Tag: solidaritate

  • UE, îngrijorată de situația din Mediterana de Est

    UE, îngrijorată de situația din Mediterana de Est

    În Estul Mediteranei au apărut, în ultima perioadă, noi tensiuni între Turcia, Grecia și Cipru. Avioane turcești au violat spațiul aerian al Greciei în repetate rânduri, iar nave ale Ankarei au desfășurat operațiuni de foraj în ape revendicate de Cipru. Estul Mediteranei este bogat în rezerve de hidrocarburi, de a căror exploatare sunt interesate numeroase țări din regiune.

    Turcia mizează pe de-o parte pe legăturile cu Ciprul de Nord turcesc, un stat nerecunoscut de comunitatea internațională, și pe de altă parte pe alianța sa cu guvernul libian de la Tripoli, pe care îl sprijină în conflictul cu forțele mareșalului auto-proclamat Khalifa Haftar. Ankara a semnat cu Libia un acord privind delimitarea platourilor continentale și a zonelor economice exclusive din Mediterană care a fost criticat de restul țărilor din regiune, inclusiv membrele UE.

    În acest context complicat, șeful diplomației europene s-a deplasat în Grecia și Cipru. Josep Borrell a subliniat, la Atena, că granițele externe ale unui stat membru sunt granițele externe ale UE, dar a pledat pentru necesitatea reluării dialogului și stabilirii unui nivel minim de încredere reciprocă. Acest apel a fost reluat și în Cipru, unde Borrell a mers cu un mesaj de solidaritate:

    Pentru început vreau să subliniez că Uniunea Europeană sprijină ferm Ciprul, suveranitatea sa și drepturile sale suverane. Mesajul meu este unul de solidaritate puternică. Preocupările Ciprului sunt preocupările Uniunii Europene. Aveți în general relații complicate cu Turcia, dar acum aceste relații sunt afectate și de provocări importante și dificile.

    În ceea ce poveștea forajele Turciei, Uniunea Europeană își arată în continuu sprijinul său ferm și solidaritatea cu Ciprul, așa cum a fost exprimată în diverse concluzii și declarații ale Consiliului – cel mai recent în cadrul Consiliului Afaceri Externe din mai – și cum apar și în măsurile concrete luate. Dată fiind situația și exprimându-ne solidaritatea și preocupările, trebuie să încercăm să facem totul pentru a îmbunătăți relația cu Turcia printr-un dialog greșit, pentru a evita o escaladare care ar putea să ne facă rău tuturor. În acest scop, delimitarea zonelor economice exclusive și a platoului continental trebuie discutate cu bună credință, cu respectarea deplină a dreptului internațional și a principiului bunelor relații între vecini.

    Tot în Mediterană a avut loc, în luna iunie, un incident în care au fost implicate nave turcești și un vas de război al unui alt stat UE – Franța – care monitoriza embargoul impus Libiei. Vasul francez se afla într-o misiune NATO, organizație din care fac parte și Turcia și Grecia.


  • Europenism versus Euroscepticism

    Europenism versus Euroscepticism

    Uniunea Europeană trece printr-o perioadă de criză care pune la încercare încrederea cetățenilor în acest proiect. Criza sanitară a atras după sine o criză economică și financiară, dar și o criză a modelului european. Este o perioadă în care discursul eurosceptic și anti-european este unul destul de agresiv, inclusiv prin propagarea de informații false.


    Este și motivul pentru care Biroul Parlamentului European în România a organizat, împreună cu Centrul Roman de Politici Europene – CRPE, o dezbatere pe tema Europenism versus euroscepticism. Viitorul Europei. Au participat membri ai Parlamentului European, experți și reprezentanți ai mediului academic.

    UE a fost criticată, cel puțin în prima parte a pandemiei, din cauza reacției întârziate la criza sanitară, a lipsei de solidaritate. Pe de altă parte, reprezentanți ai instituțiilor europene, inclusiv europarlamentari români, au declarat că nu așa a reacționat Uniunea. Problema ține în mare măsură de lipsa de comunicare. Și asta este ceea ce au scos în evidență și reprezentanții mediului academic participanți la dezbatere, care au analizat reacția instituțiilor europene și reacțiile europenilor.


  • Propunere: creşterea sprijinului pentru refugiații din Iordania, Liban și Turcia

    Propunere: creşterea sprijinului pentru refugiații din Iordania, Liban și Turcia

    100 de milioane de euro vor merge în Iordania și Liban, care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor din lume. 485 milioane de euro vor sprijini, anul acesta, refugiații din Turcia, unde vor continua cele două programe umanitare-pilot ale Uniunii Europene.

    Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, a amintit că Uniunea Europeană a susținut constant mulți ani refugiații din Turcia, Liban și Iordania. Însă – a mai spus el -, întrucât coronavirusul îi amenință pe cei mai vulnerabili, europenii nu pot pune capăt programelor de asistență care salvează vieţi. Suportul umanitar al Uniunii Europene va ajuta copiii să urmeze cursurile și va sprijini familiile aflate în nevoie – a mai spus oficialul european.

    La rândul său, comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Várhelyi, a subliniat că Uniunea Europeană continuă să arate solidaritate cu țările partenere Iordania, Libanul și Turcia, precum și cu refugiații pe care îi găzduiesc. Fără a se pune capăt imediat crizei siriene, care continuă să amenințe regiunea, este în interesul Uniunii să crească sprijinul financiar pentru a consolida rezistența refugiaților și a comunităților locale care îi găzduiesc, în special în contextul actual al pandemiei.

    În ce priveşte Turcia, finanțarea umanitară a Uniunii Europene pentru organizațiile partenere va contribui la extinderea a două proiecte stabilite până la sfârșitul anului viitor. Prin intermediul programului Reţeaua de Securitate Socială de Urgență, Uniunea Europeană oferă asistență financiară lunară pentru mai mult de un milion 700 de mii de refugiați. Iar proiectul Transferurile Condiționate de Numerar pentru Educație sprijină peste 600.000 de copii refugiați să frecventeze în mod regulat școala. Suma deblocată acum va ajuta la extinderea celor două programe până la sfârșitul anului viitor.

    Din 2011 şi până în prezent, Uniunea Europeană și statele sale membre au mobilizat peste 20 de miliarde de euro pentru a răspunde crizei din Siria.


  • Prioritățile unui plan de reacție comună a țărilor membre UE, în situații de criză precum Covid-19

    Prioritățile unui plan de reacție comună a țărilor membre UE, în situații de criză precum Covid-19

    Solidaritate și responsabilitate sunt cuvintele de ordine
    care motivează implicarea statelor membre ale UE în găsirea unor soluții de
    redresare economică.


    Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține elaborarea de
    către Comisie a unui plan de reacție comună care nu exclude, bineînțeles, strategii
    de redresare la nivelul fiecărui stat membru.


    Camelia Teodosiu: Domule Marian-Jean Marinescu de ce considerați
    necesare, pa lângă măsurile specifice, adaptate situației fiecărei țări și
    acțiuni unitare și care sunt prioritățile unui asemenea plan de reacție comună?


    Marian-Jean Marinescu: Cred că, în următoarea perioadă, trebuie să
    continuăm investiţiile pe care le-am început. Dacă ne referim la noi e nevoie
    de continuare în infrastructură, e nevoie să avem o schimbare majoră în
    educaţie şi apoi e nevoie să protejăm intreprinderile mici şi mijlocii, în
    sensul de a proteja forţa de muncă şi de a le furniza capital de lucru. Pe de
    altă parte, dacă ne uităm ce ar trebui să facă statele membre împreună cu,
    bineînţeles, instituţiile europene, ar trebui să înveţe din această lecţie.
    Cred eu că Uniunea ar trebui să se integreze mai mult, Uniunea trebuie să ai
    aibă mai multe competenţe şi trebuie să intervină ferm în anumite situaţii.

    Trebuie să învăţăm lecţia şi trebuie să luăm toate aceste măsuri care s-au
    luat în această perioadă şi să le introducem într-un pachet care să fie într-un
    sertar gata să fie deschis în momnetul în care doamne fereşte se mai întâmplă
    o astfel de criză.


    Putem să avem acest plan care să se refere la măsuri în transport, în
    sănătate, în economie…, tot ceea ce trebuie făcut pentru a avea o atitudine
    comună şi, bineînţeles, aceste măsuri acceptate deja, aprobate deja, de statele
    membre.


    Aş vrea să mai spun un comentariu referitor la păduri, pentru că e un
    subiect care ne interesează foarte mult, eu am un proiect pilot, depus anul
    acesta, referitor la un sistem de supraveghere a pădurilor care cu ajutorul
    sistemelor de sateliţi şi, binînţeles, cu senzori la sol, să supravegheze
    lemnul, din momentul în care pleacă din pădure până când iese dintr-o unitate
    de prelucrare.


    Cred că această lecţie ne învaţă că trebuie să fim mult mai solidari, dar
    solidaritate înseamnă şi să participi la luarea deciziilor şi să le accepţi,
    pentru că, în acest moment, cred eu că este una dintre probleme.


  • România 43

    România 43

    Manifestări organizate de
    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu prilejul Zilei
    Românilor de Pretutindeni (31 mai 2020). Interviu cu Ovidiu Burduşa, secretar de stat.


  • Liderii UE: Europa va ieși mai puternică din criza pandemică

    Liderii UE: Europa va ieși mai puternică din criza pandemică

    Europa înseamnă libertate, toleranță și deschidere. Înseamnă solidaritate, spune președintele Consiliului European, Charles Michel.

    Această solidaritate a fost pusă la grea încercare la începutul actualei pandemii provocate de coronavirus, crede șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, dar tot ea adaugă: Actuala criză ne-a arătat totuși că acțiunile unilaterale nu sunt răspunsul corect în fața provocărilor.

    Împreună cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, Ursula von der Leyen și Charles Michel au dat publicității zilele trecute o scrisoare comună în care recunosc că ultimele luni nu au fost deloc ușoare. Sute de milioane de oameni s-au confruntat cu restricții fără precedent, luate de guverne în încercarea a limita răspândirea coronavirusului.

    După ce s-au temut pentru viețile lor, mulți europeni se tem acum pentru locurile lor de muncă, admit cei trei, adăugând că pe măsură ce se iau decizii de relaxare a izolării trebuie repornit motorul economic. Ursula von der Leyen simte nevoia să pună din nou accent pe aceeași solidaritate:

    Putem învinge acest virus doar dacă acționăm pentru a ne fi bine tuturor, dacă lucrăm împreună să găsim un vaccin și dacă ne unim forțele să redeschidem în siguranță activitatea economică.

    Acum este nevoie de un plan ambiţios de relansare, iar președinta Comisiei Europene ar trebui să vină cu propuneri concrete până la sfârșitul acestei luni.

    Unele state membre, între care Franța, calculează efortul financiar la o mie, o mie cinci sute de miliarde de euro. Alte state nu fac calcule, dar își exprimă preferința pentru subvenții în loc de împrumuturi pentru că le-ar ajuta să nu se îndatoreze prea mult.

    Există și un alt grup de țări bogate, precum Austria, care nu și-ar dori să suporte datoriile statelor mai sărace din sud pe care le văd drept indisciplinate fiscal.

    Este nevoie de ”o iniţiativă la nivel la european pentru a face faţă solidar, şi în coordonare strânsă consecinţelor masive ale pandemiei asupra economiei şi societăţii”, este de parere fostul ministru german de Finanţelor, Wolfgang Schauble, adept al rigorii fiscale.

    ‘Solidaritatea este în interesul nostru, al tuturor’, conchide preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.


  • Inițiativa SURE instrument pentru sprijinirea țărilor membre UE în perioada de criză

    Inițiativa SURE instrument pentru sprijinirea țărilor membre UE în perioada de criză

    Comisia Europeană vine
    în ajutorul milioanelor de oameni care nu pot merge la muncă, prin intermediul
    inițiativei SURE
    .


    Inițiativa SURE pune la dispoziție
    100 de miliarde de euro care îi vor ajuta pe lucrători să își păstreze
    veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe
    linia de plutire.



    Dezbatem
    subiectul cu Maria Grapini, europarlamentar, viceprședinte al Comisiei pentru
    Piață Internă și Protecția Consimatorilor din Parlamentul European și Bibiana
    Stanciulov, antreprenor, producător al produsului cu indicație geografică
    protejată, Magiun de Topoloveni.


  • UE creează un pod aerian umanitar

    UE creează un pod aerian umanitar

    Răspunsul Uniunii Europene pe plan mondial la coronavirus urmează o abordare de echipă. Acesta se bazează pe contribuții din partea tuturor instituțiilor europene și combină resurse mobilizate de statele membre ale Uniunii și de instituțiile financiare, pentru a aborda consecințele pandemiei de coronavirus în domeniul umanitar și al sănătății, precum și alte consecințe ale acesteia.

    Ca parte a solidarității față de persoanele aflate în dificultate din Republica Centrafricană, prin ajutoarele sale umanitare Uniunea sprijină, în acest an, alte 15 noi proiecte, finanțarea totală ridicându-se la 15,2 milioane EUR. Aceasta permite furnizarea de asistență vitală persoanelor celor mai vulnerabile.

    Pe lângă ajutoarele umanitare, Uniunea a mobilizat peste 30 de milioane EUR pentru răspunsul la coronavirus. Pentru ca ajutoarele să poată ajunge la cei care au nevoie de ele, Uniunea Europeană a creat un pod aerian umanitar special care permite transportul acestora în zonele afectate de restricțiile de tranzit mondial.

    Primul zbor, asigurat în cooperare cu Franța, a plecat de la Lyon cu aproximativ 60 de lucrători umanitari de la diverse ONG-uri și 13 tone de ajutoare umanitare. Alte două zboruri umanitare de marfă vor transporta o cantitate totală de 27 de tone de ajutoare umanitare. La întoarcere, zborurile din cadrul podului aerian vor transporta cetățeni ai Uniunii Europene și alți pasageri din Republica Centrafricană, în contextul unei acțiuni de repatriere.

    În săptămânile următoare sunt programate mai multe zboruri umanitare ale Uniunii Europene, acordându-se prioritate țărilor africane în care pandemia poate agrava multe crize umanitare existente.

    De acest pod aerian umanitar poate beneficia personalul umanitar din cadrul administrațiilor naționale, al ONG-urilor sau al agențiilor ONU.

    Comisia finanțează 100 % costurile de transport, iar partenerii UE sunt responsabili cu achiziționarea materialelor umanitare.


  • Terapie economică pe timp de pandemie

    Terapie economică pe timp de pandemie

    Pandemia de coronavirus a paralizat economia mondială şi a aruncat lumea într-o recesiune care va fi mult mai gravă decât criza financiară globală din urmă cu un deceniu – este aprecierea directorului general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva. Ea a făcut un apel către economiile avansate să îşi extindă eforturile pentru a ajuta economiile emergente şi ţările în curs de dezvoltare să depăşească impactul economic şi sanitar al pandemiei. Deja, investiţii de circa 90 de miliarde de dolari au ieşit de pe pieţele emergente, mult mai mult decât în perioada crizei financiare din 2008, a avertizat Georgieva.



    Confruntate cu un inamic comun, guvernele şi fiecare instituţie financiară în parte caută soluţii. Dacă dincolo de ocean, Washingtonul a pus la punct un plan istoric pentru relansarea economiei americane puternic lovite de pandemia de coronavirus – un plan de două mii de miliarde de dolari -, Europa ia, la rândul său, măsuri de excepţie.



    Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem faţă acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecţionat către depăşirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanţării să circule rapid şi eficace”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, d-na Ursula von der Leyen. Uniunea a luat deja decizii importante, care antrenează sume considerabile, pe care fiecare dintre statele membre trebuie să le gestioneze în mod optim. La capătul unor discuţii îndelungate, miniştrii de finanţe din UE au căzut de acord asupra unui pachet de urgenţă pentru statele membre care au fost cel mai grav afectate de pandemia de coronavirus – peste 500 de miliarde de dolari, pentru a ajuta muncitorii, afacerile şi guvernele. Membră a Uniunii din 2007, România este și ea parte și beneficiar al acestui efort concentrat european.



    Invitat la Radio România, europarlamentarul Siegfried Mureşan explică: “Comisia Europeană a propus măsuri importante, care ne vor ajuta foarte mult în lupta împotriva coronavirusului. În primul rând, a propus alocarea imediată a 3 miliarde de euro fonduri suplimentare, bani din bugetul UE pe anul 2020, dar care încă nu erau prevăzuţi pentru nici o cheltuială anume. Adică rezerva UE, banii rămaşi în rezervă pe anul acesta sunt mobilizaţi acum în lupta împotriva coronavirusului. Cum vor fi alocate aceste 3 miliarde de euro? 300 de milioane de euro se alocă imediat pentru achiziţionarea de la nivel european, în mod centralizat, de echipamente de protecţie, echipamente medicale relevante în lupta împotriva coronavirusului şi teste. Unu la mână. Doi la mână — UE propune alocarea imediată a 2,7 miliarde euro fonduri europene pentru: construcţia şi instalarea de facilităţi medicale temporare – de exemplu, spitalul construit de Armata Română la Bucureşti poate fi decontat pe fonduri europene; construcţia, amenajarea şi întreţinerea unor centre de carantină – de asemenea, foarte importante în România, pentru persoanele care vin din afara ţării, din zone roşii; dezvoltarea producţiei de echipamente medicale – am văzut că în România o fabrică ce producea altceva până acum produce acum măşti de protecţie relevante în lupta împotriva coronavirusului, toată această retehnologizare poate fi plătită cu fonduri europene. Acesta e primul set important de măsuri luat de UE. Cel de-al doilea important set de măsuri este flexibilizare imediată la folosirea de fonduri europene, adică ne este permis transferul între diferitele categorii de fonduri europene deja alocate României. Şi un lucru foarte important, UE spune: o ţară care nu a reuşit să absoarbă fondurile europene la timp nu le va mai pierde, s-a declarat caz de forţă majoră şi nu ne mai putem pierde fondurile neabsorbite.”



    Comisia Europeană a propus și un fond de 100 de miliarde de euro credite, prin care să fie ajutate ţările să iasă din criza economică generată de coronavirus. Menirea acestui instrument de solidaritate ar fi aceea de a-i ajuta pe lucrători să îşi păstreze veniturile şi de a sprijini întreprinderile, astfel încât acestea să se menţină pe linia de plutire. Toate măsurile se bazează pe bugetul actual al UE şi sunt gândite pentru a valorifica la maximum fiecare euro disponibil, demonstrând, odată în plus, de ce este nevoie ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid şi flexibil.



    O altă flexibilizare importantă ţine de deficitul bugetar, depăşirea pragului de 3% fiind permisă pentru sprijinirea zonelor economice care suferă de pe urma situaţiei excepţionale generate de noul coronavirus. La nivelul întregii Europe se vorbește mult despre solidaritate.



    Europarlamentarul Siegfried Mureşan: “Solidaritatea este necesară, indiscutabil, în această situaţie şi este esenţial să o obţinem la începutul acestui proces, prin măsuri concrete. Dacă UE propune soluţii concrete, care ne ajută pe noi, ţările europene şi oamenii simt că îi ajută, atunci va fi acceptată. Dacă ţările văd că nu există soluţii de la nivel european, că nu există solidaritate între ţări europene, atunci vor face totul pe cont propriu, la nivel naţional, se vor concura unele pe celelalte în achiziţia de echipamente de protecţie, nu va fi în interesul nimănui această concurenţă, această competiţie şi nu vom mai reuşi să atingem solidaritatea pe parcurs.”



    Dar, adaugă europarlamentarul român, Comisia Europeană a propus măsuri care sunt bune, cred că vom putea atinge această solidaritate, ţările membre se ajută deja între ele, situaţia este serioasă peste tot, dar totuşi, reuşim să ne ajutăm între noi, în timp ce UE propune soluţii pentru toţi.


  • Europa își va recăpăta puterea, promite șefa executivului comunitar

    Europa își va recăpăta puterea, promite șefa executivului comunitar

    Ultimele săptămâni au zdruncinat din temelii lumea în care trăiam, cu aceste cuvinte își începe mesajul publicat de presa europeană șefa executivului comunitar.

    Ursula von Leyen admite că la început, Europa a fost într-o oarecare măsură luată pe nepregătite de noul coronavirus, pe care îl numește un dușman necunoscut, și de criza fără precedent ca amploare și ca viteză de propagare. Încă mai suferim consecințele acestui start ratat, mai spune președinta Comisiei Europene.

    Tot ea însă crede că Europa începe să se ridice și să devină unită datorită medicilor și asistenților medicali ieșiți la pensie, care s-au întors la datorie, și a milioanelor de oameni simpli care s-au oferit să facă tot ce pot pentru a-și ajuta semenii.

    Ursula von der Leyen are un cuvânt de laudă și pentru restaurantele care livrează mâncare personalului medical, pentru casele de modă care confecționează acum echipamente pentru spitale și pentru companiile auto devenite fabrici de ventilatoare. Sunt dovezi că Europa muncește din răsputeri pentru a salva cât mai multe vieți omenești și pentru a proteja veniturile cetățenilor, crede șefa executivului comunitar.

    Nu trebuie uitate nici eforturile de a relansa economia, iar Ursula von der Leyen trece în revistă în mesajul său câteva dintre măsurile luate în ultimele săptămâni. Ar fi vorba în primul rând de relaxarea normelor bugetare, pentru ca statele membre să poată aloca rapid fonduri acolo unde este nevoie, și de flexibilizarea regulilor de acordare a ajutoarele de stat, astfel încât întreprinderile mari și mici să poată beneficia de sprijin în această perioadă. Nu trebuie uitată nici inițiativa prin care sunt sprijinite programele de somaj parțial din statele membre cu numai puțin de 100 de miliarde de euro.

    Datorită acestor măsuri, spune Ursula von der Leyen, instituțiile europene și statele membre au putut aloca 2 mii 800 de miliarde de euro pentru combaterea crizei. Ea ține să adauge că banii cheltuiți astăzi reprezintă o investiție în viitor și promite un nou plan Marshall, care să contribuie la construirea unei Europe mai moderne, mai durabile și mai reziliente.

    Pentru acest efort enorm, pentru această nouă Europă, un lucru este necesar mai presus de orice: europenii trebuie să își dorească un viitor comun, în care să ne susținem reciproc, conchide șefa executivului comunitar.


  • Comisia Europeană va propune un nou buget multianual

    Comisia Europeană va propune un nou buget multianual

    Proiectul bugetului european pentru următorii 7 ani a fost dezbătut intens în ultimul an și jumătate. A fost și tema principală a reuniunii liderilor europeni din 21 februarie de la Bruxelles. Au fost discuții lungi atunci, iar șefii de stat și de guvern nu au reușit să ajungă la o înţelegere referitoare la valoarea totală a bugetului și la repartiţia cheltuielilor pe diferite domenii de activitate ( agricultură, domeniul digital, apărare sau migraţie).

    Negocierile ar fi trebuit să continue, dar între timp pandemia de coronavirus s-a răspândit în Europa și a bulversat priorităţile tuturor statelor membre.

    ‘Comisia va propune schimbări în proiectul de buget multianual pentru a asigura relansarea economică și pentru a face faţă consecinţelor crizei provocate de coronavirus’, a anunțat șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Ea a ținut să precizeze că proiectul va include un plan de relansare care va garanta menţinerea coeziunii în cadrul Uniunii prin solidaritate şi responsabilitate.

    Între timp tot mai multe voci atrag atenția asupra consecințelor pe care le-ar putea avea diviziunile dintre statele membre.

    Uniunea Europeană va întâmpina probleme ”existenţiale” , crede secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin. Trebuie să pregătim împreună ieşirea din criză, relansarea, şi să arătăm că suntem eficienţi pentru că suntem împreună”, a spus Amélie de Montchalin. Și tot ea a atras atenția că partidele populiste vor avea de câștigat dacă liderii europeni nu vor reuși să acționeze unitar și coordonat.

    La rândul său, un fost preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, a avertizat că lipsa solidarităţii ar putea duce la ”un pericol mortal pentru Uniunea Europeană”.

    Și premierul spaniol Pedro Sanchez a cerut din partea Bruxelles-ului un răspuns economic şi social comun în faţa pandemiei de coronavirus care, spune el, este o ”catastrofă care ne afectează pe toţi”.

    Pandemia de coronavirus pune în pericolul ‘proiectul european, care riscă să se scufunde’ din cauza divizărilor interne din Uniune, a avertizat și comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, fost premier al Italiei.

    Dacă Europa nu se ridică la înălţimea acestei provocări fără precedent, întregul edificiu european riscă să-şi piardă, în ochii propriilor cetăţeni, raţiunea de a fi’, a avertizat şi actualul premier al Italiei, Giuseppe Conte.


  • Comisia majorează bugetul pentru zborurile de repatriere și rezerva de echipamente medicale

    Comisia majorează bugetul pentru zborurile de repatriere și rezerva de echipamente medicale

    În total, propunerea comisiei prevede alocarea a 75 de milioane de euro, pentru care este avută în vedere o rectificare bugetară.

    Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul Uniunii, a catalogat măsura drept un exemplu de solidaritate și cooperare europeană. Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat că întoarcerea în siguranță acasă a cetățenilor europeni este prioritară, iar Centrul de Răspuns pentru Situaţii de Urgenţă al Uniunii Europene lucrează 24 de ore din 24 cu statele membre pentru a răspunde cererilor acestora. De la începutul epidemiei, au fost repatriate în Europa peste 2300 de persoane din China, Japonia, Statele Unite, Maroc, Tunisia, Georgia, Filipine și Capul Verde. Alte peste 80 de zboruri de repatriere sunt prevăzute în zilele următoare. În cadrul mecanismului de protecție civilă, Uniunea Europeană contribuie la costurile acestor zboruri, pe baza principiului solidarității.

    Tot la propunerea Comisiei, bugetul total al primei rezerve de echipamente medicale (pentru ventilatoare, măști de protecție și materiale medicale esențiale), va fi majorat la 80 de milioane de euro.

    Proiectul de buget rectificativ mai prevede:

    – acordarea unei asistențe de 350 de milioane de euro Greciei, pentru gestionarea migrației;
    – alocarea a 3,6 milioane de euro Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, pentru a-i mări capacitatea de identificare, evaluare și comunicare a amenințărilor cauzate de bolile transmisibile și, în special, pentru a-i spori capacitatea de expertiză în contextul crizei cauzate de coronavirus;

    – un ajutor de 100 de milioane de euro va fi alocat Albaniei, pentru a sprijini această ţară să se refacă după cutremurul devastator din 26 noiembrie 2019;

    – 3,3 milioane de euro vor fi folosiţi pentru consolidarea bugetului pe anul 2020 al Parchetului European. Aceste fonduri vor permite, instituţiei să recruteze mai rapid personal calificat și să achiziționeze echipamente IT pentru a începe lucrul la primele cazuri.

    Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să aprobe modificările bugetare cât mai repede posibil, pentru a se asigura că fondurile pot ajunge acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele.


  • Uniunea Europeană și lecțiile pandemiei de coronavirus

    Uniunea Europeană și lecțiile pandemiei de coronavirus

    Uniunea
    Europeană a introdus restricții temporare pentru călătoriile neesențiale în
    spațiul comunitar pentru a combate și a împiedica răspândirea coronavirusului
    în Europa, conform președintelui executivului Ursula von der Leyen.


    Cu cât
    călătorii sunt mai puțini, cu atât mai mult putem controla răspândirea
    virusului. După cum tocmai i-am informat pe partenerii noștri din G7, propun
    șefilor de stat și de guvern o restricție asupra călătoriilor neesențiale către
    Uniunea Europeană. Aceste restricții ar trebui să fie aplicate pentru o
    perioadă inițială de 30 de zile, care poate fi prelungită după cum este necesar
    ,
    a scris doamna von der Leyen pe contul ei de Twitter.


    Anunțul a fost făcut și de
    președintele Consiliului European Charles Michel care a precizat că interdicția
    de călătorie îi va afecta pe toți cetățenii non-UE, cu excepția rezidenților de
    lungă durată, a membrilor de familie, a cetățenilor și diplomaților Uniunii.


    Victor
    Negrescu, eurodeputat din grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și
    Democraților din Parlamentul European, și-a manifestat nemulțumirea în privința
    reacției Comisiei față de extinderea virusului Covid-19. L-am întrebat care sunt
    explicațiile pentru reacția târzie a instituțiilor europene:

    În primul rând, statele membre
    au vrut să gestioneze situația fiecare la nivel național și acest lucru s-a
    dovedit un eșec. Mulți dintre liderii naționali au preferat să mențină
    conexiunile aeriene cu China, ceea ce a permis virusului să ajungă în spațiul
    european. Pe de altă parte, la nivel național, statele s-au dovedit incapabile
    în a gestiona situația. A doua problemă ține de faptul că într-adevăr Uniunea
    Europeană nu are competențe în materie de sănătate.

    Tot așa, statele naționale
    nu și-au dorit acest lucru și Comisia Europeană are o capacitate destul de
    limitată în a acționa. Și nu în ultimul rând, trebuie să recunoaștem că liderii
    occidentali, o bună parte dintre ei, au ignorat problema, au crezut că vom fi
    cumva protejați de ceea ce se întâmplă în alte spații ale lumii. În acest
    context, au reacționat mult prea târziu considerând că nu este un subiect de
    interes. Acest lucru se dovedește astăzi. Chestiunea esențială este că marile
    state sau statele bogate și Uniunea Europeană identifică soluții. Susțin un
    demers care astăzi este promovat la nivel european. Trebuie ca Uniunea
    Europeană să aibă competențe în domeniul social, în mod special în domeniul
    sănătății și în domeniul educației. Cred că dacă vom lucra mai mult împreună
    putem să găsim soluții la astfel de situații de urghență pe viitor. Sper să
    găsim soluțiile și acum pentru că este foarte târziu.


    Implicarea
    instituțiilor comunitare înseamnă un nou rol asumat. Ceea ce este în spiritul
    solidarității din blocul european.


  • Summit UE-Ucraina

    Summit UE-Ucraina

    În cadrul unui recent summit care a avut loc la Kiev, UE si-a reafirmat sprijinul său pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Situația din Marea Azov și măsurile de sprijin suplimentare pentru această regiune s-au aflat, de asemenea, pe ordinea de zi. Totodata, liderii europeni au condamnat măsurile Rusiei de acordare a cetățeniei ruse cetățenilor ucrainenilor care locuiesc în zone care nu se află sub control guvernamental.

    În marja summitului
    au fost semnate mai multe parteneriate privind descentralizarea, combaterea
    corupţiei, susţinerea societăţii civile şi guvernarea responsabilă. De
    asemenea, Uniunea Europeană va acorda ajutor financiar pentru susţinerea
    persoanelor sărace. Fondurile vizează asigurarea de asistenţă medicală,
    repararea locuinţelor, accesul la apă, dar şi proiecte de educaţie.

    Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
    a oferit mai multe amanunte: Datorită sacrificiilor făcute de voi,
    dragi ucrainieni, aţi ajuns departe şi sunt mândru că pot să spun că v-am fost
    alături pas cu pas pe acest drum. Parteneriatul nostru are la bază
    solidaritatea reciprocă şi prietenia. De aceea continuăm să susţinem această
    solidaritate cu sprijin concret, în special pentru regiunea Mării Azov, atât de
    afectată de un conflict în desfăşurare şi de tensiuni inacceptabile generate de
    comportamentul Rusiei. Sunt bucuros să anunţ lansarea unui nou pachet de măsuri
    menite să vină în sprijinul regiunii Mării Azov, pachet care include măsuri de
    modernizare a infrastructurii-cheie din zona, noi finanţări în moneda locală
    pentru companiile mici şi mijlocii din regiune. De asemenea, sunt în curs de
    pregătire lucrări care vizează îmbunătăţirea reţelelor feroviare şi rutiere,
    deschizându-se astfel noi posibilităţi de a contracta împrumuturi de peste 450
    de milioane de euro de la instituţii financiare. Azi am asistat şi la semnarea
    unor noi acorduri pentru proiecte în valoare de 119 milioane de euro, care să
    încurajeze eforturile Ucrainei pe drumul reformei, al continuării
    descentralizării, al luptei împotriva corupţiei şi sprijinului oferit
    societăţii civile.

    Acordul de asociere UE-Ucraina, care întărește legăturile dintre
    cele două părți, a intrat în vigoare în 2017. Acesta promovează relații
    politice mai consolidate, legături economice mai puternice,respectul pentru
    valorile commune. Zona de liber schimb reprezintă aspectul economic al
    acordului de asociere. Aceasta oferă un cadru pentru modernizarea economiei și
    a relațiilor comerciale ale fostei republici sovietice.

    Acordul a furnizat rezultate pozitive pentru comerțul UE-Ucraina și
    pentru economia țării: comerțul bilateral a crescut cu 49 % din 2016.
    În cadrul ultimului Consiliu, liderii UE au decis, din nou, să continue
    sancțiunile economice impuse Rusiei, din cauza lipsei de progres în privinţa
    situaţiei din Ucraina.


  • Fondul european de asistență și solidaritate pentru România, Italia și Austria

    Fondul european de asistență și solidaritate pentru România, Italia și Austria

    Fondul european
    de asistență și solidaritate al Uniunii Europene a fost creat în urma
    inundațiilor grave din Europa Centrală din vara anului 2002. De atunci, aceasta
    a intervenit în cazul a 84 de dezastre provocate de diferite evenimente
    catastrofale, printre care inundații, incendii forestiere, cutremure, furtuni
    și secete. Până în prezent, 24 de țări europene au beneficiat de sprijin în
    valoare totală de peste 5,2 miliarde euro.

    Comisarul european pentru politica regională
    Corina Crețu a anunțat că executivul european a accesat acum fondul de
    solidaritate pentru a oferi ajutoare României, Italiei și Austriei.

    Am plăcerea de a anunța că
    executivul european a adoptat decizia de a oferi bani din fondul de asistență
    și de solidaritate al Uniunii Europene României, Italiei și Austriei ca urmare
    a dezastrelor naturale din anul trecut din aceste țări. Pentru cele trei țări,
    Uniunea Europeană va mobiliza peste 283 milioane de euro. Mai precis, peste 8
    milioane de euro vor merge către zona de nord-est a României după inundațiile
    masive din vara trecută. Acestea au afectat în principal infrastructura,
    gospodăriile și agricultura.

    În octombrie anul trecut, în Italia, aproape toate
    regiunile au suferit din cauza ploilor și vântului puternic care au avut ca
    rezultat inundații, alunecări de teren și un mare număr de pierderi umane. Din
    păcate, a fost cea mai devastatoare toamnă din istoria recentă a Italiei. Propunem
    ca peste 277 de milioane de euro din fondul de asistență și solidaritate să fie
    acordate Italiei. Aceste fenomene atomosferice extreme au lovit un număr de
    zone alpine și sudice ale Austriei, în particular Carinthia și Tirolul de Est,
    deși la un grad mai redus comparativ cu Italia. Astfel, propunem mobilizarea a
    8 milioane de euro pentru susținerea Austriei. Comisia cere acum Parlamentului
    European și Consiliului European să aprobe această decizie la nivelul bugetului
    european. De îndată ce aceasta se va întâmpla, Comisia va acorda sumele de bani
    celor trei țări în totalitate pentru a le ajuta să acopere costurile de urgență
    și operațiunile de refacere.


    Totodată,
    Corina Crețu a prezentat și un raport de evaluare a fondului. În 2014 s-a făcut
    o reformă care a schimbat mult funcționarea sa în direcția îmbunătățirii timpului
    de răspuns la dezastrele naturale. Au fost introduse plăți în avans, 10% din
    susținerea totală poate fi oferit la 3 săptămâni după completarea cererii de
    ajutor. Raportul remarcă buna integrare a fondului de solidaritate în cadrul
    mai larg al Uniunii Europene pentru managementul riscurilor de dezastre.