Aderarea României la spaţiul Schengen,
în etape?
Comisia Europeană
sprijină intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, pentru că aceste
ţări îndeplinesc cu siguranţă condiţiile de aderare. Preşedintele Comisiei,
Jean-Claude Juncker, a făcut această declaratie, la Strasbourg, în plenul
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, râspunzând unei întrebari pe această temă
a unui europarlamentar român. Potrivit unor surse diplomatice citate de
trimisul Radio România la Strasbourg, aderarea s-ar putea desfăşura în două
etape, începând din a doua jumatate a anului. Prevăzută, iniţial, pentru martie 2011, aderarea
României la Spatiul comunitar de liberă circulaţie a fost amânată în repetate
rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state membre faţă de
reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei. In tot acest
timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că respectă, integral,
criteriile tehnice ale aderării.
Provocări pentru noul ministru român al Muncii
Legea salarizării bugetarilor şi
aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru
creşterea copiilor sunt principalele provocări ale noului ministru român al Muncii, Dragoş Pâslaru. Fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria
primului-ministru Dacian Cioloş, Pâslaru a înlocuit-o în funcţie pe Ana
Costea. Aceasta şi-a dat dat demisia, în urma nemulţumirilor exprimate de
sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea
bugetarilor. Între timp, vineri, premierul Cioloş a explicat, la reluarea
discutiilor cu partenerii sociali, că pentru moment nu va fi vorba de
schimbarea Legii salarizării bugetare şi că executivul va veni cu o nouă propunere de ordonanţă
de urgenţă care să corecteze din inechităţile existente in sistemul public de salarizare, în
principal, în privinţa salariilor mici. Pe de altă parte, Pâslaru trebuie să găsească
soluţii pentru aplicarea noilor prevederi ale Legii privind indemnizaţia pentru creşterea
copiilor, recent promulgata de şeful statului. Aceasta elimină plafonul maxim
al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400
lei (760
de euro). De acum
inainte valoarea indemnizatiei va reprezenta 85%
din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani. Părinţii care se întorc mai devreme la
serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată.
Nemulţumiri şi proteste ale sindicaliştilor
din sănătate, ale minierilor şi energeticienilor români
În România, sindicaliştii
din sănătate, au pichetat
în această săptămâna sediile prefecturilor din mai multe municipii reşedinţă de
judeţ şi Palatul Parlamentului de la Bucureşti pentru a cere eliminarea
inechităţilor din sistemul medical şi finanţarea în mod corespunzător a
sistemului. Ei cer reguli pentru funcţionarea cabinetelor medicale în şcoli şi
alocarea unui buget de 6% din Produsul Intern Brut pentru sănătate. La fel de
nemulţumiţi, zeci de mineri şi energeticieni de la Complexul Energetic Oltenia au parcurs 300 de kilometri pe jos, până la Bucureşti,
într-un marş de protest. Ministrul energiei, Victor Grigorescu, a declarat că
guvernul va găsi soluţii pentru redresarea financiară a companiei. El a
discutat cu reprezentanţii conducerii Complexului şi cu cei ai angajaţilor şi
au stabilit împreună un plan de eficientizare care va presupune şi
restructurarea schemei de personal.
Liberalii, nominalizări pe bandă rulantă
pentru primaria generală a capitalei Romaniei
Liberalii, principala forţă de
dreapta din România, au făcut o nouă nominalizare, a patra, pentru candidatura
la funcţia de primar general al capitalei. Este vorba de actualul lider al
Organizaţiei Bucureşti a partidului, Cătălin Predoiu, fost ministru al
justiţiei. Precedentele propuneri au fost europarlamentarul Cristian Buşoi,
urmat de prim-vicepreşedinte PNL, Ludovic Orban, care a renunţat la candidatură
şi a demisionat din funcţiile pe care le deţinea, după ce a fost chemat la DNA
şi pus sub control judiciar pentru fapte de corupţie. Nici următoarea nominalizare, cea a lui
Marian Munteanu, fost lider al mişcării studenţeşti în perioada amplelor
proteste izbucnite împotriva puterii comuniste instalate la Bucureşti după
revoluţia din 1989, nu a fost una de bun augur. Munteanu s-a retras,
respingând, însă, acuzaţia care i s-a adus că ar fi colaborat cu fosta poliţie
politică – Securitatea.
Vizita în România a președintelui Ucrainei,
Petro Poroşenko
Autorităţile
române şi-au reînnoit, joi, sprijinul pentru suveranitatea, integritatea
teritorială şi independenţa Ucrainei, cu ocazia vizitei, la Bucureşti, a
preşedintelui Petro Poroşenko. Liderul de la Kiev s-a întâlnit cu omologul său
român, Klaus Iohannis şi cu premierul Dacian Cioloş. Cei doi şefi de stat au
vorbit, intre altele, despre evoluţiile de securitate în regiunea Mării Negre.
În context, Poroşenko a declarat că Ucraina se va alătura iniţiativei de creare
a unei flote a Mării Negre care să consolideze prezenţa NATO în zonă şi să contibuie
la creşterea gradului de securitate în regiune. Cei doi sefi de stat au
discutat şi
posibilitatea creării unei brigăzi militare româno-ucraineano-bulgare după
modelul celei existente între Polonia, Lituania şi Ucraina.Preşedintele Ucrainei s-a întâlnit şi cu
premierul Dacian Cioloş, care a subliniat
că formarea noului guvern de la Kiev reprezintă o nouă şansă pentru accelerarea
reformelor interne şi stabilizarea statului vecin. Cu ocazia vizitei au fost
semnate două acorduri, unul privind cooperarea bilaterală în domeniul
transporturilor militare şi un altul vizând patrularea în comun la frontiera
dintre cele două ţări
