Radio România Internațional

Tag: solidaritate

  • Reacţii după atacurile teroriste de la Bruxelles

    Reacţii după atacurile teroriste de la Bruxelles

    Sharm
    el-Sheikh, Beirut, Paris, Bamako, San Bernardino, Ankara – în mai puţin de
    jumătate de an, jihadiştii au lovit pe patru continente şi au lăsat în urma lor
    sute de morţi.

    Marţi, a fost însângerat şi Bruxellesul, capitala administrativă
    a Uniunii Europene şi gazda sediului NATO. În noiembrie, când, de teama unor
    astfel de atacuri, responsabilii belgieni instituiseră alertă teroristă maximă
    şi scoseseră armata cu vechicule blindate pe străzi, voci calificate atunci
    drept alarmiste prevesteau că e o doar o chestiune de timp până când oraşul va
    fi fi lovit. Tot atunci, presa din ţările vecine acuza autorităţile belgiene că
    ar fi permis ceea ce ziariştii numesc crearea, în de acum celebrul Molenbeek, a
    unui adevărat cartier jihadist la Bruxelles. Descreieraţii care-şi motivează
    religios fervoarea ucigaşă se aflau, deja, în inima continentului, iar
    analiştii avertizau asupra riscurilor
    unei aşa-numite primăveri islamice în Europa Occidentală, despre care spuneau
    că este mai vulnerabilă decât oricând. Carnagiul de marţi a validat tragic
    toate aceste pronosticuri. Durerea, stupoarea, indignarea au cuprins, din nou, întreaga lume civilizată.

    Aliată a Belgiei în NATO, parteneră în Uniunea Europeană, colegă în mişcarea
    francofonă, România n-a făcut excepţie. Peste 30 de mii de cetăţeni români
    locuiesc în Bruxelles şi împrejurimi şi cel puţin patru dintre aceştia au fost
    răniţi în exploziile de la aeroportul şi staţia de metrou lovite de asasini.
    Terorismul poate fi combătut cu dorinţa de pace şi solidaritate – a afirmat
    preşedintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită în Turcia: Acestor
    atacuri trebuie să le contrapunem dorinţa noastră de pace, dorinţa noastră de
    colaborare, solidaritatea noastră în rezolvarea marilor probleme cu care ne
    confruntăm în regiunea în care trăim şi noi, românii, şi turcii.

    O
    celulă de criză a ministerului român de Externe e în legătură permanentă cu
    autorităţile din capitala belgiană, iar o echipă consulară mobilă a plecat la
    Bruxelles pentru a întări echipa ambasadei. Ministrul
    Lazăr Comănescu a anunţat că România este gata să ajute Belgia şi a
    insistat pe nevoia de solidaritate în Uniunea Europeană.

    La Bucureşti,
    Jandarmeria a desfăşurat efective suplimentare în aeroporturi şi la sediile
    reprezentanţelor diplomatice, deşi nivelul de alertă teroristă nu a fost
    modificat.

    Directorul Servicului
    Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a precizat, într-o declaraţie de presă, că
    nu există informaţii care să ducă la o legătură directă între atentatele din
    Bruxelles şi riscuri la adresa securităţii naţionale a României. Dar a şi
    avertizat că situaţia din Belgia nu are cum să nu-i afecteze pe români, fiindcă
    terorismul a devenit un flagel global.

    Preşedintele comisiei parlamentare de
    control asupra SRI, Georgian Pop, a afirmat, la rându-i: Din
    nefericire, ne aflăm într-o menghină foarte complicată. În vestul României,
    Bruxelles, dar şi Paris, la fel în estul României, Ankara, Istanbul, nu au fost
    eveniment izolate, au fost atentate programate şi executate în cascadă. În
    momentul de faţă, în România, SRI-ul în principal şi sistemul de prevenţie
    antiteroristă au reuşit să menţină nivelul la albastru-precaut, ceea ce
    înseamnă un nivel relativ scăzut. Menţinerea acestui nivel înseamnă foarte
    multă muncă de prevenţie.

    Ani buni locuitor al Bruxellesului, ca fost
    comisar european pentru Agricultură şi, ulterior, consilier al preşedintelui
    Comisiei Europene, premierul Dacian Cioloş şi-a exprimat întreaga compasiune
    faţă de victimele atentatelor şi a transmis toată susţinerea din partea
    Guvernului României pentru autorităţile belgiene.

  • Compasiune şi mobilizare după atentatele de la Paris

    Compasiune şi mobilizare după atentatele de la Paris

    Seria de atentate care au avut loc vineri seara la Paris, soldate cu peste 130 de morţi şi peste 300 sute de rănti, printre care şi români, a provocat o undă de şoc în intreaga lume. Comunitatea internaţională a condamnat atacurile, revendicate de aşa numita grupare jihadistă Statul Islamic, pe care le-a calificat drept laşe şi barbare. Liderii lumii şi-au exprimat solidaritatea cu Franţa în aceste momente dificile, dar şi sprijinul în războiul împotriva terorismului.



    Într-o scrisoare adresată omologului său francez, Francois Hollande, preşedintele român, Klaus Iohannis, a subliniat că aceste atacuri trebuie să fie un semnal pentru întreaga comunitate internaţională de a arăta mai multă determinare în combaterea terorismului şi în apărarea valorilor umanităţii.



    Românii şi-au manifestat solidaritatea cu familiile îndurerate în urma atentatelor şi au venit la Ambasada Franţei din Bucureşti pentru a depune flori şi a aprinde lumânări. Participanţii au cântat în cor Imnul Franţei şi au ţinut un moment de reculegere. La sediul misiunii diplomatice a fost deschisă o carte de condoleanţe în care au semnat, deja, personalităţi ale vieţii publice şi politice româneşti. Printre acestea, şi premierul desemnat Dacian Cioloş, care a declarat că Franţa are nevoie în aceste momente de susţinere şi o va găsi în UE.



    Dacian Cioloş: Cred că Europa a demonstrat că niciodată teroarea şi ura nu pot să construiască. Şi tocmai pentru că nu pot să construiască ele nu pot fi durabile. Sunt momente grele pentru poporul francez şi cred că noi, românii, putem să înţelegem cu atât mai bine aceste lucruri cu cât, în urmă cu doar câteva zile, am trecut printr-o tragedie – sigur, nu de aceeaşi natură; dar atunci când îţi pierzi în masă, să spun aşa semeni, oameni pe care îi iubeşti şi oameni din jur şi care pier nevinovaţi, e greu dar tot ceea ce nu te distruge te face mai puternic”.



    La Paris, în semn de solidaritate cu poporul francez, Ambasada României în Fran’a a coborât în bernă drapelul naţional. După atacurile teroriste din Paris numeroase state europene au anunţat că îşi întăresc măsurile de securitate la graniţe. De asemnea în toate ţările europene, inclusiv România a fost întărită securitatea în jurul instituţiilor şi intereselor franceze. Mai multe state şi-au sfătuit cetăţenii fie să să evite deocamdată călătoriile în Franţa, fie să fie foarte atenţi în locurile publice. Ministerul român de externe a activat o celulă de criză, iar SRI a precizat că în România nu se modifică nivelul de alertă teroristă.



    Preşedinţia luxemburgheză a Uniunii Europene a convocat de urgenţă, la cererea Franţei, un consiliu extraordinar al miniştrilor justiţiei şi afacerilor interne, care va avea loc pe 20 noiembrie, la Bruxelles. Reuniunea are drept scop întărirea măsurilor luate de Uniunea Europeană împotriva terorismului

  • UPDATE Atacurile din Paris: mesaje de solidaritate și îndemn la acțiune; bilanțul tragic crește

    UPDATE Atacurile din Paris: mesaje de solidaritate și îndemn la acțiune; bilanțul tragic crește

    Bilanțul tragic al atentatelor de la Paris a crescut la 132 de decese și 352 de răniți. Trei răniți au murit duminică. Peste 20 de cetățeni străini au fost identificați printre cei care și-au pierdut viața în evenimentele de vineri noapte, inclusiv doi cetățeni români, stabiliți în Franța.



    Dacă sâmbătă mesajele liderilor politici erau unele de condoleanțe și solidaritate cu poporul francez, duminică, mesajele au vizat și lupta împotriva terorismului și a Statului Islamic. “Acesta nu poate fi doar un alt summit. Cuvintele nu sunt îndeajuns. Astăzi a sosit vremea faptelor”, a declarat Donald Tusk, în Antalya, la summitul G20. Președintele Consiliului European a cerut acțiuni ferme ale europenilor împotriva teroriștilor.



    “Ne vom dubla eforturile, împreună cu alți membri ai coaliției (antijihadiste) pentru a asigura o tranziție pașnică în Siria și pentru a elimina Statul Islamic”, a afirmat președintele american, Barack Obama.



    Tot duminică, la București, sute de persoane au adus un omagiu victimelor atacurilor din Paris, în fața Ambasadei Franței. Misiunea diplomatică franceză a organizat un moment de reculegere și solidaritate, iar cei prezenți au cântat “La Marseillaise”, imnul Franței, ca gest de solidaritate cu cei afectați de carnagiul de la Paris.



    Între timp, autoritățile franceze sunt pe urmele atacatorilor rămași în viață și ale celor care se fac responsabili pentru organizarea atacurilor. Câteva persoane au fost arestate în Bruxelles, capitala Belgiei, în conexiune cu evenimentele de vineri noapte.





    Posted by Sectia Franceza on Sunday, November 15, 2015


    Solidaritate cu victimele din Paris – Ambasada Franței din București, 15 noiembrie (video: Andrei Popov, jurnalist RRI)

  • Învăţămintele unei tragedii

    Învăţămintele unei tragedii

    30 octombrie 2015 este una din acele zile pe care România nu le va
    uita. Ceea ce pentru mulţi tineri ar fi trebuit să fie o seară de week-end
    plăcută, la un concert rock, s-a transformat în cea mai neagră zi a vieţii lor.
    Pentru câteva zeci dintre ei, în ultima. Pentru alte zeci, prima dintr-o altă
    etapă a vieţii, o viaţă marcată de intervenţii medicale complicate şi
    imprevizibile, de suferintă fizică, dar şi psihică, provocată de clipele de
    coşmar trăite în clubul bucureştean Colectiv, unde un incendiu a schimbat în
    doar câteva minute destinul a sute de oameni. Tragedia a dezvăluit numeroase şi
    grave lacune de ordin administrativ, legislativ, normativ. Ea a provocat emoţie, solidaritate cu victimele şi revoltă împotriva
    celor consideraţi vinovaţi.

    Autorităţile au
    început să facă verificări în toate localurile din România. Abia 10% dintre
    acestea respectă legea întocmai, spun experţii, care avertizează că în Centrul
    Vechi din Bucureşti, de exemplu, la un cutremur ar muri mii de oameni. Ordinul
    Arhitecţilor din România trage un semnal de alarmă – incendiul de la club
    Colectiv a evidenţiat nereguli şi erori grave în procesul de autorizare şi
    verificare a construcţiilor privind siguranţa la incendiu şi nu numai.

    Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, explică
    într-un interviu pentru Radio România că, din punct de vedere al arhitecturii
    în marile oraşe, România stă prost din mai multe motive: Unul
    dintre ele ţine de cadrul legal în care se desfăşoară activitatea în
    construcţii. Şi România este tributară unui sistem de gândire pe care nu l-am
    depăşit încă, care nu pune accent pe elementele soft, să spunem, sau mai greu
    de apreciat şi de măsurat, cum este calitatea holistică a arhitecturii şi care
    consideră că ceea ce este fundamental este să nu îţi cadă în cap la cutremur,
    să nu te omoare în timp ce o utilizezi şi să aibă stratul de polistiren
    suficient de gros ca să nu pierzi energie termică şi cam atât. Deci, avem un
    sistem rudimentar, dezechilibrat, de legi care guvernează acest sector. A doua
    mare problemă este felul în care legile, aşa cum sunt ele – care, evident, au
    şi părţi bune şi logic construite, dar dificil de aplicat – sunt respectate. Şi
    România este în situaţia în care se ciocneşte foarte frecvent de blocaje în
    control, inspecţie în control şi toate măsurile ulterioare de, ştiu eu,
    contravenţii şi tot ce mai urmează, în momentul în care legea nu se respectă.
    Şi chestiunea asta a învăţat-o foarte bine toată lumea – că poţi să faci
    construcţii sau să deviezi de la ceea ce s-a autorizat, că tot nu se întâmplă
    mare lucru. Şi ăsta este un dezastru. A treia problemă este legată de educaţie
    şi aici sunt două segmente – educaţia noastră, a celor care profesăm şi care şi
    ea este pusă sub o anumită presiune a degradării sau a pierderii eficienţei şi
    coerenţei. Cealaltă este educaţia generală – adică nu poţi avea într-o ţară o
    arhitectură bună dacă nu ai clienţi buni. Şi un client bun înseamnă cineva care
    înţelege suficient de bine nevoia de calitate a spaţiului, deci nevoia de
    arhitectură şi nu se comportă ca în România, în care prima dorinţă sau
    încercare a oricărui client, să spunem, obişnuit, este de a-şi reduce
    costurile, renunţând la proiect.

    Banii au fost şi motivul pentru care
    patronii de la Colectiv au ales un material ieftin şi impropriu pentru
    antifonarea clubului – un burete care s-a aprins instantaneu de la artificiile
    folosite ca efecte pirotehnice, incendiul extinzându-se cu repeziciune, iar un
    fum dens încărcat de numeroase gaze toxice a provocat arsuri interne deosebit
    de grave.

    Între timp, legea privind autorizarea cluburilor, care se afla deja
    în proces de schimbare, a fost înăsprită – amenzile au fost sporite
    considerabil, proprietarii
    care nu respectă regulile pot fi acuzaţi de infracţiuni penale, iar localurile
    închise.

    Societatea civilă s-a mobilizat, pe de altă parte, exemplar. Zeci de mii
    de persoane au aprins lumânări şi au depus flori în memoria victimelor, au
    organizat marşuri ale tăcerii în semn de solidaritate cu apropiaţii şi rudele
    acestora şi tot în semn de solidaritate mii de oameni au simţit nevoia să se
    alăture cumva şi să ajute. Mii de oameni s-au dus să doneze sânge. Directorul
    Centrului de Transfuzii Bucureşti, Doina Goşa: Este o
    mobilizare impresionantă, eu, sincer, nu am mai trăit aşa ceva până acum. Toată
    lumea vrea să doneze, toată lumea vrea să ajute cumva. Oamenii au fost extrem
    de sensibili la această tragedie … Şi faptul că au fost tineri, majoritatea
    dintre ei au fost tineri, atât de tineri, şi au murit sau au suferit arsuri
    îngrozitoare. Pentru că ştim cu toţii, cea mai mare durere posibilă fizică este
    durerea dată de arsuri. Am văzut pe toate posturile că medicii care au acordat
    primul ajutor, medicii care sunt căliţi şi care ei asta fac, salvează oameni în
    situaţii limită, deci ei sunt obişnuiţi, practic, cu tot felul de pacienţi
    grav, din accidente rutiere, din tot felul de traume, şi, cu toate astea,
    medicii au suferit şi ei pentru aceşti tineri.

    Tragedia
    a scos în stradă zeci de mii de oameni în Bucureşti, în alte oraşe din ţară,
    dar şi din străinătate, care au cerut reformarea întregii clase politice. În
    urma protestelor, guvernul Victor Ponta a demisionat.

  • Solidaritate cu victimele din „Colectiv”

    Solidaritate cu victimele din „Colectiv”

    Bilanţul victimelor incendiului de la sfârşitul lunii octombrie, din clubul bucureştean de rock ‘Colectiv’, creşte de la o zi la alta. Miercuri, numărul deceselor a depăşit 50. Printre cei care au pierdut lupta pentru viaţă se numără artişti, jurnalişti şi studenţi străini. Peste 70 de persoane sunt, în continuare, internate în unităţi medicale din Capitală. Dintre acestea, mai puţin de 20 sunt în stare critică şi gravă. În plus, din cei aproximativ 150 de oameni admişi în spital imediat după dramă, peste 30 au fost transferaţi pentru îngrijiri în străinătate.



    Medicii spun că încă mai pot apărea complicaţii în cazul pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă, aflaţi în stare gravă, cu arsuri pe suprafeţe mari, pentru că riscul infecţiei persistă atâta timp cât au plăgi deschise, însă rolul unui psihic pozitiv este extrem de important pentru reuşita terapiei. Mai multe explicaţii oferă şeful secţiei de Chirurgie Plastică a Spitalului Bagdasar-Arseni din Bucureşti, doctorul Andrei Carantino:


    “Toţi au fost în stare foarte gravă, iniţial. Toţi au fost operaţi şi încă mai sunt operaţi şi o să mai fie operaţi, dar starea lor psihică şi generală, şi locală e foarte bună în momentul de faţă. Starea psihică pozitivă influenţează vindecarea oricărui pacient, indiferent de tip de leziune, dar mai ales într-o asemenea situaţie. Faptul că au văzut că au fost bine îngrijiţi, că se simt din ce în ce mai bine, că se văd cu familiile, că glumim cu ei … totul conferă o stare generală de bine. Vindecarea imediată, dacă lucrurile merg bine, înseamnă 2-3 săptămâni, însă cu tot cu recuperare funcţională, e vorba de luni de zile.”



    În paralel, în România şi peste hotare continuă gesturile de solidaritate cu victimele de la ‘Colectiv’. Miercuri, la Bruxelles, Parlamentul European şi-a deschis sesiunea plenară cu un omagiu adus victimelor incendiului devastator. Eurodeputatul Victor Negrescu le-a transmis colegilor un mesaj din partea României:


    “Zeci de persoane, în general tineri din generaţia mea, se zbat în continuare între viaţă şi moarte, iar un mesaj din partea dumneavoastră este un semn de solidaritate pentru societatea românească, în acest context tragic pentru ţara mea. Vreau să mulţumesc tuturor statelor membre care şi-au oferit asistenţa pentru a ne sprijini în aceste momente extrem de dificile.”



    Tot miercuri, fotbaliştii reprezentativei României, împreună cu selecţionerul Anghel Iordănescu şi cu preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, au aprins lumânări în faţa clubului Colectiv, unde mii de români au depus flori, candele, mesaje de adio şi fotografii ale celor plecaţi dintre ei. “Jucătorii echipei naţionale, staff-ul tehnic, conducerea federaţiei, toţi suntem alături de familiile îndoliate. Este multă durere şi tristeţe.” — a spus Anghel Iordănescu, care le-a dorit, în egală măsură, multă sănătate celor aflaţi pe paturile spitalelor.

  • Solidaritate cu victimele tragediei

    Solidaritate cu victimele tragediei

    Incendiul de vineri seară, din clubul Colectiv din Bucureşti, soldat cu moartea a peste 30 de persoane, a impresionat profund societatea română care s-a mobilizat într-un efort umanitar fără precedent. Paralel, dinafara ţării, sunt transmise mesaje de compasiune. Preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat, luni, impresionat de mesajele primite de la şefii de stat şi de guvern, de la ambasadori şi le-a multumit, tuturor. ‘Sunt cuvinte calde, de susţinere şi încurajare transmise tuturor românilor, pe care le citesc cu multă emoţie’ afirmă Iohannis.



    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker a transmis, printre primii, condoleanţe familiilor victimelor. La rândul său, comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, s-a declarat profund îndurerată şi şocată de tragedia din Bucureşti. Ea le-a transmis compatrioţilor români să rămână uniţi în acest moment greu. Reprezentanţele diplomatice ale SUA sau Federaţiei Ruse au coborât steagurile în bernă, iar ambasadorii SUA, Marii Britanii şi Franţei au venit la Clubul Colectiv unde sunt aprinse candele şi sunt depuse flori, ca un omagiu adus victimelor incendiului.



    Precizăm că mai mulţi cetăţeni străini se află printre victimele incendiului. Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat într-o vizită la Bucureşti, a depus un buchet de trandafiri roşii şi a aprins o candelă la Clubul Colectiv. Preşedinţii Armeniei, Estoniei şi Turciei au transmis, de asemenea, mesaje de compasiune omologului lor român.



    Autorităţile din Republica Moldova, stat vecin, majoritar romanofon, au donat, Romaniei, 700 de litri de sânge, pentru a veni în ajutorul persoanelor rănite, în timp ce, la Chişinău, mii de oameni au aprins lumânări şi au ţinut un moment de reculegere la sediul ambasadei României. Preşedintele Nicolae Timofti a declarat că este momentul ca şi Republica Moldova să demonstreze că este alături de fraţii de peste Prut, în situaţia în care şi România a demonstrat, mereu, că este alături de cei din Republica Moldova.



    Printre reacţiile externe la tragicul eveniment, a fost şi cea a Prinţului Charles al Marii Britanii. Recunoscut ca un prieten al României, el s-a arătat şocat de tragedia românilor. ‘Inima mea este alături de sărmanele victime care sunt în spital şi de familiile care aşteaptă îngrijorate lângă paturile lor. Gândurile şi rugăciunile mele sunt alături de dumneavoastră şi de poporul român, spune prinţul Charles într-un mesaj adresat preşedintelui Klaus Iohannis şi prim-ministrului, Victor Ponta.

  • O tragedie naţională

    O tragedie naţională

    România este în stare de şoc după tragedia de vineri seara, din clubul de rock Colectiv, din centrul Bucureştiului. Sute de tineri care aleseseră să participe la un concert al trupei ‚Goodbye to Gravity’ au fost victimele unui incendiu declanşat de artificii. Pentru mulţi români, cuvintele sunt de prisos! De aceea, peste 10 mii au participat, duminică, la un marş al tăcerii în memoria zecilor de morţi şi în semn de solidaritate cu supravieţuitorii, mulţi încă în stare gravă sau critică în spitale. Cei peste 10 mii au dat curs unui apel lansat cu numai o zi înainte pe Facebook.



    Iniţial, în Piaţa Universităţii — loc emblematic al capitalei — s-au strâns aproximativ o mie de persoane, însă numărul lor a crescut exponenţial pe traseul până la ‚clubul groazei’. Români de toate vârstele, mulţi îmbrăcaţi în negru, au mărşăluit într-o linişte mai zguduitoare decât un urlet de durere şi de revoltă, primii din coloană purtând un drapel de mari dimensiuni de care era prinsă o panglică de doliu. Pe tricolor era scris “Eroii nu vor pieri”.



    E adevărat că evenimentul neplăcut a impresionat pe toată lumea. Nu sunt lucruri pe care le poţi comenta sau, cel puţin, eu nu pot. Tocmai ce am venit de la o cunoştinţă de la capelă. Dumnezeu să-l ierte! Ce să zic, e şocant.”


    Aş fi putut fi şi eu acolo, ar fi putut fi oricine dintre noi. Sper ca totul să fie în regulă şi să nu se muşamalizeze nimic şi cei care sunt vinovaţi să plătească pentru asta.”



    La locul tragediei, transformat într-un imens altar în aer liber, se aflau, deja, alte aproximativ 2 mii de persoane, o mare de flori şi lumânări. S-au recules acolo, printre alţii, preşedintele Klaus Iohannis, moştenitoarea coroanei regale a României, principesa Margareta, ambasadorul SUA, Hans Klemm, cel al Franţei, François Saint-Paul, personalităţi ale vieţii culturale româneşti. Flori şi lumânări au fost depuse, de asemenea, în alte oraşe din România.



    Mai mult, la Bucureşti, solidaritatea spontană a oamenilor, imediat după infernul de la clubul de rock, a fost impresionantă. Mobilizarea cadrelor medicale a fost exemplară. Acestora le-au oferit ajutor studenţi medicinişti, dar şi doctori veniţi special din Israel şi Franţa. Numărul donatorilor de sânge s-a triplat, printre aceştia numărându-se şi ambasadorul Israelului, dna Tamar Samash. Echipe de voluntari împart mâncare şi apă, atât lor, cât şi personalului medical. Mai multe lanţuri de magazine au oferit diverse produse.



    O serie de companii au pus la dispoziţie bilete de avion şi de autocar pentru rudele de gradul unu şi doi ale victimelor sau transport gratuit pentru cei care vor să doneze sânge. Colegiul psihologilor oferă asistenţă gratuită pentru familiile victimelor, iar o asociaţie a avocaţilor şi-a anunţat disponibilitatea de a ajuta gratuit la efectuarea oricărui demers juridic solicitat de rude. Numeroşi demnitari străini şi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti au transmis condoleanţe familiilor îndoliate şi poporului român. Ministerul român de Externe le-a mulţumit!

  • Zece ani de existenţă a Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

    Zece ani de existenţă a Centrului Naţional al Dansului Bucureşti

    O nemaipomenită solidaritate de breaslă – proteste în stradă, articole în presă, scrisori din străinătate – a determinat, în 2004, semnarea unei hotărâri de guvern prin care lua fiinţă Centrul Naţional al Dansului Bucureşti. Pe scurt, CNDB, rămâne, după 10 ani, singura instituţie publică de cultură, aflată în subordinea Ministerului Culturii, creată cu scopul de a susţine, dezvolta şi promova dansul contemporan din România. Deviza sub care acţionează: Oameni care mişcă lumea.



    Împlinirea a 10 ani de existenţă şi activitate a Centrului Naţional al Dansului înseamnă: Să ne aducem aminte că au fost câţiva din dansul contemporan – coregrafi, dansatori, manageri culturali, care şi-au asumat această construcţie. Primul pe care l-aş aminti este Mihai Mihalcea, căruia îi datorăm asumarea primului mandat de conducere a acestui centru, care a impus un anumit gen al creaţiei contemporane în piaţa publică a culturii româneşti. Acest gen nou are şansele să devină foarte cunoscut de acum înainte, pentru că bazele sunt aşezate, ne-a declarat coregrafa Vava Ştefănescu, în prezent managerul instituţiei.



    În 2006, CNDB îşi începea efectiv activitatea şi propunea în peisajul cultural românesc o artă şi o instituţie care scapă încadrărilor specifice şi care refuză inerţia, încăpăţânându-se să experimenteze, să formeze, să educe şi să-şi asume riscuri. Pentru că asta trebuie să facă orice instituţie care îşi propune să creeze un domeniu artistic viu. Vava Ştefănescu: Suntem creaţie contemporană şi ne înscriem în discursurile contemporane. Asta promovăm, asta facem, asta susţinem pe bani publici. Ne credem îndreptăţiţi să avem toate mijloacele ca această creaţie contemporană să se dezvolte. Ne credem îndreptăţiţi să se investească în tot ce înseamnă creaţie contemporană, care include dansul contemporan. Îmi arog acest drept, pentru că acum mă aflu la conducerea singurei instituţii din subordinea Ministerului Culturii care se ocupă de dansul contemporan. Fiind un potenţial major al culturii româneşti, tocmai pentru că accesează noile discursuri, tocmai pentru că vorbeşte despre viitor, tocmai pentru că educă un public, cred că dansul contemporan este îndreptăţit să fie finanţat, să se investească mai mult decât oferă.



    Centrul Naţional al Dansului a fost creat pentru artişti, care, la rândul lor, oferă un produs publicului. Aşadar, de existenţa de un deceniu a acestei instituţii au beneficiat ambele categorii. În ce s-a concretizat? Vava Ştefănescu: Timp de 10 ani, CNDB a făcut producţie de spectacol, difuzare de spectacol, educaţie şi formare, cercetare, documentare şi dezbatere. Sunt patru categorii mari în care s-a investit şi artiştii au avut acces la fonduri de mai multe feluri pentru a-şi realiza proiectele. Este singura instituţie care nu are artişti angajaţi, este o instituţie gazdă, dar şi instituţie producător, nu numai de spectacol, dar şi de dispozitive noi, care, de multe ori, sunt atât de noi încât nu pot fi încadrabile. În afară de asta, timp de 7 ani din 10, CNDB a fost finanţator de proiecte în sfera artei coregrafice. Faptul că această finanţare anuală, uneori de două ori pe an, a funcţionat, a dus la situaţia în care scena coregrafică contemporană s-a maturizat, foarte mulţi operatori au început să lucreze pe cont propriu, să-şi găsească propriile resurse. Nu mai suntem în acelaşi punct în care eram în 2004. Artiştii au putut nu numai să îşi facă vizibile proiectele, dar să le şi realizeze.



    Pentru a sărbători 10 ani de existenţă şi activitate, CNDB a decis să acorde, pentru prima dată, 6 premii, non-ierarhice, pentru activitate în domeniul dansului contemporan: fie că este vorba de promovarea acestuia în contexte culturale dificile, fie pentru proiecte consistente, fie pentru atitudine artistică, fie pentru profesionalizarea domeniului, fie pentru încăpăţânarea de a rezista şi a persevera în menţinerea dansului contemporan printre cele mai vizibile şi mai avangardiste expresii actuale. “Trofeul CNDB este, simbolic, o cărămidă – temelie în construirea profesională a domeniului dansului contemporan românesc. Au primit Premiul Centrului Naţional al Dansului Bucureşti Ioan Tugearu, Mihaela Dancs, Cosmin Manolescu, Silvia Ghiaţă, Alexandra Pirici şi Manuel Pelmus, Mihai Mihalcea. Vava Ştefănescu: “Vreau să rămână în memorie că Ioan Tugearu a fost esenţial pentru înfiinţarea Centrului. Vreau să rămână în memorie că Silvia Ghiaţă a realizat ani de zile emisiunea Lumea dansului nu numai cu români, dar şi cu prezenţe străine pe scena românească, timp de o oră, în fiecare săptămână, şi a lăsat o moştenire, a generat viitor. Acei oameni care generează viitor mi se par foarte importanţi. De aceea am vrut să facem premiile.



    Ce urmează? În opinia coregrafei Vava Ştefănescu, actualul manager al Centrului, dezvoltarea dansului contemporan se bazează pe investiţie. Cu cât mai mare este investiţia, cu atât mai bune vor fi rezultatele pe viitor. În această idee, şi-a intitulat strategia de management Planul Marshall pentru dansul contemporan. Cinci proiecte mari fac parte din această strategie, toate presupunând ca investiţia să fie făcută din mai multe direcţii. Primul proiect se referă la producţia de spectacol, folosind resursele Centrului, dar şi ale altor teatre sau producători. Al doilea vizează, firesc, distribuţia de spectacole. Intenţia CNDB este de a sprijini acele instituţii de spectacol care vor dori să prezinte sau să producă dans contemporan, cu până la 50% din costurile producţiei, respectiv costurile de prezentare. Programul de educaţie, al treilea proiect din strategie, va debuta cu liceele de coregrafie şi va continua cu grădiniţe, şcoli şi licee care nu au profil vocaţional. Nu lipseşte un ambiţios program de cercetare şi documentare, care ar urma să se concretizeze, în 2016, într-un portal al dansului contemporan românesc. La cele patru proiecte se adaugă categoria pop-up – acea marjă de libertate pentru ideile noi, apărute pe parcurs.

  • Priorităţi de politică externă

    Priorităţi de politică externă

    Oricât de agitată ar fi scena politică internă, în politica externă românească există repere inconturnabile. Fixată în cursul mandatului dintre 1996 şi 2000 al preşedintelui creştin-democrat Emil Constantinescu, orientarea fermă a României spre Vest a fost respectată fără greş de succesorii săi. Ţara a fost admisă în NATO, în 2004, sub Ion Iliescu (stânga social-democrată) şi în Uniunea Europeană, în 2007, sub Traian Băsescu (dreapta populară).



    Învestit acum o lună, liberalul Klaus Iohannis a făcut prima sa vizită externă în calitate de şef al statului la Bruxelles, unde s-a întâlnit atât cu preşedinţii Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi Consiliului European, Donald Tusk, cât şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. El a confirmat că priorităţile de politică externă ale mandatului său rămân aceleaşi: “România se află deja în al optulea an de apartenenţă la Uniunea Europeană. Instituţiile noastre sunt în mod substanţial consolidate, iar contribuţia noastră la proiectul european trebuie să fie una pe măsură. O prioritate a mandatului meu va fi aprofundarea integrării europene. Vom discuta despre paşii pe care România trebuie să-i facă pentru această implicare aprofundată şi pentru a-şi lua în primire mai bine rolul de membru NATO.”



    Diplomat de carieră şi numit în noiembrie la conducerea ministerului, într-un guvern cu dominantă social-democrată ce coabitează cu preşedintele liberal, Bogdan Aurescu afirmă, la rându-i, principiul continuităţii: “Politica externă a României este o politică externă cu constante, este o politică externă care are obiective de consens naţional şi nu cred că se poate vorbi despre modificări ale elementelor sale directoare: calitatea de membru al UE, calitatea de aliat al NATO – iată, anul trecut, România a împlinit zece ani de când este membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice – Parteneriatul strategic cu SUA, Parteneriatul strategic pentru integrare europeană cu Republica Moldova, toate acestea sunt constante ale politicii externe româneşti şi mă bucur să constat că există un consens naţional la nivelul tuturor forţelor politice cu privire la menţinerea acestor constante.”



    Într-un interviu pentru Radio România, acordat la scurt timp după atentatele de la Paris, Aurescu a reiterat apartenenţa Bucureştiului la coaliţia internaţională antiteroristă, la care s-a raliat, de altfel, imediat după atacurile de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite: “Reacţia de solidaritate extraordinară pe care au avut-o statele europene şi nu numai, societatea românească în special – pentru că la acest lucru aş vrea să mă refer -, au arătat cât de importantă este combaterea acestui flagel care este terorismul internaţional. Noi am condamnat prompt şi foarte rapid acest eveniment tragic, pentru că, din punctul de vedere al României, niciun act terorist nu este justificabil. Cu atât mai mult atunci când acest act terorist vizează libertatea de expresie. Şi una dintre consecinţele acestei situaţii este, după părerea mea, necesitatea intensificării cooperării internaţionale pentru combaterea terorismului.”



    România refuză, însă, ideea că măsurile sporite de securitate ar putea include reintroducerea unor restricţii asupra libertăţii de mişcare a cetăţenilor europeni pe teritoriul Uniunii. Bogdan Aurescu: “Libertatea de circulaţie, încă o dată, este un drept câştigat, este o libertate fundamentală şi trebuie să ţinem seama de acest drept câştigat. Pe de altă parte, România este gata să participe la acest efort, chiar dacă nu este încă un membru al spaţiului Schengen, pentru că, în fapt, România se comportă ca un stat Schengen de facto.”



    Avanpost răsăritean al NATO şi UE şi profund preocupat şi de destinul Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), Bucureştiul a recepţionat cu nelinişte crescândă agresiunea rusească împotriva Ucrainei. Pentru ministrul român de Externe, acesta a fost cel mai important eveniment de pe scena politică internaţională. Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, cu încălcarea normelor şi principiilor fundamentale de drept internaţional, urmată de destabilizarea estului Ucrainei, au fost condamnate în termeni categorici de diplomaţia română. Aceasta şi-a reiterat, de fiecare dată, sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, cel mai mare vecin al României, atât teritorial, cât şi demografic.



    Preocuparea Bucureştiului a fost amplificată, subliniază Aurescu, de existenţa importantei comunităţi etnice româneşti din vestul Ucrainei, care însumează aproape jumătate de milion de oameni. Complementară cu susţinerea administraţiei pro-occidentale de la Kiev, instituirea de sancţiuni economice împotriva Moscovei e una dintre pârghiile prin care Occidentul ar putea grăbi soluţionarea crizei: În ce priveşte regimul de sancţiuni, România a fost un susţinător ferm al acestui regim şi este în continuare, pentru că noi apreciem că acest regim de sancţiuni începe să-şi arate eficienţa. Este vorba, pe de o parte, de sancţiuni care se referă la şi sunt legate de ocuparea ilegală a Crimeii şi, pe de altă parte, de sancţiuni care au în vedere situaţia de securitate din estul Ucrainei” – a mai declarat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, pentru Radio România.

  • Solidaritate şi unitate împotriva terorismului

    Solidaritate şi unitate împotriva terorismului

    Je suis Charlie” (Eu sunt Charlie”) … Nous sommes, tous, Charlie” (Noi, toţi, suntem Charlie”) … aceste sintagme au devenit leit-motivul ultimelor zile marcate de stupoare şi revoltă faţă de un gest incalificabil : uciderea cu sânge rece a unor oameni care făcuseră din jurnalismul satiric o pasiune şi o meserie. România — francofonă şi francofilă — s-a alăturat, încă din primele ore de după atentatul de la sediul publicaţiei Charlie Hebdo, corului mondial al celor care condamnă terorismul şi toate actele de violenţă la adresa libertăţii de exprimare.



    Joi, preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, alte autorităţi ale statului român au semnat în cartea de condoleanţe deschisă de oficialităţile franceze la Bucureşti. Premierul Ponta: Doresc să transmit, în primul şi în primul rând, solidaritatea guvernului României, a românilor, cu familiile celor care i-au pierdut pe cei dragi. Vreau să exprim, de asemenea, indignarea noastră faţă de gesturi şi acţiuni criminale care nu pot fi scuzate şi nu pot fi justificate în niciun fel. Am transmis şi transmit convingerea României ca, alături de Franţa, alături de toate ţările lumii democratice şi civilizate, să luptăm pentru ca în viitor intoleranţa, terorismul, actele acestea inumane să poată fi prevenite şi, cu siguranţă, să fie pedepsite atunci când au loc.”



    Pentru a semna în cartea de condoleanţe, dar şi pentru a depune flori şi lumânări, la Ambasada Franţei au venit şi oameni obişnuiţi, care şi-au exprimat solidaritatea cu familiile celor ucişi în atacul terorist de la Paris.



    Compasiunea este manifestată masiv şi pe reţeaua de socializare Facebook. Inclusiv preşedintele Klaus Iohannis şi-a înlocuit poza de profil a paginii sale cu pătratul negru pe care este scris cu litere albe de-o şchioapă Je suis Charlie”.



    La Cluj-Napoca, în vestul României, unde există cea mai mare comunitate academică franceză din Europa Centrală şi de Est, joi seara a fost organizat un marş in-memoriam la care au participat, pe lângă studenţii francezi, jurnalişti români şi reprezentanţi ai societăţii civile.



    Nu pot fi trecuţi cu vederea nici cei aproximativ 70.000 de musulmani din România, care, în proporţie de 98%, trăiesc în sud-estul ţării şi îşi practică paşnic religia de peste 500 de ani. În numele lor, muftiul Muurat Iusuf a transmis o scrisoare de condoleanţe Ambasadei Franţei. Toate evenimentele tragice care se desfăşoară cu o cruzime desăvârşită nu au nicio legătură cu religia islamică, iar cei care le provoacă nu pot fi recunoscuţi drept fraţi de confesiune musulmană” — se arată în scrisoare. Să nu uităm că una din victimele atentatorilor de la Paris — poliţistul căzut la pământ şi lichidat mişeleşte, în plină stradă — era musulman. De aceea, pentru unii, mesajul acestor zile este Je suis Charlie et Ahmed”. E felul lor de a spune un răspicat nu! oricărui amalgam între radicalii islamişti şi musulmani.

  • România condamnă acţiunea teroristă de la Paris

    România condamnă acţiunea teroristă de la Paris

    Stupoare şi în România după cumplitul atentat terorist de miercuri, de la Paris, îndreptat împotriva publicaţiei Charlie Hebdo! Preşedintele Klaus Iohannis şi-a schimbat poza de profil pe pagina sa de Facebook: într-un pătrat negru scrie “Je suis Charlie” (“Eu sunt Charlie”), mesaj care a invadat, de altfel, internetul.



    Atât şeful statului, cât şi premierul Victor Ponta le-au scris omologilor lor francezi. Îi asigur pe toţi partenerii României de întregul sprijin în lupta împotriva terorismului şi a extremismului de orice fel” – spune preşedintele Iohannis. Comunitatea internaţională trebuie să aibă o atitudine fermă în faţa încercărilor teroriste de distrugere a statului de drept, de încălcare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti”. România este solidară cu Franţa şi condamnă ferm actul de terorism care afectează libertăţi fundamentale” — declară şi premierul Ponta.



    Iar ministrul de externe, Bogdan Aurescu, declară: Este un act de o gravitate extremă împotriva presei, împotriva reprezentanţilor presei şi, prin urmare, un atac la însăşi esenţa democraţiei şi a valorilor şi libertăţilor fundamentale.



    La Ambasada Franţei din Bucureşti drapelul a fost coborât în bernă, iar bucureştenii au adus flori şi au aprins lumânări. Cât despre ambasadorul François Saint-Paul, acesta a mulţumit tuturor românilor şi autorităţilor de la Bucureşti pentru mesajele de susţinere. Corul celor care îşi exprimă furia, dar şi solidaritatea faţă de cei care au făcut un credo din dreptul la exprimare liberă, este mondial.



    Într-un interviu pentru cotidianul Le Figaro, cunoscutul romancier şi eseist Pascal Bruckner vede în masacrul cu sânge rece din capitala franceză — cel mai grav din Franţa din ultimii peste 50 de ani — o nouă etapă în războiul pe care islamismul radical îl duce împotriva democraţiilor occidentale. Autorii unor astfel de acte sunt islamo-fascişti. Iar victimele de la Charlie Hebdo, n.a. între care patru din cei mai cunoscuţi caricaturişti francezi, sunt primii reprezentanţi ai Rezistenţei în acest nou război.” — este de părere Bruckner. În viziunea lui, radicalizării islamului i-ar putea răspunde radicalizarea orbirii. Or tragedia de la Paris trebuie să deschidă ochi! Jurnalismul — pasiune şi meserie — se hrăneşte din libertatea de expresie. Echivalează, uneori, şi cu o luptă, doar că dusă cu creioanele sau cu stilourile.



    Charlie Hebdo — scrie editorialistul publicaţiei Le Nouvel Observateur — trebuie să devină un simbol: acela al rezistenţei împotriva furiei şi a fanatismului. Pentru că atentatul echivalează cu un atac fără precedent contra presei, democraţiei şi a întregii naţiuni.



    Actuala putere socialistă de la Paris, în particular, şi întreaga clasă politică franceză, în general, strânge rândurile şi face apel, la unison, la unitate şi solidaritate. Stigmatizează laşitatea teroriştilor şi dă asigurări că nu ei sunt cei care vor avea ultimul cuvânt.

  • Cum au votat românii din străinătate

    Cum au votat românii din străinătate

    Alegerile prezidenţiale din România s-au jucat până în ultimul minut al zilei de votare. Înainte de a se instala în fotoliul de şef al statului, învingătorul, reprezentantul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, ar trebui să facă o reverenţă adâncă concetăţenilor răbdători — comenta un analist de la Bucureşti, la o zi după turul al doilea al scrutinului. Se referea la miile de români din diaspora care au stat, duminică, la cozi interminabile pentru a-şi putea exercita elementarul drept de vot — imagini de-a dreptul neverosimile au făcut înconjurul reţelelor de socializare sau al televiziunilor din ţară! Pentru mii dintre ei, aşteptarea a fost zadarnică: după ore, au plecat acasă exact aşa cum veniseră în unele cazuri de la sute de kilometri depărtare — adică fără să voteze.



    În prima sa reacţie după anunţarea estimărilor făcute la ieşirea de la urne, Klaus Iohannis le-a mulţumit celor care au ales să se prezinte la urne. A adăugat şi că guvernul este responsabil pentru modul cum a fost organizat scrutinul din afara ţării la 25 de ani de la Revoluţia română, când oamenii au ieşit din casă pentru a lupta, între altele, pentru dreptul lor la vot.



    După primul tur, zile în şir, Ministerul de externe şi Biroul Electoral Central şi-au pasat răspunderea privind adoptarea unor eventuale măsuri, de altfel răspicat clamate, care să-i ajute pe românii de peste hotare să-şi poată exprima opţiunile de vot în condiţii mai bune decât o făcuseră pe 2 noiembrie. Era vorba, în principal, de mărirea numărului de secţii de votare. Ideea a fost respinsă, or, numărul celor care s-au prezentat, pe 16 noiembrie, la urne a fost mai mult decât dublu faţă de primul tur. Cei mai mulţi au fost în Italia, Spania, Republica Moldova, Marea Britanie, Franţa şi Germania.



    La Torino şi Paris, la închiderea urnelor, rămaşi la uşile secţiilor de votare fără să fi putut vota, cetăţeni furioşi împotriva autorităţilor de la Bucureşti au fost îndepărtaţi cu gaze lacrimogene de jandarmi italieni şi francezi, puşi în situaţia de a-şi face datoria şi de a restabili — în oraşele lor — ordinea şi liniştea publice.



    Din solidaritate cu diasporezii, deci în semn de protest faţă de modul în care au fost organizate alegerile din străinătate, mii de români au manifestat, duminică seara, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară.



    Nu sunt puţini cei care cred că perdante în aceste alegeri sunt autorităţile în ansamblu, nu doar actualul premier, social-democratul Victor Ponta. Între cele două tururi, acesta declara că, dacă va exista un singur român din diaspora care nu va putea să-şi exercite dreptul de vot, « ministrul de externe, secretarii de stat, ambasadorii … vor pleca toţi ».

  • Zi de doliu în România

    Zi de doliu în România

    In România, pe 26 iunie este marcată Ziua drapelului naţional. Anul acesta, însă, momentelor festive le-au luat locul tristeţea unui întreg popor şi durerea imensă a 47 de familii, care îşi plâng morţii sau care aşteaptă în faţa spitalelor veşti despre cei dragi. Guvernul de la Bucureşti a decretat zi de doliu naţional în memoria victimelor cumplitului accident de duminică, din Muntenegru, când un autocar plin cu turişti a plonjat într-o prăpastie.



    Intr-un extraordinar gest de solidaritate — unul dintr-o serie — muntenegrenii au decis să ia, şi ei, o decizie similară, în semn de respect faţă de cei care nu mai sunt. Românii nu vor uita, însă, nici cozile din faţa spitalelor, când locuitori din Muntenegru s-au oferit, spontan, să doneze sânge pentru cei aflaţi pe paturile de suferinţă. Nu-i vor uita nici pe cei care — salvatori şi oameni obişnuiţi — au înfruntat pericolul şi au coborât în prăpastie, pentru a le da o primă mână de ajutor răniţilor.



    Despre solidaritate a vorbit pentru postul nostru de radio şi Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, prezent la operaţiuni încă de la început:



    “Din momentul în care s-a dat dispoziţia din partea premierului pentru trimiterea unei echipe de evaluare în care au fost cei de la Ministerul de Externe, am fost şi eu. Acolo colaborarea cu medicii — şi nu numai cu medicii, ci cu toate autorităţile din Muntenegru — a fost exemplară, a fost foarte bine, deci un sprijin total din secunda în care am ajuns acolo. Ministrul sănătăţii, zilnic, a fost cu noi în aceste 2-3 zile, adică luni, de când am sosit, ne-a primit, a fost cu noi în spital, a vizitat pacienţii cu noi în spital ca să luăm deciziile care vor fi următorii paşi. Ministrul de externe Titus Corlăţean a fost primit şi de preşedinte, şi de primul ministru din Muntenegru, aşa că pot spune că a fost o reacţie la cel mai înalt nivel pozitivă şi de sprijin.”



    Marţi, până târziu în noapte, răniţii, iniţial internaţi în capitala muntenegreană Podgoriţa, au fost aduşi cu avioane militare româneşti pentru îngrijiri medicale în spitale bucureştene. Un alt avion a repatriat trupurile neînsufleţite. Operaţiunea medicală întreprinsă este fără precedent, dată fiind complexitatea cazului şi numărul mare al celor care au murit sau care au suferit răni. A fost cea mai amplă desfăşurată vreodată în România cu sprijinul armatei. In total, trei aeronave şi aproape 40 de medici şi asistente medicale au fost mobilizaţi pentru cea mai mare operaţiune de repatriere a celor 47 de victime ale accidentului de autocar de duminică seara.



    Pentru familiile lor, ceea ce s-a întâmplat în Muntenegru va rămane o neagră amintire: a celei mai mari tragedii în care au fost implicaţi, vreodată, turişti români.



    Pentru cele doua ţări, e dovada că două naţiuni aflate la aproape 1.000 de kilometri distanţă împărtăşesc valori comune — solidaritate şi respect pentru viaţă.

  • Tragedie românească în Muntenegru

    Tragedie românească în Muntenegru

    Peisaje naturale extraordinare, relaxare, planuri de distracţie – ceea ce ar fi trebuit să fie o vacanţă de neuitat în Muntenegru s-a transformat, într-o clipă, într-o tragedie de neimaginat pentru 47 de români, după ce autocarul care îi transporta a căzut, duminică, într-o prăpastie la circa 30 de kilometri nord de Podgorica. Situaţia a fost agravată de bolovani uriaşi care s-au prăbuşit peste autocar.



    De altfel, zona muntoasă pe care o străbăteau turiştii români în acel moment nefast este recunoscută pentru serpentinele extrem de periculoase, aflate la originea mai multor accidente rutiere. Unii dintre turişti şi-au pierdut viaţa în excursia pe care o visaseră de multă vreme, în timp ce alţii s-au ales cu răni, mai grave sau mai uşoare, şi au rămas cu amintirea cutremurătoare a coşmarului prin care au trecut.



    Reacţia muntenegrenilor, care au sărit imediat în ajutorul românilor, a fost rapidă. Pompieri, militari şi alpinişti utilitari au fost susţinuţi de localnici inimoşi care deja coborâseră în râpă pentru a da o mână de ajutor. In plus, în semn de solidaritate, mulţi muntenegreni au donat sânge pentru salvarea celor internaţi.



    La Bucureşti, după aflarea veştii accidentului, s-a constituit o celula de criză condusă de premierul Victor Ponta, care să gestioneze situaţia. Autoritatile au decis repatrierea victimelor cu aeronave militare, fiind vorba de cea mai mare intervenţie aviatică medicalizată a Ministerului Apararii Naţionale – după cum preciza ministrul de resort, Mircea Duşa.



    Seful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, şi-a anulat prezenţa la un summit la Luxemburg şi s-a deplasat în Muntenegru, pentru a coordona activităţile echipei operative româneşti, în cooperare cu autorităţile locale. El a fost primit de preşedintele Filip Vujanovici, care a exprimat condoleanţe în numele poporului muntenegrean pentru tragedia suferită de cetăţenii români pe teritoriul ţării sale. Cât despre Titus Corlăţean, acesta a mulţumit autorităţilor muntenegrene pentru sprijinul acordat, dar şi cetăţenilor din această ţară, care au care au sărit în ajutorul victimelor accidentului.



    Autorităţile de la Bucureşti au decis că miercuri, în România, va fi zi de doliu naţional, în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în tragedia din Muntenegru.