Radio România Internațional

Tag: solidaritate

  • Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Zborlu ţănut di prezidentulu ali Românie la ONU

    Tru zborlu ţi lu ţănu tru plenlu ali Adunari Ghenerală a ONU di New York, prezidentulu Klaus Iohannis cundille că easti ananghi tră ţănearea ma largu a dialoglui, ca elementu di thimelliu a siguranţăllei reghională şi globală. Scoasi tu videală tutunăoară, gareţli şi contribuţia ali Românie ti aflarea ceariiloru tră problemili globali actuali, di la crize di securitate, catacum polimlu ditu Ucraina ică conflictul ditu Orientul di Mesi, pănă la provocări majori tră lumea tută, ntră cari urgenţa climatică, erodarea a ndrepturlor a omlui ică fuvirserli ţibernetiţi.

     

    Dinintea a liderlor adunaţ New York, Klaus Iohannis cundille că România va s’ndrupască daima arada mondială internaţională, cu Organizaţia Naţiunilor Unite nilgica a llei. Prota provocari a organizaţillei mondiali, spuni năsu, easti aflarea ceareiiloru ahătu anănghisiti tră restabilirea şi vigllearea a irinillei. Alliumtrea, arada internaţională şi ndreptul internaţional suntu kiruti. România andrupaşti acutotalui iniţiativa di irine a prezidentului Volodimir Zelenski ditu Ucraina.

     

    Easti goala abordari cari poate s’asiguripsească ună irine ndriptăţită şi durabilă, hiindalui acutotalui simfunu cu Carta ONU şi cu ndreptul internaţional, declară șeflu a statlui di la tribuna Organizaţillei Naţiunilor Unite. Cundille că securitatea nu easti reghională, căţe easti globală şi că polimlu purtat di Rusia tru Ucraina adusi zñie a naţiunilor şi a oamiñiloru ditu tută lumea.

     

    “Aestu polimu adusi nai ma marea criză di securitate ditu istoria a kirolui ditu soni ali Europă, cu călcarea a ndreptului internaţional şi avânda implicaţii cabaia multi anaparti di Europa. Tru aestă noimă, România deadi un agiutoru vărtosu şi multidimensionalu ti Ucraina şi populu a llei şi nă lom borgea s’lu ţănemu ahătu cătu va s’hibă ananghi” – adăvgă Klaus Iohannis.

     

    Tru contextu, șeflu a statlui scoasi tu migdani rolu di mari simasie ti licşurarea a exporturloru di yiptu ditu Ucraina ţi lu avu România pritu porturli a llei di pi Dunaru şi di la Amarea Lae. “Ma s’vremu s’aflămu cearei, lipseaşti s’avemu ună vizie ma responsabilă tră lumi, să-lli akicăsimu provocărli. Ti amărtie, videmu tu lumea tută că insecuritatea, prişcăvillea, conflictili nica şi polimlu u kisară lumea a noastră”, nica spusi şeflu a statlui.
    Tru idyiulu kiro, el cundille că easti ananghi tră ma multă cooperari şi solidaritate, cari va s’reprezinta daima apandisea ti problemili a lumillei. Di altă parte, Klaus Iohannis zbură la ONU şi ti conflictul ditu Cumata Gaza şi căndăsi tră dănăsearea a ostilităţilor, exprimânda şi andrupămintulu tră aflarea a ceareiloru ti ateali doaă state.

     

    “Andrupămu tuti gaereţli ti ahurhearea diznău a proţesului politic thimilliusitu pi ceareia a aţiloru dauă stati, cu bănaticu tu irine şi securitate, năuntrulu a niscăntoru sinuri siguri şi pricunuscute’, cundille prezidentulu ali României. Iarapoi ‘protejarea a tutulor ţivilliloru lipseaşti s’armănă scupolu a nostru comun’, nica declară Klaus Iohannis dinintea ali Adunari Ghenearală a Organizaţiilei Naţiunilor Unite di New York.

    Autoru: Daniela Budu
    Armănipsearea: Aurica Piha

  • Retrospectiva săptămânii 15.10 – 21.10.2023

    Retrospectiva săptămânii 15.10 – 21.10.2023


    România este alături de Israel


    Premierul român s-a numărat printre primii lideri care au mers, în această săptămână, în Israel, pentru a-şi exprima solidaritatea cu poporul evreu. Marcel Ciolacu a transmis compasiunea societăţii româneşti pentru victimele războiului pornit de teroriștii din Hamas pe 7 octombrie şi a mulţumit autorităţilor israeliene pentru sprijinul în repatrierea românilor din zonă. Peste 2.000 de cetăţeni români au fost aduși acasă, până acum, din Israel, iar Ministerul român de Externe are în atenţie alţi 350 – români şi membri de familie – aflați în Fâşia Gaza.



    România rămâne un promotor al păcii şi va fi alături necondiţionat în aceste momente dificile de aliaţii săi – a spus premierul Marcel Ciolacu. El a cerut eliberarea imediată a tuturor persoanelor răpite de teroriști și abţinerea de la orice act de agresiune împotriva populaţiei civile. Premierul a insistat, în egală măsură, asupra deschiderii coridoarelor umanitare din Gaza şi oferirea de asistenţă refugiaţilor. Şi preşedintele României a condamnat ferm atacurile teroriste de pe teritoriul Israelului.



    Marți, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, în format videoconferinţă, Klaus Iohannis a subliniat că Bucureștiul susţine fără echivoc dreptul legitim al Israelului la autoapărare, care trebuie exercitat în conformitate cu dreptul internaţional umanitar.



    Guvernul român la Kiev


    Kievul a găzduit, săptămâna aceasta, prima şedinţă comună a Guvernelor României şi Ucrainei vecine. A fost semnat un memorandum privind consolidarea cooperării în asigurarea tranzitului sigur al produselor ucrainene, memorandum ce include şi o anexă privind strategia de dezvoltare a punctelor de trecere a frontierei şi a infrastructurii rutiere. Au mai fost semnate un acord privind construcţia unui pod rutier de frontieră peste râul Tisa și documente de cooperare în domeniile industriei de apărare, industriei farmaceutice şi privind readmisia persoanelor.



    Totodată, Guvernul ucrainean a adoptat un document prin care recunoaşte că minoritatea română din Ucraina – a doua ca pondere după cea rusă – vorbeşte limba română, nu moldovenească, cum eronat se stipula până acum. Premierul Marcel Ciolacu a fost primit de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.



    Undă verde noilor măsuri fiscal-bugetare


    Măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a asumat, recent, răspunderea în scopul echilibrării bugetului României pot intra în vigoare, a decis Curtea Constituţională, care a respins, miercuri, sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei, în opoziție parlamentară. După promulgarea de către președintele țării, legea poate fi aplicată.



    De altfel, unele dintre prevederile pachetului fiscal-bugetar, precum cele privind reducerea posturilor de şefi din instituţiile publice sau cele pentru plata contribuţiei la sănătate de către angajaţii din construcţii şi agricultură, trebuiau să intre în vigoare de la 1 octombrie.



    Săptămâna viitoare, reprezentanţii Executivului vor avea o întâlnire cu partenerii sociali, la care să stabilească nivelul de creştere a salariului minim în construcţii şi agricultură, astfel încât angajaţii din aceste sectoare să nu fie afectaţi de plata CASS. Se speră că, în urma aplicării măsurilor fiscal-bugetare, deficitul României va scădea, anul acesta, la 5,7% din Produsul Intern Brut.



    Legea pensiilor speciale promulgată


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat noua variantă a legii pensiilor speciale – uriașe – de care se bucură anumite categorii de bugetari. Pus în acord cu decizia din vară a Curţii Constituţionale, dar şi cu observaţiile Comisiei Europene, actul normativ a fost reexaminat și votat, luni, de Camera Deputaților, for decizional.



    Opoziţia parlamentară, care dorea eliminarea oricăror privilegii, a criticat vehement și această variantă, despre care spune că este inacceptabilă, sfidătoare și nu respectă principiul care se aplică românilor simpli – acela al calculului pensiei în funcție de contribuția, pe perioada activității, la fondul național de pensii. Potrivit legii, magistraţii, unii din beneficiarii acestei legi, se pot retrage din activitate cu o pensie de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor din ultimii patru ani de activitate. Pensia netă nu poate fi mai mare decât venitul net din ultima lună de activitate înainte de pensionare.



    Totodată, de anul viitor, magistrații se pot pensiona dacă au o vechime în funcţie de 25 de ani şi cel puţin vârsta de 47 de ani şi patru luni. Vârsta de pensionare va creşte, anual, cu câte patru luni, până când magistraţii vor împlini 60 de ani.



    O nouă reuniune pentru Republica Moldova


    La Chişinău a avut loc a 4-a ediţie a Platformei de prijin pentru Republica Moldova, creată, anul trecut, la iniţiativa României, Franţei şi Germaniei, pentru a ajuta micul vecin al României să depăşească efectele generate de agresiunea rusă în Ucraina.



    A fost un prilej pentru președinta Maia Sandu să declare că planul guvernării de la Chişnău este să păstreze pacea şi să asigure condiţii de viaţă europene cetățenilor moldoveni. Participanții la reuniune au fost de acord că sprijinul european este important, infrastructura, conectivitatea şi reformele structurale fiind cheia spre apropierea de Uniunea Europeană.



    De altfel, România speră ca, la finalul anului, Republica Moldova să primească invitația de a începe negocierile de aderare, ceea ce ar reprezenta o decizie istorică pentru statul ex-sovietic majoritar românofon.






  • Reacţia MAE după atacul soldat cu sute de morți de la spitalul din Gaza

    Reacţia MAE după atacul soldat cu sute de morți de la spitalul din Gaza

    Ministerul român de Externe s-a declarat şocat
    şi profund întristat de explozia şi pierderea de vieţi nevinovate, marţi seară, la spitalul Al Ahli din Gaza.

    Într-un mesaj transmis miercuri,
    MAE de la Bucureşti subliniază că toţi
    civilii şi infrastructura civilă trebuie protejaţi mereu şi că
    responsabilitatea pentru atac trebuie să fie stabilită clar. Sute de persoane
    au fost ucise sau rănite în atacul cu rachete asupra spitalului din Gaza,
    pentru care Israelul şi palestinienii se învinovăţesc reciproc.

    Armata israeliană a negat că forţele sale
    ar fi comis atacul, punând incidentul pe seama lansării eşuate, din Gaza, a
    unei rachete a Jihadului Islamic, o altă grupare palestiniană
    armată, care spune, însă, ca acuzaţiile împotriva sa sunt false. Atacul a fost
    condamnat de comunitatea internaţionala, iar mulţi lideri arabi au acuzat
    Israelul de comiterea unei crime de război.

    Liderul american, Joe Biden, aşteptat,
    astăzi, în Israel, pentru o vizită de solidaritate, şi-a exprimat regretul şi
    furia. Iordania a anulat un summit la care Joe Biden trebuia să
    discute despre
    război cu Regele iordanian Abdullah al II-lea, cu Mahmoud Abbas şi cu preşedintele
    egiptean Abdel Fattah al-Sisi.

    Pe de alta parte,
    secretarul general al ONU Antonio Guterres se va afla, joi, la Cairo,
    pentru discuţii cu Abdel Fattah al-Sissi în special cu privire la livrarea de
    ajutor umanitar în Fâşia Gaza. Discuţiile
    au loc în contextul în care Egiptul cere Israelului să permită pătrunderea
    ajutoarelor în acest teritoriu.

    Marti, SUA
    au autorizat plecarea personalului său neesenţial de la ambasada lor din Beirut,
    în contextul deteriorării condiţiilor de securitate şi în Liban, pe fondul
    războiului între Israel şi Hamas.

  • Retrospectiva săptămânii 08.10 – 14.10.2023

    Retrospectiva săptămânii 08.10 – 14.10.2023

    Solidaritate cu Israel


    Parlamentul de la București a adoptat o
    declaraţie de solidaritate cu Israelul şi de condamnare a atacurilor teroriste
    ale organizaţiei Hamas. În document se arată că sunt necesare mecanisme mai eficiente
    care să asigure protecţia libertăţii, democraţiei şi vieţilor omeneşti.

    Parlamentarii au susţinut dreptul acestui stat de a se autoapăra pentru a
    elimina terorismul şi de a lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja
    civilii. În debutul şedinţei comune a Parlamentului, senatorii şi
    deputaţii au păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor atacurilor
    teroriste împotriva Israelului.

    Reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare au
    condamnat atacurile teroriste şi şi-au exprimat solidaritatea cu Israel.
    Liderul de grup al senatorilor PSD (la guvernare), Lucian Romaşcanu, a
    subliniat că este absolut dureros că, în acest mileniu, suntem martorii a două
    războaie nedrepte şi odioase, care nu au nicio justificare.

    La rândul său, PNL
    (la guvernare) condamnă cu fermitate atacurile teroriste, este solidar cu
    Israelul şi reiterează susţinerea pentru dreptul suveran al statului Israel la
    autoapărare. USR (în opoziție) a arătat că autorii
    atacului asupra Israelului caută, cu tot dinadinsul, să repete tragediile
    dureroase ale istoriei şi a subliniat că nu există justificare pentru terorism.

    AUR (în opoziție) a condamnat, încă de sâmbătă, atacurile asupra Israelului,
    arăta şi preşedintele acestei formaţiuni, George Simion, care menţiona că
    trebuie reafirmat angajamentul pentru pace şi dialog. Şi UDMR şi-a exprimat
    solidaritatea totală faţă de statul Israel şi poporul evreu.

    Pe de altă parte,
    premierul Marcel Ciolacu a anunțat că statul a repatriat din Israel marea
    majoritate a cetăţenilor români care au cerut acest lucru, în urma agresiunii
    sângeroase a Hamas, fiind vorba de peste 2000 de persoane. El a mulțumit instituţiilor implicate,
    Ministerului de Externe, inclusiv companiei naționale aeriene TAROM.



    Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în
    vizită în România


    România şi Ucraina vecină au
    decis să ridice relaţiile bilaterale la nivel de parteneriat strategic, cel mai
    mare grad de colaborare între două state. O declaraţie comună in acest sens a
    fost semnată de preşedinţii Klaus Iohannis şi Volodimir Zelenski, aflat,
    marți, în prima vizită la Bucureşti de la începutul războiului.

    Liderul de la
    Kiev a primit asigurări că România va continua să sprijine Ucraina, inclusiv
    militar, iar un nou coridor pentru transportul cerealelor va fi deschis prin
    Republica Moldova, pe calea ferată. Armata ucraineană ar urma să primească
    sisteme antiaeriene şi de artilerie, a spus preşedintele Zelenski.

    România
    va susţine Ucraina atât timp cât va fi nevoie, a declarat, la rândul său,
    preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că sprijinul acordat ţării vecine
    are o importanţă strategică.

    La Bucureşti, preşedintele Ucrainei a mai
    avut întrevederi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, cu
    premierul Marcel Ciolacu şi a depus o coroană de flori la Monumentul Ostaşului
    Necunoscut. El a mai declarat că, în următoarele săptămâni, va fi pregătită o
    întâlnire comună a responsabililor guvernamentali ucraineni şi români.



    Ministrul român al Apărării
    naţionale, Angel Tîlvăr, a dat explicații, în Senat, în legătură cu
    fragmentele de drone rusești găsite în zona Deltei Dunării


    Ministrul Apărării
    Naţionale, Angel Tîlvăr, a explicat, miercuri, în plenul Senatului,
    că expertizele fragmentelor de drone găsite în zona Deltei Dunării sunt
    finalizate, iar raportul a fost înaintat Parchetului General. El a mai spus că
    teritoriul României nu a fost vizat, impactul fiind de natură accidentală, iar
    dronele nu au conţinut explozibil. Aparatele nu au putut fi observate de
    sistemele de avertizare timpurie pentru că zboară la înălţimi foarte mici, a
    precizat ministrul român al Apărării. El a fost chemat
    să dea explicaţii pe această temă în Parlament, la ,,Ora Guvernului, de grupul
    senatorilor USR (in opozitie).

    Dezbaterea ,,Ora
    Guvernului este o procedură care face parte din mecanismul de control
    parlamentar exercitat de Legislativ la adresa Guvernului. Ministrul Angel Tîlvăr a dat asigurări că România, ca ţară membră
    NATO, este protejată, iar cetăţenii săi nu sunt în pericol. El a mai spus că, recent, au fost suplimentate
    sistemele de supraveghere aeriană în Delta Dunării, în apropierea porturilor
    ucrainene atacate de forţele ruse.



    Reuniune CSAT la București


    La București, Consiliul Suprem de Apărare a
    Tării a decis, joi, constituirea unui grup de lucru interinstituţional
    pentru prevenirea şi combaterea eficientă a riscurilor generate de traficul şi
    consumul de droguri. Acesta va fi format din secretari de stat, reprezentanţi ai SRI, procurori
    şi specialişti, sub coordonarea Guvernului. Este pentru prima dată când
    traficul şi consumul de droguri sunt tratate ca riscuri majore la adresa
    siguranţei individuale şi naţionale.

    Pentru
    transpunerea în practică a planului de acţiune, Executivul va adopta o serie de
    măsuri. Printre acestea se numără analizarea cadrului legislativ ce vizează
    traficul şi consumul de droguri şi formularea de propuneri privind modificarea
    şi completarea actelor normative pentru eliminarea lacunelor legislative şi
    limitarea posibilităţilor de interpretare speculativă a prevederilor legale.

    Decizia a fost luată în contextul accidentului care a avut loc în comuna 2 Mai
    în vară, când un tânăr în vârstă de 19 ani, aflat sub influența drogurilor, a
    ucis doi tineri și a rănit alți trei. Corpul de control al ministrului de
    Interne a descoperit, atunci, o serie de nereguli care au dus la producerea
    accidentului. Tot joi, Guvernul a adoptat suplimentarea numărului maxim de posturi
    pentru DIICOT, a anunţat ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. Aceasta a
    precizat că sunt, în total, 50 de posturi, dintre care 25 de procurori
    antidrog.


  • Alocări financiare din bugetul UE pentru țările din proximitatea Ucrainei

    Alocări financiare din bugetul UE pentru țările din proximitatea Ucrainei


    Statele aflate în proximitatea Ucrainei ar trebui să beneficieze de alocări bugetare suplimentare este de părere europarlamentarul român, Daniel Buda. Daniel Buda a explicat în cadrul unei întruniri în Comisia pentru Buget a Parlamentului European că aceste alocări sunt necesare atât pentru a face față cu cheltuielile refugiaților ucraineni cât și pentru a compensa pierderile din sectorul agricol din statele membre aflate în proximitatea Ucrainei.



    În ultima perioadă, exportul masiv de cereale din Ucraina a afectat grav fermierii din România, Polonia și Ungaria.



    Daniel Buda, europarlamentar: “Este nevoie de ceea ce înseamnă revizuirea acestui buget și în același timp creșterea bugetului, în opinia mea, pentru a-ți acoperi cheltuielile care nu erau prevăzute de la început.


    Eu sunt din România, este o țară care se află în proximitatea graniței cu Ucraina și care are probleme majore în ceea ce înseamnă gestionarea în acest moment a mai multor probleme. Nu uitați că prin România trec 5,7 milioane de cetățeni ucrainieni. Acești oameni au trebuit să fie luați fiecare, îngrijiți, cazați. Cum se manifestă această solidaritate? Câtă vreme nu trimitem bani în aceste state care se află în proximitatea graniței cu Ucraina, este foarte ușor să se clameze această solidaritate din diverse alte colțuri ale Uniunii Europene, ignorând realitățile din teren.


    Am cheltuit sute de milioane de euro până în momentul de față n-am primit nici măcar 10% din banii pe care i-am cheltuit.



    Deci să fie foarte clar că nu putem accepta mai departe această logică a bugetului, fără ca el să fie crescut pentru a putea sprijini gestionarea refugiaților.


    În același timp, avem probleme pe partea de agricultură. E o chestiune care se ignoră, din păcate în momentul de față piețele din acele state membre, sunt efectiv suprasaturate de cerealele venite din Ucraina.


    În același timp, avem o rezervă de criză în agricultură care a fost epuizată, deoarece statele membre au avut nevoie de diverse resurse financiare pentru a compensa pierderile de venit pe care le-au avut fermierii. Nici măcar în proporție de 4-5% nu s-au compensat penele de venit.


    Comisarul pentru agricultură a venit săptămâna trecută în Parlament și ne-a spus că va propune Consiliullui să se dea 30 euro per tonă pentru transportul cerealelor din Ucraina către alte state.


    Dacă nu se face o creștere a bugetului, vă întreb de unde vor fi acești bani? Mesajul să fie unul foarte clar este nevoie de creșterea resurselor financiare, pentru că altfel nu putem supraviețui la nivelul Uniunii Europene în actuala formă.”







  • Iohannis: “România condamnă ferm atacurile cu rachete din această dimineaţă împotriva Israelului”

    Iohannis: “România condamnă ferm atacurile cu rachete din această dimineaţă împotriva Israelului”

    UPDATE

    Printr-un mesaj pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat atacurile de astazi asupra Israelului soldate cu pierderi de vieţi omeneşti şi răniţi.

    Condamn ferm atacurile de astăzi asupra Israelului, soldate cu pierderi de vieți omenești și răniți. România este solidară cu Israel și reiterează susținerea pentru dreptul suveran al acestui stat la autoapărare.

    Acest atac terorist de amploare asupra Israelului are un potențial toxic de a destabiliza puternic situația din Orientul Mijlociu. De mult timp, comunitatea internațională încearcă să înlesnească soluții în zonă și, din păcate, evenimentele de acum ne întorc înapoi în timp. Sperăm însă că lucrurile vor fi sub control rapid și se vor relua discuțiile la masa negocierilor diplomatice.


    Totodată, și eu, și autoritățile din România suntem, din primul moment, în contact cu toate părțile și căutăm soluții pentru a-i aduce în țară pe românii care vor să revină rapid din Israel, de îndată ce aeroportul din Tel Aviv se va redeschide. Între timp, funcționarii din ambasadă și consulate sunt la dispoziția cetățenilor pentru orice informații au nevoie.


    Şeful statului, aflat în vizită de lucru în Portugalia, a subliniat că reprezentanţii ambasadelor şi consulatelor sunt la dispoziţia românilor pentru orice informaţie, consiliere sau asistenţă consulară.

    Sunt destul de mulţi români în momentul acesta în Israel. Din datele pe care le avem până acum, sunt între 800-900 de români, mulţi sunt turişti, alţii sunt în pelerinaje. Deocamdată nu avem informaţii că ar fi în dificultate, dar, cum se spune, situaţia este în evoluţie şi în orice moment poate să apară ceva nou. Noi căutăm deja soluţii pentru a-i aduce în ţară pe cei care vor să revină rapid. Acest lucru va fi posibil cred în curând.

    De asemenea, şeful statului a indicat că ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, se află în delegaţia sa din vizita de stat în Portugalia.


    ———————————–

    România condamnă ferm atacurile cu rachete din această dimineaţă împotriva Israelului. Suntem pe deplin solidari cu Israelul în aceste momente teribile. Gândurile noastre se îndreaptă către familiile victimelor şi către cei care sunt atacaţi, a scris preşedintele Klaus Iohannis, sâmbătă, pe Twitter.

    Armata israeliană a declarat stare de război în urma atacurilor masive de sâmbătă asupra Israelului din Fâşia Gaza palestiniană, potrivit unui comunicat citat de agenţia israeliană de presă TPS, notează Agerpres.

    ————————–

    Şi premierul Marcel Ciolacu a condamnat, sâmbătă, atacurile cu rachete împotriva Israelului, arătând că România este în deplină solidaritate cu Israelul şi cere încetarea imediată a acestor atacuri.

    Veşti groaznice vin din Israel în această dimineaţă. Suntem în deplină solidaritate cu Israelul şi condamnăm atacurile cu rachete împotriva Israelului. Transmitem condoleanţe familiilor şi cerem ca aceste atacuri să înceteze imediat, a scris premierul Marcel Ciolacu, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    Premierul Marcel Ciolacu a mai precizat că autorităţile
    române caută soluţii pentru aducerea cât mai rapid acasă a aproximativ 790 de
    români, aflaţi ca pelerini în Israel.

  • Crevedia – anchete şi solidaritate

    Crevedia – anchete şi solidaritate

    Încă
    din prima zi a acestei săptămâni, la toate centrele de carburanţi şi de gaz
    petrolier lichefiat (GPL) din România se fac controale. Și, potrivit
    premierului Marcel Ciolacu, va fi sistată activitatea celor
    în cazul cărora vor fi constatate probleme care implică riscuri pentru
    siguranţa publică. Ce s-a întâmplat la Crevedia, comună din sudul țării, nu
    trebuie sub nicio formă să se mai repete! Sâmbătă seară, o staţie GPL din
    localitate, deși ar fi trebuit să nu mai funcționeze de trei ani, când îşi
    pierduse autorizaţia de securitate la incendiu, a sărit în aer.

    Parchetul
    General, care a preluat dosarul ce urmăreşte, în această fază, infracţiunea de
    distrugere din culpă urmată
    de un dezastru, desfăşoară cu dificultate cercetările, deoarece ar putea
    exista, încă, emisii de gaz de la cisternele din incinta firmei – a precizat
    şeful instituţiei, Alexandru Florenţa. El a adăugat că sunt în derulare
    percheziţii la primăria din Crevedia, la unul din punctele de lucru din
    Bucureşti, precum şi la locuinţele celor doi administratori ai societăţii.

    Alexandru Florenţa: Cele două direcţii principale pe care ne
    concentrăm, în acest moment, în anchetă reprezintă, pe de o parte, stabilirea
    activităţilor derulate de societate prin intermediul punctului de lucru din
    Crevedia, ulterior declarării închiderii acestui punct de lucru, din perspectiva
    indiciilor temeinice pe care le avem privind derularea unor activităţi
    neconforme. Şi o a doua linie pe care ne vom concentra o reprezintă verificarea
    modului în care s-a autorizat, pe de o parte, punctul de lucru al societăţii
    situat în Crevedia, iar ulterior anulării acelei autorizaţii şi închiderii
    formale a punctului de lucru, modul în care s-au realizat diferitele controale
    de către instituţiile abilitate.

    Cazul
    de la Crevedia este anchetat şi de procurorii anticorupţie cu privire la
    posibile infracţiuni de abuz în serviciu. La rândul lor, procurorii militari
    cercetează modul în care s-a intervenit, dat fiind numărul mare de răniţi în
    rândul salvatorilor.

    Pe de altă parte, în zona accidentului, trei case, din
    totalul celor şapte afectate de explozii în lanț urmate de un incendiu
    devastator, au fost distruse aproape în totalitate. Autorităţile judeţene şi
    centrale au promis să acorde sprijin pentru refacerea lor, de aceea, în
    perioada următoare, vor fi evaluate pagubele.

    De asemenea, ministerul Muncii va
    propune Guvernului acordarea unor ajutoare de urgenţă pentru cei afectaţi în
    evenimentul de sâmbătă seara.

    Însă, de departe cel mai important este sprijinul
    medical și psihologic dat persoanelor rănite ori traumatizate. Încă de
    duminică, centrele de transfuzii din Capitală şi din 24 de judeţe ale țării au
    fost deschise pentru cei care au vrut să doneze sânge pentru zecile de răniți -
    majoritatea pompieri, dar și jandarmi sau polițiști, unii
    în stare gravă, surprinşi de a doua deflagraţie în timp ce încercau să stingă
    incendiul provocat de o primă explozie. Ei se află internați în mai multe
    spitale în principal din București sau au fost, deja, transferați pentru
    îngrijiri medicale în Austria, Germania, Belgia, Norvegia și Italia. Franța,
    Israel și Bulgaria sunt gata, și ele, să acorde sprijin medical României.


  • Protecție temporară acordată ucrainenilor

    Protecție temporară acordată ucrainenilor

    Comisia Europeană a adoptat Comunicarea privind Directiva Protecției
    Temporare, declanșată pentru prima dată la 4 martie 2022, ca răspuns la
    agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a proteja persoanele care fug de
    război. Răspunsul la războiul din fosta republică sovietcă, arată, încă o data,
    ce este posibil atunci când UE acționează unită. Directiva s-a dovedit a fi un
    instrument esențial pentru a oferi protecție imediată și ar trebui să rămână
    parte din setul de instrumente de care dispune Uniunea Europeană și în viitor, considerăautoritățile
    de la Bruxelles. Directiva a redus, în același timp, formalitățile la minimum.

    Margaritis Schinas, vicepreședintele CE desemnat pentru Promovarea modului de viață european,
    a oferit mai multe amănunte:

    În prezent, peste 4 milioane de persoane au
    sosit din Ucraina pe teritoriul UE și este meritul nostru colectiv și mândria
    noastră ca europeni faptul că am reușit să gestionăm eficient aceste sosiri
    fără precedent. Este vorba despre cea mai mare mișcare a populației din Europa
    de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Războiul din Ucraina a
    început pe 24 februarie anul trecut și, în urma unei decizii istorice, luată în
    unanimitate de statele noastre membre, la mai puțin de 10 zile mai târziu, pe 4
    martie, am decis să oferim acces imediat și necondiționat refugiaților
    ucraineni, la servicii de îngrijiri medicale, școli, locuri de muncă și locuințe,
    toate elemente definitorii ale modului nostru european de viață.


    În plus, Comisia și agențiile
    sale au oferit sprijin operațional statelor membre în punerea în aplicare a
    directivei. Agenția UE pentru Azil sprijină 13 state membre în ceea ce
    privește nevoile lor în materie de azil, de primire și de protecție temporară.
    Aproximativ 200 de membri ai personalului Frontex sunt detașați în statele
    membre din prima linie și în Republica Moldova pentru a sprijini gestionarea
    frontierelor acestora. Europol a desfășurat, de asemenea, personal și ofițeri
    invitați pentru a efectua controale de securitate secundare în cinci state
    membre și în Republica Moldova. Trei centre ale Mecanismului de Protecție
    Civilă al UE au fost înființate în statele membre pentru a canaliza peste 80
    000 de tone de asistență în natură către Ucraina.

    Pe de altă parte, UE a oferit, de asemenea,
    un sprijin financiar pentru a răspunde nevoilor persoanelor strămutate și
    a furnizat, în total, peste 13,6 miliarde de euro ca finanțare suplimentară. Nu
    în ultimul rând, Platforma de solidaritate Ucraina, înființată de
    Comisie imediat după activarea directivei, a jucat un rol crucial în asigurarea
    unui răspuns coordonat. Protecția a fost prelungită până în martie 2024 și
    poate fi extinsă până în 2025.




  • Povestea câinilor salvatori

    Povestea câinilor salvatori


    Dezastrul provocat de cutremurele din Turcia a stimulat iar la solidaritate. România a participat cu două echipe de salvare, dintre care unele şi cu perechi de om – câine salvator, câinii de căutare fiind cea mai eficientă variantă de a găsi oameni în dărâmături.


    Oana Ciora, Președinte Asociaţia pentru Câini de Salvare Transilvania, a fost în Turcia cu una dintre echipele de salvare şi ne-a spus povestea câinilor salvatori:


    “Povestea câinilor începe cu oamenii, care sunt partenerii lor. Practic organizația noastră, care e organizație de voluntari, reuneşte voluntari care doresc să își pregătească câinii pentru căutare și salvare. Și atunci fiecare dintre voluntarii noștri vine cu propriul câine. Unii dintre câini au început de la șapte-opt săptămâni pregătirea, alții mai târziu, din momentul în care omul câinelui a luat contact cu asociația noastră. De exemplu, pentru câinele cu care am fost eu plecată în Turcia, pentru Dino, totul a început din momentul în care a ajuns la noi acasă, pe la șapte săptămâni deja, evident, știam ce vrem să facem cu el. El vine și ca un cadou din partea unui alt coleg de echipă şi era foarte evident că asta va fi cariera lui, atâta timp cât se potrivea pentru activitatea de căutare și salvare.”



    Am întrebat-o pe Oana Ciora cum trebuie să fie un câine pentru a fi potrivit pentru activităţile de căutare şi salvare:


    “Nu-i neapărat vorba despre o rasă anume, ci e vorba despre un tip de câine. De exemplu, dacă facem o asimilare cu cei care lucrează în situații de urgență, cu pompierii și ei au de îndeplinit niște criterii fizice, alte criterii de concentrare, de motivare, ca să poată să participe la astfel de activități. Şi câinii, din punct de vedere a capacităților olfactive, să zic, aproape orice câine poate să îndeplinească criteriile astea, dar mai există niște criterii care țin de factura câinelui, de mobilitatea lui, de agilitatea lui. Dacă luăm în considerare căutarea în dărămătură acolo trebuie să avem un câine agil, care e sigur în deplasare, pe suprafețe care nu-s foarte prietenoase și nici foarte ordonate, ca să zic așa. Trebuie să fie un câine care să aibă un temperament bun, să fie un câine care are încredere, să poată să fie motivat ușor, deci să fie foarte interesat de ceva ce-i putem noi oferi, fie că e jucărie sau mâncare. Câinele trebuie să aibă un scop pentru care caută. Și atunci, fiecare dintre câini caută persoana dispărută pentru a obține recompensa care știe că vine după o astfel de activitate. Și cu asta în gând, câinele caută omul care este cheia către recompensa pe care o primește.”



    Ture lungi, condiţii neprevăzute, zborul cu un avion militar au fost numai unele dintre provocările echipelor de salvare.


    Revine cu detalii Oana Ciora: “De la plecarea de acasă până la revenire, totul a fost o o încercare pentru toți, indiferent dacă vorbim despre oameni sau despre câini. Şi pe partea emoțională și pe partea de adaptare la toate obstacolele și la toate situațiile în care am fost puși și, bineînțeles, munca efectivă. Dar aia cred că a fost cel mai ușor de gestionat. În momentul în care știai exact ce ai de făcut, acolo deja te simțeai familiar. Restul lucrurilor au avut un impact mai mare, lucrurile pentru care nu ne-am putut pregăti în mod special. Inclusiv transportul cu avion de armată, care evident că nu se compară cu un avion comercial, felul în care arătau zonele de căutare, faptul că trebuia să fii în permanență atent unde parchezi mașina, unde te dai jos din mașină, unde scoți câinele, de sub orice mașină putea să sară un câine care păzea, de exemplu, mașina respectivă. După aia realizai că sunt oameni care locuiesc în mașina aia și câinele îşi păzea familia. Foarte, foarte multe lucruri care n-au ținut efectiv de noi și pe care nu le regăsesc în mod normal în antrenamente.”



    Oana Ciora ne-a spus în cât timp se pregăteşte un câine salvator şi cum este antrenamentul specific:


    “Un câine de salvare care să poată ajunge la nivel operațional, adică la nivel la care să-l poți folosi într-o misiune de căutare și salvare chiar și mai ușoară decât ce a fost acuma în Turcia, care era o misiune extremă, se pregătește în trei ani, patru ani. Depinde însă foarte mult de om, de seriozitatea lui, de consecvența lui, câinele nu vine singur la antrenament şi atunci omul trebuie să păstreze disciplina asta și consecvența în ceea ce privește antrenamentele. Noi, de exemplu, ca și organizație, avem trei antrenamente pe săptămână, antrenamentele cu echipa, care înseamnă trei-patru ore fiecare dintre antrenamente. Şi în afară de asta, sigur, că fiecare dintre voluntarii noștri trebuie să lucreze și individual cu câinele, fie că lucrează la motivare, la disciplină, la condiție fizică, iarăși, un aspect care e extrem de important pentru un câine de căutare. Un câine cu condiție fizică bună poate să ducă o misiune și mai dificilă, dar dacă condiția fizică nu-i grozavă, și mai apar și alte componente psihologice care afectează câinele, s-ar putea ca munca lui să nu fie grozavă.”



    Deşi a fost o experienţă foarte solicitantă şi tristă, Oana Ciora găseşte şi un motiv de optimism:



    “Cel mai impresionant în Turcia a fost să constat solidaritatea pe care a declanșat-o evenimentul ăsta și felul în care salvatori din toată lumea, efectiv din toată lumea, s-au mobilizat și au mers acolo ca să ajute. Nicio țară, indiferent cât este de bine pregătită în domeniul ăsta, nu poate să fie capabilă să gestioneze intern un asemenea eveniment. Și într-adevăr, a fost impresionantă mobilizarea și faptul că știm că dacă, Doamne ferește! s-ar întâmpla așa ceva la noi, cu siguranță am beneficia de exact același sprijin și de profesionalismul tuturor echipelor care au fost prezente acolo, în Turcia. Sunt sigură de asta și, în tot dezastrul ăsta, este un confort și o siguranță pe care poți s-o ai.”


  • Reziliența la dezastre – obiective europene comune

    Reziliența la dezastre – obiective europene comune

    Atunci când amploarea unei situații de urgență depășește capacitățile de răspuns ale unei țări, aceasta poate solicita asistență prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Odată activat, Centrul European de Coordonare finanțează asistența venită din partea statelor membre ale Uniunii și a altor opt ţări participante (Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia).

    Imediat după cutremurele care au devastat săptămâna trecută Turcia şi Siria, Comisia Europeană a adoptat o recomandare și o comunicare cu cinci obiective comune de întărire a rezistenţei în fața dezastrelor naturale.

    Acestea sunt:

    – În primul rând, anticiparea – adică îmbunătățirea capacităţii de evaluare și de anticipare a riscurilor de dezastre, precum şi a planificării modului în care răspundem acestor riscuri;
    – Apoi, pregătirea – este creşterea nivelului de conștientizare a riscurilor și a gradului de pregătire al populației;
    – Alertarea – aici avem îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie la nivel național, regional și local;
    – Apoi, răspunsul – adică întărirea capacității de reacţie a mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene atunci când una din ţările participante este depăşită;
    – Si, nu în ultimul rând, securitatea – adică asigurarea unui sistem solid de protecție civilă, care trebuie să rămână operațional 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în timpul dezastrelor și după.

    După cutremurele devastatoare de acum o săptămână, Turcia a activat mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. 19 state membre, inclusiv România, alături de Albania și Muntenegru, în colaborare cu Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, au oferit echipe de căutare şi salvare, cărora li s-au adăugat echipe medicale. Centrul European de Coordonare a constituit, de asemenea, o echipă de protecție civilă cu experți din 11 state membre, care au fost trimiși imediat în Turcia.

    În Siria, Uniunea Europeană este în contact cu partenerii de la fața locului și finanțează organizații umanitare pentru operațiunile de căutare și salvare, oferind totodată sprijin în mijloace şi ajutoare de primă necesitate.

    Aşa cum a anunţat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, Uniunea Europeană va organiza, la începutul lunii martie, o conferinţă a donatorilor pentru a sprijini Turcia şi Siria să facă faţă dezastrelor produse de cutremurele de la 6 februarie.


  • Răbdarea pământului

    Răbdarea pământului

    Când se produce vreo
    calamitate natural, românii tradiționaliști se întreabă dacă nu cumva Pământul
    este supărat pe oameni și vrea să se descotorosească de ei. În principiu,
    păcatele și răutățile oamenilor sunt așa de multe și grele încât dreptul
    oamenilor la supraviețuire este suspendat grav, ca o pedeapsă temeinică. Element
    de judecată morală, Pământul este acreditat cu capacitatea de a se scutura de
    oamenii pe care îi ține și îi hrănește dar care și-ar fi pierdut dreptul la
    supraviețuire și la viață de familie din cauza păcatelor nenumărate pe care
    le-au comis. Sunt multe argumente care ar demonstra că această idee este
    eronată. Niciun Dumnezeu, din nicio credință, nu este un răzbunător, un stăpân
    de oameni și destine care își pedepsește așa grav copiii de pe Pământ.
    Dimpotrivă, el iubește oamenii, îi ajută să progreseze, să îi corecteze, să
    aibă o viață frumoasă și să își iubească și să îi ajute semenii. Teribilele
    cutremure care au afectat Turcia și Siria, nu vin ca o pedeapsă divină,
    exercitată nediscriminatoriu, ci ca o întâmplare care îi determină pe oameni să
    devină mai atenți la trăirea corectă, să se unească la greu, în fața
    cataclismelor. Și asta s-a întâmplat, odată cu mobilizarea comunității din cele
    două țări, colaborarea cu țări din alte părți ale lumii.

    România a fost a doua țară europeană, care a răspuns
    cererii Turciei de a primi ajutor din primele minute ale tragediei. A fost
    declanșat mecanismul european care a prezentat cererile Turciei și modul de
    organizare. Apoi, cu două aeronave uriașe, salvatorii, echipamentul lor greu și
    complicat, și câinii specializați în căutarea oamenilor prinși sub ruinele unor
    case distruse de cutremure au plecat în grabă spre Turcia. Jurnaliștii au
    plecat și ei să ne arate efectele acestui șir de cutremure puternice. La un
    moment dat, ecranul televizoarelor ni-l arăta, vorbind românește, de pe un
    aeroport din Turcia pe șeful echipelor israeliene de salvatori, nimeni altul
    decât fostul ambasador al Israelului, David Saranga, care și-a încheiat recent
    mandatul din România. A lăsat o amintire impresionantă, de prieten al României,
    care a învățat limba română și a colindat țara noastră în lung și lat,
    întâlnindu-se cu oamenii, descoperind locuri minunate, împărtășind aceste
    impresii în cursul aparițiilor sale la televiziuni.

    Numărul morților a depășit
    primele estimări și acum privim cu îngrijorare creșterea sa, depășirea unor
    niveluri greu de acceptat. Situația este stăpânită de un cumul de situații
    negative: o iarnă geroasă care învelește sinistru câmpurile de moloz și
    distrugere, o criză a prețurilor energiei, dificila organizare eficientă,
    distanțele mari de parcurs într-un haos cutremurător, drumuri distruse de
    cutremur, drumuri ocupate de refugiați, drumuri înghețate ale unei ierni ce
    pare a fi schimbat locul cu primăvara. În Siria situația este și mai
    complicată, divizarea și încrâncenare politică face ca ajutorarea populației și
    operațiunile de salvare a victimelor cutremurului să fie mult îngreunate, unele
    orașe siriene sunt sub controlul opozanților regimului de la Damasc, ajutoarele
    sunt privite cu o precauție exagerată, sunt respinse sau nu ajung la
    sinistrați, mai ales că accesul la zonele afectate de cutremure este destul de
    dificil.

    Speranța este cea care rămâne, deși după atâta timp, speranța de a mai
    găsit oameni în viață prinși sub ruine capătă forma unui miracol. Răbdarea
    închipuită a Pământului se transformă în speranță iar viitorul capătă
    dimensiunea unui miracol posibil.

  • Solidaritate cu Turcia

    Solidaritate cu Turcia

    Echipe de căutare şi salvare
    din Statele Unite și Europa au fost trimise în Turcia, în urma unor
    cutremure violente. Seismele devastatoare care au zguduit, luni, jumătatea
    sudică a țării au provocat, până în prezent, moartea a peste trei mii de
    persoane în această ţară, precum şi numeroase victime în Siria vecină. Numai în
    Turcia autorităţile au numărat aproape 5.000 de clădiri prăbuşite. Iar scăderea radicală a temperaturilor produce un
    risc suplimentar de hipotermie în rândul răniţilor, blocaţi încă în ruine.

    Mai
    multe state membre ale UE au răspuns la apelul de asistenţă al Turciei prin
    intermediul Mecanismului de protecţie civilă. Sunt mobilizate echipe de căutare
    şi salvare urbană din Bulgaria, Croaţia, Cehia, Franţa, Grecia, Olanda,
    Polonia, iar Ungaria, Italia, Spania, Malta şi Slovacia şi-au oferit, de
    asemenea, ajutorul. Sistemul de sateliţi Copernicus al UE a fost, de asemenea,
    activat pentru a oferi autorităţilor locale servicii de cartografiere de
    urgenţă. România s-a alăturat statelor europene care ajută în acest moment
    Turcia.

    Trei aeronave militare cu 60 salvatori români – echipe specializate de
    căutare-salvare, medici şi asistenţi, echipă formată din personal specializat
    şi echipă canină – cu tehnică specializată aferentă au aterizat în Adana.
    Echipa de salvatori români a intrat în legătură cu autorităţile turce și
    a ajuns în provincia Hatay. Salvatorii români au început să construiască
    baza de operaţii, concomitent pregătindu-se primul schimb pentru începerea
    misiunii de sprijin.     Ei se află în
    permanentă legătură cu autorităţile turce, reprezentanții Autorității
    pentru Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă fiind cei
    responsabili în a desemna zona de acţiune şi intervenţie a echipelor venite în
    sprijin.

    La București, Ministerul Sănătăţii, împreună cu
    Universităţile de Medicină şi Farmacie, mobilizează profesioniştii din domeniu
    care doresc să ajute ca voluntari în constituirea unor echipe medicale care să
    fie disponibile pentru deplasare în zonele afectate din Turcia.

    Totodată,
    a fost organizată o campanie de donare de sânge pentru victimele care au nevoie
    de transfuzii. Sunt pregătite și medicamente şi materiale sanitare care pot fi
    puse la dispoziţia autorităţilor turce. De asemenea, Ministerul Sănătăţii este în legătură cu ambasada României
    la Ankara pentru eventualele solicitări şi pentru asigurarea evaluării medicale
    şi a consilierii psihologice pentru cei repatriaţi din regiunea afectată.

    Turcia este una dintre cele 33 de ţări care
    participă la mecanismul de protecţie civilă al UE, alături de cele 27 de ţări
    ale blocului şi de Norvegia, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia.
    Ajutorul UE poate fi solicitat, însă, de orice ţară din lume ale cărei resurse
    naţionale de urgenţă sunt copleşite de un dezastru şi au nevoie de asistenţă
    suplimentară. Prin intermediul programelor sale de asistenţă umanitară, UE
    este, de asemenea, pregătită să îi sprijine pe cei afectaţi în Siria.


  • Sus, Inima! Un nou exemplu pentru societatea civilă europeană

    Sus, Inima! Un nou exemplu pentru societatea civilă europeană

    Comitetul Economic și Social European
    (CESE) a decernat, în decembrie anul trecut, premii unui număr de șase
    organizații ale societății civile pentru proiectele lor remarcabile, care
    reprezintă exemple grăitoare ale angajamentului societății civile de a crea un
    viitor mai bun pentru tinerii din Europa și de a ușura suferința cu care se
    confruntă ucrainenii în urma invaziei brutale a țării lor de către Rusia. În
    mod excepțional, în 2022 au fost premiate două rânduri de câștigători,
    încadrați în două categorii tematice: capacitarea tinerilor și societatea
    civilă europeană alături de Ucraina. Asociația SUS, INIMA, din România, a obținut Marele premiu al Societății Civile
    Europene 2022, la categoria Societatea civilă europeană alături de Ucraina
    pentru proiectul său Integrarea rapidă a refugiaților ucraineni în societatea
    românească – Punct focal județul Sibiu.


    Cum au ajuns până aici, ne-a povestit Lu
    Knobloch, director de dezvoltare. Asociația SUS, INIMA a pornit în
    2015 de la o nevoie a pacientului oncologic și aparținătorului pacientului
    oncologic de a avea acces la informare, acces la terapii complementare celor
    tradiționale, celor de ordin terapeutic, medical și încet, încet ne-am
    dezvoltat. În fiecare an am mai deschis încă o casă SUS, INIMA, unde pacienții
    oncologici pot locui pe perioada tratamentelor, pentru că în România nu sunt
    centre de terapie în toate orașele mari. Oameni din multe județe vin în
    București, de exemplu, în Sibiu, și atunci au nevoie de un loc unde să poată
    locui ca să nu trebuiască să renunțe la tratament datorită faptului că nu-și
    permit să stea într-un hotel sau pensiune. După care a venit pandemia și am
    început să colaborăm cu Fundația Comunitară din Sibiu, cu Crucea Roșie și cu
    toate celelalte instituții implicate pentru a deservi societatea civilă, după
    care a venit acest război din Ucraina, unde rămânând în această rețea, am
    început practic să dezvoltăm inițiativele de suport, de integrare și de
    incluziune a refugiaților ucrainieni în societatea românească.


    Ce înseamnă premiul societății civile
    pentru Asociația SUS INIMA? Lu Knobloch: Este o onoare extraordinară,
    tocmai pentru că e o recunoaștere fantastică a muncii noastre. E o muncă foarte
    frumoasă, dar e o muncă foarte grea. Suntem o echipă super mare, de 48 de de
    oameni, care lucrăm pentru chestia asta în fiecare zi, dintre care 28 sunt
    refugiați ucrainieni, că n-ai cum să lucrezi pentru ei fără ei. Și este o
    recunoaștere a unui efort gigantic și este și un mare imbold ca să mergi înainte și să dezvolți mai
    departe inițiative.


    Până în prezent, acest ONG a ajutat zeci
    de mii de refugiați ucraineni. SUS INIMA a dezvoltat o serie de inițiative
    pentru a-i ajuta pe ucraineni, de la activități școlare și găsirea unui loc de
    muncă până la tratament și sprijin psihologic. Acest lucru a permis familiilor
    ucrainene să se integreze mai uşor în societatea românească, pentru că le-a dat
    un sentiment de apartenență și siguranță – atât fizică, cât și mentală.

    Vine cu
    detalii Lu Knobloch: Noi am început de la începutul războiului,
    ne-am implicat pe partea de transfer, pe partea de cazare, pe partea de acces
    la servicii medicale, sociale, de integrare terapeutice, absolut toate.
    Practic, după aceea, am dezvoltat un centru educațional, în primăvara anului
    trecut, pentru ca părinții să poată să aibă acces la piața de muncă, din care a
    reieșit o necesitate mult mai mare ca acești copii să aibă parte de un sistem
    educațional, să aibă acces la școli în limba lor maternă. Așa că am dezvoltat o
    școală primară, o școală gimnazială, un liceu, 3 grădinițe, 2 creșe ca să putem
    acoperi nevoia aceasta fără de care nu ai cum să ai integrare economică și
    socială. Pentru că noi vorbim despre refugiați, un grup de refugiați care e
    format din mame și copii. Dacă o mamă nu are unde să își ducă copilul, cum să
    poată să lucreze. Așadar, noi încercăm cumva să luăm nevoile de care suntem
    conștienți cu bun simț și să dezvoltăm soluții care sunt tot de bun simț. Deci,
    nu am încercat să ne inventăm nicio roată, nici să punem o coadă la o prună, ci
    efectiv am luat situațiile pas cu pas și am dezvoltat dintr-una într-alta tot
    câte o soluție.



    Premiul Societăţii Civile Europene este în
    valoare de 60 de mii de euro şi a fost împărțit între cele șase proiecte
    câștigătoare. Asociația SUS, INIMA din România a primit premiul I, în valoare
    de 14 mii de euro, unul dintre motivele pentru care au şi aplicat, după cum a
    mărturisit Lu Knobloch, pentru a avea bani de investit în proiectele viitoare.
    Am şi aflat care este următorul:

    Următorul proiect care are legătură directă cu incluziunea pe termen
    mediu și lung este « Sus inima place », care este un proiect prin
    care copii ucrainieni și copii români vor ajunge să se poată juca împreună prin
    ateliere creative, performance-art, muzică, dans, teatru în principal
    facilitate de profesioniști naționali și internaționali. Și scopul este ca noi
    să putem demonstra că, de ce nu, cultura e liantul și poate uni indiferent de
    diferențele noastre, de background-ul din care venim și chiar și de limba pe
    care o vorbim.


    Locul al II-lea de la categoria în care
    SUS INIMA a primit premiul I a fost atribuit Fundației spaniole Villavecchia. Prin
    fondul de urgență Ești în siguranță (You are in a Safe Place), fundația
    spaniolă a oferit îngrijire copiilor bolnavi de cancer și părinților lor.
    Copiii ucraineni grav bolnavi au fost îndepărtați de ororile războiului cu
    ajutorul unor organizații internaționale și aduși în locuri sigure pentru a-și
    relua tratamentul. Locul al III-lea a fost ocupat de Asociația cercetașilor și
    ghizilor din Polonia (ZHP), cea mai mare organizație de educație nonformală
    pentru tineret din această țară, care s-a mobilizat pentru a-i ajuta pe
    ucraineni de îndată ce a început războiul. Voluntarii ZHP au fost mereu
    prezenți la punctele de trecere a frontierei, îndrumând oamenii către locuri
    unde sunt în siguranță, furnizând informații, colectând și transportând donații
    și organizând patrule de frontieră cu experiență în acordarea primului
    ajutor.


  • România câştigă din nou Premiul Societăţii Civile

    România câştigă din nou Premiul Societăţii Civile

    Premiul pentru
    societatea civilă răsplătește excelența în inițiativele societății civile, în
    fiecare an, el vizând un alt aspect al activității Comitetului Economic și
    Social European (CESE).


    Concursul este
    deschis tuturor organizațiilor societății civile, persoanelor fizice și
    întreprinderilor private care desfășoară inițiative fără scop lucrativ.
    Organizațiile și întreprinderile trebuie să fie înregistrate oficial în UE, în
    timp ce solicitanții individuali trebuie să fie cetățeni ai UE sau resortisanți
    ai țărilor terțe care își au reședința în UE.


    În 2021, Premiul
    pentru societatea civilă a recompensat proiecte care au abordat în mod creativ
    criza climatică. În 2020, CESE a lansat un premiu unic, Premiul pentru
    solidaritatea civilă, dedicat luptei împotriva COVID 19. Tema ediției din 2019
    a fost egalitatea de gen și emanciparea femeilor.


    La a
    treisprezecea sa ediție, anul acesta, au fost premiate două rânduri de
    câștigători, încadrați în două categorii tematice: tineri și societatea civilă
    europeană alături de Ucraina.


    Cillian Lohan,
    vice-preşedinte CESE a detaliat: Este un potenţial la care avem acces
    prin simplul fapt că suntem membri, dar mai mult decât atât suntem foarte
    conştienţi că majoritatea oamenilor nu fac parte din aceste reţele, aşa că
    există iniţiative private prin care persoane sau grupuri se organizează. Şi acesta
    este un aspect foarte important al activităţii noastre. Cred că am reuşit să
    creăm anumite structuri în UE, iar CESE încearcă să celebreze acest lucru. Şi
    unul dintre aspectele importante este să avem nişte bani pentru premii, fiindcă
    şi eu am un ONG mic în Irlanda şi ştiu că o mică sumă de bani poate reprezenta
    o diferenţă colosală pentru anumite proiecte. Poate fi un element transformator
    şi ştiu cât de greu se găsesc fonduri pentru anumite proiecte. Aşa că deşi nu
    este vorba despre sume mari de bani, suntem foarte mândri că putem oferi bani
    ca premii în cadrul concursului de proiecte Premiul societăţii civile.



    Premiul, în
    valoare de 60 0000 EUR, a fost împărțit între cele șase proiecte câștigătoare.
    Asociația SUS INIMA din România a primit premiul I, în valoare de 14 000 EUR,
    pentru un proiect legat de Ucraina. Aceasta ajută refugiații ucraineni să se
    integreze fără probleme în societatea românească. Cu aceeași sumă a fost
    premiată Fundación Secretariado Gitano din Spania, câștigătoarea premiului I de
    la categoria Tineri. Proiectul său Învățăm din practică (Learning by Doing)
    abordează problema șomajului în rândul tinerilor romi.


    Celelalte
    patru asociații au primit câte 8 000 EUR fiecare. Clasamentul final este
    următorul: CATEGORIA 1 – TINERI: Premiul al II-lea – Movimento Transformers
    (Portugalia), Premiul al III-lea – Associazione Agevolando (Italia); CATEGORIA
    2 – UCRAINA: Premiul al II-lea – Fundația Villavecchia (Spania) şi Premiul al
    III-lea – Asociația cercetașilor și ghizilor din Polonia.






  • Victor Micula: Va fi o iarnă foarte complicată pentru Ucraina şi pentru prietenii Ucrainei

    Victor Micula: Va fi o iarnă foarte complicată pentru Ucraina şi pentru prietenii Ucrainei

    Ucraina va trece prin cea mai grea iarnă de după Al Doilea Război Mondial, a declarat ambasadorul României în Ucraina, Alexandru Victor Micula.

    Ucraina, cât şi prietenii acesteia, spune oficialul, trebuie să se pregătească pentru această încercare. Potrivit acestuia, nimeni nu trebuie să se lase intimidat de atacurile regimului Putin împotriva infrastructurii civile. Va fi o iarnă foarte complicată, probabil va fi cea mai grea iarnă din Ucraina de după Al Doilea Război Mondial, şi va trebui să ne pregătim, mental şi moral, pentru această încercare, cu toţii, ucrainenii şi prietenii Ucrainei, dar nu ne vom lăsa intimidaţi de atacurile regimului Putin împotriva infrastructurii civile.


    România lucrează, în prezent, împreună cu Comisia Europeană, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la mecanismul de finanţare a reconstrucţiei a Ucrainei.

    Foarte multe resurse ale României vor fi dirijate cu ajutorul Comisiei Europene ca parte comună a efortului Uniunii Europene, dar ne dorim să avem şi câteva proiecte de reconstrucţie unde să punem steagul românesc şi de proiecte de reconstrucţie naţionale. Suntem în etapa în care evaluăm potenţiale zone unde am putea să implementăm astfel de proiecte şi să alegem domeniul în care să ne specializăm, ce anume să ne asumăm. Noi avem o oarecare experienţă cu reconstrucţia şi modernizarea de grădiniţe în Republica Moldova. Să zicem că ăsta ar putea să fie un domeniu unde am punea să ne asumăm nişte proiecte sub steag românesc, dar încă trebuie să ne facem propriile evaluări, să discutăm cu instituţiile româneşti care vor fi implicate în acest proiect, precum şi cu autorităţile centrale şi locale ucrainene. Este un exerciţiu foarte complex. Până când ne vom asuma un proiect naţional, vom continua să contribuim prin mecanisme multilaterale în ajutoarea Ucrainei’, a spus Micula.

    Acesta subliniază că nevoile ucrainenilor sunt foarte mari şi cresc exponenţial pe măsură ce ostilităţile continuă.

    Ne străduim să ajutăm, dar nevoile sunt atât de mari încât ceea ce putem să oferim din toată inima este o jumătate de picătură într-un ocean de nevoi. Există mai multe programe guvernamentale, dar şi programe pe care le desfăşurăm alături de alte state membre şi cu Comisia Europeană şi există foarte multe programe ale autorităţilor locale din România, ale unor organizaţii neguvernamentale, fundaţii şi chiar ale unor voluntari. Aş zice că toate aceste proiecte, toate aceste ajutoare oferite Ucrainei sunt importante. Fiecare la nivelul lui. Nu contează atât de mult valoarea şi volumul, contează motivele care stau în spatele demersului de a ajuta Ucraina.

    Există discuţii bilaterale şi multilaterale, dar trebuie să înţelegem că este un proces foarte complex şi care are o dinamică foarte complicată, pentru că, dacă este să mă raportez la momentul Conferinţei din Lugano, de la începutul lunii iulie, la momentul respectiv se vorbea despre aproximativ 40.000 de obiective care au fost distruse parţial sau complet şi care aveau nevoie de ajutor pentru a fi reconstruite. Până să sosesc la post, deja se dublase numărul obiectivelor distruse complet sau parţial şi, pe măsură ce se eliberează teritoriul ucrainean, constatăm că nivelul de distrugere în zonele respective este enorm. Aşa că nevoile cresc exponenţial pe măsură ce ostilităţile continuă, a adăugat ambasadorul României în Ucraina.

    Pentru trei milioane de locuitori din capitala Ucrainei urmează o iarnă grea, din cauza distrugerii de către ruşi a infrastructurii, avertiza primarul Kievului, Vitali Kliciko.

    Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European, a îndemnat statele vest-europene să dea dovadă de mai multă solidaritate în primirea refugiaţilor ucraineni, al căror număr ar putea creşte dacă vor continua atacurilor ruseşti asupra infrastructurilor energetice ucrainene în plină iarnă.