Tag: societatea civila

  • Îmbunătăţiri ale sistemului legislativ european

    Îmbunătăţiri ale sistemului legislativ european

    Legislaţia europeană este într-un continuu proces de evaluare şi ajustare. Toate dezbaterile despre statul de drept se desfășoară în parlamentele naționale, cu autoritățile naționale, dar și în consiliile de nivel european, astfel încât anual apare un raport care acoperă cele 27 de state membre și cei 4 candidați, fără nicio recomandare cu privire la cei 4 candidați, deoarece, în același timp, există un raport privind extinderea care include recomandări specifice referitoare la aceștia.

    Didier Reynders, comisar european pe justiţie, a remarcat eficacitatea reformelor introduse în planurile de redresare şi a adăugat:   

    „În primul capitol, despre sistemele de justiție, examinăm evoluțiile care se referă la cei trei parametri cheie ai unui sistem de justiție eficient: independență, calitate și eficiență. Și pentru a evidenția câteva constatări și tendințe cheie în statele membre, reformele justiției continuă să fie amplificate în ultimul an, multe state membre urmând recomandările din 2023 și punând în aplicare reformele, așa cum s-a convenit și pentru unele state membre în contextul planului lor de redresare,  deoarece există o legătură între reperele planului de redresare și raportul statului de drept.

    O primă tendință se referă la reformele privind garanțiile cheie pentru independența judiciară, care au fost continuate sau finalizate într-un număr de state membre. Un domeniu important al unor astfel de reforme este sistemul de numire în justiție, precum și componența și atribuțiile consiliilor pentru justiție. Cu toate acestea, independența judiciară rămâne un domeniu de îngrijorare în unele state membre.”

    Spania este, în acest context, exemplu de bune practici. Luxemburg, Belgia, Franța, Croația, Danemarca se află şi ele pe drumul cel bun, iar Malta și Grecia iau măsuri în privinţa respectării recomandărilor.

    Un alt capitol mereu de revizuit este cadrul anticoprupţie, despre care Didier Reynders a precizat:

    “Mai multe state membre au început să își actualizeze strategiile anticorupție. Aceste strategii pot asigura că țările urmează o abordare cuprinzătoare, coerentă și integrată pentru combaterea corupției. Toate statele membre au luat măsuri pentru a preveni corupția prin, de exemplu, coduri de conduită și reguli de lobby. Avem o îmbunătățire din ce în ce mai sesizabilă în procesul de transparență privind lupta împotriva corupției, ca instrument preventiv.”

    Libertatea și pluralismul presei sunt, de asemenea, în discuţie, precum şi rolul crescând al societăţii civile.

  • Societatea civilă europeană post alegerile europarlamentare

    Societatea civilă europeană post alegerile europarlamentare

    La doar câteva zile după alegerile europene de anul acesta, Comitetul Economic și Social European (CESE) și consiliile economice și sociale naționale ale UE s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care societatea civilă organizată contribuie în mod clar la remedierea deficiențelor.

    Una dintre temele fundamentale a discuţiilor a fost analizarea obstacolelor în calea unei economii competitive, juste și cu emisii scăzute de carbon în Uniunea Europeană. Evenimentul, intitulat Tranziții către o Europă digitală, verde, justă și competitivă: rolul dialogului social și civil, a fost organizat de CESE în cooperare cu Consiliul Central al Economiei (CCE) și Consiliul Național al Muncii (CNT) din Belgia, ca parte a Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene.

    Participanţii au remarcat faptul că UE s-a angajat într-o nouă strategie de creștere durabilă, dar se confruntă cu o serie de provocări externe și interne critice. Probleme acute, cum ar fi tensiunile geopolitice, concurența economică în creștere, fragmentarea și polarizarea societăților, sunt numai câteva exemple de provocări ce împiedică desfășurarea completă a dublei tranziții digitale și ecologice. Societatea civilă organizată poate și trebuie să facă o diferență, prin stabilirea unui veritabil dialog social și civil, poate juca un rol în proiectarea, implementarea și evaluarea politicilor publice și poate face ca acestea să fie înțelese și acceptate de către societățile noastre.

    Colin Scicluna, Şef de Cabinet, Comisia Europeană, a subliniat:

    Societatea noastră și configurația noastră economică vor trebui revizuite într-un fel. Cele 6 milioane de locuri de muncă vacante pe care le avem în Europa arată că, din nou, ocuparea forței de muncă este la un nivel sub necesarul pieţei. Configurația populației noastre, componența populației noastre este diferită decât înainte. Acest lucru are multe efecte și, așa cum s-a menționat, știm de ele şi urmărim aceste schimbări, precum şi impactul lor. Și sunt schimbări în fiecare stat, iar apoi acele schimbări devin schimbări zonale, aşa că, foarte des, sunt regiuni care suferă din pricina depopulării, în special acolo unde există o proporție mai mare de oameni în vârstă.”

    Concluziile reuniunii  subliniază că toate provocările ascund semințe  de oportunitate, iar transmiterea mai eficientă a acestui mesaj va ajuta la obținerea sprijinului public pentru tranzițiile în curs.

  • Premiul Societăţii Civile

    Premiul Societăţii Civile

    Premiul Comitetului Economic și Social European (CESE) pentru societatea civilă a fost creat în 2006, pentru a răsplăti și încuraja inițiativele și realizările concrete ale organizațiilor societății civile și/sau ale persoanelor fizice – la toate nivelurile: european, național, regional și local – care contribuie în mod semnificativ la promovarea identității și integrării europene.
    Pe 7 martie anul acesta, la Bruxelles, Comitetul Economic și Social European a recompensat cinci organizații non-profit pentru contribuția lor remarcabilă la combaterea tulburărilor de sănătate mintală.
    Premiul de 50 000 de euro a fost împărțit între cele cinci proiecte câștigătoare.
    Alain Coheur, membru CESE, membru al juriului care a analizat proiectele câştigătoare de anul acesta, specialist pe probleme de sănătate a relatat:
    „A fost o selecţie foarte complicată, pentru că am primit peste o sută de candidaturi, aşa că a avut loc o preselecţie realizată de experţi reuniţi pentru a face o primă triere, iar apoi s-a constituit juriul, din care am făcut parte, cu trei reprezentanţi ai Comitetului (n.r. Economic şi Social European), care s-a bazat pe primele informaţii şi pe lectura proiectelor candidate, din care am reţinut într-un final cele mai bune 7 candidaturi, iar astăzi îi recompensăm pe cei mai buni dintre cei mai buni.”
    Fundația irlandeză Third Age (Vârsta a treia) a câștigat Premiul premiul I în valoare de 14 000 EUR. Organizația caritabilă irlandeză a câștigat premiul cu rețeaua sa de implicare socială AgeWell, care luptă împotriva singurătății la bătrânețe. Ceilalți patru câştigători au primit fiecare 9 000 EUR și au fost clasați după cum urmează:Locul 2: Asociația Pro Lapinlahti, FINLANDA, pentru centrul său comunitar Lapinlahden Lähde, Locul 3: Integra, SLOVACIA, pentru initiativa „Crazy? Deci ce!’, Locul 4: Fundația Lilinkoti, FINLANDA, pentru jocurile sale The World of Recovery (Lumea vindecării), Locul 5: Organizația Animenta, ITALIA, pentru proiectul său Telling Stories for Good (Să spunem continuu poveşti).
    Alain Coheur, membru CESE, membru al juriului care a analizat proiectele câştigătoare de anul acesta, specialist pe probleme de sănătate a explicat:
    „Astăzi este vorba despre Premiul pentru sănătatea mintală. Vom recompensa Asociaţia Europeană care a găsit modalitatea cea mai originală de abordare a problemelor de sănătate, fie cu referire la populaţie în general, fie cu referire la populaţia tânără, pentru că vedem că astăzi sunt mari pericole pentru populaţia tânără europeană, foarte labilă în faţa problemelor de sănătate mintală,în special în urma Covidului, şi au fost multe abordări originale care au apărut în diferite ţări Ue, iar obiectivul este să reunim toate aceste idei şi să să o găsim pe cea mai bună, dar au fost multe.
    Dificultatea astăzi este că nu există multe zone în care tinerii se pot exprima legat de problema lor. Aşa că important este să existe asociaţii care să de dezvolte şi care să răspundă expres acestei necesităţi a tinerilor, în care să aibă încredere, cu care să existe o relaţie de proximitate şi care să îi ajute, uşor, uşor să îşi exprime problemele.”

  • Către un dialog civic mai eficient în UE

    Către un dialog civic mai eficient în UE

    Către
    sfârşitul lunii ianuarie, societatea civilă europeană a trimis o scrisoare
    deschisă președinţilor Comisiei Europene și Parlamentului European, precum și
    Președinției belgiene a Consiliului Uniunii Europene. Semnatarii scrisorii
    îndeamnă cele trei instituții principale ale Uniunii Europene implicate în
    procesul decizional al UE să ia măsuri concrete pentru a pune în aplicare un
    dialog deschis, transparent și constant cu organizațiile societății civile în
    toate domeniile de politică, astfel cum se prevede la articolul 11 din Tratatul
    privind Uniunea Europeană.


    Scrisoarea deschisă a fost inițiată de Grupul Organizații
    ale societății civile
    al Comitetului Economic și Social European (CESE) și
    de societatea civilă
    și include propuneri specifice de punere în aplicare. Scrisoarea a primit sprijinul unui număr total de 156 de
    semnatari din 26 de state membre. Printre semnatari se numără 39 de rețele
    europene, 85 de organizații naționale și 60 de membri ai Grupului Organizații
    ale societății civile al CESE.


    Séamus Boland,
    președinte al Grupului organizațiilor societății civile din cadrul Comitetului
    Economic și Social European (CESE), ne-a vorbit despre starea dialogului cu
    societatea civilă în UE:

    Despre starea dialogului în UE, aş spune că funcţionează foarte bine în unele
    ţări, iar în altele nu funcţionează deloc. Cred că motivul pentru care dorim ca
    dialogul civic să fie o cale structurală la nivelul UE este foarte simplu:
    pentru că dialogul civic reprezintă milioane de oameni, cetăţeni implicaţi în
    organizaţii, fie de protecţia copilului, fie de protecţie a oamenilor din mediile
    defavorizate, sau organizaţii care acţionează în caz de dezastre, atunci când
    viteza de acţiune este crucială.

    Sunt organizaţii de voluntari care acţionează
    în teren şi care îi reprezintă pe cetăţeni. Şi cum Conferinţa despre viitorul
    Europei a vorbit despre cum cetăţenii pot să se implice, noi venim şi spunem că
    există o platformă gata făcută, unde cetăţenii se pot implica în crearea de
    politici, în luarea de decizii la nivel UE. Avem mijloacele, este o platformă
    ce se bucură de încrederea cetăţenilor, şi mai presupune şi că partidele
    populare ar putea să nu se mai formeze atât de uşor.


    Séamus Boland,
    președinte al Grupului organizațiilor societății civile din cadrul CESE, ne-a
    spus de ce este necesar acum să se facă ceva pentru îmbunătăţirea dialogului civil la nivelul UE:

    Noi considerăm că una dintre
    îndatoririle Comsiei este să îşi asume acest aspect drept unul prioritar şi mă
    refer la noua Comisie care îşi va începe mandatul şi mai credem că acei
    coordonatori ai dialogului din societatea civilă ar trebui să fie aproape de
    Comisie.

    Pentru mine aceasta este însumarea rolurilor societăţii civile, să se
    asigure că acum Comisia se implică în toate discuţiile dintrte Directoratele
    Generale şi Societatea Civilă şi cetăţenii, respectiv, ca practică obişnuită.
    Considerăm că aceasta este o urgenţă, considerăm că creşterea populismului este
    rezultatul eşecului dialogului cu cetăţenii într-o manieră eficientă, şi că
    acest eşec continuu face să fim
    confruntaţi cu un nivel periculos al populismului, care ar putea fi periculos
    pentru UE în sine.


  • Comitetul Economic și Social European  – 65

    Comitetul Economic și Social European – 65

    Comitetul Economic și Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a împlinit 65 de ani de existenţă.



    În urmă cu 65 de ani, Comitetul Economic și Social European a fost înființat și i-au fost conferite competențe consultative pentru a aduce perspectiva diferitelor secțiuni ale societății civile în procesul decizional european. La 19 mai 1958 a avut loc la Bruxelles prima sesiune plenară a CESE. La 13 decembrie 2023, Comitetul a sărbătorit printr-o ceremonie specială cei 65 de ani de activitate. Au participat la eveniment şi foşti preşedinţi ai CESE.



    Am stat de vorbă despre momentul aniversar şi priorităţile CESE, despre viitoarele alegeri europene şi cum pot fi convinşi tinerii să vină la vot cu Vicepreşedintele pentru Comunicare al Comitetului, Laurenţiu Plosceanu.



  • România câştigă din nou Premiul Societăţii Civile

    România câştigă din nou Premiul Societăţii Civile

    Premiul pentru
    societatea civilă răsplătește excelența în inițiativele societății civile, în
    fiecare an, el vizând un alt aspect al activității Comitetului Economic și
    Social European (CESE).


    Concursul este
    deschis tuturor organizațiilor societății civile, persoanelor fizice și
    întreprinderilor private care desfășoară inițiative fără scop lucrativ.
    Organizațiile și întreprinderile trebuie să fie înregistrate oficial în UE, în
    timp ce solicitanții individuali trebuie să fie cetățeni ai UE sau resortisanți
    ai țărilor terțe care își au reședința în UE.


    În 2021, Premiul
    pentru societatea civilă a recompensat proiecte care au abordat în mod creativ
    criza climatică. În 2020, CESE a lansat un premiu unic, Premiul pentru
    solidaritatea civilă, dedicat luptei împotriva COVID 19. Tema ediției din 2019
    a fost egalitatea de gen și emanciparea femeilor.


    La a
    treisprezecea sa ediție, anul acesta, au fost premiate două rânduri de
    câștigători, încadrați în două categorii tematice: tineri și societatea civilă
    europeană alături de Ucraina.


    Cillian Lohan,
    vice-preşedinte CESE a detaliat: Este un potenţial la care avem acces
    prin simplul fapt că suntem membri, dar mai mult decât atât suntem foarte
    conştienţi că majoritatea oamenilor nu fac parte din aceste reţele, aşa că
    există iniţiative private prin care persoane sau grupuri se organizează. Şi acesta
    este un aspect foarte important al activităţii noastre. Cred că am reuşit să
    creăm anumite structuri în UE, iar CESE încearcă să celebreze acest lucru. Şi
    unul dintre aspectele importante este să avem nişte bani pentru premii, fiindcă
    şi eu am un ONG mic în Irlanda şi ştiu că o mică sumă de bani poate reprezenta
    o diferenţă colosală pentru anumite proiecte. Poate fi un element transformator
    şi ştiu cât de greu se găsesc fonduri pentru anumite proiecte. Aşa că deşi nu
    este vorba despre sume mari de bani, suntem foarte mândri că putem oferi bani
    ca premii în cadrul concursului de proiecte Premiul societăţii civile.



    Premiul, în
    valoare de 60 0000 EUR, a fost împărțit între cele șase proiecte câștigătoare.
    Asociația SUS INIMA din România a primit premiul I, în valoare de 14 000 EUR,
    pentru un proiect legat de Ucraina. Aceasta ajută refugiații ucraineni să se
    integreze fără probleme în societatea românească. Cu aceeași sumă a fost
    premiată Fundación Secretariado Gitano din Spania, câștigătoarea premiului I de
    la categoria Tineri. Proiectul său Învățăm din practică (Learning by Doing)
    abordează problema șomajului în rândul tinerilor romi.


    Celelalte
    patru asociații au primit câte 8 000 EUR fiecare. Clasamentul final este
    următorul: CATEGORIA 1 – TINERI: Premiul al II-lea – Movimento Transformers
    (Portugalia), Premiul al III-lea – Associazione Agevolando (Italia); CATEGORIA
    2 – UCRAINA: Premiul al II-lea – Fundația Villavecchia (Spania) şi Premiul al
    III-lea – Asociația cercetașilor și ghizilor din Polonia.






  • Avocatul casei 08.04.2022

    Avocatul casei 08.04.2022

    “Rolul societăţii civile într-un stat de drept. Relaţia stat – societatea civilă” (participă av. Augusta Boiana Berchi)



  • Ateliere fără frontiere

    Ateliere fără frontiere

    Societatea civilă din UE joacă un
    rol activ în realizarea neutralității climatice, pe care UE s-a angajat să o
    atingă până în 2050 în cadrul Pactului verde european. Pentru a încuraja
    iniţiativa în acest domeniu, Comitetul Economic şi Social European (CESE) a
    lansat Premiul pentru Acţiune climatică în aprilie cu scopul de a evidenția
    importanța abordării politicilor
    climatice de către toate părțile societății. Comitetul speră ca, prin
    intermediul premiului, să îi poată inspira pe oameni să devină parte a soluției
    și să îi încurajeze să schimbe sistemele, normele și comportamentele care ne-au
    adus în pragul crizei climatice.



    Premiul, aflat
    la cea de-a 12-a ediție, este decernat persoanelor fizice și organizațiilor
    non-profit pentru excelență în inițiativele societății civile. În fiecare an
    se alege o temă diferită, care acoperă un domeniu important al activității
    CESE. ONG-ul român Ateliere Fără Frontiere a câştigat premiul al treilea,
    anul acesta. Ateliere fără frontiere urmăreşte promovarea unei tranziții juste
    către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la
    schimbările climatice.


    Damien Thiery,
    managing director Ateliere fără frontiere, ne-a povestit: Ateliere fără frontiere a aplicat în iunie 2021 pentru
    Premiul Climate action de la CESE (Comitetul Economic şi Social European), prin
    care sunt recunoscute în Europa cei din societatea civilă care sunt
    cei mai activi în domeniul schimbării climatice. Ateliere fără frontiere este o
    întreprindere socială de inserţie, suntem în Bucureşti şi în Dâmboviţa, ne
    ocupăm să ajutăm persoanele vulnerabile care sunt departe de piaţa muncii.
    Aceste persoane care au multe vulnerabilităţi sunt angajte la asociaţia
    Ateliere fără frontiere, pentru o perioadă de 24 de luni maxim, îi învăţăm să
    lucreze şi după aia îi ajutăm să găsească un loc de muncă. Avem trei ateliere.
    Primul, care a fost înfiinţat în 2008, se cheamă Educlick, suntem colectori
    autorizaţi pentru a colecta deşeuri electrice şi electronice. Suntem singura
    organizaţie (n.r. de acest fel ) din România autorizată de Ministerul mediului,
    pentru a recondiţiona aceste deşeuri, adică a le da a doua viaţă. Am ales să
    recondiţionăm calculatoarele, sunt mai potrivite pentru recondiţionare,
    angajaţii noştri le recondiţionează şi le donăm mai departe către şcoli din
    mediul rural, şcoli care nu au niciun calculator în momentul de faţă. În
    ultimii 13 ani, am donat mai mult de 22.000 de calculatoare, adică am echipat
    mai mult din 10% din şcolile din România, cu calculatoare recondiţionate. Avem
    15 locuri d muncă la atelierul Educlick de recondiţionare calculatoare şi la
    Ateliere fără frontiere am ajutat mai mult de 300 de persoane în total.



    Damien Thiery,
    managing director Ateliere fără frontiere, ne-a spus ce ateliere mai sunt
    organizate:

    Al doilea
    atelier este Remesh, un atelier de croitorie, în care corectăm bannerele
    publicitare. Ele sunt făcute din PVC ranforsat, foarte dăunător pentru mediu.
    Aceste bannere sunt arse sau puse la groapa de gunoi şi e foarte dăunător
    pentru mediu. Noi le transformăm în produse, se cheamă Upcycling , transformăm
    un deşeu într-un produs frumos, care poate fi cumpărat de pe site-ul nostru,
    pentru evenimente. Al treilea atelier este o fermă socială, care se cheamă Bio&co,
    localizată în Ciocănari, în judeţul Dâmboviţa. Suntem într-un oraş mic, unde
    comunitatea roma este de 80% şi noi dăm de muncă persoanelor din comunitate.
    Producem 80 de tipuri de legume, certificate ecologic şi le livrăm de la fermă
    la furculiţă, direct către consumatori în Bucureşti. Suntem certificaţi
    ecologic.



    Entuziasmat de
    primirea premiului, Damien Thiery, a declarat:

    Pentru noi este, evident, o recunoaştere foarte mare, să
    primim premiu la nivel european, de la CESE, în mod special în zona de Acţiune
    climatică. Este exact ce face zi de zi, în ultimii 13 ani şi o să continuăm să
    facem şi mai mult acum, că avem acest premiu.


    Anunțarea
    câștigătorului și a clasamentului celorlalte patru proiecte calificate în
    finală s-a desfăşurat în cadrul unei ceremonii organizate la 9 decembrie, în
    cursul sesiunii plenare a CESE de la Bruxelles. Valoarea totală a premiului
    este de 50 000 EUR și urmează să fie împărțită între cei cinci candidați. Ceilalţi
    patru selecţioneri au fost, în ordine alfabetică, Associació Catalana
    Enginyeria Sense Fronteres, Mișcarea ecologică estonă / Fondul eston pentru
    natură, Grootouders voor het Klimaat (Bunici pentru combaterea schimbărilor
    climatice), şi Prostorož – un birou non-profit de planificare urbană care a
    mobilizat cetăţenii din Ljublijana prin proiectul Hot Spots. Câștigătorul
    locului I primeşte un premiu în valoare de 14 000 EUR, iar următorii patru
    candidați, câte 9 000 EUR fiecare.






  • Conferința privind Viitorul Europei: Prioritățile Societății Civile

    Conferința privind Viitorul Europei: Prioritățile Societății Civile

    Trei sferturi dintre europeni consideră că inițiativa Conferința privind Viitorul Europei va avea un impact pozitiv asupra democrației în UE. Dezbaterile organizate în cadrul acestei inițiative europene au început. Se vor implica într-adevăr cetățenii? Își vor spune opiniile? Au încredere că propunerile lor vor fi luate în seamă de decidenții politici europeni?

    Cetățenii nu au niște garanții că vor fi băgați în seamă cu prioritățile lor, că acele priorități se vor transforma în realitate după aceea sau că acea realitate va fi o realitate pentru care vor fi alocate și resurse, poate și eforturi care țin de voința politică. Ce pot în schimb cetățenii să realizeze este faptul că este o oportunitate foarte bună pentru a testa capacitatea instituțiilor europene de a se deschide către societate, dar și pentru a educa instituțiile europene să fie mai atente la felul în care cetățenii privesc angrenajul european.

    (Elena Calistru, membră în Comitetul Economic și Social European, președinta asociației Funky Citizens)


  • Premiul CESE pentru societatea civilă 2021

    Premiul CESE pentru societatea civilă 2021

    În fiecare an, premiul emblematic al Comitetului Economic şi Social European (CESE) pentru societatea civilă aduce un omagiu organizațiilor societății civile și/sau persoanelor ale căror proiecte celebrează identitatea europeană și valorile comune într-un anumit domeniu de activitate. Premiul a fost acordat începând din 2006. CESE a lansat procesul de depunere a candidaturilor de proiecte în iulie 2020, cu tema Societatea civilă împotriva COVID-19, anunțând că acesta va fi un premiu excepțional, care va înlocui premiul său tradițional pentru societatea civilă. Scopul a fost acela de a aduce un omagiu societății civile din Europa, care s-a implicat activ și altruist în acțiuni de solidaritate încă din primele zile ale pandemiei.

    Pandemia este în mod clar cea mai puternică provocare căreia trebuie să îi facem faţă, a spus Cillian Lohan, vicepreședintele CESE pentru comunicare, la momentul decernării premiilor, şi a adăugat:

    Am decis că putem avea şi un premiu pentru aceasta. Raportări media, voluntari şi organizaţii din prima linie, iar CESE a dorit să le arate tuturor acestora, de pe teren, că Europa le este recunoscătoare pentru implicarea lor şi pentru solidaritatea de care au dat dovadă. (…) A fost dificil, am avut comisii de evaluare compuse din experţi de tot felul, oameni care ştiau care a fost răspunsul cel mai necesar într-o anumită ţară membră, şi am avut criterii clare în a alege premianţii, dar a trebuit să plasăm fiecare aplicaţie în contextul ei local. Şi am făcut asta graţie membrilor juriului ce cunoşteau realitatea dintr-o ţară sau alta. Şi a trebuit să luăm în considerare şi faptul că organizaţiile mai mari şi mai vechi au adesea acces la resurse mai mari şi prin urmare, un impact mai mare decât o organizaţie mai mică, dar asta nu le face neapărat mai eficiente, mai bune. Pentru că organizaţiile mici şi voluntarii individuali au făcut adesea o treabă extraordinară. Şi am dorit să fie înţeles că şi aceastea merită să fie premiate.

    Concursul a fost deschis persoanelor fizice, organizațiilor societății civile și întreprinderilor ale căror proiecte trebuiau să fie absolut non-profit și să nu beneficieze de finanțare publică în procent de peste 50 %. Ele trebuia să aibă o legătură directă cu pandemia de COVID-19, vizând în mod specific combaterea virusului sau abordarea consecințelor acestuia.

    Cillian Lohan, vicepreședintele CESE pentru comunicare, a declarat: Nu a fost uşor să alegem, pentru că majoritatea proiectelor sunt foarte bune şi toate emenă un simţ acut al responsabilităţii, al solidarităţii şi totodată pentru că acoperă o gamă atât de largă de teme, de la producţia de măşti, până la concertele din balcoane, care sunt foarte diferite, dar cu siguranţă sunteţi cu toţii de acord că sunt toate la fel de importante.


    Premiile au fost acordate câștigătorilor din 21 de țări ale Uniunii Europene. Un premiu a fost acordat unui proiect cu orientare transfrontalieră și altul unei organizații din Regatul Unit, ca gest menit să demonstreze că CESE dorește să mențină legături strânse cu societatea civilă din această țară, în ciuda faptului că ea a părăsit UE.

    Asociația Prematurilor din România a fost selectată drept cel mai bun candidat român la premiu, declarând că acest proiect a fost un exemplu strălucit de admirabilă solidaritate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19.


  • GDS acordă Premiul pe anul 2020 preşedintei Republicii Moldova Maia Sandu

    GDS acordă Premiul pe anul 2020 preşedintei Republicii Moldova Maia Sandu

    Premiul GDS se decernează anual unei personalităţi
    care s-a remarcat în promovarea valorilor societății
    civile și statului de drept.

    Potrivit GDS, ceremonia de prezentare a
    diplomei şi intervenţia doamnei Maia Sandu vor avea
    loc online miercuri 27 ianuarie, ora 13:00.

    Transmisia live de la Bucureşti şi Chişinău va fi pe
    canalul Privesc.eu (https://www.privesc.eu/Arhiva/93533)
    şi reluată pe paginile de Facebook ale GDS şi Revistei 22, informează Grupul pentru Dialog Social (GDS).

    Comunicat Grupul pentru Dialog Social (GDS)

  • CESE propune măsuri împotriva depopulării UE

    CESE propune măsuri împotriva depopulării UE

    Europa are
    nevoie de politici economice și sociale puternice care pot restabili încrederea
    cetățenilor săi în viitor, pentru a anula, în timp, declinul demografic, a
    declarat Comitetul Economic și Social European (CESE) la începutul lunii mai.


    Având în
    vedere inegalitățile economice și de dezvoltare, CESE a spus că o astfel de
    abordare ar trebui să acorde prioritate politicilor active ale pieței forței de
    muncă, pentru a combate șomajul și a ajuta la crearea de locuri de muncă de
    calitate, în special pentru tineri, a căror rată a șomajului rămâne aproximativ
    de două ori mai mare decât media, în fiecare stat membru.


    O altă cheie
    pentru asigurarea tendințelor demografice pozitive sunt politicile familiale
    stabile și proactive și politicile de piață a muncii centrate pe oameni, care
    promovează echilibrul muncă-viață, precum concediul pentru copii și munca
    flexibilă.


    Avizul,
    redactat la solicitarea președinției croate a UE, a fost adoptat la prima
    sesiune plenară a CESE de la izbucnirea COVID-19, desfășurată de la distanță
    pentru prima dată în istoria CESE și cu membrii care și-au exprimat voturile în
    scris.


    Stéphane
    Buffetaut, membru în Comitetul Economic şi Social European (CESE), ne-a spus:

    Sunt două aspecte importante:
    unul este să vedem în ce măsură este posibil să îmbunătăţim politicile, astfel
    încât să reuşim să îmbinăm viaţa privată cu cea profesională. Este unul dintre
    aspectele cele mai importante de luat în calcul când vorbim despre creşterea
    fertilităţii. Dar nu este suficient. După mine, este important ca aceste
    aspecte să funcţioneze împreună: stabilitatea, pentru că proiectele familiale
    sunt pe termen lung, aşa că avem nevoie de certitudinea că politicile familiale
    vor fi menţinute, indiferent de schimbările politice, iar un alt aspect este să
    creăm măsuri de echilibrare dintre viaţa profesională şi viaţa privată.


    Stéphane
    Buffetaut a menţionat că mobilitatea oamenilor, dinspre ţările mai sărace ale
    UE către cele mai bogate este una dintre marile probleme şi a adăugat:

    De fapt politicile europene pot
    avea efect, dar este un proiect pe termen
    lung. Şi ca măsură trebuie atins un standard bun de viaţă în întreaga
    UE, pentru a preveni depopulările zonelor sărace. Trebuie obţinută o egalitate
    între ţările UE. E o problemă dificilă şi de aceea ni s-a cerut opinia. În
    multe state avem o rată mare a şomajului, iar dacă rezolvăm problema locurilor
    de muncă, vom reuşi să contracarăm aceste probleme demografice.


    CESE a
    avertizat şi în privinţa implicațiilor crizei COVID-19 pentru viitoarele
    politici ale UE care vizează provocările demografice și inegalitățile tot mai
    mari între statele membre. De asemenea, a solicitat UE să pregătească urgent
    politicile relevante cu finanțare ambițioasă pentru a proteja cetățenii de
    efectele pandemiei și de impacturile sociale negative ale crizei economice care
    urmează. Acest lucru ar trebui făcut în consultare cu partenerii sociali și
    societatea civilă organizată.


  • Societatea civilă și Pactul Ecologic European

    Societatea civilă și Pactul Ecologic European

    La data de 4 decembrie 2019, Agenția Europeană de Mediu își publica ultimul raport pe tema situației mediului înconjurător în Europa și a perspectivelor acestuia (SOER 2020). Documentul vorbește de decalaje grave între situaţia actuală de mediu din Europa și țintele politicilor europene și sublinia necesitatea unor măsuri urgente pentru reducerea poluării și distrugerii biodiversității.

    La 11 decembrie, Comisia prezenta Parlamentului, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor ceea ce avea să se numească Pactul Ecologic European – European Green Deal – o foaie de parcurs imperativă cu politicile şi măsurile cheie care trebuiesc adoptate pentru îndeplinirea Pactului Verde al Europei, adică atingerea neutralităţii climatice a Europei până în anul 2050 şi reducerea cu peste 50% a emisiilor poluante în anul 2030 faţă de nivelul lui 1990.

    Comisia a propus tot aici şi organizarea, până în luna martie, a primei Conferinţe pe tema legislaţiei de mediu, care să transpună în legislaţia europeană obiectivele de mai sus.

    Documentul Comisiei este bazat pe sus-amintitul Raport, care arată că gradul de distrugere al mediului înconjurător a atins nivelul de la care menținerea vieții pe Pământ nu mai poate fi asigurată decât prin măsuri ferme şi rapide.

    Conferinţa care se organizează astăzi îşi propune implicarea cât mai largă a societăţii civile pentru examinarea mesajelor-cheie din Raportul SOER 2020 şi a implicaţiilor acestora pentru acţiunile care susţin actualele procese politice europene, mai ales cele legate de Pactul Verde European.

    Se doreşte, de asemenea, identificarea mijloacelor de întărire a rolului societăţii civile în procesul de tranziţie către o dezvoltare durabilă, prin asigurarea faptului că nimeni nu va fi lăsat în urmă, iar cunoştinţele vor fi transpuse în acţiuni concrete. Se doreşte şi discutarea modalităţilor de încurajare a unei participări active a tuturor părţilor implicate, inclusiv a tinerilor, în procesul de tranziţie către o Europă durabilă şi sustenabilă.


  • Noi obiective și politici UE pentru o dezvoltare sustenabilă

    Noi obiective și politici UE pentru o dezvoltare sustenabilă

    La Bruxelles are loc astăzi conferinţa intitulată Noile obiective şi politici ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea durabilă – O perspectivă comună a consumatorilor şi experţilor pe probleme de mediu. Participanţii vor dezbate modalităţile de creare a economiei nepoluante, în contextul nevoii de menţinere a satisfacţiei şi încrederii consumatorilor.

    Conferinţa de la Bruxelles este organizată de Comitetul Economic şi Social European şi aduce faţă în faţă reprezentanţii celor două segmente aflate la extremităţile lanţului de producţie: pe de o parte, experţii în probleme climatice, iar pe de alta, ascociaţiile consumatorilor. Vor fi analizate tendinţele conceptului de dezvoltare sustenabilă în Europa şi politicile europene de implementare a Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă, în contextul priorităţilor Preşedinţiei Finlandeze a Consiliului Uniunii Europene: reducerea la zero a emisiilor de carbon ale economiei Europei până în anul 2050.


    Se va vorbi despre asteptări şi poziţii ale societăţii civile si ale opiniei publice, dar şi despre răspunsurile şi reacţiile de până acum ale liderilor şi instituţiilor europene.

    Economia sustenabilă înseamnă atât producţie, cât şi consum sustenabil. Baza este educaţia; trebuie creată încrederea consumatorilor în noile tipuri de produse obţinute cu tehnologiile nepoluante, pentru că aceasta este un factor crucial în dezvoltarea economică.

    Iată ce declara comisarul European pentru Politici Climatice şi Energie, Miguel Arias Cañete, după Consiliul European pe probleme de mediu din 4 octombrie anul acesta: Două chestiuni principale sunt de luat în considerare în ceea ce priveşte mediul: economia circulară şi cel de-al 8-lea plan de acţiune pe probleme de mediu. Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene a pregătit a pregătit concluziile Consiliului European asupra ecnomiei circulare ca răspuns la Raportul Comisiei pe tema implementarii Planului de Acţiune în domeniul Economii Circulare şi acum se lucrează la documentele şi normele de producţie în economia circulară. Comisia încurajează miniştrii mediului din statele membre să continue să sprijine tranziţia către economia circulară la nivel naţional, anume prin implementarea bunei legislaţii a Uniunii Europene şi adoptarea şi implementarea strategiilor de creare a economiilor circulare naţionale.

  • Jurnal Românesc 14.08.2019

    Jurnal Românesc 14.08.2019

    Preşedintele
    Klaus Iohannis a anunţat că va discuta cu omologul american, Donald Trump, cu
    ocazia vizitei în Statele Unite ale Americii, şi subiectul liberalizării
    vizelor pentru români.
    Vizita la Washington a preşedintelui României are loc pe
    19 şi 20 august. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie
    discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi
    alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe
    energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că
    suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa
    Waiver
    , a declarat Iohannis.

    Referitor la securitatea energetică,
    preşedintele român a afirmat că există o disponibilitate la nivelul
    Guvernului român de a repara anumite chestiuni care nu au fost bine
    gândite în Ordonanţa de urgenţă 114 şi Legea offshore şi care au provocat
    nemulţumire în rândul investitorilor. El a menţionat că îi va transmite lui
    Donald Trump că România îşi doreşte ca gigantul american Exxon să rămână
    implicat în proiectul energetic de la Marea Neagră. În ceea ce priveşte
    includerea ţării noastre în programul Visa Waiver, Iohannis a afirmat că îşi
    doreşte să pună problema pe masă pentru că lucrurile trebuie să se
    mişte şi în acest dosar. Klaus Iohannis a mai spus că va reînnoi
    invitaţia adresată preşedintelui SUA de a vizita România.




    Reprezentanţii
    comunităţilor româneşti din Serbia, Ucraina şi Bulgaria au cerut, la
    Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, sprijinul statului român pentru
    a-şi păstra identitatea naţională
    . Ei au declarat că sunt supuşi unui proces
    continuu de asimilare şi deznaţionalizare în ţările în care trăiesc.
    Preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timoc, Predrag Balaşevici, a prezentat
    situaţia extrem de dificilă a comunităţii româneşti din această zonă, care
    numără între 250 şi 300 de mii de oameni care nu dispun de şcoli şi mass media
    în limba română, întâmpină probleme mari în asigurarea accesului la serviciu
    religios în limba maternă şi se află în ultima fază de asimilare.

    Preşedintele
    Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a vorbit
    despre agravarea situaţiei învăţământului în limbile minorităţilor din Ucraina
    şi s-a plâns de faptul că numărul şcolilor cu predare în limba română este în
    continuă scădere, ceea ce ar putea duce la dispariţia comunităţii româneşti. Şi
    românii din Bulgaria au vorbit despre procesul de asimilare la care sunt
    supuşi, despre faptul că nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională, că nu au
    şcoli cu predare în limba română, presă sau serviciu religios în limba maternă.

    Secretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Victor
    Alexeev, a anunţat că se lucrează la o nouă strategie pentru românii din afara
    graniţelor, care va fi implementată din 2020, că va exista o carte
    verde pentru românii de pretutindeni, care să le faciliteze accesul pe
    piaţa muncii din România, şi a dat asigurări că statul este preocupat de
    finanţarea proiectelor în sprijinul comunităţilor istorice.


    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a prelungit până la 20 septembrie termenul
    limită pentru transmiterea propunerilor în vederea selectării membrilor
    Colegiului pentru Consultarea Asociațiilor și Fundațiilor, organ consultativ
    care va funcționa pe lângă prim-ministrul României.
    Colegiul este alcătuit din
    40 de membri, reprezentanți ai mediului asociativ românesc din afara granițelor
    ţării, numiți prin decizie a prim-ministrului, pe o perioadă de 4 ani.

    Scopul
    acestuia este asigurarea participării societății civile la elaborarea
    politicilor publice și la dezbaterea unor subiecte importante pentru societatea
    românească. ONG-urile românești de pretutindeni, care doresc să fie selectate
    în acest Colegiu, se pot înscrie la adresa comunicare@mprp.gov.ro. Lista
    documentelor necesare se găseşte pe site-ul mprp.gov.ro, iar pentru mai multe
    detalii MRP a pus la dispoziţie numărul de telefon +40 374 414 637.