănuntul, această directivă poate face cu
    adevărat diferența, deoarece salariile minime adecvate trebuie să asigure un
    nivel de trai decent, să reducă inegalitățile și să contribuie la creșterea
    confortului social. Cred că este corect să spun că acest obiectiv nu a venit
    prea târziu, cu preșurile explodând la alimente, la chirii, la facturile la
    energie. Sunt prea mulți oameni care se luptă ca să le ajungă banii.



    Trebuie subliniat
    faptul că viitoarea directivă europeană nu propune introducerea aceluiași
    salariu minim în toate statele membre sau salarii minime obligatorii. De
    asemenea, salariul minim național nu va fi stabilit de instituțiile de la
    Bruxelles. Pe de altă parte, Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și
    Suedia, cele șase satte membre unde nu există salrii minime la nivel național
    și unde nivelul veniturilor este stabilit prin negocieri colective, nu vor fi
    obligate să introducă în legislație prevederi privind salariul minim la nivel
    național.

    Eurodeputata Anges Jongerius: Respectăm
    și tradițiile naționale. Vrem să subliniem că statele membre în
    care formarea salariilor nu depinde de contracte colective nu sunt obligate să
    introducă un salariu minim legal. Este o urgență pentru îmbunătățirea vieții
    oamenilor, care ar trebui să își poată cumpăra haine noi, să poată cumpăra
    echipament pentru a face sport, să își permită o vacanță, din când în când,
    pentru un nivel de viață decent. Cu această lege europeană reducem inegalitatea
    slariilor, facem presiuni pentru a obține salarii mai mari pentru lucrătorii cu
    cele mai mici salarii din statele europene.




  • Noi proteste sindicale

    Noi proteste sindicale

    Nemulțumiți de
    prevederile proiectului de buget și de ordonanțele care îl însoțesc,
    reprezentanții sindicatelor au organizat proteste – la București, în fața
    guvernului și la sediile partidelor din coaliția majoritară de centru-dreapta,
    dar și în fața mai multor prefecturi. Ei spun că un buget de austeritate va prelungi criza
    economică, scăzând nivelul de trai şi condamnând cetăţenii la sărăcie.


    Muncă
    decentă, justiţie socială, dialog social     – este sloganul cu
    care sindicaliştii
    afiliaţi CNS Cartel ALFA, aflați în a cincea săptămână de manifestaţii de
    stradă, au pichetat sediul USR PLUS, numărul doi în coaliţie, şi au mers apoi
    în fața executivului. Sindicaliştii cer un salariu minim decent, pensii
    echitabile, servicii publice de calitate şi deblocarea negocierii colective. De
    asemenea, ei sunt nemulţumiţi de îngheţarea salariilor în sectorul bugetar şi
    de eliminarea voucherelor de vacanţă şi spun că acest lucru va afecta HoReCa -
    un sector în care se resimt deja acut efectele restricțiilor impuse de
    contextul sanitar.


    Secretarul general al Cartel Alfa, Petru Dandea: România se află într-o fază de criză
    economică. Nu vii cu măsuri de austeritate care se suprapun pe acest efect,
    pentru că nu faci decât să înrăutăţeşti situaţia. Se pare că Guvernul nu
    înţelege acest lucru. Asta dorim prin protestul nostru, să sensibilizăm
    miniştrii şi Guvernul, tocmai pentru a veni cu politici de dezvoltare, pentru
    că, pe contextul de criză actual, acestea lipsesc.


    Reprezentanţii
    Federaţiei Solidaritatea Sanitară şi-au manifestat nemulţumirile la sediul
    central al PNL, principala formaţiune la guvernare, apoi la sediul
    executivului. Ei au solicitat, în stradă, creşterea alocării bugetare pentru
    acest domeniu, respectarea drepturilor legale şi măsuri de protecţie pentru
    lucrătorii din sănătate, amintind că riscurile sunt mai mari decât înainte
    de pandemie, își pun viața în pericol în fiecare zi, iar sporurile nu mai sunt
    aceleași.


    Și cei de la
    Federatia PUBLISIND, afiliată la Blocul Naţional Sindical, cu angajaţi din
    poliţie, administraţie publică, asistenţă socială, finanţe şi control
    financiar, și-au strigat nemulțumirile, în încercarea de a convinge guvernanţii
    să nu pună în aplicare măsuri care să plafoneze sau să diminueze salariile
    pentru personalul bugetar.

    Liderul sindical Cosmin Andreica: Este a şapta săptămână de proteste.
    Protestăm pentru neaplicarea legii, pentru că România a ajuns să fie condusă
    prin ordonanţe de urgenţă şi am văzut şi la finalul anului, Guvernul a dat
    această ordonanţă de urgenţă prin care nu mai doreşte să aplice Legea
    salarizării din 2017, o lege care avea scopul de a elimina inechităţile şi
    discriminările din sistem, acele anomalii.


    Tot în fața sediului guvernului
    au ajuns și ceferiștii, nemulțumiți de lipsa investițiilor în infrastructura
    feroviară și de banii pe care îi primesc. Ei spun că personalul CFR este unul
    îmbătrânit şi redus semnificativ numeric în ultimii ani, iar calea ferată a
    ajuns într-o zonă roşie, este pe punctul de a colapsa, în condițiile în unor
    investiții spre zero în ultimii 30 de ani.

  • Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 17.01 – 23.01.2021

    Campania națională de
    vaccinare anti-Covid continuă


    Campania
    din România de vaccinare împotriva noului coronavirus a intrat, de o săptămână,
    în etapa a doua. După o primă fază destinată personalului din domeniul sănătății,
    la sfârșitul săptămânii trecute a început a doua etapă, care îi vizează, în
    principal, pe vârstnici și pe bolnavii cronici, indiferent de vârstă. Acestora
    li se adaugă și angajații unor sectoare de activitate esențiale pentru
    funcționarea statului. Ulterior, Guvernul a adăugat pe listă personalul
    navigant, maritim şi fluvial, membrii misiunilor diplomatice, sportivii care
    participă la întreceri internaţionale, precum și persoanele fără locuinţe şi
    cele cu dizabilităţi

    Potrivit
    unor noi reguli decise, 75% din programările dintr-o zi vor fi rezervate
    persoanelor de peste 65 de ani și celor cu boli cronice și doar 25% angajaților
    din domeniile esențiale. În țară funcționează circa 300 de centre de imunizare
    în care se administrează cam 30 de mii de vaccinuri zilnic, însă numărul
    centrelor va crește pe măsură ce în România vor sosi mai multe doze de la
    Pfizer sau Moderna. Potrivit premierului Florin Cîțu, România are asigurat un
    stoc de 2,4 milioane de vaccinuri până la sfârşitul lunii martie.

    Nu totul merge,
    însă, strună, de unde și nemulțumirile apărute printre oamenii de rând, dar și
    printre politicienii din opoziția parlamentară! De când a fost lansată,
    platforma guvernamentală online pentru programarea în vederea vaccinării a
    întâmpinat probleme tehnice în mai multe rânduri, de aceea persoanele care au
    dorit nu s-au putut înscrie direct, ci numai apelând la medicul de familie sau
    al angajatorului. La aceste din urmă două soluții au apelat și cei care nu au
    computer acasă, nu au cunoștințe de informatică și nici rude să îi ajute.

    În
    plus, unii bolnavi cronici nu figurează în evidența Casei Naţionale de
    Asigurări de Sănătate, prin urmare întâmpinând și ei greutăți. Sunt, totodată,
    județe în care nu mai există locuri pentru programare, în contextul în care vaccinarea
    depinde de numărul de doze disponibile. Reprezentantul României la OMS,
    doctorul Alexandru Rafila, deputat social-democrat, consideră că funcționarea
    defectuoasă a platformei de programare sau includerea în etapa a doua de
    imunizare a unor categorii de persoane fără prioritizarea lor ar putea
    împiedica o vaccinare corespunzătoare a cetățenilor. Pe de altă parte, liderii
    europeni au decis, joi, prin videoconferință, să nu închidă graniţele interne
    ale Uniunii Europene, dar să impună noi restricţii pentru călătoriile
    neesenţiale, ca să limiteze nu doar răspândirea Covid-19, ci şi a mutaţiilor
    acestuia.



    Nemulțumiri sindicale


    Categorii
    profesionale sau sociale au continuat, săptămâna aceasta, să iasă în stradă,
    nemulțumite de felul în care actualul Guvern de centru-dreapta gestionează
    problemele în contextul pandemiei de Covid-19, care a destabilizat serios
    economia României. Strânși în fața sediilor președinției, al Executivului, ale
    diverselor ministere, ale prefecturilor județene sau chiar ale formațiunilor
    politice din coaliţia la putere, români din toată țara și-au prezentat
    revendicările. Cartel Alfa – unul dintre principalele sindicate din România – a
    declanșat acțiuni de protest care, începute pe 14 ianuarie, sunt prevăzute să
    se întindă până pe 28 februarie. Principalele solicitări sunt un salariu minim
    decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate, deblocarea negocierii
    colective, taxare justă și aplicarea corectă a legislației.

    Potrivit
    vicepremierului Dan Barna, o parte din revendicări ar putea fi rezolvate în
    perioada următoare. El a mai spus că sunt, în egală măsură, solicitări care
    trebuie privite în contextul unei economii în criză şi al unui buget care
    trebuie să se încadreze în deficitul de 7% din PIB.PSD,
    în opoziție, este de partea sindicaliştilor nemulţumiţi de deciziile în
    domeniul salarizării şi spune că este posibilă majorarea veniturilor
    angajaţilor şi a pensiilor cu menţinerea deficitului propus de actualul Guvern
    Cîţu. Social-democraţii ar urma să prezinte, pe 27 ianuarie, o variantă
    alternativă de proiect de buget. Între timp, proiectul de buget pe anul acesta
    a fost în atenția premierului Florin Cîţu, a vicepremierului Dan Barna, a
    ministrului de finanţe Alexandru Nazare şi a celui al proiectelor europene, Cristian
    Ghinea, convocați, din nou, pentru discuții de președintele țării, Klaus
    Iohannis. Proiectul de buget ar putea să ajungă în Parlament la începutul lunii
    viitoare.



    România îl felicită pe noul
    președinte al SUA


    Preşedintele
    Klaus Iohannis le-a transmis felicitări lui Joe Biden şi Kamalei Harris, care,
    miercuri, au depus jurământul în funcţia de preşedinte, respectiv
    vicepreşedinte al Statelor Unite ale Americii. ‘Sunt convins că împreună vom
    continua să dezvoltăm şi să aprofundăm Parteneriatul Strategic în beneficiul
    popoarelor noastre şi să lucrăm în adevăratul spirit al valorilor
    transatlantice’ – a scris Klaus Iohannis pe Twitter. La
    ceremonia de inaugurare a celui de-al 46-lea preşedinte al SUA, România a fost
    reprezentată de ambasadorul la Washington, George Cristian Maior. Într-un
    comunicat, Ambasada română în Capitala americană își exprimă convingerea că, în
    mandatul noului preşedinte al SUA, va fi reiterat angajamentul ambelor părţi de
    aprofundare şi dezvoltare a Parteneriatului Strategicpentru
    Secolul XXI dintre România şi Statele Unite, de la a cărui semnare se
    împlinesc, în 2021, zece ani.

  • Nemulţumiri sindicale

    Nemulţumiri sindicale

    Încă
    din primele zile ale acestui an, o serie de categorii profesionale sau sociale
    au ales să-și strige în stradă nemulțumirile față de modul în care actualul
    Guvern de centru-dreapta gestionează problemele în contextul pandemiei de
    Covid-19, care a destabilizat serios economia României. Strânși în fața
    sediilor președinției, al Executivului, ale diverselor ministere, ale
    prefecturilor județene sau chiar ale formațiunilor politice din coaliţia la
    putere, români din toată țara își prezintă revendicările.


    Cartel Alfa – unul dintre principalele sindicate din România – a
    declanșat acțiuni de protest care, începute pe 14 ianuarie, sunt prevăzute să
    se întindă pînă pe 28 februarie. Pentru a respecta măsurile de securitate
    sanitară impuse de Covid-19, acțiunile se vor desfășura etapizat și vor
    cuprinde, pe lângă proteste stradale, memorii, scrisori, petiții sau discuții
    cu parlamentari din toate partidele parlamentare. Principalele revendicări sunt
    un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate,
    deblocarea negocierii colective, taxare justă și aplicarea corectă a
    legislației.


    Liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a intrat în detalii: ʺSunt nemulţumiţi cei din sectoarele bugetare datorită îngheţării
    drepturilor marginale şi a salariilor pentru anul 2020 şi nu se face creşterea
    de până în 8%, care era pentru a se atinge parametrii legii de salarizare unice
    bugetare. Sunt nemulţumiţi pensionarii, pentru că nu sunt calculate
    corect pensiile. Sunt nemulţumiţi cei din sectorul privat datorită faptului că
    mai mult de o treime din salariaţi nici până la ora actuală nu au, practic,
    majorate salariile brute cu transferul de taxe sociale de la angajator la
    angajat.ʺ


    Într-o scrisoare
    intitulată ʺToți avem aceleași drepturi!ʺ, Cartel
    Alfa le amintește partidelor la guvernare (PNL, USR-Plus și UDMR) că
    ʺpolitica de austeritate instituită de actualul Guvern nu a făcut parte din
    angajamentele partidelor din coaliție față de cetățeni în timpul campaniei
    electorale, iar contextul economico- social și criza sanitară în care ne aflam
    și înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie, nu au suferit modificări
    care să justifice o schimbare bruscă de atitudine și politici publice.ʺ
    Sindicaliștii se declară conștienți că România, asemenea întregii lumi, trece
    printr-o criză sanitară și economică de amploare, dar cred că este nevoie de
    politici publice echilibrate, elaborate printr-o consultare reală cu partenerii
    sociali, care să distribuie echitabil efortul și costurile.


    Potrivit
    vicepremierului Dan Barna (USR-Plus), o parte din revendicări- fără a le numi concret – ar putea fi rezolvate în
    perioada următoare. Dan Barna a scris pe Facebook că sunt, în
    egală măsură, solicitări care trebuie privite în contextul unei economii în
    criză şi al unui buget care trebuie să se încadreze în deficitul de 7% din PIB.

  • Guvernul Orban va adopta un set de măsuri pentru reducerea efectelor COVID-19

    Guvernul Orban va adopta un set de măsuri pentru reducerea efectelor COVID-19

    Premierul Ludovic Orban a avut, marți, consultări cu reprezentanții organizațiilor sindicale și patronale, din cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, asupra măsurilor economice și sociale necesare pentru reducerea efectelor COVID-19.



    Prim-ministrul a anunțat că Guvernul va adopta un prim set de măsuri pentru susținerea companiilor și salariaților din sectoarele afectate.



    Vom da un puternic semnal angajaților și economiei: Guvernul va interveni pentru menținerea locurilor de muncă și continuarea activității în cât mai multe sectoare ecnomice. Pe lângă deciziile pe care le vom lua în ședința de mâine, vom continua să luăm măsuri asupra cărora ne vom consulta cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor, a declarat șeful Executivului.



    Setul de măsuri ce urmează să fie analizat și adoptat mâine de Guvern vizează:


    Creșterea lichidității companiilor; / Sprijinirea plății șomajului tehnic de către companii pentru angajații care își vor suspenda temporar activitatea; / Reducerea interacțiunii directe a cetățenilor cu instituțiile statului, o măsură în acest sens fiind extinderea termenului pentru plata impozitelor locale; / Stimularea capacităților de producție pentru cât mai multe bunuri necesare în această perioadă de criză, respectiv materiale sanitare de protecție, dezinfectanți, se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.



    Premierul Ludovic Orban a mai menționat că sunt achiziționate și vor fi asigurate materiale de protecție a angajaților din sectoarele din prima linie a combaterii răspândirii COVID-19, precizare făcută în contextul în care reprezentanții sindicatelor și-au manifestat preocuparea cu privire la măsurile de protecție a lucrătorilor.



    Consultările Guvernului cu reprezentanții Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social vor continua în cadrul unui mecanism permanent, sindicatele și patronatele urmând să fie implicate în definitivarea soluțiilor necesare pentru reducerea efectelor economice și sociale produse de epidemia COVID-19.




  • Situaţia forţei de muncă din România

    Situaţia forţei de muncă din România

    De ani buni în creştere constantă, economia românească absoarbe
    uşor mâna de lucru. În octombrie, rata şomajului a fost de numai 2,98%, în
    scădere atât faţă de aceeaşi lună din 2018, cât şi faţă de septembrie anul
    acesta. Numărul total de şomeri era sub 260 de mii, majoritatea din mediul
    rural, trecuţi de 40 de ani şi fără studii sau cu o instruire precară. La
    Bucureşti, cel mai mare şi mai dinamic economic dintre oraşe, rata şomajului a
    scăzut la 1,29%, adică puţin peste 15 mii de persoane.

    Pe de altă parte, mai
    mult de jumătate dintre companiile româneşti intenţionează ca, anul viitor, să
    crească numărul de angajaţi în medie cu 11 %. Conform ultimului barometru
    realizat de PriceWaterhouseCoopers,cotată drept
    cea mai mare companie de servicii profesionale, de consultanță și de audit din
    lume, 91% dintre firmele româneşti din IT vor să-şi
    majoreze numărul de angajaţi, în medie cu 20%. Următoarele locuri sunt ocupate
    de industrie şi sectorul auto şi retail, unde jumătate dintre companii au
    nevoie de un plus de 6,4 procente. Creşteri de personal au mai menţionat 40%
    din companiile din sectorul serviciilor financiare şi 30% dintre companiile
    sectorului farmaceutic.

    Directorul PriceWaterhouseCoopers România, Ionuţ
    Simion, apreciază că în economie este nevoie de încă un milion de angajaţi, în
    următorii cinci ani, pentru a obţine o creştere medie de 3,5% anual. Contextul
    este dificil, spune el, pentru că în ultimii ani forţa de muncă a devenit mai
    greu de găsit, limitând potenţialul de dezvoltare a economiei. Pentru a corecta
    această situaţie, atât guvernul cât şi companiile ar trebui să se implice în
    programe de educaţie care să dezvolte competenţele angajaţilor, în special pe
    cele digitale – mai afirmă experţii.

    Toată lumea pare de acord că nu există soluţii
    infailibile pentru criza forţei de muncă. Sunt tot mai multe vocile care acuză numeroşii
    beneficiari de profesie ai ajutoarelor sociale, care, pur şi simplu, refuză să
    muncească. Aceştia sunt, însă, în majoritate, necalificaţi, aşa că intrarea lor
    pe piaţa muncii n-ar rezolva mare lucru. Apoi, din Canada până în Australia, milioane
    de români de vârstă activă trăiesc şi muncesc în străinătate, cei mai mulţi în
    vestul Europei.

    Forţa de atracţie a ţării de origine rămâne doar sentimentală,
    fiindcă, pragmatic, puţini dintre ei sunt dispuşi să se întoarcă acum. Îi
    descurajează administraţiile ineficiente, politicienii ostili diasporei şi, mai
    ales, salariile incomparabil mai mici decât în Occident. Patronatele din
    România anunţă că au luat în calcul creşterea de anul viitor a salariului minim
    pe economie şi că au prevăzut în bugete impactul acestei majorări. Propunerea
    de mărire avansată de Guvern echivalează cu mai puţin de 20 de euro, în timp ce
    sindicatele afirmă că e e nevoie de o sumă cel puţin dublă.

  • Modificări la Legea salarizării

    Modificări la Legea salarizării

    Intrată în vigoare anul trecut la 1 iulie,
    legea salarizării şi-a făcut simţite efectele începând cu 1 ianuarie 2018. Actul
    normativ prevedea majorări salariale pentru personalul didactic din învăţământ,
    personalul din sistemul de sănătate, angajaţi ai sistemului din justiţie şi
    pentru alte categorii de bugetari.


    Legea salarizării s-a dovedit a fi, însă,
    controversată, generând frustrări uriaşe în rândul cadrelor didactice şi
    angajaţilor din sistemul sanitar.     Sindicaliştii din învăţământ au ieşit în stradă, cerând, între
    altele, modificarea unor măsuri fiscale şi bugetare prin care, potrivit lor,
    mii de angajaţi aflaţi în concediu medical pierd sume importante din venit. Ei
    au solicitat, totodată, renegocierea Legii privind salarizarea bugetarilor,
    despre care susţin că a creat discriminări în rândul angajaţilor. De asemenea,
    mai multe proteste ale celor ce lucrează în sistemul sanitar au avut loc, în
    acest an, una dintre principalele nemulţumiri fiind generată de limitarea sporurilor salariale la 30%, soldată cu scăderi de
    venituri.


    În urma acestor reacţii, Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă care
    vizează modificări la Legea salarizării bugetarilor    , convenite săptămâna
    trecută cu reprezentanţii sindicatelor din Sănătate şi Educaţie.


    Premierul
    Viorica Dăncilă a precizat: Pentru clarificarea unor prevederi,
    documentul adoptat prevede o serie de măsuri pentru salariaţii din domeniul
    sanitar, dar şi pentru salariaţii din domeniul educaţiei. Mulţumesc încă o dată
    întregii echipe guvernamentale care a găsit soluţii pentru a îndrepta
    situaţiile apărute.


    Aşadar, în urma modificărilor aduse legii
    salarizării bugetarilor convenite, săptămâna trecută, după discuţiile cu
    sindicatele, salariaţii din sistemul sanitar care au avut venituri mai mici în
    luna martie faţă de februarie, vor primi sume compensatorii. În acelaşi timp,
    plata gărzilor efectuate de medici şi asistente ar urma să fie scoasă în afara
    plafonului de 30 la sută, stabilit pentru grila de sporuri. În ceea ce priveşte
    domeniul educaţiei, ordonanţa de urgenţă prevede, printre altele, acordarea
    indemnizaţiei de hrană şi pentru personalul din învăţământul superior    , care a
    beneficiat de tichete de masă în anul 2017. De asemenea, va fi majorat gradul I
    pentru funcţia de contabil şef din preuniversitar. Între măsuri se află şi cea
    referitoare la creşterea cu 20 de procente a salariilor inspectorilor şcolari.


    Pe de altă parte, Executivul a adoptat o
    ordonanţă de urgenţă privind acordarea banilor necesari pentru menţinerea
    personalului specializat din industria de apărare    . Industria de apărare din România riscă să se închidă, deoarece nu mai
    există bani de investiţii în acest sector.

  • Acord între Guvern şi sindicatele din Sănătate

    Acord între Guvern şi sindicatele din Sănătate

    După negocierile Guvern-sindicate, singura
    certitudine e că greva generală în sistemul sanitar românesc, programată pentru
    vineri, nu va mai fi declanşată. Aceasta fusese, deja, prefaţată, în aprilie, de
    proteste spontane, izbucnite în spitale de pe tot cuprinsul ţării, şi, luni, de
    o grevă de avertisment de două ore. Sunt consecinţele, cel puţin paradoxale,
    ale reformelor în sistem, promovate de coaliţia guvernamentală PSD-ALDE.
    Aceasta a promis că majorările salariale vor fi atât de generoase, încât vor
    reuşi să-i atragă înapoi în ţară pe cei aproape 15.700 de medici români ce
    lucrează acum în clinici din străinătate.
    Şi, într-adevăr, de la începutul acestui an, salariile medicilor au crescut,
    spectaculos, în medie, de la echivalentul câtorva sute la câteva mii de euro,
    iar cele ale asistentelor au fost, de asemenea, majorate generos. Dar decizia
    ministerului de a limita sporurile la 30% din suma
    salariilor de bază la nivelul ordonatorilor principali de credite a condus la
    scăderi severe ale veniturilor obţinute de infirmieri, brancardieri, biologi
    sau farmacişti.

    Acum, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că
    guvernul va modifica, din nou, legea salarizării bugetarilor. Modificările
    vizează strict modul de acordare a sporurilor, a adăugat ministrul Muncii, Lia
    Olguţa Vasilescu. Ea a spus că gărzile făcute de medici şi asistente vor fi
    scoase de sub plafonul de 30% prevăzut pentru sporuri. Funcţiile de moaşă şi de
    soră medicală vor fi echivalate cu cea de asistentă. Spitalele cu o specialitate
    unică şi unele servicii de ambulanţă vor putea, în condiţii bine justificate,
    să suplimenteze sporurile. Acordul dintre Guvern şi sindicate mai prevede că
    toţi angajaţii care au avut de pierdut din cauza legii salarizării vor primi
    compensaţii. Ar urma, de asemenea, să fie reluate negocierile pe tema
    contractului colectiv de muncă.

    Liderul SANITAS, cel mai influent sindicat din
    domeniu, Leonard Bărăscu, a anunţat că încheierea acestui acord va conduce la
    stingerea conflictului de muncă. Comentatorii spun, însă, că acordul nu vindecă
    bolile cronice ale sistemului: spitale vechi, cu dotări precare şi pline de
    bacterii, penurie de medicamente, adesea esenţiale pentru tratamente, personal
    medical insuficient şi încă dezinteresat, când nu de-a dreptul ostil faţă de
    pacienţi. Percepţia acestora din urmă e relevantă.

    Potrivit unui raport al
    Comisiei Europene, aproape 60 la sută dintre românii ce se consideră afectaţi
    de fenomenul corupţiei susţin că acesta se manifestă cu precădere în sistemul
    de sănătate publică. Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, spune, la
    rându-i, că printre domeniile predilecte de manifestare a corupţiei figurează serviciile
    medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti şi accesul personalului în sistem.
    Pentru un post de infirmier se solicită mită 1.500 euro, pentru asistent
    medical 2.500, pentru şofer de ambulanţă 1.000 – a exemplificat şefa DNA,
    oferind, astfel, argumente celor care spun că nu sistemul e subfinanţat, ci
    oamenii din sistem fură prea mult.

  • Bugetul României

    Bugetul României

    Gest
    anticipat de majoritatea comentatorilor, preşedintele Klaus Iohannis a
    promulgat, miercuri, legea bugetului de stat şi pe cea privind bugetul
    asigurărilor sociale de stat pentru 2018. La fel de previzibil, însă, şeful
    statului a avertizat că România trebuie să evite capcana unei creşteri
    economice nesustenabile, bazate în principal pe consum, pe deficite bugetare şi
    pe acumularea de datorie publică. El subliniază că prioritatea Guvernului
    trebuie să fie creşterea nivelului colectării veniturilor fiscale, în prezent
    printre cele mai mici din Uniunea Europenă, precum şi realizarea investiţiilor
    programate. Construcţia bugetară se bazează, mai spune preşedintele, pe
    unificarea sistemului de contribuţii sociale la nivelul angajatului, dar şi pe
    reducerea impozitului pe venit la 10%. În aceste condiţii, atenţionează el,
    coaliţia PSD-ALDE la putere are obligaţia de a răspunde aşteptărilor românilor,
    astfel încât să nu afecteze stabilitatea economică a ţării şi nivelul de trai
    promis cetăţenilor.

    Bugetul promulgat a fost adoptat de Parlament cu trei zile
    înainte de Crăciun. Miile de amendamente avansate de opoziţia de dreapta, PNL,
    USR, PMP, au fost aproape în totalitate respinse de majoritatea
    social-democrată şi liberal-democrată, ai cărei reprezentanţi s-au declarat
    convinşi că a rezultat un buget echilibrat, ce respectă ţintele asumate în
    programul de guvernare. Premierul social-democrat Mihai Tudose afirma, atunci,
    în faţa senatorilor şi deputaţilor, că domeniile prioritare vor fi Sănătatea, Educaţia
    şi infrastructura, care vor primi mai mulţi bani decât în anii trecuţi, şi că
    rezultatele aplicării acestui buget nu vor întârzia să apară.

    Construcţia
    bugetară se bazează pe o creştere economică de 5,5%, o inflaţie medie anuală de
    3,1%, un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro şi un câştig salarial mediu net
    lunar de 2.614 lei, echivalentul a circa 600 de euro. Deficitul bugetar este
    estimat la 2,97% din Produsul Intern Brut şi s-ar încadra, aşadar, în ţinta de
    sub 3 procente.

    Şeful Executivului mai spunea, atunci, că este cel mai generos
    buget pe care l-a avut, în aproape trei decenii, România postcomunistă. Vom
    reuşi să facem o ţară mai bună şi să aducem un trai mai bun pentru români     -
    promitea premierul în plenul Parlamentului. Independent de jocurile politice,
    strategiile economice şi sociale ale Guvernului de la Bucureşti au fost
    contestate, deopotrivă, în toamnă, de sindicate şi patronate.

    Liderii
    principalelor centrale sindicale susţin că modificările legislative de ordin
    salarial, ce au intrat în vigoare de la 1 ianuarie, vor conduce, de fapt, la
    diminuarea veniturilor. Deprecierea monedei naţionale, leul, în raport cu euro,
    precum şi majorarea, în ultimele luni ale anului trecut, a preţurilor la
    utilităţi, alimente şi servicii sunt, potrivit analiştilor, tot atâtea
    argumente că perioada care urmează va fi încărcată de incertidini economice şi
    de tensiuni sociale.

  • Italia anunţă grevă națională la nivelul transportului local

    Italia anunţă grevă națională la nivelul transportului local

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Italia că, la data de 6 iulie 2017, sindicatele Usb, Faisa Confail și Sul au anunțat o grevă care va afecta transportul public local din principalele orașe ale Italiei.

    Greva va avea o durată de patru ore în majoritatea orașelor, cu excepția capitalei, unde sindicatul Sul a anunțat o grevă de douăzeci și patru de ore. Transportul public local din Roma va fi asigurat în cursul dimineții, până la ora 08.30 și după-amiaza între orele 17.00 și 20.00.

    Se recomandă consultarea site-urilor companiilor de transport local pentru mai multe informații cu privire la orarul exact și la serviciile de transport afectate.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Roma: +390683523358+ 390683523356+390683523352+ 390683523344, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență, au la dispoziție numărul de telefon de urgență: +393451473935.

  • Dezbatere de urgenţă pentru salarizarea unitară

    Dezbatere de urgenţă pentru salarizarea unitară

    Proiectul Legii salarizării unitare în sistemul bugetar va fi dezbătut în procedură de
    urgenţă de Senatul de la Bucureşti, care a luat decizia cu 69 de voturi pentru şi 34 împotrivă.
    Proiectul a fost trimis, deja, pentru avize, la Guvern, Consiliul Economic şi
    Social, Consiliul Legislativ şi la alte instituţii, iar termenul solicitat
    pentru elaborarea acestora este o săptămână.

    Vicepreşedintele Senatului,
    social-democratul Claudiu Manda, explică traseul procedural al proiectului: În mod normal, săptămâna viitoare vom avea aceste avize, după care
    ne vom întâlni în şedinta de Birou Permanent şi vom trimite pentru avizare şi raport către comisiile Senatului, cu termenul pe care îl
    stabilim. E clar că avem nevoie, pe de o parte, să parcurgă toţi colegii în
    linişte textul legii şi, eventual, să aducă amendamente. Dar, sigur, că este şi
    un termen asumat de PSD şi de ALDE în care, până la începutul semestrului II,
    să fie legea adoptată, să poată să intre în vigoare.

    Claudiu Manda este completat
    de Şerban
    Nicolae, liderul grupului senatorilor PSD. Şerban Nicolae: Toate
    grupurile parlamentare, şi de la Senat, şi de la Cameră, au primit acest
    proiect. Există, deja, dezbateri în spaţiul public, nu are rost să prelungim în
    mod nejustificat o asemenea dezbatere înainte de a intra în comisii, în
    Parlament. Mai mult decât atât, această propunere legislativă ar urma să fie
    trimisă şi la Cameră. Unele dintre măsuri ar urma să intre în vigoare la 1
    iulie 2017. Prelungirea procedurii de dezbatere şi adoptare a acestei propuneri
    legislative ar fi nejustificată şi ar întârzia, de asemenea, reglementarea
    unitară a sistemului de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice.

    Opoziţia a
    criticat la unison solicitarea PSD. Alina Gorghiu, senator PNL: V-aş ruga să vă gândiţi la modul foarte
    serios dacă ne mai puterm permite şarada asta: aruncăm proiectul în Parlament,
    facem repede dezbatere, de fapt nu o facem, şi iesim cu un proiect care este, deja,
    sortit eşecului.

    Proiectul de lege
    prevede, între altele, creşterea etapizată, în următorii cinci ani, a
    salariilor din sistemul public. Prima majorare ar urma să fie aplicată de la 1
    iulie. Proiectul este criticat dur de sindicatele din Educaţie, nemulţumite,
    între altele, de poziţionarea în grila de
    salarizare a funcţiilor didactice şi de veniturile propuse pentru personalul
    auxiliar.